Normele de aplicare a Legii 227/2015 privind Codul fiscal

HOTARARE nr. 1 din 6 ianuarie 2016
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal
EMITENT:
GUVERNUL

PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 13 ianuarie 2016

Data Intrarii in vigoare: 13 Ianuarie 2016
-------------------------------------------------------------------------


  In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, al art. 1 alin. (1) si art. 5 alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare,
  Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
  ART. 1

  Se aproba Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.
  ART. 2

  La data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga:
  a) Hotararea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare;
  b) Hotararea Guvernului nr. 314/2007 privind marcarea si colorarea unor produse energetice, precum si prorogarea termenului privind marcarea produselor energetice prevazut in Hotararea Guvernului nr. 1.861/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 217 din 30 martie 2007.
                PRIM-MINISTRU
              DACIAN JULIEN CIOLOS
                Contrasemneaza:
              -----------------
            Ministrul finantelor publice,
                Anca Dana Dragu
              Viceprim-ministru,
            ministrul dezvoltarii regionale
            si administratiei publice,
                Vasile Dincu
              Viceprim-ministru,
              ministrul economiei,
        comertului si relatiilor cu mediul de afaceri,
              Costin Grigore Borc
            Ministrul afacerilor interne,
                Petre Toba
            Ministrul apararii nationale,
              Mihnea Ioan Motoc
              Ministrul agriculturii
              si dezvoltarii rurale,
                Achim Irimescu
              Ministrul sanatatii,
            Patriciu-Andrei Achimas-Cadariu
              Ministrul muncii,
            familiei, protectiei sociale
            si persoanelor varstnice,
              Claudia-Ana Costea
              Ministrul energiei,
              Victor Vlad Grigorescu
            Ministrul transporturilor,
              Dan Marian Costescu
            Ministrul educatiei nationale
            si cercetarii stiintifice,
                Adrian Curaj
              Ministrul tineretului
                si sportului,
                Elisabeta Lipa
              Ministrul culturii,
              Vlad Tudor Alexandrescu
              Ministrul mediului,
              apelor si padurilor,
              Cristiana Pasca Palmer
              Ministrul comunicatiilor
          si pentru societatea informationala,
              Marius-Raul Bostan
            Ministrul afacerilor externe,
                Lazar Comanescu
  Bucuresti, 6 ianuarie 2016
  Nr. 1.


  ANEXA TITLUL I
Dispozitii generale
CAP. I

Definitii
SECTIUNEA 1
Activitatea independenta

  1. (1) In aplicarea prevederilor art. 7 pct. 3 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare (Codul fiscal), se are in vedere ca raportul juridic incheiat intre parti sa contina, in mod obligatoriu, clauze contractuale clare privind obiectul contractului, drepturile si obligatiile partilor, astfel incat sa nu rezulte existenta unei relatii de subordonare, ci libertatea persoanei fizice de a dispune in ceea ce priveste desfasurarea activitatii. La incadrarea unei activitati ca activitate independenta, partile vor avea in vedere ca raportul juridic incheiat sa reflecte continutul economic real al tranzactiei/activitatii.
  (2) Criteriul privind libertatea persoanei de a alege locul, modul de desfasurare a activitatii, precum si programul de lucru este indeplinit atunci cand cele trei componente ale sale sunt indeplinite cumulativ. In raportul juridic partile pot conveni asupra datei, locului si programului de lucru in functie de specificul activitatii si de celelalte activitati pe care prestatorul le desfasoara.
  (3) Persoana fizica dispune de libertatea de a desfasura activitatea chiar si pentru un singur client, daca nu exista o clauza de exclusivitate in desfasurarea activitatii.
  (4) Riscurile asumate de prestator pot fi de natura profesionala si economica, cum ar fi: incapacitatea de adaptare la timp si cu cele mai mici costuri la variatiile mediului economico-social, variabilitatea rezultatului economic, deteriorarea situatiei financiare, in functie de specificul activitatii.
  (5) In desfasurarea activitatii persoana fizica utilizeaza predominant bunurile din patrimoniul afacerii.
  
SECTIUNEA a 2-a
  Persoane afiliate
  2. (1) In scopul aplicarii prevederilor art. 7 pct. 26 din Codul fiscal, se considera ca o persoana controleaza in mod efectiv o persoana juridica daca se stabileste faptul ca, atat din punct de vedere faptic cat si legal, prin utilizarea informatiilor si/sau a documentelor, administratorul/personalul de conducere, are capacitatea de decizie asupra activitatii persoanei juridice vizate, prin incheierea de tranzactii cu alte persoane juridice care sunt sub controlul aceluiasi administrator/personal de conducere sau ca persoana de conducere din cadrul persoanei juridice este actionar sau administrator in cadrul persoanei juridice vizate.
  Pentru justificarea controlului exercitat in mod efectiv sunt luate in considerare contractele incheiate intre persoanele vizate, drepturile atribuite prin: acte constitutive ale persoanelor juridice, procuri, contracte de munca sau de prestari de servicii.
  (2) Prevederile art. 7 pct. 26 lit. d) din Codul fiscal stabilesc o relatie de afiliere intre doua persoane juridice pentru cazul in care o persoana terta detine, in mod direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor sale afiliate, minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot atat la prima persoana juridica, cat si la cea de-a doua.
  
SECTIUNEA a 3-a
  Definitia sediului permanent
  3. (1) In aplicarea prevederilor art. 8 din Codul fiscal, sintagma "loc prin care se desfasoara integral sau partial activitatea" acopera orice fel de cladiri, echipamente sau instalatii utilizate pentru desfasurarea activitatii nerezidentului, indiferent daca acestea sunt ori nu utilizate exclusiv in acest scop. Un loc de activitate exista si daca nerezidentul dispune doar de un spatiu, nefiind necesare cladiri pentru desfasurarea activitatii sale. Nu este important daca cladirile, echipamentele sau instalatiile sunt detinute in proprietate, sunt inchiriate ori se gasesc in alt fel la dispozitia nerezidentului. Un loc de activitate poate fi constituit de o taraba in piata sau poate fi situat in cladirea unei alte societati, atunci cand un nerezident are in permanenta la dispozitie cladirea sau parti ale acesteia.
  (2) Este suficient ca un nerezident sa aiba la dispozitia sa un spatiu utilizat pentru activitati economice pentru ca acesta sa constituie un loc de activitate, nefiind necesar niciun inscris prin care sa se faca referinta la dreptul de utilizare a respectivului spatiu.
  (3) Desi nu este necesar niciun inscris prin care sa se faca referinta la dreptul de utilizare a respectivului spatiu, pentru ca locul respectiv sa constituie sediu permanent, simpla prezenta a unui nerezident intr-o anumita locatie nu inseamna ca locatia respectiva se gaseste la dispozitia acelui nerezident. Acest principiu este ilustrat de urmatoarele situatii in care reprezentanti ai unui nerezident sunt prezenti in spatiile unei alte societati:
  a) Un vanzator care isi viziteaza cu regularitate un client principal pentru a primi comenzi si se intalneste cu directorul de achizitii sau persoana care ocupa o functie similara in biroul acestuia. In acest caz, cladirea clientului nu se afla la dispozitia societatii pentru care lucreaza vanzatorul si nu constituie un loc fix de activitate prin care se desfasoara activitatile nerezidentului. Cu toate acestea, in functie de situatia existenta, se poate aplica art. 8 alin. (5) din Codul fiscal pentru a considera ca exista un sediu permanent.
  b) Un angajat al unei societati caruia i se permite, pe o perioada lunga de timp, sa utilizeze un birou in sediul unei alte societati pentru a asigura respectarea de catre societatea din urma a obligatiilor asumate prin contractul incheiat cu prima societate. In acest caz, angajatul desfasoara activitati legate de obiectul primei societati, iar biroul ce se gaseste la dispozitia sa in sediul celeilalte societati va constitui un sediu permanent al angajatorului sau, daca biroul este pus la dispozitia sa pe o perioada de timp suficient de lunga pentru a constitui un "loc de activitate" si daca activitatile efectuate acolo nu intra in categoriile de activitati precizate la art. 8 alin. (4) din Codul fiscal.
  c) O societate de transport rutier care foloseste zilnic, o perioada limitata, o platforma de livrare din depozitul clientului sau, pentru a livra marfuri achizitionate de acel client. In acest caz, nu se considera ca societatea de transport rutier are acel loc la dispozitia sa pentru a fi considerat sediu permanent.
  d) Un zugrav care, timp de 2 ani, petrece 3 zile pe saptamana intr-o cladire de birouri ce apartine principalului lui client. In acest caz, prezenta zugravului in acea cladire de birouri in care isi desfasoara activitatea, respectiv zugraveste, constituie un sediu permanent al zugravului.
  (4) Cuvintele "prin care" trebuie sa se aplice in toate situatiile in care activitatile economice sunt desfasurate intr-o anumita locatie ce este la dispozitia societatii in acest scop. Astfel, se va considera ca o societate angajata pentru pavarea unui drum isi desfasoara activitatea "prin" locatia in care are loc activitatea.
  (5) Locul de activitate trebuie sa fie "fix", astfel incat sa existe o legatura intre locul de activitate si un anumit punct geografic. Nu este importanta perioada de timp in care o societate a unui stat contractant opereaza in celalalt stat contractant daca nu face acest lucru intr-un loc distinct, dar nu inseamna ca echipamentul ce constituie locul de activitate trebuie sa fie efectiv fixat pe sol. Este suficient ca echipamentul sa ramana intr-un anumit loc. Daca exista mai multe locuri de activitate si daca celelalte conditii ale sediului permanent sunt indeplinite, la fiecare dintre aceste locuri, societatea va avea mai multe sedii permanente. Se considera ca exista un singur loc de activitate atunci cand o anumita locatie, in interiorul careia sunt deplasate activitatile, poate fi identificata ca formand un tot unitar din punct de vedere comercial si geografic, in ceea ce priveste activitatea respectiva. Acest principiu poate fi ilustrat prin exemple:
  a) O mina constituie un singur loc de activitate, chiar daca activitatile pot fi deplasate dintr-o locatie in alta in interiorul acelei mine, deoarece mina respectiva constituie o singura unitate geografica si comerciala din punct de vedere al activitatii miniere. Un "hotel de birouri" in care o firma de consultanta inchiriaza in mod regulat diferite birouri este considerat ca fiind un singur loc de activitate pentru acea firma, deoarece, in acest caz, cladirea constituie un tot unitar din punct de vedere geografic, iar hotelul este unicul loc de activitate al acelei firme de consultanta. O strada pietonala, o piata deschisa sau un targ in care isi fixeaza standul un comerciant reprezinta unicul loc de activitate al respectivului comerciant.
  b) Faptul ca activitatile pot fi desfasurate intr-o zona geografica limitata nu are ca rezultat considerarea acelei zone geografice ca fiind loc unic de activitate. Astfel, atunci cand un zugrav lucreaza succesiv in cadrul unei serii de contracte fara legatura intre ele pentru mai multi clienti diferiti, intr-o cladire de birouri, fara sa existe contract pentru zugravirea intregii cladiri, cladirea nu este considerata ca unic loc de activitate. Daca insa un zugrav efectueaza, in cadrul unui singur contract, lucrari in toata cladirea pentru un singur client, acest contract reprezinta un singur proiect si cladirea in ansamblul sau este un singur loc de activitate pentru lucrarile de zugravit, deoarece constituie un tot unitar din punct de vedere comercial si geografic.
  c) O zona in care activitatile sunt desfasurate ca parte a unui singur proiect ce constituie un tot unitar din punct de vedere comercial si care nu intruneste aceleasi conditii din punct de vedere geografic nu constituie un loc unic de activitate. Astfel, atunci cand un consultant lucreaza in diferite sucursale din locatii diferite in cadrul unui singur proiect de instruire profesionala a angajatilor unei banci, fiecare sucursala este considerata separat. Daca insa respectivul consultant se deplaseaza dintr-un birou in altul in cadrul aceleiasi sucursale, se va considera ca el ramane in acelasi loc de activitate. Locatia unica a sucursalei se incadreaza in conditia de tot unitar din punct de vedere geografic, situatie care lipseste in cazul in care consultantul se deplaseaza intre sucursale aflate in locatii diferite.

  (6) Deoarece locul de activitate trebuie sa fie fix, se considera sediu permanent daca acel loc de activitate are permanenta. Se considera astfel ca exista un sediu permanent atunci cand locul de activitate a fost mentinut pe o perioada mai lunga de 6 luni. Astfel, in cazul activitatilor a caror natura este repetitiva, fiecare perioada in care este utilizat locul de activitate trebuie analizata in combinatie cu numarul de ocazii in care s-a utilizat respectivul loc, care se pot intinde pe un numar de ani.
  Un loc de activitate poate totusi sa constituie un sediu permanent, chiar daca exista doar pentru o perioada scurta de timp. Astfel:
  a) Intreruperile temporare de activitate nu determina incetarea existentei sediului permanent. Cand un anumit loc de activitate este utilizat numai in intervale scurte de timp, dar aceste utilizari au loc cu regularitate pe perioade lungi, locul de activitate nu trebuie considerat ca fiind de natura strict temporara.
  b) Situatiile in care un loc de activitate este utilizat pe perioade foarte scurte de timp de mai multe societati conduse de aceeasi persoana sau de persoane asociate.
  c) Atunci cand un loc de activitate care a fost la inceput conceput pentru a fi utilizat pe o perioada de timp scurta, incat nu constituia sediu permanent, dar a fost mentinut mai mult, devine un loc fix de activitate si se transforma retroactiv in sediu permanent. Un loc de activitate poate de asemenea constitui un sediu permanent de la infiintarea sa, chiar daca a existat doar pe o perioada scurta de timp, daca acesta a fost lichidat inainte de termen datorita unor situatii deosebite, cum ar fi esecul investitiei.
  (7) Pentru ca un loc de activitate sa constituie sediu permanent, societatea ce il utilizeaza trebuie sa isi desfasoare integral sau partial activitatile prin acel loc de activitate. Activitatea nu trebuie sa fie permanenta in sensul ca nu exista intreruperi ale operatiunilor, ci operatiunile trebuie desfasurate cu regularitate.

  (8) Atunci cand activele corporale, precum utilajele, echipamentele industriale, comerciale sau stiintifice, cladirile, ori activele necorporale, precum brevetele, procedurile si alte proprietati similare, sunt inchiriate sau acordate in leasing unor terti printr-un loc fix de activitate mentinut de o persoana juridica straina in Romania, aceasta activitate va conferi locului de activitate caracterul de sediu permanent. Acelasi lucru este valabil si atunci cand printr-un loc fix de activitate este furnizat capital. Daca o persoana juridica straina inchiriaza sau acorda in leasing utilaje, echipamente, cladiri sau proprietati necorporale unei societati din Romania fara ca pentru aceasta inchiriere sa mentina un loc fix de activitate, atunci utilajele, echipamentele, cladirea sau proprietatile necorporale inchiriate nu constituie un sediu permanent al locatorului, cu conditia ca obiectul contractului sa fie limitat la simpla inchiriere a utilajelor sau echipamentelor. Acesta este si cazul cand locatorul furnizeaza personal, ulterior instalarii, pentru a opera echipamentul, cu conditia ca responsabilitatea acestuia sa fie limitata la operarea si intretinerea echipamentului sub conducerea, responsabilitatea si controlul locatarului. Daca personalul are responsabilitati mai largi, cum ar fi participarea la deciziile privind lucrarile in care va fi utilizat echipamentul, sau daca opereaza, asigura service, inspecteaza si intretine echipamentul sub responsabilitatea si controlul locatorului, atunci activitatea locatorului poate depasi simpla inchiriere a echipamentului si poate constitui o activitate antreprenoriala. In acest caz se considera ca exista un sediu permanent daca este indeplinit criteriul permanentei.

  (9) Activitatea unei societati este desfasurata in principal de catre antreprenor sau de catre personal aflat intr-o relatie de angajare retribuita cu societatea. Acest personal include angajati si alte persoane care primesc instructiuni de la societate ca agenti dependenti. Prerogativele acestui personal in relatiile sale cu tertii sunt irelevante. Nu are nicio importanta daca agentul dependent este autorizat sau nu sa incheie contracte, daca lucreaza la locul fix de activitate. Un sediu permanent este considerat si daca activitatea societatii este desfasurata in principal cu ajutorul echipamentului automatizat, activitatile personalului fiind limitate la montarea, operarea, controlarea si intretinerea acestui echipament. Deci, masinile cu castiguri, automatele cu vanzare si celelalte echipamente similare instalate de o societate a unui stat in celalalt stat constituie un sediu permanent in functie de desfasurarea de catre societate si a altor activitati in afara de instalarea initiala a masinilor. Nu exista un sediu permanent atunci cand societatea doar instaleaza masinile si apoi le inchiriaza altor societati. Un sediu permanent exista atunci cand societatea care instaleaza masinile se ocupa pe cont propriu si de operarea acestora si de intretinerea lor. Acelasi lucru este valabil si atunci cand masinile sunt operate si intretinute de un agent dependent al societatii.
  
(10) Un sediu permanent exista imediat ce societatea incepe sa isi desfasoare activitatea printr-un loc fix de activitate. Acesta este cazul atunci cand societatea pregateste activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Perioada de timp in care locul fix de activitate este infiintat de catre societate nu trebuie luata in calcul, cu conditia ca aceasta activitate sa difere substantial de activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Sediul permanent va inceta sa existe odata cu renuntarea la locul fix de activitate sau odata cu incetarea oricarei activitati desfasurate prin acesta, respectiv atunci cand toate actele si masurile ce au legatura cu activitatile anterioare ale sediului permanent sunt incheiate, cum ar fi finalizarea tranzactiilor curente, intretinerea si repararea utilajelor. O intrerupere temporara a operatiunilor nu poate fi privita insa ca o incetare a activitatii. Daca locul fix de activitate este inchiriat unei alte societati, acesta va servi numai activitatilor acelei societati, nu si activitatilor locatorului. Sediul permanent al locatorului inceteaza sa existe, cu exceptia situatiilor in care acesta continua sa isi desfasoare activitatea pe cont propriu prin locul fix de activitate.
  
(11) Desi o locatie in care echipamentul automat este operat de catre o societate poate constitui un sediu permanent in tara in care este situat, trebuie facuta o distinctie intre un computer, ce poate fi instalat intr-o locatie astfel incat in anumite conditii poate constitui sediu permanent, si datele si software-ul utilizat de respectivul echipament sau stocat pe el. Astfel, un site web internet, care reprezinta o combinatie de software si date electronice, nu constituie un activ corporal, nu are o locatie care sa poata constitui un "loc de activitate" si nu exista "un amplasament, cum ar fi cladiri sau, in unele cazuri, echipamente sau utilaje" in ceea ce priveste software-ul si datele ce constituie site-ul web. Serverul pe care este stocat acel site web si prin intermediul caruia acesta este accesibil este un echipament ce are o locatie fizica si locatia fizica poate constitui un "loc fix de activitate" al societatii care opereaza serverul.
  
(12) Distinctia dintre site-ul web si serverul pe care acesta este stocat si utilizat este importanta, deoarece societatea care opereaza serverul poate fi diferita de societatea care desfasoara activitati prin site-ul web. Este frecventa situatia ca un site web prin care o societate desfasoara activitati sa fie gazduit pe serverul unui furnizor de servicii internet. Desi onorariile platite unui furnizor de servicii internet in cadrul acestui aranjament pot avea la baza dimensiunea spatiului pe disc utilizat pentru a stoca software-ul si datele necesare site-ului web, prin aceste contracte serverul si locatia acestuia nu sunt la dispozitia societatii, chiar daca respectiva societate a putut sa stabileasca ca site-ul sau web va fi gazduit pe un anumit server dintr-o anumita locatie. In acest caz, societatea nu are nicio prezenta fizica in locatia respectiva, deoarece site-ul web nu este corporal. In aceste cazuri nu se poate considera ca respectiva societate a dobandit un loc de activitate prin aranjamentul de gazduire a site-ului. In cazul in care societatea care desfasoara activitati printr-un site web are serverul la dispozitia sa, aceasta detine in proprietate sau inchiriaza serverul pe care este stocat si utilizat site-ul web si opereaza acest server, locul in care se afla serverul constituie un sediu permanent al societatii, daca sunt indeplinite celelalte conditii ale art. 8 din Codul fiscal.
  
(13) Computerul intr-o anumita locatie poate constitui un sediu permanent numai daca indeplineste conditia de a avea un loc fix de activitate. Un server trebuie sa fie amplasat intr-un anumit loc, pentru o anumita perioada de timp, pentru a fi considerat loc fix de activitate.
  
(14) Pentru a se stabili daca activitatea unei societati este desfasurata integral sau partial printr-un astfel de echipament trebuie sa se analizeze de la caz la caz daca datorita acestui echipament societatea are la dispozitie facilitati acolo unde sunt indeplinite functiile de activitate ale societatii.
  
(15) Atunci cand o societate opereaza un computer intr-o anumita locatie, poate exista un sediu permanent, chiar daca nu este necesara prezenta niciunui angajat al societatii in locatia respectiva pentru a opera computerul. Prezenta personalului nu este necesara pentru a se considera ca o societate isi desfasoara activitatile partial sau total intr-o locatie, atunci cand nu se impune prezenta personalului pentru a desfasura activitati in acea locatie. Aceasta situatie se aplica comertului electronic in aceeasi masura in care se aplica si altor activitati in care echipamentul functioneaza automat, cum ar fi in cazul echipamentului automat de pompare utilizat in exploatarea resurselor naturale.
  
(16) Un alt aspect este cel legat de faptul ca nu se poate considera ca exista un sediu permanent atunci cand operatiunile de comert electronic desfasurate prin computer intr-o anumita locatie dintr-o tara sunt limitate la activitatile pregatitoare sau auxiliare descrise in art. 8 alin. (4) din Codul fiscal. Pentru a se stabili daca anumite activitati efectuate intr-o astfel de locatie intra sub incidenta art. 8 alin. (4) din Codul fiscal, ele trebuie analizate de la caz la caz, tinand seama de diversele functii indeplinite de societate prin respectivul echipament. Activitatile pregatitoare sau auxiliare includ in special:
  a) furnizarea unei legaturi de comunicatii - foarte asemanatoare cu o linie telefonica - intre furnizori si clienti;
  b) publicitatea pentru bunuri sau servicii;
  c) transmiterea informatiilor printr-un server-oglinda in scopuri de securitate si eficienta;
  d) culegerea de date de piata pentru societate;
  e) furnizarea de informatii.
  
(17) Exista un sediu permanent cand aceste functii constituie partea esentiala si semnificativa a activitatii de afaceri a societatii sau cand alte activitati principale ale societatii sunt realizate prin computer, echipamentul constituind un loc fix de activitate al societatii, intrucat aceste functii depasesc activitatile prevazute la art. 8 alin. (4) din Codul fiscal.
  
(18) Activitatile principale ale unei anumite societati depind de natura activitatii de afaceri desfasurate de respectiva societate. Unii furnizori de servicii internet au ca obiect de activitate operarea serverelor lor in scopul gazduirii site-urilor web sau a altor aplicatii pentru alte societati. Pentru acesti furnizori de servicii internet, operarea serverelor ce ofera servicii clientilor reprezinta o componenta a activitatii comerciale care nu este considerata o activitate pregatitoare sau auxiliara.
  
In cazul unei societati denumite "e-tailer" sau "e-comerciant" ce are ca activitate vanzarea de produse prin internet si nu are ca obiect de activitate operarea serverelor, efectuarea serviciilor printr-o locatie nu este suficienta pentru a concluziona ca activitatile desfasurate in acel loc sunt mai mult decat activitati pregatitoare si auxiliare. Intr-o astfel de situatie trebuie sa se analizeze natura activitatilor desfasurate din perspectiva activitatii derulate de societate. Daca aceste activitati sunt strict pregatitoare sau auxiliare fata de activitatea de vanzare de produse pe internet si locatia este utilizata pentru a opera un server ce gazduieste un site web care este utilizat exclusiv pentru promovare, pentru prezentarea catalogului de produse sau pentru furnizarea de informatii potentialilor clienti, se aplica art. 8 alin. (4) din Codul fiscal si locatia nu va constitui un sediu permanent. Daca functiile tipice aferente vanzarii sunt realizate in acea locatie, cum ar fi prin incheierea contractului cu clientul, procesarea platii si livrarea produselor care sunt efectuate automat prin echipamentul amplasat in acel loc, aceste activitati nu pot fi considerate strict pregatitoare sau auxiliare.
  
(19) Unui furnizor de servicii internet care ofera serviciul de a gazdui pe server site-urile web ale altor societati nu-i sunt aplicate prevederile art. 8 alin. (5) din Codul fiscal, deoarece furnizorii de servicii internet nu sunt considerati agenti ai societatilor carora le apartin site-urile web, nu au autoritatea de a incheia contracte in numele acestor societati si nu incheie in mod obisnuit astfel de contracte, ei sunt considerati agenti cu statut independent ce actioneaza conform activitatii lor obisnuite, lucru evidentiat si de faptul ca ei gazduiesc site-uri web pentru societati diferite. Intrucat site-ul web prin care o societate isi desfasoara activitatea nu este in sine o "persoana", conform definitiei prevazute la art. 7 din Codul fiscal, art. 8 alin. (5) din Codul fiscal nu se poate aplica pentru a considera ca exista un sediu permanent, in virtutea faptului ca site-ul web este un agent al societatii, in sensul acelui alineat.
  (20) Prin sintagma "orice alte activitati" din art. 8 alin. (8) din Codul fiscal se intelege serviciile prestate in Romania, care genereaza venituri impozabile.
  (21) Atunci cand nu este incheiat contract in forma scrisa, se inregistreaza documentele care justifica prestarile efective de servicii pe teritoriul Romaniei: situatii de lucrari, procese-verbale de receptie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, studii de piata sau orice alte documente corespunzatoare.
  CAP. II

  Reguli de aplicare generala
  SECTIUNEA 1
  Reguli pentru reincadrarea tranzactiilor/activitatilor
  4. In sensul prevederilor art. 11 alin. (1) din Codul fiscal, prin tranzactie fara scop economic se intelege orice tranzactie/activitate care nu este destinata sa produca avantaje economice, beneficii, profituri si care determina, in mod artificial ori conjunctural, o situatie fiscala mai favorabila. In situatia reincadrarii formei unei tranzactii/activitati pentru ajustarea efectelor fiscale se aplica regulile de determinare specifice impozitelor, taxelor si a contributiilor sociale obligatorii reglementate de Codul fiscal.

  SECTIUNEA a 2-a
  Reguli pentru aplicarea principiului valorii de piata
  5. (1) In aplicarea prevederilor art. 11 alin. (4) din Codul fiscal, la ajustarea/estimarea pretului de piata al tranzactiilor se utilizeaza metoda cea mai adecvata dintre urmatoarele:
  a) metoda compararii preturilor, care se bazeaza pe compararea pretului tranzactiei analizate cu preturile practicate de alte entitati independente de aceasta, atunci cand sunt vandute produse sau servicii comparabile. Pentru transferul de bunuri, marfuri sau servicii intre persoane afiliate, pretul de piata este acel pret pe care l-ar fi convenit persoane independente, in conditiile existente pe piete, comparabile din punct de vedere comercial, pentru transferul de bunuri sau de marfuri identice ori similare, in cantitati comparabile, in acelasi punct din lantul de productie si de distributie si in conditii comparabile de livrare si de plata. In acest sens, pentru stabilirea valorii de piata se poate recurge la compararea interna a preturilor utilizate de persoana juridica vizata in tranzactiile cu persoane independente sau la compararea externa a preturilor utilizate in tranzactii convenite intre persoane independente. In cazul in care cantitatile nu sunt comparabile, se utilizeaza pretul de vanzare pentru marfurile si serviciile identice sau similare, vandute in cantitati diferite. Pentru aceasta, pretul de vanzare se corecteaza cu diferentele in plus sau in minus care ar putea fi determinate de diferenta de cantitate;
  b) metoda cost plus, care se bazeaza pe majorarea costurilor principale cu o marja de profit corespunzatoare domeniului de activitate al contribuabilului. Punctul de plecare pentru aceasta metoda, in cazul transferului de produse, marfuri sau de servicii intre persoane afiliate, este reprezentat de costurile producatorului sau ale furnizorului de servicii. Aceste costuri sunt stabilite folosindu-se aceeasi metoda de calcul pe care persoana care face transferul isi bazeaza si politica de stabilire a preturilor fata de persoane independente. Suma care se adauga la costul astfel stabilit va avea in vedere o marja de profit care este corespunzatoare domeniului de activitate al contribuabilului. In acest caz, pretul de piata al tranzactiei controlate reprezinta rezultatul adaugarii profitului la costuri. In cazul in care produsele, marfurile sau serviciile sunt transferate printr-un numar de persoane afiliate, aceasta metoda urmeaza sa fie aplicata separat pentru fiecare stadiu, luandu-se in considerare rolul si activitatile concrete ale fiecarei persoane afiliate. Profitul care majoreaza costurile furnizorului intr-o tranzactie controlata va fi stabilit in mod corespunzator prin referinta la marja de profit utilizata de un furnizor independent in tranzactii comparabile;
  c) metoda pretului de revanzare, prin care pretul pietei este determinat pe baza pretului de revanzare al produselor si serviciilor catre entitati independente, diminuat cu cheltuielile de distributie, alte cheltuieli ale contribuabilului si o marja de profit. Aceasta metoda se aplica pornindu-se de la pretul la care un produs cumparat de la o persoana afiliata este revandut unei persoane independente. Acest pret este redus cu o marja bruta corespunzatoare, denumita marja pretului de revanzare, reprezentand valoarea din care ultimul vanzator din cadrul grupului isi acopera cheltuielile de vanzare si alte cheltuieli de operare in functie de operatiunile efectuate, luand in considerare activele utilizate si riscul asumat, si sa realizeze un profit corespunzator. In acest caz, pretul de piata pentru transferul bunului intre persoane afiliate este pretul care ramane dupa scaderea marjei si dupa ajustarea cu alte costuri asociate achizitionarii produsului. Marja pretului de revanzare a ultimului vanzator intr-o tranzactie controlata poate fi determinata prin referinta la marja profitului de revanzare pe care acelasi ultim vanzator o castiga pentru bunurile procurate si vandute in cadrul tranzactiilor necontrolate comparabile.

De asemenea, se poate utiliza si marja profitului ultimei vanzari realizate de o persoana independenta in cadrul unor tranzactii necontrolate comparabile. La stabilirea valorii marjei pretului de revanzare trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele aspecte:
  (i) factorii referitori la perioada de timp dintre cumpararea initiala si revanzare, inclusiv cei referitori la schimbarile survenite pe piata in ceea ce priveste cheltuielile, ratele de schimb valutar si inflatia;
  (ii) modificarile survenite in starea si gradul de uzura al bunurilor ce fac obiectul tranzactiei, inclusiv modificarile survenite prin progresul tehnologic dintr-un anumit domeniu;
  (iii) dreptul exclusiv al revanzatorului de a vinde anumite bunuri sau drepturi, care ar putea influenta decizia asupra unei schimbari a marjei de pret. Metoda pretului de revanzare este utilizata in cazul in care persoana care revinde nu majoreaza substantial valoarea produsului. Metoda poate fi utilizata si atunci cand, inainte de revanzare, bunurile sunt nesemnificativ prelucrate si, in aceste circumstante, se poate stabili marja adecvata;
  d) metoda marjei nete, implica calcularea marjei nete a profitului, obtinuta de o persoana in urma uneia sau a mai multor tranzactii cu persoane afiliate, si estimarea acestei marje pe baza nivelului obtinut de catre aceeasi persoana in tranzactii cu persoane independente sau pe baza marjei obtinute in tranzactii comparabile efectuate de persoane independente. Metoda marjei nete presupune efectuarea unei comparatii intre anumiti indicatori financiari ai persoanelor afiliate si aceiasi indicatori ai persoanelor independente care activeaza in cadrul aceluiasi domeniu de activitate. In efectuarea comparatiei este necesar sa se ia in considerare diferentele dintre persoanele ale caror marje sunt comparabile, avandu-se in vedere factori cum sunt: competitivitatea persoanelor si a bunurilor echivalente pe piata, eficienta si strategia de management, pozitia pe piata, diferenta in structura costurilor, precum si nivelul experientei in afaceri;
  e) metoda impartirii profitului presupune estimarea profitului obtinut de persoanele afiliate in urma uneia sau a mai multor tranzactii si impartirea acestor profituri intre persoanele afiliate, proportional cu profitul care ar fi fost obtinut de catre persoane independente. Aceasta se foloseste atunci cand tranzactiile efectuate intre persoane afiliate sunt interdependente, astfel incat nu este posibila identificarea unor tranzactii comparabile. Impartirea profiturilor trebuie sa se realizeze printr-o estimare adecvata a veniturilor realizate si a costurilor suportate in urma uneia sau mai multor tranzactii de catre fiecare persoana. Profiturile trebuie impartite astfel incat sa reflecte functiile efectuate, riscurile asumate si activele folosite de catre fiecare dintre parti;
  f) orice alta metoda recunoscuta in Liniile directoare privind preturile de transfer emise de catre Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica pentru societatile multinationale si administratiile fiscale, cu amendamentele, modificarile si completarile ulterioare.
  (2) In cazul compararii tranzactiilor dintre persoane afiliate si cele independente se au in vedere:
  a) diferentele determinate de particularitatile bunurilor materiale, nemateriale sau ale serviciilor ce fac obiectul tranzactiilor comparabile, in masura in care aceste particularitati influenteaza pretul de piata al obiectului respectivei tranzactii;
  b) functiile indeplinite de persoane in tranzactiile respective.
  (3) La analiza functiilor persoanelor participante intr-o tranzactie vor fi avute in vedere: importanta economica a functiilor indeplinite de fiecare participant, impartirea riscurilor si a responsabilitatilor intre partile ce participa la tranzactie, volumul resurselor angajate, al utilajelor si echipamentelor, valoarea activelor necorporale folosite.
  (4) La stabilirea pretului de piata al tranzactiilor dintre persoane afiliate se foloseste una dintre metodele prevazute mai sus. In vederea stabilirii celei mai adecvate metode se au in vedere urmatoarele elemente:
  a) metoda care se apropie cel mai mult de imprejurarile in care sunt stabilite preturile supuse liberei concurente pe piete comparabile din punct de vedere comercial;
  b) metoda pentru care sunt disponibile date rezultate din functionarea efectiva a persoanelor afiliate implicate in tranzactii supuse liberei concurente;
  c) gradul de precizie cu care se pot face ajustari in vederea obtinerii comparabilitatii;
  d) circumstantele cazului individual;
  e) activitatile desfasurate efectiv de diferitele persoane afiliate;
  f) metoda folosita trebuie sa corespunda imprejurarilor date ale pietei si ale activitatii contribuabilului;
  g) documentatia care poate fi pusa la dispozitie de catre contribuabil.
  (5) Circumstantele cazului individual care urmeaza sa fie luat in considerare in examinarea pretului de piata sunt:
  a) tipul, starea, calitatea, precum si gradul de noutate al bunurilor, marfurilor si serviciilor transferate;
  b) conditiile pietei pe care bunurile, marfurile sau serviciile sunt folosite, consumate, tratate, prelucrate sau vandute unor persoane independente;
  c) activitatile desfasurate si stadiile din lantul productiei si distributiei ale entitatilor implicate;
  d) clauzele cuprinse in contractele de transfer privind: obligatiile, termenele de plata, rabaturile, reducerile, garantiile acordate, asumarea riscului;
  e) in cazul unor relatii de transfer pe termen lung, avantajele si riscurile legate de acestea;
  f) conditiile speciale de concurenta.
  (6) In aplicarea metodelor se iau in considerare datele si documentele inregistrate in momentul in care a fost incheiat contractul. In cazul contractelor pe termen lung este necesar sa se aiba in vedere daca parti terte independente tin seama de riscurile asociate, incheind contractele corespunzatoare.
  (7) In aplicarea metodelor se iau in considerare aranjamente financiare speciale, cum sunt: conditii de plata sau facilitati de credit pentru client diferite de practica comerciala obisnuita. De asemenea, in cazul furnizarii de catre client de materiale sau de servicii auxiliare, la determinarea pretului de piata trebuie sa se ia in considerare si acesti factori.
  (8) La aplicarea metodelor nu se iau in considerare preturile care au fost influentate de situatii competitive speciale, cum ar fi:
  a) preturi practicate pe piete speciale inchise, unde aceste preturi sunt stabilite diferit de conditiile de pe piata din care se face transferul;
  b) preturi care sunt supuse reducerilor speciale legate de introducerea de produse noi pe piata;
  c) preturi care sunt influentate de reglementarile autoritatilor publice.
  (9) Atunci cand se stabileste pretul de piata al serviciilor in cadrul tranzactiilor dintre persoane afiliate, autoritatile fiscale examineaza in primul rand daca persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi incheiat o asemenea tranzactie in conditiile stabilite de persoanele afiliate, luand in considerare tarifele obisnuite pentru fiecare tip de activitate sau tarifele standard existente in anumite domenii, cum sunt: transport, asigurare. In cazul in care nu exista tarife comparabile se foloseste metoda "cost plus".
  (10) In cazul costurilor de publicitate, acestea se deduc de catre acele persoane afiliate care urmeaza sa beneficieze de pe urma publicitatii facute sau, daca este necesar, sunt alocate proportional cu beneficiul. La calculul rezultatului fiscal, autoritatile fiscale estimeaza cheltuielile efectuate de persoanele afiliate cu publicitatea, proportional cu beneficiile castigate de aceste persoane din publicitate.
  
Daca un contribuabil efectueaza cheltuieli cu publicitatea de care beneficiaza si o persoana afiliata, se presupune ca prima persoana a furnizat celei de-a doua persoane servicii comerciale, proportional cu natura si sfera serviciilor furnizate de o companie de publicitate independenta. Pentru a stabili mai clar proportiile cheltuielilor efectuate de fiecare persoana cu publicitatea, de care beneficiaza doua sau mai multe persoane afiliate, trebuie luate in considerare pietele pe care s-a facut publicitatea si cota de piata a respectivelor persoane afiliate in vanzarile de bunuri si servicii carora li s-a facut reclama. In situatia in care costurile de publicitate sunt asumate de societatea-mama in numele grupului ca un tot unitar, acestea sunt nedeductibile la persoana afiliata.
  
(11) Cand un contribuabil acorda un imprumut/credit unei persoane afiliate sau atunci cand acesta primeste un astfel de imprumut/credit, indiferent de scopul si destinatia sa, pretul pietei pentru asemenea serviciu este constituit din dobanda care ar fi fost agreata de persoane independente pentru astfel de servicii furnizate in conditii comparabile, inclusiv comisionul de administrare a creditului, respectiv imprumutului. In cazul serviciilor de finantare intre persoane afiliate, pentru alocarea veniturilor se analizeaza:
  a) daca imprumutul dat este in interesul desfasurarii activitatii beneficiarului si a fost utilizat in acest scop;
  b) daca a existat o schema de distributie a profitului.
  Incadrarea imprumutului in schema de distributie a profitului se va efectua daca la data acordarii imprumutului nu se asteapta in mod cert o rambursare a imprumutului sau daca contractul contine clauze defavorabile pentru platitor.
  
Atunci cand se analizeaza cheltuielile/veniturile cu dobanda, trebuie luate in considerare: suma si durata imprumutului, natura si scopul imprumutului, garantia implicata, valuta implicata, riscurile de schimb valutar si costurile masurilor de asigurare a ratei de schimb valutar, precum si alte circumstante de acordare a imprumutului.
  Raportarea conditiilor de imprumut are in vedere ratele dobanzii aplicate in imprejurari comparabile si in aceeasi zona valutara de o persoana independenta. De asemenea, trebuie sa se tina seama de masurile pe care persoanele independente le-ar fi luat pentru a imparti riscul de schimb valutar, de exemplu: clauze care mentin valoarea imprumutului in termeni reali, incheierea unui contract de acoperire a riscului valutar sau pentru plata la termen pe cheltuiala imprumutatorului.
  
In cazul dobanzilor aferente furnizorilor de bunuri si de servicii este necesar sa se examineze daca costul dobanzii reprezinta o practica comerciala obisnuita sau daca partile care fac tranzactia cer dobanda acolo unde, in tranzactii comparabile, bunurile si serviciile sunt transferate reciproc. Aceste elemente de analiza se au in vedere si la alte forme de venituri sau costuri asimilate dobanzilor.
  (12) Atunci cand se stabileste pretul de piata al drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul tranzactiilor dintre persoane afiliate, autoritatile fiscale examineaza in primul rand daca persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi incheiat o asemenea tranzactie in conditiile stabilite de persoane afiliate.
  In cazul transferului de drepturi de proprietate intelectuala, cum sunt: drepturile de folosire a brevetelor, licentelor, know-how si altele de aceeasi natura, costurile folosirii proprietatii nu sunt deduse separat daca drepturile sunt transferate in legatura cu furnizarea de bunuri sau de servicii si daca sunt incluse in pretul acestora.
  
(13) In cazul serviciilor de administrare si conducere din interiorul grupului se au in vedere urmatoarele:
  a) intre persoanele afiliate costurile de administrare, management, control, consultanta sau functii similare sunt deduse la nivel central sau regional prin intermediul societatii-mama, in numele grupului ca un tot unitar. Nu poate fi ceruta o remuneratie pentru aceste activitati, in masura in care baza lor legala este relatia juridica ce guverneaza forma de organizare a afacerilor sau orice alte norme care stabilesc legaturile dintre entitati. Cheltuielile de aceasta natura pot fi deduse numai daca astfel de entitati furnizeaza in plus servicii persoanelor afiliate sau daca in pretul bunurilor si in valoarea tarifelor serviciilor furnizate se iau in considerare si serviciile sau costurile administrative. Nu pot fi deduse costuri de asemenea natura de catre o filiala care foloseste aceste servicii luand in considerare relatia juridica dintre ele, numai pentru propriile conditii, tinand seama ca nu ar fi folosit aceste servicii daca ar fi fost o persoana independenta;
  b) serviciile trebuie sa fie prestate in fapt. Simpla existenta a serviciilor in cadrul unui grup nu este suficienta, deoarece, ca regula generala, persoanele independente platesc doar serviciile care au fost prestate in fapt.
  (14) Ajustarea/Estimarea evidentelor, realizata de autoritatea fiscala in scopul reflectarii principiului valorii de piata a produselor, marfurilor si serviciilor, se efectueaza si la cealalta persoana afiliata.
  Pentru ajustari/estimari efectuate intre persoane romane afiliate se aplica si procedura pentru eliminarea dublei impuneri intre persoane romane afiliate stabilita, potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala (Codul de procedura fiscala), iar pentru ajustari/estimari efectuate intre persoane romane afiliate cu persoane nerezidente se aplica si procedura amiabila stabilita potrivit Codului de procedura fiscala.
  
(15) Ajustarea/Estimarea preturilor de transfer, pentru a reflecta principiul valorii de piata in cadrul tranzactiilor derulate intre persoane al produselor, marfurilor sau serviciilor furnizate in cadrul tranzactiei, va fi efectuata de organele de inspectie fiscala la nivelul tendintei centrale a pietei. Tendinta centrala a pietei va fi considerata valoarea mediana a intervalului de comparare a indicatorilor financiari ai societatilor/tranzactiilor comparabile identificate sau in situatia in care nu se gasesc suficiente societati/tranzactii comparabile, pentru a putea stabili un interval de comparabilitate, se vor identifica cel mult trei societati sau tranzactii comparabile si se va utiliza media aritmetica a indicatorilor financiari ai acestora sau a tranzactiilor identificate.
  SECTIUNEA a 3-a
  Prevederi privind respectarea regulilor de ajutor de stat
  6. Facilitatile fiscale de natura ajutorului de stat, asa cum acesta este definit la art. 2 alin. (1 ) lit. d) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat, precum si pentru modificarea si completarea Legii concurentei nr. 21/1996, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 20/2015, cu modificarile ulterioare, se acorda cu respectarea prevederilor nationale si comunitare in domeniul ajutorului de stat.
  
TITLUL II
Impozitul pe profit
CAP. I

  Dispozitii generale
  SECTIUNEA 1
  Contribuabili
  1. (1) In aplicarea prevederilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, din categoria persoanelor juridice romane fac parte companiile nationale, societatile nationale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societatile, indiferent de forma juridica de organizare si de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital strain sau cu capital integral strain, societatile agricole si alte forme de asociere agricola cu personalitate juridica, cooperativele agricole, societatile cooperative, institutiile financiare si institutiile de credit, fundatiile, asociatiile, organizatiile, precum si orice alta entitate care are statutul legal de persoana juridica constituita potrivit legislatiei romane, cu exceptiile prevazute la art. 13 alin. (2) din Codul fiscal. In cazul persoanelor juridice romane care detin participatii in capitalul altor societati si care intocmesc situatii financiare consolidate, calculul si plata impozitului pe profit se fac la nivelul fiecarei persoane juridice din grup.
  (2) In aplicarea prevederilor art. 13 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, persoanele juridice straine, cum sunt: companiile, fundatiile, asociatiile, organizatiile si orice entitati similare, infiintate si organizate in conformitate cu legislatia unei alte tari, devin subiect al impunerii atunci cand isi desfasoara activitatea, integral sau partial, prin intermediul unui sediu permanent in Romania, asa cum este definit acesta in Codul fiscal, de la inceputul activitatii sediului permanent.
  (3) In sensul art. 13 alin. (2) lit. i) din Codul fiscal, fundatia constituita ca urmare a unui legat, in conditiile legii, este subiectul de drept infiintat de una sau mai multe persoane, care, pe baza unui act juridic pentru cauza de moarte, constituie un patrimoniu afectat in mod permanent si irevocabil realizarii unui scop de interes general sau, dupa caz, in interesul unor colectivitati.
  SECTIUNEA a 2-a
  Reguli speciale de impozitare
  2. Veniturile obtinute de catre contribuabilii prevazuti la art. 15 alin. (1) lit. a), b), c) si d) din Codul fiscal, care sunt utilizate in alte scopuri decat cele expres mentionate la literele respective, sunt venituri impozabile la calculul rezultatului fiscal. In vederea stabilirii bazei impozabile, din veniturile respective se scad cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, proportional cu ponderea veniturilor impozabile in totalul veniturilor inregistrate de contribuabil.
  3. (1) Organizatiile nonprofit care obtin venituri, altele decat cele mentionate la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal, si care depasesc limita prevazuta la alin. (3) platesc impozit pe profit pentru profitul impozabil corespunzator acestora. Determinarea rezultatului fiscal se face in conformitate cu prevederile titlului II din Codul fiscal. In acest sens se vor avea in vedere si urmatoarele:
  a) stabilirea veniturilor neimpozabile prevazute la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal;
  b) determinarea veniturilor neimpozabile prevazute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal, prin parcurgerea urmatorilor pasi:
  (i) calculul sumei in lei reprezentand echivalentul a 15.000 euro prin utilizarea cursului mediu de schimb valutar EUR/RON comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru anul fiscal respectiv;
  (ii) calculul valorii procentului de 10% din veniturile prevazute la lit. a);
  (iii) stabilirea veniturilor neimpozabile prevazute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal ca fiind valoarea cea mai mica dintre sumele stabilite conform precizarilor anterioare;
  c) stabilirea veniturilor neimpozabile prin adunarea sumelor de la lit. a) si b);
  d) determinarea veniturilor impozabile prin scaderea din totalul veniturilor a celor de la lit. c), precum si a celorlalte venituri neimpozabile prevazute de titlul II din Codul fiscal;
  e) determinarea valorii deductibile a cheltuielilor corespunzatoare veniturilor impozabile de la lit. d), avandu-se in vedere urmatoarele:
  (i) stabilirea cheltuielilor corespunzatoare veniturilor impozabile de la lit. d) prin scaderea din totalul cheltuielilor a celor aferente activitatii nonprofit si a unei parti din cheltuielile comune, determinata prin utilizarea unei metode rationale de alocare, potrivit reglementarilor contabile aplicabile;
  (ii) ajustarea cheltuielilor determinate conform regulilor de la pct. i), luandu-se in considerare prevederile art. 25 din Codul fiscal;
  f) stabilirea rezultatului fiscal ca diferenta intre veniturile impozabile de la lit. d) si cheltuielile deductibile stabilite la lit. e); la stabilirea rezultatului fiscal se iau in calcul si elementele similare veniturilor si cheltuielilor, deducerile fiscale, precum si pierderile fiscale care se recupereaza in conformitate cu prevederile art. 31 din Codul fiscal;
  g) calculul impozitului pe profit prin aplicarea cotei prevazute la art. 17 sau la art. 18 din Codul fiscal, dupa caz, asupra rezultatului fiscal pozitiv stabilit potrivit lit. f).
  (2) Veniturile realizate de organizatiile nonprofit din transferul sportivilor sunt venituri impozabile la determinarea rezultatului fiscal.
  SECTIUNEA a 3-a
  Regimul special pentru contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor
  4. Intra sub incidenta prevederilor art. 18 din Codul fiscal contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor sau cazinourilor, incadrati potrivit dispozitiilor legale in vigoare; acestia trebuie sa organizeze si sa conduca evidenta contabila pentru stabilirea veniturilor si cheltuielilor corespunzatoare activitatilor vizate. La determinarea profitului aferent acestor activitati se iau in calcul si cheltuielile de conducere si administrare, precum si alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proportional cu veniturile obtinute din activitatile vizate in veniturile totale realizate de contribuabil. In cazul in care impozitul pe profit datorat este mai mic decat 5% din veniturile inregistrate in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile, aferente activitatilor vizate, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% din aceste venituri. Acest impozit se adauga la valoarea impozitului pe profit aferent celorlalte activitati, impozit calculat potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal.
  CAP. II

  Calculul rezultatului fiscal
  SECTIUNEA 1
  Reguli generale
  5. (1) In aplicarea art. 19 alin. (1) din Codul fiscal, pentru calculul rezultatului fiscal, veniturile si cheltuielile sunt cele inregistrate in contabilitate potrivit reglementarilor contabile date in baza Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte sume care, din punct de vedere fiscal, sunt elemente similare veniturilor si cheltuielilor.
  (2) Exemple de elemente similare veniturilor:
  a) diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii, potrivit reglementarilor contabile aplicabile;
  b) rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe si a imobilizarilor necorporale, potrivit prevederilor art. 26 alin. (6) si (7) din Codul fiscal;
  c) rezerva legala si rezervele reprezentand facilitati fiscale, potrivit prevederilor art. 26 alin. (8) si (9) din Codul fiscal;
  d) sumele inregistrate in soldul creditor al contului "Rezultatul reportat din provizioane specifice", potrivit art. 46 din Codul fiscal, reprezentand rezervele devenite impozabile in conformitate cu art. 26 alin. (5) din Codul fiscal;
  e) sumele inregistrate in rezultatul reportat care se impoziteaza potrivit art. 21 din Codul fiscal;
  f) sumele reprezentand reducerea sau anularea filtrelor prudentiale care au fost deductibile la determinarea profitului impozabil, in conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal;
  g) castigurile legate de vanzarea sau anularea titlurilor de participare proprii dobandite/rascumparate.
  (3) Exemple de elemente similare cheltuielilor:
  a) sumele inregistrate in rezultatul reportat care se deduc la calculul rezultatului fiscal in conformitate cu prevederile art. 21 din Codul fiscal;
  b) diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii, potrivit reglementarilor contabile aplicabile;
  c) valoarea neamortizata a cheltuielilor de dezvoltare care a fost inregistrata in rezultatul reportat. In acest caz, aceasta valoare este deductibila fiscal pe perioada ramasa de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala stabilita conform legii, mai putin perioada pentru care s-a calculat amortizarea;
  d) pierderea inregistrata la data vanzarii titlurilor de participare proprii reprezentand diferenta dintre pretul de vanzare al titlurilor de participare proprii si valoarea lor de dobandire/rascumparare. Pierderile din anularea titlurilor de participare proprii, reprezentand diferenta dintre valoarea de rascumparare a titlurilor de participare proprii anulate si valoarea lor nominala, nu reprezinta elemente similare cheltuielilor;
  e) pentru sumele transferate din contul 233 "Imobilizari necorporale in curs de executie" in creditul contului 1176 "Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene", potrivit reglementarilor contabile aplicabile, se au in vedere urmatoarele:
  (i) sumele de natura cheltuielilor specifice localizarii, explorarii, dezvoltarii sau oricarei activitati pregatitoare pentru exploatarea resurselor naturale reprezinta elemente similare cheltuielilor potrivit prevederilor art. 28 alin. (15) din Codul fiscal;
  (ii) sumele de natura cheltuielilor, altele decat cele prevazute la pct. i), sunt elemente similare cheltuielilor numai daca acestea sunt deductibile in conformitate cu prevederile art. 25 si 28 din Codul fiscal.
  (4) La scoaterea din gestiune a titlurilor de participare se poate utiliza una dintre metodele folosite pentru scoaterea din evidenta a stocurilor.
  (5) La calculul rezultatului fiscal al contribuabililor care platesc trimestrial impozit pe profit, limitele cheltuielilor deductibile se aplica trimestrial, astfel incat, la finele anului acestea sa se incadreze in prevederile titlului II din Codul fiscal. Pentru contribuabilii care platesc impozitul pe profit anual, limitele cheltuielilor deductibile prevazute de titlul II din Codul fiscal se aplica anual. In cazul contribuabililor care intra sub incidenta art. 16 alin. (5) din Codul fiscal, pentru determinarea rezultatului fiscal al anului fiscal modificat care cuprinde atat perioade din anul 2015, cat si din anul 2016, se au in vedere urmatoarele:
a) pentru veniturile, cheltuielile sau orice alte elemente, inregistrate pana la data de 31 decembrie 2015, se aplica regimul fiscal prevazut de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare; pentru determinarea bazei de calcul a rezultatului fiscal se iau in considerare veniturile, cheltuielile si elementele inregistrate pana la data de 31 decembrie 2015;
  b) pentru veniturile, cheltuielile sau orice alte elemente, inregistrate incepand cu 1 ianuarie 2016, al caror regim fiscal, limita de deducere si/sau metodologie de calcul au fost modificate, se aplica prevederile in vigoare incepand cu data de 1 ianuarie 2016 luand in considerare regimul fiscal, limita de deducere si/sau metodologia de calcul, astfel cum au fost reglementate incepand cu aceasta data; pentru determinarea bazei de calcul a rezultatului fiscal se iau in considerare veniturile, cheltuielile si elementele inregistrate incepand cu data de 1 ianuarie 2016.
  (6) Pentru calculul rezultatului fiscal, dobanzile penalizatoare/ penalitatile/daunele-interese contractuale anulate prin conventii incheiate intre partile contractante sunt cheltuieli deductibile/ venituri impozabile, in anul fiscal in care se inregistreaza in evidenta contabila anularea acestora, in conditiile in care dobanzile penalizatoare/penalitatile/daunele-interese, stabilite in cadrul contractelor initiale incheiate in derularea activitatii economice, pe masura inregistrarii lor, au reprezentat venituri impozabile/cheltuieli deductibile.
  6. Intra sub incidenta prevederilor art. 19 alin. (5) din Codul fiscal contribuabilii care desfasoara activitati de servicii internationale si care aplica regulile de evidenta si decontare a veniturilor si cheltuielilor stabilite prin regulamente de aplicare a conventiilor la care Romania este parte, de exemplu: conventia in domeniul serviciilor postale, comunicatiilor electronice, transporturilor internationale etc.
  7. In aplicarea prevederilor art. 19 alin. (1) si (6) din Codul fiscal, pe baza deciziei de ajustare/estimare a veniturilor sau cheltuielilor uneia din persoanele afiliate, emise de organul fiscal competent, potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala, ajustarile/estimarile de preturi de transfer astfel stabilite se iau in calcul, de catre persoana juridica romana afiliata, la determinarea rezultatului fiscal al perioadei in care s-a derulat tranzactia, dupa cum urmeaza:
  a) venitul/cheltuiala stabilite la nivelul unuia dintre contribuabili reprezinta cheltuiala/venit la nivelul celuilalt contribuabil;
  b) venitul stabilit suplimentar din ajustare/estimare este luat in calcul prin intermediul unui element similar venitului, respectiv cheltuiala stabilita suplimentar din ajustare/estimare este luata in calcul prin intermediul unui element similar cheltuielii, si prin aplicarea tratamentului fiscal, de impozitare sau de deducere, corespunzator celui aplicat venitului/cheltuielii initial/initiale in legatura cu care aceste ajustari/estimari au fost efectuate, venitul/cheltuiala suplimentara reprezentand o diferenta de pret a unei tranzactii anterioare si nu o tranzactie noua.
  8. In aplicarea prevederilor art. 19 alin. (7) din Codul fiscal, pentru calculul rezultatului fiscal contribuabilii sunt obligati sa intocmeasca un registru de evidenta fiscala, tinut in forma scrisa sau electronica, cu respectarea dispozitiilor Legii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automata a datelor. In registrul de evidenta fiscala trebuie inscrise veniturile si cheltuielile inregistrate conform reglementarilor contabile aplicabile, potrivit art. 19 alin. (1) din Codul fiscal, veniturile neimpozabile potrivit art. 23 din Codul fiscal, deducerile fiscale, elementele similare veniturilor, elementele similare cheltuielilor, cheltuielile nedeductibile, potrivit art. 25 din Codul fiscal, precum si orice informatie cuprinsa in declaratia fiscala, obtinuta in urma unor prelucrari ale datelor furnizate de inregistrarile contabile. Evidentierea veniturilor si a cheltuielilor aferente se efectueaza pe natura economica, prin totalizarea acestora pe trimestru si/sau an fiscal, dupa caz.
  SECTIUNEA a 2-a
  Reguli fiscale pentru contribuabilii care aplica reglementarile contabile conforme cu Standardele internationale de raportare financiara
  9. In aplicarea prevederilor art. 21 lit. a) pct. 3 din Codul fiscal, sumele inregistrate in creditul contului rezultatul reportat provenite din actualizarea cu rata inflatiei a mijloacelor fixe amortizabile si a terenurilor nu reprezinta elemente similare veniturilor la momentul inregistrarii, acestea fiind tratate ca rezerve si impozitate potrivit art. 26 alin. (5) din Codul fiscal, cu conditia evidentierii in soldul creditor al acestuia, analitic distinct, potrivit art. 21 lit. a) pct. 1 din Codul fiscal.
  Exemplu - Retratarea mijloacelor fixe amortizabile ca urmare a trecerii de la modelul reevaluarii la modelul bazat pe cost.
  Un contribuabil prezinta urmatoarea situatie cu privire la un mijloc fix amortizabil:
  - cost de achizitie: 1.000.000 lei;
  - rezerva din reevaluare inregistrata la 31 decembrie 2003: 300.000 lei;
  - rezerva din reevaluare inregistrata la 31 decembrie 2004: 500.000 lei;
  - amortizarea rezervelor din reevaluare cumulata la momentul retratarii este de 350.000 lei, din care:
  - suma de 150.000 lei a fost dedusa potrivit prevederilor Codului fiscal in vigoare pentru perioadele respective si nu a intrat sub incidenta prevederilor art. 22 alin. (5^1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, in vigoare pana la data de 31 decembrie 2015, respectiv art. 26 alin. (6) din Codul fiscal;
  - suma de 200.000 lei nu a fost dedusa potrivit prevederilor Codului fiscal;
  - actualizarea cu rata inflatiei a mijlocului fix, evidentiata in contul rezultatul reportat, este de 200.000 lei (suma bruta), iar amortizarea cumulata aferenta costului actualizat cu rata inflatiei este de 50.000 lei;
  - metoda de amortizare utilizata: amortizare liniara.
  Pentru simplificare consideram ca durata de amortizare contabila este egala cu durata normala de utilizare fiscala.
  Operatiuni efectuate la momentul retratarii
  In situatia in care se trece de la modelul reevaluarii la modelul bazat pe cost, au loc urmatoarele operatiuni:
  Etapa I: Eliminarea efectului reevaluarilor:
  1. eliminarea surplusului din reevaluare in suma de 800.000 lei;
  2. anularea sumelor reprezentand amortizarea reevaluarii in suma de 350.000 lei.
  Operatiunea de anulare a rezervei nu are impact fiscal, deoarece, in acest caz, impozitarea se efectueaza ca urmare a anularii sumelor reprezentand amortizarea reevaluarii in suma de 350.000 lei. Pentru sumele provenite din anularea amortizarii rezervelor de reevaluare, din punct de vedere fiscal, se va face distinctia dintre amortizarea rezervei din reevaluare care a fost dedusa la calculul profitului impozabil si amortizarea rezervei din reevaluare care nu a fost dedusa la calculul profitului impozabil, astfel:
  - suma de 150.000 lei care provine din anularea unor cheltuieli pentru care s-a acordat deducere reprezinta element similar veniturilor, conform prevederilor art. 21 lit. b) pct. 1 din Codul fiscal;
  - suma de 200.000 lei care provine din anularea unor cheltuieli pentru care nu s-a acordat deducere nu reprezinta element similar veniturilor, conform prevederilor art. 21 lit. b) pct. 4 din Codul fiscal.
  Etapa II: Inregistrarea actualizarii cu rata inflatiei:
  1. actualizarea cu rata inflatiei a valorii mijlocului fix cu suma de 200.000 lei;
  2. actualizarea cu rata inflatiei a valorii amortizarii mijlocului fix cu suma de 50.000 lei.
  Conform art. 21 lit. a) pct. 1 din Codul fiscal, sumele brute inregistrate in creditul contului rezultatul reportat, provenite din actualizarea cu rata inflatiei a mijloacelor fixe amortizabile si a terenurilor, sunt tratate ca rezerve si impozitate potrivit art. 26 alin. (5) din Codul fiscal, cu conditia evidentierii in soldul creditor al acestuia, analitic distinct.
  Prin urmare, suma de 200.000 lei este tratata ca rezerva daca aceasta este evidentiata in soldul creditor al contului rezultatul reportat, analitic distinct.
  Suma de 50.000 lei reprezinta element similar cheltuielilor, potrivit art. 21 lit. a) pct. 4 din Codul fiscal.
  In situatia in care suma de 50.000 lei diminueaza soldul creditor al contului rezultatul reportat, analitic distinct, in care sunt inregistrate sumele brute din actualizarea cu rata inflatiei a mijloacelor fixe amortizabile si a terenurilor, concomitent cu deducerea acesteia, se impoziteaza suma de 50.000 lei din suma bruta de 200.000 lei, deoarece o parte din rezerva este utilizata.
  10. Contribuabilii care aplica reglementarile contabile conforme cu Standardele internationale de raportare financiara si care la momentul retratarii utilizeaza valoarea justa drept cost presupus vor avea in vedere si urmatoarele reguli:
  a) valoarea fiscala a mijloacelor fixe amortizabile si a terenurilor este cea stabilita potrivit prevederilor art. 7 pct. 45 din Codul fiscal;
  b) regimul fiscal al rezervelor din reevaluarea mijloacelor fixe amortizabile si a terenurilor este prevazut la art. 26 alin. (5) si (6) din Codul fiscal;
  c) transferul sumelor aferente reevaluarii din contul 105 "Rezerve din reevaluare" in contul 1178 "Rezultatul reportat provenit din utilizarea, la data trecerii la aplicarea IFRS, a valorii juste drept cost presupus", respectiv al sumelor din contul 1065 "Rezultatul reportat reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare" in contul 1175 "Rezultatul reportat reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare" nu se impoziteaza, cu conditia evidentierii si mentinerii sumelor respective in soldul creditor al conturilor 1178, respectiv 1175, analitice distincte. In situatia in care sumele respective nu sunt mentinute in soldul creditor al conturilor 1178, respectiv 1175, analitice distincte, acestea se impoziteaza astfel:
  (i) sumele care au fost anterior deduse si care nu au fost impozitate potrivit art. 22 alin. (5^1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, in vigoare pana la data de 31 decembrie 2015, respectiv art. 26 alin. (6) din Codul fiscal, se impoziteaza la momentul utilizarii potrivit art. 26 alin. (5); diminuarea soldului creditor al conturilor de rezultat reportat, analitice distincte, se considera utilizare a rezervei;
  (ii) sumele care sunt deduse ulterior prin intermediul amortizarii fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate si/sau casate se impoziteaza concomitent cu deducerea amortizarii fiscale, respectiv la momentul scaderii din gestiune a mijloacelor fixe si terenurilor, dupa caz.
  Contribuabilii care aplica reglementarile contabile conforme cu Standardele internationale de raportare financiara utilizeaza referintele pentru simbolul si denumirea conturilor corespunzator reglementarilor contabile aplicabile.
  SECTIUNEA a 3-a
  Scutirea de impozit a profitului reinvestit
  11. (1) In aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) din Codul fiscal, pentru profitul investit in calculatoare electronice si echipamente periferice, masini si aparate de casa, de control si de facturare, precum si in programe informatice, scutirea de impozit se aplica pentru cele produse si/sau achizitionate si puse in functiune in perioada 1 ianuarie 2016-31 decembrie 2016 inclusiv.
  (2) In aplicarea prevederilor art. 22 alin. (2) din Codul fiscal, profitul contabil brut cumulat de la inceputul anului este profitul contabil la care se adauga cheltuielile cu impozitul pe profit, inregistrat pana in trimestrul punerii in functiune a activelor mentionate la art. 22 alin. (1) din Codul fiscal, fara a lua in considerare sursele proprii sau atrase de finantare ale acestora. Pentru activele mentionate la art. 22 alin. (1) din Codul fiscal, achizitionate in baza contractelor de leasing financiar, scutirea de impozit pe profit se aplica de catre utilizator, cu conditia respectarii prevederilor art. 22 alin. (8) din Codul fiscal.
  (3) Determinarea scutirii de impozit pe profit - exemple de calcul:
  Exemplul 1 - Calculul scutirii de impozit pentru profitul reinvestit de catre contribuabilii care aplica sistemul trimestrial de declarare si plata a impozitului pe profit
  Societatea A achizitioneaza si pune in functiune in luna octombrie 2016 un echipament tehnologic in valoare de 70.000 lei. Profitul contabil brut aferent perioadei 1 ianuarie 2016-31 decembrie 2016 este 500.000 lei.
  La sfarsitul anului 2016 societatea inregistreaza un profit impozabil in suma de 600.000 lei.
  Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului reinvestit se parcurg urmatoarele etape:
  - se calculeaza impozitul pe profit aferent anului 2016:
  600.000 x 16% = 96.000 lei, din care impozitul pe profit aferent trimestrului IV este 40.000 lei;
  - se calculeaza impozitul pe profit aferent profitului reinvestit: avand in vedere faptul ca profitul contabil aferent perioadei 1 ianuarie 2016-31 decembrie 2016 in suma de 500.000 lei acopera investitia realizata, impozitul pe profit scutit este:
  70.000 x 16% = 11.200 lei; impozit pe profit scutit = 11.200 lei;
  - repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit pe profit, mai putin partea aferenta rezervei legale:
  a) determinarea sumei aferente rezervei legale, daca contribuabilul are obligatia constituirii acesteia potrivit legii. Presupunem, in acest caz, ca societatea A repartizeaza 5% din profitul contabil pentru constituirea rezervei legale, partea alocabila profitului reinvestit fiind 3.500 lei;
  b) determinarea sumei profitului scutit care va fi repartizat la rezerve:
  70.000 - 3.500 = 66.500 lei.
  Valoarea fiscala a echipamentului tehnologic este 70.000 lei care se amortizeaza linear sau degresiv potrivit art. 28 din Codul fiscal. Pentru acest echipament tehnologic contribuabilul nu poate opta pentru amortizarea accelerata.
  Exemplul 2 - Calculul scutirii de impozit pentru profitul reinvestit de catre contribuabilii care aplica sistemul anual de declarare si plata a impozitului pe profit
  La sfarsitul anului 2016 o societate inregistreaza un profit impozabil in suma de 2.500.000 lei. Profitul contabil brut aferent anului 2016 este de 1.900.000 lei. Societatea achizitioneaza si pune in functiune in luna martie 2016 un echipament tehnologic in valoare de 70.000 lei, in luna iulie un echipament tehnologic in valoare de 110.000 lei si in luna octombrie mai multe calculatoare in valoare totala de 30.000 lei.
  Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului reinvestit se parcurg urmatoarele etape:
  - se calculeaza impozitul pe profit aferent anului 2016:
  2.500.000 x 16% = 400.000 lei;
  - se determina valoarea totala a investitiilor realizate in echipamente tehnologice si calculatoare:
  70.000 + 110.000 + 30.000 = 210.000 lei;
  - avand in vedere faptul ca profitul contabil brut acopera investitiile realizate, impozitul pe profit aferent profitului reinvestit este:
  210.000 x 16% = 33.600 lei; impozit pe profit scutit = 33.600 lei;
  - repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit pe profit, mai putin partea aferenta rezervei legale. Presupunem, in acest caz, ca societatea repartizeaza 5% din profitul contabil pentru constituirea rezervei legale, partea alocabila profitului reinvestit fiind 10.500 lei;
  - determinarea sumei profitului scutit care va fi repartizat la rezerve:
  210.000 - 10.500 = 199.500 lei.
  Valoarea fiscala a activelor respective se amortizeaza linear sau degresiv potrivit art. 28 din Codul fiscal. Pentru aceste active contribuabilul nu poate opta pentru amortizarea accelerata.
  Exemplul 3 - Calculul scutirii de impozit pentru profitul reinvestit in echipamente tehnologice care se realizeaza pe parcursul mai multor ani consecutivi. Contribuabilul aplica sistemul trimestrial de declarare si plata a impozitului pe profit.
  In perioada 1 ianuarie 2016-31 martie 2016 o societate inregistreaza profit impozabil in suma de 2.000.000 lei. Profitul contabil brut aferent perioadei 1 ianuarie 2016-31 martie 2016 este de 600.000 lei.
  Societatea efectueaza investitii intr-un echipament tehnologic: in luna septembrie 2014 in valoare de 50.000 lei, in luna ianuarie 2015 in valoare de 80.000 lei si in luna februarie 2016 in valoare de 90.000 lei. Pentru echipamentul tehnologic respectiv nu sunt puneri in functiune partiale, punerea in functiune a intregii investitii realizandu-se in luna martie 2016.
  Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului reinvestit si a impozitului pe profit datorat dupa aplicarea facilitatii, se parcurg urmatoarele etape:
  - se calculeaza impozitul pe profit aferent trimestrului I al anului 2016:
  2.000.000 x 16% = 320.000 lei;
  - se determina valoarea totala a investitiilor realizate in echipamente tehnologice:
  50.000 + 80.000 + 90.000 = 220.000 lei;
  - avand in vedere faptul ca profitul contabil brut din trimestrul punerii in functiune al investitiei acopera investitiile anuale realizate, impozitul pe profit aferent profitului reinvestit este:
  220.000 x 16% = 35.200 lei; impozit pe profit scutit = 35.200 lei;
  - repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit pe profit, mai putin partea aferenta rezervei legale. Presupunem, in acest caz, ca la sfarsitul anului societatea repartizeaza 5% din profitul contabil pentru constituirea rezervei legale, partea alocabila profitului reinvestit fiind 11.000 lei;
  - determinarea sumei profitului scutit care va fi repartizat la rezerve:
  220.000 - 11.000 = 209.000 lei.
  Valoarea fiscala a activelor respective se amortizeaza linear sau degresiv potrivit art. 28 din Codul fiscal. Pentru aceste active contribuabilul nu poate opta pentru amortizarea accelerata.
  (4) In aplicarea prevederilor art. 22 alin. (6) din Codul fiscal, scutirea se acorda pentru valoarea echipamentelor tehnologice mentionate la art. 22 alin. (1) din Codul fiscal, in curs de executie, inregistrate in perioada 1 iulie 2014-31 decembrie 2016 si puse in functiune in anul 2016. In cazul in care echipamentele tehnologice respective sunt inregistrate partial in imobilizari corporale in curs de executie inainte de data de 1 iulie 2014 si partial dupa data de 1 iulie 2014, scutirea de impozit pe profit se aplica numai pentru partea inregistrata in imobilizari corporale in curs de executie incepand cu data de 1 iulie 2014 si care este cuprinsa in valoarea echipamentelor tehnologice puse in functiune in anul 2016.
  (5) In intelesul prevederilor art. 22 alin. (7) din Codul fiscal, activele considerate noi sunt cele care nu au fost utilizate anterior datei achizitiei.
  SECTIUNEA a 4-a
  Venituri neimpozabile
  12. (1) In aplicarea prevederilor art. 23 lit. b) din Codul fiscal, pentru dividendele primite de la o persoana juridica straina platitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe profit, situata intr-un stat tert, astfel cum acesta este definit la art. 24 alin. (5) lit. c) din Codul fiscal, cu care Romania are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri, persoana juridica romana care primeste dividendele trebuie sa detina:
  a) certificatul de atestare a rezidentei fiscale a persoanei juridice straine, emis de autoritatea competenta din statul tert al carui rezident fiscal este;
  b) declaratia pe propria raspundere a persoanei juridice straine din care sa rezulte ca aceasta este platitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe profit in statul tert respectiv;
  c) documente prin care sa faca dovada indeplinirii conditiei de detinere, pe o perioada neintrerupta de 1 an, a minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende.
  (2) In aplicarea prevederilor art. 23 lit. c) din Codul fiscal, titlurile de participare sunt cele definite potrivit art. 7 pct. 40 din Codul fiscal. In cazul majorarii capitalului social la persoana juridica la care se detin titlurile de participare, se au in vedere urmatoarele:
  a) valoarea fiscala a titlurilor de participare noi este valoarea de inregistrare, potrivit reglementarilor contabile aplicabile;
  b) sumele reprezentand majorarea valorii nominale a titlurilor de participare existente se adauga la valoarea de achizitie sau de aport a acestora.
  (3) Exemple privind aplicarea art. 23 lit. c) din Codul fiscal:
  Exemplul 1:
  In anul 2016, societatea A a achizitionat de pe piata reglementata un numar de 5.000 de actiuni ale societatii B la un pret unitar de 100 lei/actiune.
  Societatea B comunica societatii A faptul ca, in conformitate cu hotararea adunarii generale a actionarilor, se majoreaza capitalul social al societatii B prin incorporarea profitului in suma de 400.000 lei. Majorarea se efectueaza prin emiterea de titluri de participare noi, societatea A primind 4.000 de actiuni la valoarea nominala de 100 de lei. Societatea A detine 5% din titlurile de participare ale societatii B.
  Veniturile inregistrate de societatea A ca urmare a majorarii capitalului social la societatea B reprezinta venituri neimpozabile potrivit art. 23 lit. c) din Codul fiscal, acestea urmand sa fie impozitate la momentul vanzarii titlurilor de participare respective.
  Ulterior, societatea A vinde titlurile detinute la societatea B la o valoare de 350 lei/actiune, realizand venituri din vanzarea titlurilor de participare in suma de 1.750.000 lei.
  Avand in vedere faptul ca valoarea fiscala a titlurilor de participare primite ca urmare a majorarii capitalului social la societatea B este 400.000 lei, iar la momentul inregistrarii acestora acestea au reprezentat venituri neimpozabile, la momentul vanzarii titlurilor, intrucat nu sunt indeplinite conditiile de la art. 23 lit. i) din Codul fiscal, profitul impozabil este:
  Profit impozabil = 1.750.000 - 900.000 + 400.000 = 1.250.000 lei
  Exemplul 2:
  Societatea A a achizitionat de pe piata reglementata un numar de 4.000 de actiuni ale societatii B la un pret unitar de 150 lei/actiune.
  Societatea B comunica societatii A faptul ca, in conformitate cu hotararea adunarii generale a actionarilor, se majoreaza capitalul social al societatii B prin incorporarea rezervelor in suma de 500.000 lei. Majorarea se efectueaza prin emiterea de titluri de participare noi, societatea A primind 5.000 de actiuni la valoarea nominala de 100 lei. Societatea A detine 5% din titlurile de participare ale societatii B.
  Sumele reprezentand valoarea titlurilor de participare noi, inregistrate de societatea A in rezerve, potrivit reglementarilor contabile, ca urmare a majorarii capitalului social la societatea B nu reprezinta elemente similare veniturilor potrivit art. 23 lit. c) din Codul fiscal, acestea urmand sa fie impozitate la momentul vanzarii titlurilor de participare respective.
  Ulterior, societatea A vinde titlurile detinute la societatea B la o valoare de 250 lei/actiune, realizand venituri din vanzarea titlurilor de participare in suma de 2.250.000 lei.
  Avand in vedere faptul ca nu sunt indeplinite conditiile de la art. 23 lit. i) din Codul fiscal, sumele reprezentand valoarea titlurilor de participare noi primite de societatea A se impoziteaza la momentul vanzarii titlurilor de participare.
  Profit impozabil = 2.250.000 - 1.100.000 + 500.000 = 1.650.000 lei
  Veniturile reprezentand anularea rezervei potrivit reglementarilor contabile, sunt venituri neimpozabile potrivit art. 23 lit. d) din Codul fiscal.
  (4) In aplicarea prevederilor art. 23 lit. h) din Codul fiscal, contribuabilii pentru care prin acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative s-a prevazut faptul ca profitul aferent anumitor activitati nu este impozabil sunt obligati sa organizeze si sa conduca evidenta contabila pentru delimitarea veniturilor si a cheltuielilor aferente acestora. In situatia in care evidenta contabila nu asigura informatia necesara delimitarii cheltuielilor comune, la determinarea profitului aferent acestor activitati, cheltuielile comune se iau in calcul proportional cu ponderea veniturilor obtinute din aceste activitati in veniturile totale realizate de contribuabil.
  (5) Veniturile din evaluarea/reevaluarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana sau la o persoana juridica straina situata intr-un stat cu care Romania are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri, in aplicarea prevederilor art. 23 lit. i) din Codul fiscal, sunt cele inregistrate potrivit reglementarilor contabile aplicabile.
  (6) In aplicarea prevederilor art. 23 lit. o) din Codul fiscal, se vor avea in vedere urmatoarele:
  a) sumele in bani sau in natura primite de catre actionarii/asociatii initiali, ca urmare a reducerii capitalului social la persoana juridica la care se detin actiunile/partile sociale, sunt venituri neimpozabile daca reprezinta capital aportat de actionari/asociati din patrimoniul personal;
  b) in cazul restituirilor in bani sau in natura, efectuate cu ocazia reducerii capitalului social catre actionarii/asociatii care au achizitionat ulterior actiunile/partile sociale, sunt venituri neimpozabile sumele primite pana la nivelul costului de achizitie a actiunilor/partilor sociale respective.
  SECTIUNEA a 5-a
  Cheltuieli
  13. (1) In aplicarea prevederilor art. 25 alin. (1) din Codul fiscal, sunt cheltuieli efectuate in scopul desfasurarii activitatii economice, fara a se limita la acestea, urmatoarele:
  a) cheltuielile de reclama si publicitate efectuate in scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ in categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda in cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru incercarea produselor si demonstratii la punctele de vanzare, precum si alte bunuri si servicii acordate cu scopul stimularii vanzarilor;
  b) cheltuielile de transport si de cazare in tara si in strainatate si pentru alte persoane fizice in conditiile in care cheltuielile respective sunt efectuate in legatura cu lucrari executate sau servicii prestate de acestea in scopul desfasurarii activitatii economice a contribuabilului;
  c) cheltuielile pentru marketing, studiul pietei, promovarea pe pietele existente sau noi, participarea la targuri si expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;
  d) cheltuielile de cercetare, precum si cheltuielile de dezvoltare care nu indeplinesc conditiile de a fi recunoscute ca imobilizari necorporale din punct de vedere contabil;
  e) cheltuielile pentru perfectionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, intretinerea si perfectionarea sistemelor de management al calitatii, obtinerea atestarii conform cu standardele de calitate;
  f) cheltuielile pentru protejarea mediului si conservarea resurselor;
  g) cheltuielile efectuate cu editarea publicatiilor care sunt inregistrate ca retururi in perioada de determinare a profitului impozabil pe baza documentelor justificative si in limita cotelor prevazute in contractele de distributie;
  h) cheltuielile generate de taxa pe valoarea adaugata ca urmare a aplicarii prevederilor titlului VII "Taxa pe valoarea adaugata" din Codul fiscal, in situatia in care taxa pe valoarea adaugata este aferenta unor bunuri sau servicii achizitionate in scopul desfasurarii activitatii economice, de exemplu: aplicare pro rata, efectuare de ajustari, taxa pe valoarea adaugata platita intr-un stat membru al UE;
  i) cheltuielile reprezentand valoarea creantelor instrainate, potrivit legii;
  j) cheltuielile reprezentand dobanzi penalizatoare, penalitati si daune-interese, stabilite in cadrul contractelor incheiate, in derularea activitatii economice, cu persoane rezidente/ nerezidente, pe masura inregistrarii lor;
  k) cheltuielile privind serviciile care vizeaza eficientizarea, optimizarea, restructurarea operationala si/sau financiara a activitatii contribuabilului;
  l) cheltuielile rezultate din deprecierea titlurilor de participare si a obligatiunilor, inregistrate potrivit reglementarilor contabile aplicabile, daca la data evaluarii/reevaluarii nu sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 23 lit. i) din Codul fiscal;
  m) cheltuielile generate de evaluarea ulterioara si executarea instrumentelor financiare derivate, inregistrate potrivit reglementarilor contabile.
  (2) In aplicarea prevederilor art. 25 alin. (1) din Codul fiscal, sunt cheltuieli deductibile la calculul rezultatului fiscal si cheltuielile reglementate prin acte normative in vigoare. De exemplu:
  a) cheltuielile efectuate pentru securitate si sanatate in munca, potrivit legii;
  b) cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale efectuate potrivit legislatiei specifice;
  c) cheltuielile inregistrate ca urmare a restituirii subventiilor primite, potrivit legii, de la Guvern, agentii guvernamentale si alte institutii nationale si internationale.
  14. In aplicarea prevederilor art. 25 alin. (2) din Codul fiscal, cheltuielile cu salariile si cele asimilate salariilor, astfel cum sunt definite potrivit titlului IV "Impozitul pe venit" din Codul fiscal, sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal, indiferent de regimul fiscal aplicabil acestora la nivelul persoanei fizice.
  15. (1) Cheltuielile efectuate in baza contractului colectiv de munca, ce intra sub incidenta prevederilor art. 25 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, sunt cheltuielile de natura sociala stabilite in cadrul contractelor colective de munca la nivel national, de ramura, grup de unitati si unitati, altele decat cele mentionate in mod expres in cadrul art. 25 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal.
  (2) In aplicarea art. 25 alin. (3) lit. j) din Codul fiscal, in cazul locuintei de serviciu date in folosinta unui salariat sau administrator, cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea acesteia sunt deductibile in limita corespunzatoare raportului dintre suprafata construita prevazuta de Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, majorata cu 10%, si totalul suprafetei construite a locuintei de serviciu respective.
  (3) In cazul in care sediul unui contribuabil se afla in locuinta proprietate a unei persoane fizice, in aplicarea art. 25 alin. (3) lit. k) din Codul fiscal, cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente sediului sunt deductibile in limita determinata pe baza raportului dintre suprafata pusa la dispozitie contribuabilului, mentionata in contractul incheiat intre parti, si suprafata totala a locuintei. Contribuabilul va justifica cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente sediului cu documente legale, cum sunt contractele incheiate cu furnizorii de utilitati si alte documente.
  16. (1) In sensul prevederilor art. 25 alin. (3) lit. l) din Codul fiscal, regulile de deducere, termenii si expresiile utilizate, conditiile in care vehiculele rutiere motorizate, supuse limitarii fiscale, sunt cele prevazute la pct. 68 din normele metodologice date in aplicarea art. 298 al titlului VII "Taxa pe valoarea adaugata" din Codul fiscal.
  (2) Justificarea utilizarii vehiculelor, in sensul acordarii deductibilitatii integrale la calculul rezultatului fiscal, se efectueaza pe baza documentelor financiar-contabile si prin intocmirea foii de parcurs care trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii: categoria de vehicul utilizat, scopul si locul deplasarii, kilometrii parcursi, norma proprie de consum carburant pe kilometru parcurs.
  (3) In cadrul cheltuielilor aferente vehiculelor rutiere motorizate supuse limitarii fiscale se cuprind cheltuielile direct atribuibile unui vehicul, cum sunt: impozitele locale, asigurarea obligatorie de raspundere civila auto, inspectiile tehnice periodice, rovinieta, chiriile, partea nedeductibila din taxa pe valoarea adaugata, dobanzile, comisioanele, diferentele de curs valutar inregistrate ca urmare a derularii altor contracte decat cele de leasing. In cazul cheltuielilor reprezentand diferente de curs valutar inregistrate ca urmare a derularii unui contract de leasing, limita de 50% se aplica asupra diferentei nefavorabile dintre veniturile din diferente de curs valutar/veniturile financiare aferente datoriilor cu decontare in functie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora, si cheltuielile din diferente de curs valutar/cheltuielile financiare aferente.
  Aplicarea limitei de 50% pentru stabilirea valorii nedeductibile la determinarea rezultatului fiscal se efectueaza dupa aplicarea limitarii aferente taxei pe valoarea adaugata, respectiv aceasta se aplica si asupra taxei pe valoarea adaugata pentru care nu s-a acordat drept de deducere din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata.
  Exemplul 1. Determinarea valorii nedeductibile a cheltuielilor cu intretinerea si reparatiile aferente unui vehicul care nu este utilizat exclusiv in scopul activitatii economice
  - cheltuielile cu intretinerea si reparatiile - 2.000 lei
  - partea de TVA nedeductibila - 200 lei
  - baza de calcul al valorii nedeductibile a cheltuielilor cu intretinerea si reparatiile - 2.200 lei (2.000 + 200)
  - valoarea nedeductibila a cheltuielilor cu intretinerea si reparatiile - 2.200 x 50% = 1.100 lei.
  Exemplul 2. Determinarea valorii nedeductibile a cheltuielilor privind combustibilul aferente unui vehicul care nu este utilizat exclusiv in scopul activitatii economice
  - cheltuieli privind combustibilul - 1.000 lei
  - partea de TVA nedeductibila - 100 lei
  - baza de calcul al valorii nedeductibile a cheltuielilor privind combustibilul - 1.100 lei (1.000 + 100)
  - valoarea nedeductibila a cheltuielilor privind combustibilul - 1.100 x 50% = 550 lei.
  17. (1) Prin autoritati romane/straine, in sensul art. 25 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, se intelege totalitatea institutiilor, organismelor si autoritatilor din Romania si din strainatate care urmaresc si incaseaza amenzi, dobanzi/majorari si penalitati de intarziere, executa confiscari, potrivit prevederilor legale.
  (2) In sensul prevederilor art. 25 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal, cheltuielile privind stocurile si mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora sunt considerate cheltuieli deductibile la calculul rezultatului fiscal, in masura in care acestea se gasesc situate in zone declarate afectate, potrivit prevederilor legale pentru fiecare domeniu. Cauzele de forta majora pot fi: epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si in caz de razboi.
  (3) In sensul art. 25 alin. (4) lit. c) pct. 3 din Codul fiscal, conditia referitoare la distrugerea stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile se considera indeplinita atat in situatia in care distrugerea se efectueaza prin mijloace proprii, cat si in cazul in care stocurile sau mijloacele fixe amortizabile sunt predate catre unitati specializate.
  (4) In sensul prevederilor art. 25 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, sunt considerate cheltuieli facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, fara a se limita la acestea, urmatoarele:
  a) bunurile, marfurile si serviciile acordate actionarilor sau asociatilor, precum si lucrarile executate in favoarea acestora;
  b) cheltuielile cu chiria si intretinerea spatiilor puse la dispozitie acestora.
  (5) Dificultatile financiare majore care afecteaza intregul patrimoniu al debitorului, in sensul prevederilor art. 25 alin. (4) lit. h) pct. 5 din Codul fiscal, sunt cele care rezulta din situatii exceptionale determinate de calamitati naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si in caz de razboi.
  18. (1) In aplicarea prevederilor art. 25 alin. (4) lit. i) din Codul fiscal, in cazul in care reglementarile contabile aplicabile nu definesc "cifra de afaceri", aceasta se determina astfel:
  a) pentru contribuabilii care aplica reglementarile contabile conforme cu Standardele internationale de raportare financiara, cu exceptia institutiilor de credit - persoane juridice romane si sucursalele din Romania ale institutiilor de credit - persoane juridice straine, "cifra de afaceri" cuprinde veniturile din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii din care se scad sumele reprezentand reduceri comerciale acordate si se adauga subventiile de exploatare aferente cifrei de afaceri;
  b) pentru institutiile de credit - persoane juridice romane si sucursalele din Romania ale institutiilor de credit - persoane juridice straine, "cifra de afaceri" cuprinde:
  (i) venituri din dobanzi;
  (ii) venituri din dividende;
  (iii) venituri din taxe si comisioane;
  (iv) castiguri/pierderi realizate aferente activelor si datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justa prin profit sau pierdere - net;
  (v) castiguri sau pierderi privind activele si datoriile financiare detinute in vederea tranzactionarii - net;
  (vi) castiguri sau pierderi privind activele si datoriile financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justa prin profit sau pierdere - net;
  (vii) castiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire - net;
  (viii) diferente de curs de schimb - castig/pierdere - net;
  (ix) castiguri/pierderi din derecunoasterea activelor, altele decat cele detinute in vederea vanzarii - net;
  (x) alte venituri din exploatare;
  c) pentru institutiile prevazute la art. 2 lit. a)-d) din Ordinul Bancii Nationale a Romaniei nr. 6/2015 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, "cifra de afaceri" cuprinde:
  (i) venituri din dobanzi si venituri asimilate;
  (ii) venituri privind titlurile: venituri din actiuni si din alte titluri cu venit variabil, venituri din participatii, venituri din parti in cadrul societatilor legate;
  (iii) venituri din comisioane;
  (iv) profit sau pierdere neta din operatiuni financiare;
  (v) alte venituri din exploatare.
  (2) Exemplu de calcul privind scaderea din impozitul pe profit datorat a cheltuielilor reprezentand sponsorizarea.
  Un contribuabil platitor de impozit pe profit incheie un contract de sponsorizare conform legii privind sponsorizarea, in calitate de sponsor, care are ca obiect plata unei sume de 15.000 lei. Contractul de sponsorizare se incheie in data de 2 noiembrie 2016, in aceeasi luna efectuandu-se si plata sumei de 15.000 lei.
  La calculul profitului impozabil pentru anul 2016, contribuabilul prezinta urmatoarele date financiare:
Venituri din vanzarea marfurilor = 1.000.000 lei
Venituri din prestari de servicii = 2.000 lei
────────────────
Total cifra de afaceri = 1.002.000 lei
Cheltuieli privind marfurile = 750.000 lei
Cheltuieli cu personalul = 20.000 lei
Alte cheltuieli de exploatare = 90.000 lei
din care: 15.000 lei sponsorizare
────────────────
Total cheltuieli 860.000 lei

  Calculul profitului impozabil pentru anul 2016:
  Profitul impozabil = 1.002.000 - 860.000 + 15.000 = 157.000 lei.
  Impozitul pe profit inainte de scaderea cheltuielii cu sponsorizarea:
  157.000 x 16% = 25.120 lei.
  Avandu-se in vedere conditiile de deducere prevazute la art. 25 alin. (4) lit. i) din Codul fiscal, prin aplicarea limitelor, valorile sunt:
  - 0,5% din cifra de afaceri reprezinta 5.010 lei;
  - 20% din impozitul pe profit inainte de deducerea cheltuielilor de sponsorizare reprezinta 5.024 lei.
  Suma de scazut din impozitul pe profit este 5.010 lei.
  Pentru anul 2016 impozitul pe profit datorat este de:
  25.120 - 5.010 = 20.110 lei.
  Suma care nu s-a scazut din impozitul pe profit, respectiv suma de 9.990 lei, se reporteaza in urmatorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestei sume se va efectua, in aceleasi conditii, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit.
  SECTIUNEA a 6-a
  Provizioane/Ajustari pentru depreciere si rezerve
  19. (1) In aplicarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, rezerva se calculeaza cumulat de la inceputul anului si este deductibila la calculul rezultatului fiscal trimestrial sau anual, dupa caz. Rezervele astfel constituite se majoreaza sau se diminueaza in functie de nivelul profitului contabil din perioada de calcul. De asemenea, majorarea sau diminuarea rezervelor astfel constituite se efectueaza si in functie de nivelul capitalului social subscris si varsat sau al patrimoniului. In situatia in care, ca urmare a efectuarii unor operatiuni de reorganizare, prevazute de lege, rezerva legala a persoanei juridice beneficiare depaseste a cincea parte din capitalul social sau din patrimoniul social, dupa caz, diminuarea rezervei legale la nivelul prevazut de lege nu este obligatorie.
  In cazul in care rezerva legala este utilizata pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice forma, inclusiv pentru majorarea capitalului social, rezerva reconstituita ulterior acestei utilizari, in aceeasi limita, este deductibila la calculul rezultatului fiscal.
  (2) In aplicarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se au in vedere urmatoarele:
  a) pentru lucrarile de constructii care necesita garantii de buna executie, conform prevederilor din contractele incheiate, astfel de provizioane se constituie trimestrial, in limita cotelor prevazute in contracte, cu conditia reflectarii integrale la venituri a valorii lucrarilor executate si confirmate de beneficiar pe baza situatiilor de lucrari;
  b) inregistrarea la venituri a provizioanelor constituite pentru garantiile de buna executie se face pe masura efectuarii cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garantie inscrise in contract;
  c) aceleasi prevederi se aplica si in cazul provizioanelor pentru garantii de buna executie a contractelor externe, acordate in conditiile legii producatorilor si prestatorilor de servicii, in cazul exporturilor complexe, proportional cu cota de participare la realizarea acestora, cu conditia ca acestea sa se regaseasca distinct in contractele incheiate sau in tariful lucrarilor executate/facturile emise.
  (3) In aplicarea art. 26 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, se au in vedere urmatoarele:
  a) creantele, altele decat creantele asupra clientilor reprezentand sumele datorate de clientii interni si externi pentru produse, semifabricate, materiale, marfuri etc. vandute, lucrari executate si servicii prestate, sunt cele inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2016;
  b) ajustarile pentru deprecierea creantelor sunt deductibile, in limita prevazuta de lege, la nivelul valorii creantelor neincasate, inclusiv taxa pe valoarea adaugata;
  c) in cazul creantelor in valuta, provizionul este deductibil la nivelul valorii influentate cu diferentele de curs favorabile sau nefavorabile ce apar cu ocazia evaluarii acestora;
  d) ajustarile pentru deprecierea creantelor sunt luate in considerare la determinarea rezultatului fiscal incepand cu trimestrul in care sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 26 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal si nu poate depasi valoarea acestora, inregistrata in contabilitate in anul fiscal curent sau in anii anteriori.
  (4) In aplicarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal, sumele reprezentand reducerea sau anularea filtrelor prudentiale inregistrate potrivit reglementarilor emise de Banca Nationala a Romaniei, care au fost deduse la calculul rezultatului fiscal se impoziteaza in ordinea inversa inregistrarii acestora.
  (5) In aplicarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal, in cazul societatilor din domeniul asigurarilor si reasigurarilor sunt deductibile rezervele tehnice calculate conform prevederilor Legii nr. 237/2015 privind autorizarea si supravegherea activitatii de asigurare si reasigurare. Conform dispozitiilor acestei legi rezervele de prime si de daune se constituie din cote-parti corespunzatoare sumelor aferente riscurilor neexpirate in anul in care s-au incasat primele.
  (6) In aplicarea art. 26 alin. (1) lit. j) din Codul fiscal, creantele, altele decat creantele asupra clientilor reprezentand sumele datorate de clientii interni si externi pentru produse, semifabricate, materiale, marfuri etc. vandute, lucrari executate si servicii prestate, sunt cele inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2016. De asemenea, pentru deducerea ajustarilor pentru deprecierea creantelor se au in vedere si regulile prevazute la alin. (3).
  (7) Pentru aplicarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal, companiile aeriene din Romania deduc, la calculul rezultatului fiscal, provizioane constituite pentru acoperirea cheltuielilor de intretinere si reparare a parcului de aeronave si a componentelor aferente, potrivit programelor de intretinere ale aeronavelor aprobate corespunzator de catre Autoritatea Aeronautica Civila Romana, la un nivel stabilit pe baza tipului de aeronava, numarului de ore de zbor aprobat si al tarifului practicat de prestator, prevazut in contractul incheiat cu acesta.
  (8) In aplicarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. n) pct. 1 din Codul fiscal, starea de calamitate naturala sau alte cauze de forta majora sunt cele reglementate la pct. 17 alin. (2), reprezentand evenimente produse dupa data de 1 ianuarie 2016.
  20. In sensul art. 26 alin. (2) din Codul fiscal, domeniul exploatarii zacamintelor naturale este reprezentat de exploatarea de resurse minerale si petroliere, potrivit legii.
  21. In aplicarea prevederilor art. 26 alin. (5) din Codul fiscal, in cazul operatiunilor de reorganizare, contribuabilul cedent si contribuabilul beneficiar efectueaza si urmatoarele operatiuni:
  a) contribuabilul cedent transmite contribuabilului beneficiar un inscris care trebuie sa cuprinda informatii fiscale referitoare la rezervele/provizioanele transferate, care au fost deduse si neimpozitate;
  b) contribuabilul beneficiar inregistreaza in registrul de evidenta fiscala, distinct, rezervele/provizioanele preluate in baza inscrisului transmis de contribuabilul cedent.
  22. In aplicarea prevederilor art. 26 alin. (6) din Codul fiscal, in cazul mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, transferate in cadrul operatiunilor de reorganizare, potrivit legii, prin utilizarea metodei valorii globale, rezervele aferente reevaluarilor efectuate dupa data de 1 ianuarie 2004 cuprinse in valoarea cheltuielilor cu activele cedate se impoziteaza la persoana juridica cedenta, in situatia in care nu se aplica prevederile art. 33, respectiv art. 34 din Codul fiscal.
  23. Intra sub incidenta art. 26 alin. (9) din Codul fiscal urmatoarele sume inregistrate in conturi de rezerve sau surse proprii de finantare, in conformitate cu reglementarile privind impozitul pe profit:
  a) sumele reprezentand diferentele nete rezultate din evaluarea disponibilului in devize, in conformitate cu actele normative in vigoare, care au fost neimpozabile;
  b) scutirile si reducerile de impozit pe profit aplicate asupra profitului reinvestit potrivit prevederilor legii, inclusiv suma profitului investit, diferenta dintre cota redusa de impozit pentru exportul de bunuri si/sau servicii si cota standard, precum si cele prevazute in legi speciale.
  SECTIUNEA a 7-a
  Cheltuieli cu dobanzile si diferentele de curs valutar
  24. (1) In aplicarea prevederilor art. 27 din Codul fiscal se au in vedere urmatoarele:
  a) creditele si imprumuturile se includ in capitalul imprumutat, indiferent de data la care acestea au fost contractate;
  b) capitalul propriu cuprinde: capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profitul nedistribuit, rezultatul exercitiului si alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale. Rezultatul exercitiului financiar luat in calcul la determinarea capitalului propriu, pentru sfarsitul perioadei, este cel inregistrat de contribuabil inainte de calculul impozitului pe profit. In cazul sediilor permanente, capitalul propriu cuprinde capitalul de dotare pus la dispozitie de persoana juridica straina pentru desfasurarea activitatii in Romania, potrivit documentelor de autorizare, rezervele legale, alte rezerve, rezultatul exercitiului si alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale;
  c) cheltuielile cu dobanzile insumate cu pierderea neta din diferentele de curs valutar aferente creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare mai mare de un an, luate in considerare la calculul gradului de indatorare, sunt deductibile la determinarea rezultatului fiscal in conditiile prevazute la art. 27 alin. (1) din Codul fiscal;
  d) in vederea determinarii valorii deductibile a cheltuielilor cu dobanzile se au in vedere si urmatoarele:
  (i) pentru imprumuturile angajate de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute la art. 27 alin. (6) din Codul fiscal, se aplica limita prevazuta la art. 27 alin. (7) din Codul fiscal. Valoarea cheltuielilor cu dobanzile care excede nivelul de deductibilitate prevazut la art. 27 alin. (7) din Codul fiscal este nedeductibila, fara a mai fi luata in calcul in perioadele fiscale urmatoare;
  (ii) modul de calcul al dobanzii, conform art. 27 alin. (7) din Codul fiscal, va fi cel corespunzator modului de calcul al dobanzii aferente imprumuturilor;
  e) gradul de indatorare se calculeaza ca raport intre media capitalului imprumutat si media capitalului propriu, prin utilizarea valorilor existente la inceputul anului si la sfarsitul perioadei, dupa cum urmeaza:
Capital imprumutat (inceputul anului fiscal) +
Capital imprumutat (sfarsitul perioadei)
Gradul de indatorare = ──────────────────────────────────────
Capital propriu (inceputul anului fiscal) +
Capital propriu (sfarsitul perioadei)

  (i) in cazul in care gradul de indatorare astfel determinat este mai mic sau egal cu 3, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta de curs valutar sunt deductibile integral dupa ce s-au efectuat ajustarile prevazute la art. 27 alin. (7) din Codul fiscal;
  (ii) daca gradul de indatorare astfel determinat este mai mare decat 3 sau capitalul propriu are o valoare negativa, suma cheltuielilor cu dobanzile si cu pierderea neta din diferente de curs valutar este nedeductibila in perioada de calcul al impozitului pe profit. Acestea se reporteaza in perioada urmatoare, in conditiile prevazute la art. 27 alin. (1) din Codul fiscal, pana la deductibilitatea integrala a acestora.
  (2) In sensul prevederilor art. 27 alin. (6) din Codul fiscal, bancile internationale de dezvoltare si organizatiile similare sunt, fara a se limita la acestea, urmatoarele:
  a) Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.I.R.D.);
  b) Banca Europeana de Investitii (B.E.I.);
  c) Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.E.R.D.);
  d) Banca Internationala de Cooperare Economica (B.I.C.E.);
  e) Banca Internationala de Investitii (B.I.I.);
  f) Corporatia Financiara Internationala (C.F.I.);
  g) Asociatia pentru Dezvoltare Internationala (A.D.I.).
  (3) Intra sub incidenta prevederilor art. 27 alin. (6) din Codul fiscal si dobanzile/pierderile din diferente de curs valutar, aferente imprumuturilor obtinute in baza obligatiunilor emise, potrivit legii, de catre societati, cu respectarea cerintelor specifice de admitere la tranzactionare pe o piata reglementata din Romania, potrivit prevederilor Legii nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cele admise la tranzactionare pe piete straine de valori mobiliare reglementate de autoritatea in domeniu a statelor respective.
  SECTIUNEA a 8-a
  Amortizarea fiscala
  25. Exemplu de calcul al amortizarii prin utilizarea regimului de amortizare degresiva, in aplicarea art. 28 alin. (7) din Codul fiscal. Pentru un mijloc fix se dau urmatoarele date:
  - valoarea de intrare: 350.000 lei;
  - durata normala de functionare conform catalogului: 10 ani;
  - cota anuala de amortizare: 10%;
  - cota anuala de amortizare degresiva: 10% x 2,0 = 20%;
  Amortizarea anuala se va calcula astfel:
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
An Modul de calcul Amortizarea Valoarea ramasa
anuala degresiva (lei)
(lei)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1 350.000 x 20% 70.000 280.000
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2 280.000 x 20% 56.000 224.000
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3 224.000 x 20% 44.800 179.200
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
4 179.200 x 20% 35.840 143.360
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
5 143.360 x 20% 28.672 114.688
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6 114.688/5 ani 22.937,6 91.750,4
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
7 22.937,6 68.812,8
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
8 22.937,6 45.875,2
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
9 22.937,6 22.937,6
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
10 22.937,6 0
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

  26. In aplicarea prevederilor art. 28 alin. (12) lit. c) din Codul fiscal, amortizarea fiscala a cheltuielilor cu investitiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de inchiriere, concesiune, locatie de gestiune, se calculeaza astfel:
  a) pe baza perioadei initiale/duratei ramase din perioada initiala a contractului, indiferent daca acesta se prelungeste ulterior, in cazul investitiilor efectuate in cadrul perioadei initiale a contractului de inchiriere, concesiune, locatie de gestiune;
  b) pe baza perioadei prelungite/duratei ramase din perioada prelungita a contractului, in cazul investitiilor efectuate in cadrul perioadei prelungite a contractului de inchiriere, concesiune, locatie de gestiune;
  c) pe durata normala de functionare, potrivit optiunii contribuabilului, incepand cu luna urmatoare finalizarii investitiei, in cazul investitiilor ce pot fi identificate potrivit Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe.
  27. In aplicarea prevederilor art. 28 alin. (14) din Codul fiscal, la momentul scaderii din gestiune a mijloacelor de transport din categoria M1, valoarea ramasa neamortizata este deductibila in limita a 1.500 lei inmultita cu numarul de luni ramase de amortizat din durata normala de functionare stabilita de contribuabil potrivit Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe.
  28. Pentru determinarea valorii fiscale a mijloacelor fixe se au in vedere urmatoarele:
  a) in cazul mijloacelor fixe care au fost reevaluate, inregistrandu-se o crestere a valorii acestora, si la care, ulterior, se efectueaza o reevaluare care determina o descrestere a valorii acestora, se procedeaza la o scadere a rezervei din reevaluare in limita soldului creditor al rezervei, in ordinea descrescatoare inregistrarii rezervei, iar valoarea fiscala a terenurilor si valoarea fiscala ramasa neamortizata a mijloacelor fixe amortizabile se recalculeaza corespunzator. In aceste situatii, partea din rezerva din reevaluare care a fost anterior dedusa si nu a fost impozitata reprezinta elemente similare veniturilor in perioada in care se efectueaza operatiunile de reevaluare;
  b) in valoarea fiscala a mijloacelor fixe, la data intrarii in patrimoniu, se include si taxa pe valoarea adaugata devenita nedeductibila, potrivit prevederilor titlului VII "Taxa pe valoarea adaugata" din Codul fiscal.
  29. (1) In aplicarea prevederilor art. 28 alin. (17) din Codul fiscal, cheltuielile inregistrate ca urmare a casarii unui mijloc fix cu valoarea fiscala incomplet amortizata sunt cheltuieli efectuate in scopul desfasurarii activitatii economice.
  (2) Prin casarea unui mijloc fix se intelege operatia de scoatere din functiune a activului respectiv, urmata de dezmembrarea acestuia si valorificarea partilor componente rezultate, prin vanzare sau prin folosirea in activitatea curenta a contribuabilului.
  30. Valoarea imobilizarilor necorporale/corporale in curs de executie care nu se mai finalizeaza si se scot din evidenta pe seama conturilor de cheltuieli, in baza aprobarii/deciziei de sistare, precum si valoarea ramasa a investitiilor efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau luate in locatie de gestiune, in situatia in care contractele se reziliaza inainte de termen, reprezinta cheltuieli nedeductibile, daca nu au fost valorificate prin vanzare sau casare.
  31. In aplicarea art. 28 alin. (21) din Codul fiscal, optiunea se efectueaza la data intrarii imobilizarii corporale in patrimoniul contribuabilului si determina efecte din punct de vedere al calculului rezultatului fiscal, in functie de abordarea pentru care s-a optat, fie la data punerii in functiune prin deducerea intregii valori fiscale de la data intrarii in patrimoniu, fie incepand cu luna urmatoare celei in care imobilizarea corporala este pusa in functiune, prin efectuarea de deduceri de amortizare fiscala, potrivit dispozitiilor art. 28 din Codul fiscal.
  SECTIUNEA a 9-a
  Contracte de leasing
  32. In aplicarea art. 29 din Codul fiscal, incadrarea operatiunilor de leasing se realizeaza avandu-se in vedere prevederile art. 7 pct. 7 si 8 din Codul fiscal si clauzele contractului de leasing.
  SECTIUNEA a 10-a
  Pierderi fiscale
  33. (1) In aplicarea prevederilor art. 31 alin. (1) din Codul fiscal, se au in vedere urmatoarele:
  a) recuperarea pierderilor fiscale anuale se face in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora;
  b) pierderea fiscala reprezinta suma inregistrata in declaratia de impunere a anului precedent.
  (2) In aplicarea prevederilor art. 31 alin. (2) din Codul fiscal, se au in vedere urmatoarele:
  a) pierderile fiscale anuale din anii precedenti anului operatiunilor de fuziune, divizare sau desprindere a unei parti din patrimoniul acestuia, nerecuperate de contribuabilul cedent si transmise contribuabilului beneficiar, se recupereaza, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit care urmeaza datei la care aceste operatiuni produc efecte, potrivit legii, pe perioada de recuperare ramasa din perioada initiala de 7 ani, in ordinea in care au fost inregistrate acestea de catre contribuabilul cedent;
  b) pierderile fiscale inregistrate de contribuabilul cedent in perioada din anul fiscal curent, cuprinsa intre data inceperii anului fiscal si data la care operatiunea respectiva produce efecte, transmise contribuabilului beneficiar, se recupereaza la fiecare termen de plata a impozitului pe profit care urmeaza datei la care aceste operatiuni produc efecte, potrivit legii. Aceasta pierdere este luata in calcul de catre contribuabilul beneficiar, la stabilirea rezultatului fiscal din anul fiscal respectiv, inaintea recuperarii pierderilor fiscale din anii precedenti;
  c) in scopul recuperarii pierderii fiscale transferate sau mentinute, dupa caz, contribuabilul cedent si contribuabilul beneficiar efectueaza si urmatoarele operatiuni:
  (i) contribuabilul cedent calculeaza pierderea fiscala pe perioada cuprinsa intre data inceperii anului fiscal si data la care operatiunea de desprindere a unei parti din patrimoniu produce efecte, in vederea stabilirii partii de pierdere transmise contribuabilului beneficiar, respectiv partii pe care continua sa o recupereze, proportional cu activele transferate/ mentinute;
  (ii) contribuabilul cedent evidentiaza partea de pierdere fiscala din anul curent, precum si din anii precedenti transferata/mentinuta, in registrul de evidenta fiscala;
  (iii) contribuabilul cedent transmite contribuabilului beneficiar un inscris care trebuie sa cuprinda informatii fiscale referitoare la pierderile fiscale anuale transferate contribuabilului beneficiar, inregistrate in declaratiile sale de impozit pe profit, inclusiv cea pentru anul in care operatiunea de reorganizare produce efecte, detaliate pe fiecare an fiscal, iar in cazul operatiunilor de desprindere a unei parti din patrimoniu, transmite si partea din pierderea fiscala inregistrata in anul curent, stabilita prin ajustarea pierderii fiscale calculate la pct. i), precum si pierderile fiscale din anii precedenti, proportional cu activele transmise contribuabilului beneficiar, potrivit proiectului de divizare;
  d) contribuabilul beneficiar inregistreaza, in registrul de evidenta fiscala, pierderile fiscale preluate pe baza inscrisului transmis de contribuabilul cedent, in care evidentiaza distinct si perioada de recuperare pentru fiecare pierdere fiscala transferata.
  (3) In cazul operatiunilor mentionate la art. 33 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, prevederile alin. (2) se aplica, in mod corespunzator, si pentru recuperarea pierderii fiscale inregistrate de societatea cedenta, de catre sediul permanent al societatii beneficiare.
  (4) In scopul aplicarii prevederilor art. 31 alin. (2) din Codul fiscal, prin parte de patrimoniu transferata ca intreg in cadrul unei operatiuni de desprindere efectuate potrivit legii, se intelege ramura de activitate asa cum aceasta este definita de art. 32 alin. (2) lit. g), respectiv de art. 33 alin. (2) pct. 11 din Codul fiscal. Caracterul independent al unei ramuri de activitate se apreciaza potrivit prevederilor pct. 34. In situatia in care partea de patrimoniu desprinsa nu este transferata ca intreg, in sensul identificarii unei ramuri de activitate independente, pierderea fiscala inregistrata de contribuabilul cedent inainte ca operatiunea de desprindere sa produca efecte potrivit legii se recupereaza integral de catre acest contribuabil.
  SECTIUNEA a 11-a
  Regimul fiscal care se aplica fuziunilor, divizarilor totale, divizarilor partiale, transferurilor de active si achizitiilor de titluri de participare intre persoane juridice romane
  34. In aplicarea prevederilor art. 32 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal, se au in vedere urmatoarele:
  a) criteriile de apreciere a caracterului independent al ramurii de activitate se verifica la societatea cedenta si vizeaza indeplinirea in mod cumulativ a unor conditii referitoare la:
  (i) existenta ca structura organizatorica distincta de alte diviziuni organizatorice ale societatii cedente;
  (ii) diviziunea sa functioneze ca un ansamblu independent, in conditii normale pentru sectorul economic de activitate al acesteia, prin verificarea existentei clientelei proprii, activelor corporale si necorporale proprii, stocurilor proprii, personalului propriu, precum si a altor active si pasive care sunt legate in mod indirect de ramura transferata. Daca este cazul, ramura cuprinde si servicii administrative proprii, de exemplu serviciul de contabilitate, serviciul descentralizat de personal etc.;
  (iii) exercitarea efectiva a activitatii la momentul aprobarii operatiunii de transfer de catre adunarile generale ale celor doua societati, cedenta si beneficiara, sau la data la care operatiunea are efect, daca aceasta este diferita;
  b) ramura de activitate independenta nu cuprinde:
  (i) elemente de activ si/sau de pasiv aferente altor ramuri de activitate ale societatii cedente;
  (ii) elemente de activ si/sau de pasiv referitoare la gestiunea patrimoniala a societatii cedente;
  (iii) elemente izolate de activ si/sau de pasiv.
  SECTIUNEA a 12-a
  Regimul fiscal comun care se aplica fuziunilor, divizarilor totale, divizarilor partiale, transferurilor de active si schimburilor de actiuni intre societati din Romania si societati din alte state membre ale Uniunii Europene
  35. In scopul aplicarii prevederilor art. 33 alin. (2) pct. 11 din Codul fiscal, se au in vedere criteriile de apreciere a caracterului independent al ramurii de activitate prevazute la pct. 34. Nu se considera active si pasive apartinand unei ramuri de activitate independente elementele de activ si/sau de pasiv apartinand altor ramuri de activitate, activele si/sau pasivele izolate, precum si cele care se refera la gestiunea patrimoniala a persoanei juridice care efectueaza transferul.
  SECTIUNEA a 13-a
  Asocieri cu personalitate juridica
  36. In aplicarea prevederilor art. 34 alin. (3) din Codul fiscal, pentru situatia in care profitul obtinut de persoana juridica romana, participanta intr-o asociere cu personalitate juridica inregistrata intr-un alt stat, a fost impozitat in acel stat, acordarea creditului fiscal se efectueaza similar cu procedura de acordare a creditului fiscal pentru persoanele juridice romane care desfasoara activitati prin intermediul unui sediu permanent intr-un alt stat, reglementata conform normelor metodologice date in aplicarea art. 39 din Codul fiscal.
  CAP. III

  Aspecte fiscale internationale
  SECTIUNEA 1
  Rezultatul fiscal al unui sediu permanent
  37. (1) In aplicarea prevederilor art. 36 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele juridice straine care desfasoara activitatile mentionate la art. 8 din Codul fiscal datoreaza impozit pe profit de la inceputul activitatii, in masura in care se determina depasirea duratei legale de 6 luni sau termenele prevazute in conventiile de evitare a dublei impuneri, dupa caz. In situatia in care nu se determina inainte de sfarsitul anului fiscal daca activitatile din Romania vor fi pe o durata suficienta pentru a deveni un sediu permanent, veniturile acelui an fiscal vor fi luate in considerare in urmatorul an fiscal, in situatia in care durata specificata este depasita.
  (2) Pentru incadrarea unui santier de constructii sau a unui proiect de constructie, ansamblu ori montaj sau activitati de supervizare legate de acestea si a altor activitati similare ca sedii permanente se va avea in vedere data inceperii activitatii din contractele incheiate cu persoanele juridice romane beneficiare sau alte informatii ce probeaza inceperea activitatii. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate in mod direct cu primul contract ce a fost executat se adauga la perioada care s-a consumat pentru realizarea contractului de baza.
  (3) In scopul deducerii cheltuielilor alocate unui sediu permanent de catre persoana juridica straina care isi desfasoara activitatea prin intermediul acestuia, precum si de catre orice alta persoana afiliata acelei persoane juridice straine, pentru serviciile furnizate, trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
  a) serviciul furnizat sa fie efectiv prestat. Pentru a justifica prestarea efectiva a serviciului, sediul permanent trebuie sa prezinte autoritatilor fiscale orice documente justificative din care sa rezulte date privitoare la:
  (i) natura si valoarea totala a serviciului prestat;
  (ii) partile implicate;
  (iii) criteriile proprii de impartire a costurilor pe fiecare beneficiar al serviciului respectiv, daca este cazul; acestea trebuie sa fie adecvate naturii serviciului si activitatii desfasurate de sediul permanent;
  (iv) prezentarea oricaror alte elemente de recunoastere a cheltuielilor care pot sa ateste prestarea serviciului respectiv.
  Justificarea prestarii efective a serviciului se efectueaza cu situatiile de lucrari, procesele-verbale de receptie, rapoartele de lucru, studiile de fezabilitate, de piata sau cu orice alte asemenea documente;
  b) serviciul prestat trebuie sa fie justificat si prin natura activitatii desfasurate la sediul permanent.
  (4) La stabilirea pretului de piata al transferurilor efectuate intre persoana juridica straina si sediul sau permanent, precum si intre acesta si orice alta persoana afiliata acesteia, vor fi utilizate regulile preturilor de transfer, astfel cum sunt acestea detaliate in normele metodologice pentru aplicarea art. 11 din Codul fiscal, completate cu liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
  SECTIUNEA a 2-a
  Veniturile unei persoane juridice straine obtinute din transferul proprietatilor imobiliare situate in Romania sau al oricaror drepturi legate de aceste proprietati, veniturile din exploatarea resurselor naturale situate in Romania si veniturile din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana
  38. (1) In aplicarea art. 38 din Codul fiscal, persoanele juridice straine care obtin venituri din proprietati imobiliare situate in Romania au obligatia de a plati impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.
  (2) In cazul vanzarii de proprietati imobiliare situate in Romania, rezultatul fiscal reprezinta diferenta dintre valoarea realizata din vanzarea acestor proprietati imobiliare si costul de cumparare, construire sau imbunatatire a proprietatii, redus cu amortizarea fiscala aferenta, dupa caz. Valoarea realizata din vanzarea acestor proprietati imobiliare se reduce cu comisioanele, taxele sau cu alte sume platite, aferente achizitionarii/vanzarii.
  (3) Rezultatul fiscal rezultat din inchirierea sau cedarea folosintei proprietatii imobiliare situate in Romania se calculeaza ca diferenta intre veniturile obtinute si cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestora. Nu intra sub incidenta acestor prevederi veniturile care sunt subiecte ale impozitului cu retinere la sursa.
  (4) Rezultatul fiscal rezultat din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare se determina ca diferenta intre veniturile realizate din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare si valoarea fiscala de achizitie a acestora, inclusiv orice comisioane, taxe sau alte sume platite, aferente achizitionarii/vanzarii unor astfel de titluri de participare.
  SECTIUNEA a 3-a
  Evitarea dublei impuneri
  39. (1) In aplicarea prevederilor art. 39 din Codul fiscal, impozitul platit unui stat strain este dedus, daca se aplica prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate intre Romania si statul strain.
  (2) Din punct de vedere fiscal, la sfarsitul anului fiscal, operatiunile efectuate prin intermediul unor sedii permanente din strainatate ale persoanelor juridice romane, inregistrate in cursul perioadei in moneda straina, respectiv veniturile, cheltuielile, alte sume impozabile sau deductibile, cat si impozitul platit se convertesc in lei prin utilizarea cursului valutar mediu anual, comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
  (3) O persoana juridica romana care desfasoara activitati printr-un sediu permanent intr-un alt stat calculeaza rezultatul fiscal la nivelul intregii societati, potrivit dispozitiilor titlului II din Codul fiscal. In scopul acordarii creditului fiscal aferent unui sediu permanent contribuabilul calculeaza profitul impozabil si impozitul pe profit aferente acelui sediu permanent, in conformitate cu reglementarile fiscale din Romania.
  (4) Documentul pe baza caruia se calculeaza deducerea din impozitul pe profit datorat in Romania, potrivit dispozitiilor acestui articol, este cel care atesta plata, confirmat de autoritatea fiscala straina. In cazul in care documentul pe baza caruia se calculeaza deducerea din impozitul pe profit datorat in Romania este prezentat dupa depunerea la autoritatile fiscale a declaratiei privind impozitul pe profit, creditul fiscal se acorda pentru anul la care se refera, prin depunerea, in acest sens, a unei declaratii rectificative.
  (5) Limitarea prevazuta la art. 39 alin. (6) din Codul fiscal va fi calculata separat pentru fiecare sursa de venit. In scopul aplicarii acestei prevederi, toate veniturile persoanei juridice romane a caror sursa se afla in aceeasi tara straina vor fi considerate ca avand aceeasi sursa.
  (6) Exemplu: un contribuabil desfasoara activitati atat in Romania, cat si in tara straina X unde realizeaza venituri printr-un sediu permanent, precum si din alte surse, in mod independent de sediul permanent. Contribuabilul aplica prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri, iar respectiva conventie prevede ca metoda de evitare a dublei impuneri metoda creditului. Sumele au fost transformate in lei prin utilizarea cursului valutar mediu anual, comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
  Pentru activitatea desfasurata in tara straina X situatia este urmatoarea:
  Pentru sediul permanent:
  - profitul impozabil aferent anului 2016, conform regulilor din tara straina X, este de 100.000 lei;
  - impozitul pe profit pentru anul 2016, conform regulilor din tara straina X, este de 30.000 lei, cota de impozit fiind de 30%;
  - profitul impozabil aferent anului 2016, conform regulilor din legea romana, este de 80.000 lei, deoarece legislatia romana privind impozitul pe profit permite deducerea unor cheltuieli care nu sunt deductibile in tara straina X;
  - impozitul pe profit pentru anul 2016, conform prevederilor din legea romana, este de 12.800 lei, cota de impozit fiind de 16%;
  Alte venituri realizate din tara X:
  - venituri din dobanzi: 10.000 lei;
  - impozit de 10% cu retinere la sursa pentru veniturile din dobanzi: 1.000 lei.
  Pentru activitatea desfasurata atat in Romania, cat si in tara straina X situatia este urmatoarea:
  - profitul impozabil aferent anului 2016, conform regulilor din legea romana, este de 1.000.000 lei, respectiv 80.000 lei profit impozabil al sediului permanent si 920.000 lei profit impozabil pentru activitatea din Romania;
  - impozitul pe profit pentru anul 2016, conform regulilor din legea romana, este de 160.000 lei, cota de impozit fiind de 16%.
  Potrivit situatiei prezentate mai sus, suma maxima reprezentand creditul fiscal extern ce i se poate acorda contribuabilului este de 13.800 lei, respectiv 12.800 lei impozit pe profit plus 1.000 lei impozit cu retinere la sursa.
  Deoarece impozitul platit in strainatate in suma de 31.000 lei este mai mare decat limita maxima de 13.800 lei care poate fi acordata sub forma creditului fiscal extern, contribuabilul va putea scadea din impozitul pe profitul intregii activitati suma de 13.800 lei.
  (7) Cand o persoana juridica rezidenta in Romania obtine venituri/profituri care in conformitate cu prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu statul strain sunt supuse impozitarii in statul strain, pentru evitarea dublei impuneri se va aplica metoda prevazuta in conventie, respectiv metoda creditului sau metoda scutirii, dupa caz.
  (8) Cand o persoana juridica rezidenta in Romania realizeaza profituri dintr-un stat strain prin intermediul unui sediu permanent care, potrivit prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu un alt stat, pot fi impuse in celalalt stat, iar respectiva conventie prevede ca metoda de evitare a dublei impuneri "metoda scutirii", profiturile vor fi scutite de impozit pe profit in Romania. Aceste profituri sunt scutite de impozit pe profit daca se prezinta documentul justificativ, eliberat de autoritatea competenta a statului strain, care atesta impozitul platit in strainatate. In scopul aplicarii "metodei scutirii", pentru determinarea rezultatului fiscal la nivelul persoanei juridice romane, veniturile si cheltuielile inregistrate prin intermediul sediului permanent reprezinta venituri neimpozabile, potrivit art. 23 lit. n) din Codul fiscal, respectiv cheltuieli nedeductibile potrivit art. 25 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal.
  SECTIUNEA a 4-a
  Pierderi fiscale externe
  40. Potrivit art. 40 din Codul fiscal, pierderile realizate din activitatea desfasurata printr-un sediu permanent situat intr-un stat care nu este stat membru al Uniunii Europene, al Asociatiei Europene a Liberului Schimb sau situat intr-un stat cu care Romania nu are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri se recupereaza numai din profitul impozabil realizat de acel sediu permanent. In sensul aplicarii acestei prevederi, prin sursa de venit se intelege tara in care este situat sediul permanent. Recuperarea pierderii se va realiza conform normelor prevazute pentru aplicarea art. 31 din Codul fiscal, in urmatorii 5 ani fiscali consecutivi.
  CAP. IV

  Plata impozitului si depunerea declaratiilor fiscale. Declararea si plata impozitului pe profit
  41. (1) Contribuabilii nou-infiintati in cursul unui an fiscal, altii decat cei prevazuti la art. 41 alin. (4) si (5) din Codul fiscal, aplica, pentru anul infiintarii, sistemul trimestrial de declarare si plata a impozitului pe profit prevazut la art. 41 alin. (1) din Codul fiscal.
  (2) Incadrarea in activitatile prevazute la art. 41 alin. (5) lit. b) din Codul fiscal este cea stabilita prin Hotararea Guvernului nr. 656/1997 privind aprobarea Clasificarii activitatilor din economia nationala - CAEN, cu modificarile ulterioare. Verificarea ponderii veniturilor obtinute de contribuabili din cultura cerealelor, a plantelor tehnice si a cartofului, pomicultura si viticultura se face la sfarsitul fiecarui an fiscal, iar in situatia in care veniturile majoritare se obtin din alte activitati decat cele mentionate, acestia vor aplica pentru anul fiscal urmator sistemul trimestrial de declarare si plata a impozitului pe profit prevazut la art. 41 alin. (1) din Codul fiscal.
  (3) In situatia in care, in cursul anului pentru care se efectueaza platile anticipate, impozitul pe profit aferent anului precedent se modifica si se corecteaza in conditiile prevazute de Codul de procedura fiscala, platile anticipate care se datoreaza incepand cu trimestrul efectuarii modificarii se determina in baza impozitului pe profit recalculat.
  (4) In aplicarea prevederilor art. 41 alin. (19) din Codul fiscal, regiile autonome din subordinea consiliilor locale si a consiliilor judetene, precum si societatile in care consiliile locale si/sau judetene sunt actionari majoritari, care realizeaza proiecte cu asistenta financiara din partea Uniunii Europene sau a altor organisme internationale, in baza unor acorduri/contracte de imprumut ratificate, respectiv aprobate prin acte normative, au obligatia de a plati impozitul pe profit la bugetul local respectiv, pe intreaga perioada in care intervine obligatia de a contribui, potrivit legii, cu impozitul pe profit la Fondul de intretinere, inlocuire si dezvoltare.
  (5) In aplicarea prevederilor art. 41 alin. (15) din Codul fiscal, se au in vedere urmatoarele:
  a) contribuabilii care declara si platesc impozitul pe profit trimestrial, pentru primul an fiscal modificat, aplica si urmatoarele reguli de declarare si plata a impozitului pe profit:
  (i) in cazul in care anul fiscal modificat incepe in a doua luna a trimestrului calendaristic, prima luna a trimestrului calendaristic respectiv va constitui un trimestru, pentru care contribuabilul are obligatia declararii si platii impozitului pe profit pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare incheierii trimestrului calendaristic respectiv;
  (ii) in cazul in care anul fiscal modificat incepe in a treia luna a trimestrului calendaristic, primele doua luni ale trimestrului calendaristic respectiv vor constitui un trimestru, pentru care contribuabilul are obligatia declararii si platii impozitului pe profit pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare incheierii trimestrului calendaristic respectiv;
  b) contribuabilii care declara si platesc impozitul pe profit anual, cu plati anticipate efectuate trimestrial, pentru primul an fiscal modificat, aplica si urmatoarele reguli de declarare si plata a impozitului pe profit:
  (i) in cazul in care anul fiscal modificat incepe in a doua luna a trimestrului calendaristic, prima luna a trimestrului calendaristic respectiv va constitui un trimestru pentru care contribuabilul are obligatia declararii si efectuarii platilor anticipate, in suma de 1/12 din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare incheierii trimestrului calendaristic respectiv;
  (ii) in cazul in care anul fiscal modificat incepe in a treia luna a trimestrului calendaristic, primele doua luni ale trimestrului calendaristic respectiv vor constitui un trimestru pentru care contribuabilul are obligatia declararii si efectuarii platilor anticipate, in suma de 1/12 din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, pentru fiecare luna a trimestrului, pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare incheierii trimestrului calendaristic respectiv.
  (6) Exemplu privind calculul si plata impozitului pe profit in cazul contribuabililor care au optat pentru anul fiscal diferit de anul calendaristic:
  Un contribuabil a optat, in conformitate cu legislatia contabila in vigoare, in anul 2016, pentru un exercitiu financiar diferit de anul calendaristic. Astfel, contabil, exercitiul financiar este perioada 1 august 2016-31 iulie 2017. Potrivit art. 16 alin. (5) din Codul fiscal, opteaza si pentru modificarea anului fiscal. Contribuabilul comunica organelor fiscale competente, in data de 10 august 2016, optiunea ca anul fiscal sa corespunda exercitiului financiar.
  In acest caz, in functie de sistemul de declarare si plata a impozitului pe profit, contribuabilul aplica urmatoarele reguli de declarare si plata a impozitului pe profit:
  a) pentru primul an fiscal modificat:
  1. in cazul in care aplica sistemul trimestrial de declarare si plata a impozitului pe profit:
  (i) luna iulie 2016 va constitui un trimestru, pentru care contribuabilul are obligatia declararii si platii impozitului pe profit, pana la data de 25 octombrie 2016;
  (ii) declaratia privind impozitul pe profit, formularul "101" va cuprinde veniturile si cheltuielile aferente perioadei 1 ianuarie 2016-31 iulie 2017, iar termenul de depunere a declaratiei si de plata a impozitului pe profit aferent este pana la data de 25 octombrie 2017, inclusiv;
  2. in cazul in care aplica sistemul anual de declarare si plata a impozitului pe profit, cu plati anticipate efectuate trimestrial:
  (i) luna iulie 2016 va constitui un trimestru, pentru care contribuabilul are obligatia declararii si efectuarii platii anticipate, in suma de 1/12 din impozitul pe profit datorat pentru anul 2015, pana la data de 25 octombrie 2016;
  (ii) declaratia privind impozitul pe profit, formularul "101" va cuprinde veniturile si cheltuielile aferente perioadei 1 ianuarie 2016-31 iulie 2017, iar termenul de depunere a declaratiei si de plata a impozitului pe profit aferent este pana la data de 25 octombrie 2017, inclusiv;
  b) perioada 1 august 2017-31 iulie 2018 reprezinta urmatorul an fiscal modificat, format din trimestrele august-octombrie 2017, noiembrie 2017-ianuarie 2018, februarie-aprilie 2018, mai-iulie 2018.
  (7) In aplicarea prevederilor art. 41 alin. (16) din Codul fiscal, la calculul rezultatului fiscal al contribuabililor care isi inceteaza existenta in urma operatiunilor de lichidare nu sunt impozitate: rezervele constituite din profitul net, sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit sau ale unor scutiri de impozit, repartizate ca rezerve, rezervele constituite din diferente de curs favorabile capitalului social in devize sau din evaluarea disponibilului in devize, in conformitate cu actele normative in vigoare, daca legea nu prevede altfel.
  CAP. V

  Impozitul pe dividende Declararea, retinerea si plata impozitului pe dividende
  42. Nu intra sub incidenta prevederilor art. 43 din Codul fiscal, nefiind considerate dividende, distribuirile cuprinse in exceptiile prevazute la art. 7 pct. 11 din Codul fiscal.
  TITLUL III
  Impozitul pe veniturile microintreprinderilor
  SECTIUNEA 1
  Definitia microintreprinderii
  1. (1) Pentru incadrarea in conditiile privind nivelul veniturilor realizate in anul precedent, prevazute la art. 47 lit. b) si c) din Codul fiscal, se vor lua in calcul aceleasi venituri care constituie baza impozabila prevazuta la art. 53 din Codul fiscal, iar cursul de schimb pentru determinarea echivalentului in euro este cel de la inchiderea aceluiasi exercitiu financiar.
  (2) Incadrarea in categoria veniturilor din consultanta si management se efectueaza prin analiza contractelor incheiate si a altor documente care justifica natura veniturilor.
  (3) Pentru incadrarea in sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderilor in anul 2016, verificarea conditiei prevazute la art. 47 lit. c) din Codul fiscal, respectiv incadrarea in nivelul veniturilor realizate de 100.000 euro, se verifica pe baza veniturilor care constituie baza impozabila prevazuta la art. 53 din Codul fiscal, realizate la data de 31 decembrie 2015.
  SECTIUNEA a 2-a
  Reguli de aplicare a sistemului de impunere pe veniturile microintreprinderii
  2. Persoanele juridice romane care nu intra sub incidenta sistemului de impunere pe veniturile microintreprinderilor, potrivit art. 48 alin. (6) din Codul fiscal, sunt urmatoarele:
  a) persoanele juridice care se organizeaza si functioneaza potrivit legilor de organizare si functionare din domeniul bancar, cum sunt: institutiile de credit, respectiv bancile, organizatiile

cooperatiste de credit, bancile de economisire si creditare in domeniul locativ, bancile de credit ipotecar etc.;
  b) persoanele juridice care se organizeaza si functioneaza potrivit legilor de organizare si functionare din domeniul asigurarilor, respectiv din domeniu pietei de capital, cum sunt:
  (i) societati de asigurare, societati de reasigurare, societati de asigurare-reasigurare;
  (ii) burse de valori sau de marfuri, societati de servicii de investitii financiare, societati de registru, societati de depozitare;
  c) persoanele juridice care desfasoara activitati in domeniul jocurilor de noroc;
  d) persoanele juridice care desfasoara activitati de explorare, dezvoltare, exploatare a zacamintelor petroliere si gazelor naturale.
  SECTIUNEA a 3-a
  Anul fiscal
  3. (1) In cazul infiintarii unei microintreprinderi intr-un an fiscal, perioada impozabila incepe:
  a) de la data inregistrarii acesteia la registrul comertului, daca are aceasta obligatie;
  b) de la data inregistrarii in registrul tinut de instantele judecatoresti sau alte autoritati competente, daca are aceasta obligatie, potrivit legii.
  (2) Perioada impozabila a unei microintreprinderi se incheie, in cazul divizarilor sau al fuziunilor care au ca efect juridic incetarea existentei persoanei juridice prin dizolvare fara lichidare, la una dintre urmatoarele date:
  a) la data inregistrarii in registrul comertului/registrul tinut de instantele judecatoresti competente a noii societati sau a ultimei dintre ele, in cazul constituirii uneia sau a mai multor societati noi;
  b) la data inregistrarii hotararii ultimei adunari generale care a aprobat operatiunea sau la alta data stabilita prin acordul partilor, in cazul in care se stipuleaza ca operatiunea va avea efect la o alta data, potrivit legii.
  (3) Perioada impozabila a microintreprinderii se incheie, in cazul dizolvarii urmate de lichidare, la data depunerii situatiilor financiare la registrul unde a fost inregistrata, potrivit legii, infiintarea persoanei juridice respective.
  (4) In cazul microintreprinderilor care isi inceteaza existenta in cursul anului, data pana la care se depune declaratia de impozit pe veniturile microintreprinderilor este una dintre datele mentionate la alin. (2) si (3), la care se incheie perioada impozabila.
  SECTIUNEA a 4-a
  Cotele de impozitare
  4. (1) Intra sub incidenta prevederilor art. 51 alin. (2) din Codul fiscal microintreprinderile nou-infiintate incepand cu 1 ianuarie 2016.
  (2) Perioada de 60 de zile nu se raporteaza la anul fiscal.
  SECTIUNEA a 5-a
  Baza impozabila
  5. (1) Baza impozabila asupra careia se aplica cotele de impozitare prevazute la art. 51 alin. (1) si (2) din Codul fiscal este reprezentata de totalul veniturilor trimestriale care sunt inregistrate in creditul conturilor din clasa a 7-a "Conturi de venituri", potrivit reglementarilor contabile aplicabile, din care se scad categoriile de venituri mentionate la art. 53 alin. (1) si se adauga elementele mentionate la art. 53 alin. (2) din Codul fiscal.
  (2) Microintreprinderile care isi inceteaza existenta in urma unei operatiuni de reorganizare sau de lichidare, potrivit legii, si care pe parcursul perioadei de functionare au fost si platitoare de impozit pe profit, la calculul impozitului pe veniturile microintreprinderilor, nu includ in baza impozabila: rezervele constituite din profitul net, rezervele constituite din diferente de curs favorabil aferente capitalului social in devize sau disponibilului in devize, precum si sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit pe profit sau ale unor scutiri de impozit, repartizate ca rezerve, potrivit legii, care au fost constituite in perioada in care au fost platitoare de impozit pe profit.
  (3) In cazul in care se achizitioneaza case de marcat, din baza impozabila se scade valoarea caselor de marcat, in conformitate cu documentul justificativ, in luna punerii in functiune. Punerea in functiune se face potrivit prevederilor legale.
  TITLUL IV
  Impozitul pe venit
  CAP. I

  Dispozitii generale
  SECTIUNEA 1
  Scutiri
  1. In intelesul art. 60 pct. 1 lit. a)-d) din Codul fiscal, scutirea de la plata impozitului pe venit se aplica pentru veniturile realizate incepand cu data incadrarii contribuabilului in gradul de handicap grav sau accentuat, conform documentelor justificative. Pentru a beneficia de prevederile art. 60 pct. 1 din Codul fiscal contribuabilii au obligatia de a depune, dupa caz, la organul fiscal competent sau la angajatorul/platitorul de venituri documentele care atesta incadrarea in gradul de handicap grav sau accentuat. Documentele vor fi prezentate in original si in copie, organul fiscal competent, angajatorul/platitorul de venituri pastrand copia dupa ce verifica conformitatea cu originalul.
  2. Potrivit prevederilor art. 60 pct. 2 din Codul fiscal, incadrarea in activitatea de creare de programe pentru calculator se efectueaza de catre angajator, in conformitate cu reglementarile ordinului comun al ministrului muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor varstnice, al ministrului comunicatiilor si pentru societatea informationala, al ministrului educatiei nationale si cercetarii stiintifice si al ministrului finantelor publice. In acest sens, nu este necesar avizul institutiilor emitente ale actului normativ mentionat.
  SECTIUNEA a 2-a
  Venituri neimpozabile
  3. (1) In categoria veniturilor neimpozabile prevazute la art. 62 lit. a) din Codul fiscal se cuprind veniturile obtinute de persoanele fizice, potrivit legii, cum sunt:
  a) alocatia de stat pentru copii;
  b) alocatia lunara de plasament, acordata pentru fiecare copil, potrivit legii;
  c) indemnizatia lunara primita de persoanele cu handicap grav si accentuat, potrivit legii;
  d) indemnizatia lunara, respectiv indemnizatia de insotitor prevazute la art. 43, respectiv la art. 58 alin. (3) din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
  e) contravaloarea serviciilor hoteliere acordate membrilor de familie care insotesc in spital copii cu handicap sau copii bolnavi, potrivit legii;
  f) ajutorul pentru incalzirea locuintei;
  g) indemnizatia lunara pentru activitatea de liber-profesionist a artistilor interpreti sau executanti din Romania, acordata potrivit Legii nr. 109/2005 privind instituirea indemnizatiei pentru activitatea de liber-profesionist a artistilor interpreti sau executanti din Romania, republicata;
  h) ajutorul social acordat potrivit legii;
  i) ajutorul de urgenta acordat de Guvern si de primari in situatii de necesitate, ca urmare a calamitatilor naturale, incendiilor, accidentelor, precum si altor situatii deosebite stabilite prin lege;
  j) ajutoarele pentru procurarea de dispozitive medicale;
  k) ajutorul lunar primit de personalul militar trecut in rezerva, politisti si functionari publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, ale caror raporturi de serviciu au incetat si care nu indeplinesc conditiile de pensie, fiind clasati "apt limitat" sau ca urmare a implinirii limitei de varsta in grad, a reorganizarii unor unitati, a reducerii unor functii din statele de organizare ori pentru alte motive sau nevoi ale institutiilor din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala, apte de munca, dar care nu se pot incadra din lipsa de locuri de munca corespunzatoare pregatirii lor;
  l) indemnizatia de somaj si alte drepturi neimpozabile acordate conform legislatiei in materie;
  m) echivalentul salariului primit de membrii familiei functionarului public, care au dreptul la pensie de urmas, in caz de deces al acestuia;
  n) indemnizatiile acordate in baza Legii recunostintei pentru victoria Revolutiei Romane din Decembrie 1989 si pentru revolta muncitoreasca anticomunista de la Brasov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;
  o) indemnizatiile acordate in baza Decretului-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare;
  p) indemnizatiile acordate in baza Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizatiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite si recunoscute ca persoane juridice de utilitate publica, cu modificarile si completarile ulterioare;
  q) suma fixa pentru ingrijire primita de invalizii si accidentatii de razboi, marii mutilati si cei incadrati in gradul I de invaliditate, potrivit legii;
  r) indemnizatia lunara primita de magistratii care in perioada anilor 1945-1989 au fost inlaturati din justitie din motive politice, potrivit legii;
  s) indemnizatiile si sporurile invalizilor, veteranilor si vaduvelor de razboi, precum si alte sume acordate in baza Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizatii si sporuri invalizilor, veteranilor si vaduvelor de razboi, cu modificarile si completarile ulterioare;
  t) renta lunara acordata, potrivit legii, veteranilor de razboi;
  u) ajutorul anual pentru acoperirea unei parti din costul chiriei, energiei electrice si energiei termice, acordat veteranilor de razboi si vaduvelor de razboi, precum si altor persoane defavorizate, potrivit legii;
  v) sprijinul material lunar primit de sotul supravietuitor, precum si de copiii minori, urmasi ai membrilor titulari, corespondenti si de onoare din tara ai Academiei Romane, acordat in conformitate cu legea privind acordarea unui sprijin material pentru sotul supravietuitor si pentru urmasii membrilor Academiei Romane;
  w) ajutoarele acordate emigrantilor politici potrivit legislatiei in vigoare;
  x) ajutorul nerambursabil pentru refugiati sau pentru persoanele carora li s-a acordat protectie subsidiara;
  y) ajutoarele umanitare, medicale si sociale;
  z) ajutorul de deces acordat potrivit legislatiei privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, precum si ajutorul pentru procurarea de proteze, orteze si de alte produse ortopedice, acordate in baza legislatiei de pensii;
  aa) ajutorul lunar pentru sotul supravietuitor, acordat potrivit legii;
  bb) renta viagera acordata de la bugetul de stat, bugetele locale si din alte fonduri publice, potrivit legii;
  cc) indemnizatia de merit acordata in conditiile Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizatiei de merit, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Hotararii Guvernului nr. 859/2003 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizatiei de merit si a Regulamentului de functionare a Comisiei nationale pentru acordarea indemnizatiei de merit, cu modificarile si completarile ulterioare;
  dd) drepturi reprezentand transportul gratuit urban si interurban, acordate, potrivit legii, pentru adultii cu handicap accentuat sau grav si pentru asistentii personali, asistentii personali profesionisti si insotitorii acestora, precum si pentru asistentii personali si insotitorii copiilor cu handicap grav sau accentuat;
  ee) indemnizatia lunara de invaliditate acordata cadrelor militare, soldatilor si gradatilor profesionisti, precum si rezervistilor voluntari si personalului civil, potrivit legii, ca urmare a participarii la actiuni militare;
  ff) drepturile, reprezentand ajutoare, indemnizatii si orice forme de sprijin, acordate potrivit reglementarilor in vigoare personalului participant la misiuni si operatiuni in afara teritoriului statului roman, personalului participant la actiuni militare, pentru cazurile de invaliditate survenite in timpul sau din cauza serviciului, potrivit legii;
  gg) alte asemenea venituri acordate potrivit normelor legale in vigoare.
  (2) Prin alte persoane in sensul art. 62 lit. a) se intelege, cu titlu de exemplu, casa de ajutor reciproc a pensionarilor, pentru ajutoarele umanitare, medicale si sociale acordate membrilor din contributiile acestora, organizatiile umanitare, organizatiile sindicale, Crucea Rosie, unitatile de cult recunoscute in Romania si alte entitati care pot acorda ajutoare umanitare sau sociale.
  (3) Potrivit prevederilor art. 62 lit. a) din Codul fiscal, in categoria veniturilor neimpozabile se cuprind si formele de sprijin cu destinatie speciala acordate din bugetul de stat si din fonduri externe nerambursabile in conformitate cu legislatia interna si reglementarile europene, de exemplu:
  a) forme de sprijin acordate producatorilor agricoli din sectorul vegetal sub forma schemelor de plati directe si ajutoarelor nationale tranzitorii in conformitate cu Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plati care se aplica in agricultura in perioada 2015-2020 si pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 104/2015, cu modificarile si completarile ulterioare;
  b) ajutoare de stat si forme de sprijin acordate fermierilor din sectorul zootehnic potrivit Hotararii Guvernului nr. 1.179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat in sectorul cresterii animalelor, cu modificarile ulterioare, si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 3/2015, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 104/2015, cu modificarile si completarile ulterioare;
  c) sprijinul nerambursabil acordat potrivit Programului National pentru Dezvoltare Rurala 2014-2020, aprobat prin Decizia de punere in aplicare a Comisiei Europene nr. C(2015) 3.508 din mai 2015, de aprobare a Programului de Dezvoltare Rurala al Romaniei pentru sprijin din Fondul European Agricol pentru dezvoltare rurala;
  d) forme de sprijin nerambursabil acordate potrivit Programului Operational pentru Pescuit 2007-2013, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2007) 6.664 din 14 decembrie 2007 si Programului Operational pentru Pescuit si Afaceri Maritime 2014-2020, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2015) 8416 din 25 noiembrie 2015;
  e) formele de sprijin acordate in cadrul operatiunilor finantate prin Programul operational sectorial "Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013", in bani si in natura, primite de catre cursanti pentru participarea la cursuri, precum si bursele acordate in cadrul acestui program.
  (4) In aplicarea prevederilor art. 62 lit. g) din Codul fiscal sunt neimpozabile despagubirile, sumele asigurate si orice alte drepturi acordate asiguratilor, beneficiarilor sau tertelor persoane pagubite, din asigurarile de orice fel, potrivit legislatiei privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor. Sumele reprezentand alte drepturi acordate asiguratilor pot avea, printre altele, urmatoarele forme: rascumparari partiale in contul persoanei asigurate, plati esalonate, rente, venituri rezultate din fructificarea rezervelor constituite din primele platite de asigurati, precum si orice alte sume de aceeasi natura, indiferent de denumirea sau forma sub care sunt platite, in contul persoanei asigurate. In cazul in care suportatorul primei de asigurare este o persoana fizica independenta, persoana juridica sau orice alta entitate care desfasoara o activitate, atunci contravaloarea primelor de asigurare reprezinta venituri impozabile pentru persoana fizica beneficiara.
  (5) In sensul prevederilor art. 62 lit. j) din Codul fiscal, in aceasta categorie se includ, cu titlu de exemplu:
  a) produsele oferite gratuit producatorilor agricoli individuali care au suferit pagube ca urmare a calamitatilor naturale potrivit prevederilor din contractul incheiat intre parti;
  b) despagubirile acordate in cazurile de invaliditate sau de deces pentru personalul militar incadrat in institutiile publice de aparare, ordine publica si securitate nationala, participant la misiuni si operatii in afara teritoriului statului roman;
  c) despagubirile acordate in cazurile de invaliditate sau de deces produse ca urmare a unor actiuni militare, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente survenite in timpul sau din cauza serviciului militar pe teritoriul national;
  d) despagubirile acordate politistilor sau, in cazul decesului, pentru familiile acestora, in situatia producerii riscurilor specifice activitatii de politie.
  (6) In sensul prevederilor art. 62 lit. n) din Codul fiscal, in aceasta categorie se includ, dar nu sunt limitate:
  a) drepturile in bani primite de elevii si studentii din institutiile militare de invatamant;
  b) indemnizatia lunara si indemnizatia suplimentara stabilita in raport cu anul de studiu si functia indeplinita pentru persoanele care urmeaza cursurile de formare a cadrelor militare si militarilor in termen;
  c) indemnizatia lunara primita de soldatii profesionisti in perioada programului de instruire.
  (7) Prin cadru institutionalizat mentionat la art. 62 lit. o) din Codul fiscal se intelege orice entitate care are ca obiect de activitate educatia scolara, universitara, pregatirea si/sau perfectionarea profesionala, recunoscuta de autoritati ale statului roman.
  (8) Veniturile reprezentand avantaje in bani si/sau in natura prevazute la art. 62 lit. v) din Codul fiscal, sunt acordate prin legi speciale si cuprind, printre altele:
  a) contravaloarea protezelor acordate gratuit pentru marii mutilati si persoanele care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca, a medicamentelor gratuite, accesului gratuit la sanatorii si baze de tratament apartinand Ministerului Sanatatii, Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne si altor institutii potrivit legii;
  b) contravaloarea transportului urban gratuit cu mijloacele de transport in comun si altele asemenea, prevazute a fi acordate persoanelor care intra sub incidenta prevederilor art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 341/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;
  c) contravaloarea asistentei medicale si a medicamentelor acordate in mod gratuit si prioritar, atat in tratament ambulatoriu, cat si pe timpul spitalizarilor, a transportului gratuit cu mijloacele de transport in comun si pe calea ferata romana, contravaloarea biletului gratuit, pentru tratament intr-o statiune balneoclimaterica si altele asemenea, prevazute a fi acordate persoanelor care intra sub incidenta prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare;
  d) contravaloarea calatoriilor gratuite pe calea ferata, gratuitatile pe mijloacele de transport in comun in mediul urban, a lemnelor de foc sau echivalent carbuni, a asistentei medicale gratuite in toate institutiile medicale civile de stat sau militare si asigurarea de medicamente gratuite atat in tratamentele ambulatorii, cat si pe timpul spitalizarii, a biletelor de tratament gratuite, in limita posibilitatilor existente, in statiuni balneoclimaterice, a protezelor, a carjelor, a ghetelor ortopedice, a fotoliilor rulante, a aparatelor auditive si implanturilor cardiace, mijloacelor moto si auto speciale pentru persoanele cu handicap fizic si altele asemenea, potrivit Legii nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
  e) contravaloarea transportului gratuit urban si interurban, acordate, potrivit legii, pentru adultii cu handicap accentuat sau grav, pentru asistentii personali, asistentii personali profesionisti si insotitorii acestora, precum si pentru asistentii personali si insotitorii copiilor cu handicap grav sau accentuat, asistenta medicala gratuita in conformitate cu prevederile Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
  Persoanele fizice prevazute la art. 62 lit. v) din Codul fiscal datoreaza impozit pe venit pentru categoriile de venituri prevazute la art. 61 din Codul fiscal.
  (9) Beneficiaza de prevederile art. 62 lit. w) din Codul fiscal urmatorii specialisti din domeniul sportiv: profesorii cu diploma de licenta sau de absolvire, instructorii si managerii din domeniu, precum si alte persoane calificate pentru asistenta medicala, cercetare si asistenta stiintifica, organizare si conducere tehnica si alte ocupatii complementare, potrivit reglementarilor in materie.
  (10) In categoria veniturilor neimpozabile mentionate la art. 62 lit. x) din Codul, fiscal se cuprind:
  a) premii obtinute la concursuri pe obiecte sau discipline de invatamant, pe meserii, cultural-stiintifice, festivaluri, simpozioane, concursuri tehnico-stiintifice, premii obtinute la campionate si concursuri sportive scolare, nationale si internationale;
  b) contravaloarea avantajelor sub forma de masa, cazare si transport;
  c) alte drepturi primite de participanti cu ocazia acestor manifestari.
  SECTIUNEA a 3-a
  Cotele de impozitare
  4. In aplicarea prevederilor art. 64 din Codul fiscal, la determinarea impozitului anual/lunar, la platile anticipate cu titlu de impozit calculat pentru veniturile prevazute la art. 61 din Codul fiscal, bazele de calcul al impozitului vor fi stabilite prin rotunjire la un leu, prin neglijarea fractiunilor de pana la 50 de bani inclusiv sau prin majorarea fractiunilor ce depasesc 50 de bani.
  SECTIUNEA a 4-a
  Perioada impozabila
  5. (1) In aplicarea prevederilor art. 65 alin. (1) din Codul fiscal, anul fiscal corespunde cu perioada celor 12 luni ale unui an calendaristic in care se realizeaza venituri.
  (2) In aplicarea prevederilor art. 65 alin. (2) din Codul fiscal, in cazul decesului contribuabilului, perioada impozabila este inferioara anului calendaristic, cuprinzand numarul de luni din anul calendaristic pana la data decesului.
  CAP. II

  Venituri din activitati independente
  SECTIUNEA 1
  Definirea veniturilor din activitati independente
  6. (1) In aplicarea prevederilor art. 67 din Codul fiscal, se supun impozitului pe veniturile din activitati independente persoanele fizice care realizeaza aceste venituri in mod individual si/sau intr-o forma de asociere constituita potrivit dispozitiilor legale si care nu da nastere unei persoane juridice, in vederea desfasurarii de activitati in scopul obtinerii de venituri.
  (2) Exercitarea unei activitati independente, reglementata prin art. 67 din Codul fiscal, presupune desfasurarea acesteia cu regularitate, in mod continuu, pe cont propriu si urmarind obtinerea de venituri.
  (3) O activitate desfasurata de catre o persoana fizica in scopul obtinerii de venituri, care indeplineste cel putin 4 din criteriile prevazute la art. 7 pct. 3 din Codul fiscal este o activitatea independenta.
  (4) Activitatile care genereaza venituri din activitati independente cuprinse in cadrul art. 67 alin. (1) din Codul fiscal sunt, cu titlu de exemplu:
  a) activitati de productie;
  b) activitati de cumparare efectuate in scopul revanzarii;
  c) organizarea de spectacole culturale, sportive, distractive si altele asemenea;
  d) activitati al caror scop este facilitarea incheierii de tranzactii printr-un intermediar, cum ar fi: contract de comision, de mandat, de reprezentare, de agentie, de agent de asigurare si alte asemenea contracte incheiate in conformitate cu prevederile Codului civil, precum si a altor acte normative, indiferent de perioada pentru care a fost incheiat contractul;
  e) vanzarea in regim de consignatie a bunurilor cumparate in scopul revanzarii sau produse pentru a fi comercializate;
  f) activitati de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosita, si altele asemenea;
  g) transport de bunuri si de persoane;
  h) activitati de prestari de servicii.
  (5) Veniturile reglementate la art. 67 din Codul fiscal obtinute din valorificarea in regim de consignatie sau prin vanzare directa catre agenti economici si alte institutii a bunurilor rezultate in urma unei prelucrari sau procurate in scopul revanzarii sunt considerate venituri din activitati independente. In aceasta situatie consignatarul/cumparatorul va solicita documente care atesta provenienta bunurilor respective, precum si cele care atesta desfasurarea unei activitati independente. Nu se incadreaza in aceste prevederi bunurile din patrimoniul personal.
  (6) Persoanele fizice nerezidente sunt supuse impozitarii in Romania pentru veniturile obtinute din desfasurarea in Romania, potrivit legii, a unei activitati independente in conformitate cu reglementarile art. 67 din Codul fiscal, printr-un sediu permanent.
  (7) In aplicarea art. 67 din Codul fiscal, pentru persoanele fizice asociate impunerea se face la nivelul fiecarei persoane asociate din cadrul asocierii fara personalitate juridica, potrivit contractului de asociere, inclusiv al societatii civile profesionale, asupra venitului net distribuit.
  (8) In sensul art. 67 alin. (2) din Codul fiscal, in categoria venituri din profesii liberale sunt cuprinse, cu titlu de exemplu, veniturile obtinute de catre: medici, avocati, notari publici, executori judecatoresti, experti tehnici si contabili, contabili autorizati, auditori financiari, consultanti fiscali, arhitecti, traducatori, sportivi, precum si alte persoane fizice cu profesii reglementate in conditiile legii si a indeplinirii a cel putin 4 din criteriile prevazute la art. 7 pct. 3 din Codul fiscal.
  (9) Potrivit prevederilor art. 67 din Codul fiscal, veniturile din drepturi de proprietate intelectuala sunt venituri realizate din valorificarea drepturilor industriale, cum ar fi: inventii, know-how, marci inregistrate, francize si altele asemenea, recunoscute si protejate prin inscrisuri ale institutiilor specializate, precum si a drepturilor de autor, inclusiv a drepturilor conexe dreptului de autor. Veniturile de aceasta natura se supun regulilor de determinare pentru veniturile din activitati independente si in situatia in care drepturile respective fac obiectul unor contracte de cesiune, inchiriere, colaborare, cercetare, licenta, franciza si altele asemenea, precum si cele transmise prin succesiune, indiferent de denumirea sub care se acorda, cum ar fi: remuneratie directa, remuneratie secundara, onorariu, redeventa si altele asemenea. Veniturile rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuala prevazute in mod expres in contractul incheiat intre parti reprezinta venituri din drepturi de proprietate intelectuala. De asemenea, sunt incluse in categoria veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala si veniturile din cesiuni pentru care reglementarile in materie stabilesc prezumtia de cesiune a drepturilor in lipsa unei prevederi contrare in contract.
  SECTIUNEA a 2-a
  Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activitati independente, determinat in sistem real, pe baza datelor din contabilitate
  7. (1) Potrivit prevederilor art. 68 din Codul fiscal, in venitul brut se includ toate veniturile in bani si in natura, cum ar fi: venituri din vanzarea de produse si de marfuri, venituri din prestarea de servicii si executarea de lucrari, venituri din vanzarea sau inchirierea bunurilor din patrimoniul afacerii, si orice alte venituri obtinute din exercitarea activitatii, inclusiv incasarile efectuate in avans care se refera la alte exercitii fiscale, precum si veniturile din dobanzile primite de la banci pentru disponibilitatile banesti aferente afacerii, din alte activitati adiacente si altele asemenea. In venitul brut se includ si veniturile incasate ulterior incetarii activitatii independente, pe baza facturilor emise si neincasate pana la incetarea activitatii.
  Prin activitati adiacente se intelege toate activitatile care au legatura cu obiectul de activitate autorizat.
  (2) In venitul brut al afacerii se include si suma reprezentand contravaloarea bunurilor si drepturilor din patrimoniul afacerii care trec pe parcursul exercitarii activitatii in patrimoniul personal al contribuabilului, operatiune considerata din punct de vedere fiscal o instrainare. Evaluarea acestora se face la preturile practicate pe piata sau stabilite prin expertiza tehnica.
  In cazul schimbarii modalitatii de exercitare a unei activitati, precum si al transformarii formei de exercitare a acesteia intr-o alta forma, potrivit legislatiei in materie, in conditiile continuarii activitatii, se include in venitul brut al afacerii care urmeaza sa se transforme/schimbe si contravaloarea bunurilor si drepturilor care trec in patrimoniul afacerii in care s-a transformat/schimbat.
  In cazul bunurilor si al drepturilor amortizabile care trec in patrimoniul altei afaceri prin schimbarea modalitatii de exercitare a unei activitati si/sau transformarea formei de exercitare a acesteia intr-o alta forma, potrivit legislatiei in materie, se aplica urmatoarele reguli:
  a) cele cu valoare ramasa de amortizat se inscriu in Registrul-inventar la aceasta valoare, care constituie si baza de calcul al amortizarii;
  b) cele complet amortizate se inscriu in Registrul-inventar la valoarea stabilita prin expertiza tehnica sau la pretul practicat pe piata; pentru acestea nu se calculeaza amortizare si valoarea acestora nu constituie cheltuiala deductibila din veniturile noii activitati.
  In cazul bunurilor si al drepturilor neamortizabile care trec in patrimoniul altei afaceri prin schimbarea modalitatii de exercitare a unei activitati si/sau transformarea formei de exercitare a acesteia intr-o alta forma, potrivit legislatiei in materie, acestea se inscriu in Registrul-inventar la valoarea inscrisa in evidenta contabila din care provin si nu constituie cheltuiala deductibila din veniturile noii activitati.
  In cazul inceperii unei activitati ca urmare a schimbarii modalitatii de exercitare a activitatii si/sau transformarii formei de exercitare a acesteia intr-o alta forma, potrivit legislatiei in materie, aporturile aduse in noul patrimoniu nu constituie venit brut.
  (3) In cazul schimbarii modalitatii de exercitare a unei activitati si/sau al transformarii formei de exercitare a acesteia intr-o alta forma, potrivit legislatiei in materie, in timpul anului, venitul net/pierderea se determina separat pentru fiecare perioada in care activitatea independenta a fost desfasurata de contribuabil intr-o forma de organizare prevazuta de lege.
  Venitul net anual/Pierderea anuala se determina prin insumarea venitului net/pierderii inregistrat/inregistrate in toate perioadele fiscale din anul fiscal in care a avut loc schimbarea si/sau transformarea formei de exercitare a activitatii.
  Venitul net anual/Pierderea anuala se inscrie in declaratia privind venitul realizat.
  Pierderea fiscala inregistrata in anul in care a avut loc schimbarea modalitatii de exercitare a activitatii si/sau transformarea formei de exercitare a activitatii se reporteaza si se compenseaza potrivit regulilor de reportare prevazute la art. 118 din Codul fiscal.
  (4) Din venitul brut realizat se admit la deducere numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, astfel cum rezulta din evidentele contabile conduse de contribuabili, cu respectarea prevederilor art. 68 alin. (4)-(7) din Codul fiscal.
  (5) Sunt cheltuieli deductibile, cu titlul de exemplu urmatoarele:
  a) cheltuielile cu achizitionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar si marfuri;
  b) cheltuielile cu lucrarile executate si serviciile prestate de terti;
  c) cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrari si prestarea de servicii pentru clienti;
  d) chiria aferenta spatiului in care se desfasoara activitatea, cea aferenta utilajelor si altor instalatii utilizate in desfasurarea activitatii, in baza unui contract de inchiriere;
  e) dobanzile aferente creditelor bancare;
  f) cheltuielile cu comisioanele si cu alte servicii bancare;
  g) cheltuielile cu primele de asigurare care privesc active corporale si/sau necorporale, inclusiv pentru stocurile detinute, precum si primele de asigurare efectuate pentru asigurarea de risc profesional;
  h) cheltuielile cu primele de asigurare pentru bunurile (activele) din patrimoniul personal/patrimoniul afacerii, cand acestea reprezinta garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul;
  i) cheltuielile postale si taxele de telecomunicatii;
  j) cheltuielile cu energia si apa;
  k) cheltuielile cu transportul de bunuri si de persoane, altele decat cele prevazute la art. 68 alin. (5) lit. j) din Codul fiscal;
  l) cheltuieli de natura salariala;
  m) cheltuielile cu impozitele, taxele, altele decat impozitul pe venit;
  n) cheltuielile cu amortizarea, in conformitate cu prevederile art. 28 din Codul fiscal, dupa caz;
  o) valoarea ramasa neamortizata a bunurilor si drepturilor amortizabile instrainate, determinata prin deducerea din pretul de cumparare a amortizarii incluse pe costuri in cursul exploatarii si limitata la nivelul venitului realizat din instrainare;
  p) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentand chiria/rata de leasing in cazul leasingului operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea si dobanzile in cazul leasingului financiar, stabilite in conformitate cu reglementarile in materie privind operatiunile de leasing si societatile de leasing;
  q) cheltuielile pentru pregatirea profesionala si perfectionarea contribuabilului si a salariatilor acestuia;
  r) cheltuielile cu functionarea si intretinerea aferente bunurilor imobile care fac obiectul unui contract de comodat, potrivit intelegerii din contract, pentru partea aferenta utilizarii in scopul afacerii;
  s) cheltuielile ocazionate de participarea la congrese si alte intruniri cu caracter profesional;
  t) cheltuielile efectuate pentru salariati pe perioada delegarii/detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, reprezentand indemnizatiile platite acestora, precum si cheltuielile de transport si cazare;
  u) cheltuielile de reclama si publicitate reprezinta cheltuielile efectuate pentru popularizarea numelui contribuabilului, produsului sau serviciului, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare cand reclama si publicitatea se efectueaza prin mijloace proprii. Se includ in categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda in cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru incercarea produselor si demonstratii la punctele de vanzare, precum si alte bunuri acordate cu scopul stimularii vanzarilor;
  v) contravaloarea cotei de 10% aplicata la venitul brut din activitatea de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara, datorata biroului de expertiza locala, potrivit legislatiei privind organizarea activitatii de expertiza tehnica judiciara si extrajudiciara;
  w) alte cheltuieli efectuate in scopul realizarii veniturilor.
  Sunt cheltuieli deductibile si cele efectuate pentru intretinerea si functionarea spatiilor folosite pentru desfasurarea afacerilor chiar daca documentele sunt emise pe numele proprietarului, si nu pe numele contribuabilului.
  (6) Limita echivalentului in euro a cheltuielilor deductibile limitat, prevazuta la art. 68 din Codul fiscal, se transforma in lei la cursul mediu comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru anul in care s-a efectuat plata.
  (7) In sensul prevederilor art. 68 alin. (7) lit. k) din Codul fiscal, regulile de deducere, termenii si expresiile prevazute, conditiile in care vehiculele rutiere motorizate, supuse limitarii fiscale, se considera a fi utilizate exclusiv in scopul desfasurarii activitatii au semnificatiile prevazute la pct. 68 din normele metodologice date in aplicarea art. 298 alin. (6) din Codul fiscal din titlul VII "Taxa pe valoarea adaugata".
  Daca vehiculele respective nu sunt utilizate exclusiv in scopul desfasurarii activitatii, se limiteaza la 50% dreptul de deducere a cheltuielilor efectuate conform art. 68 alin. (4) si (5) din Codul fiscal legate de aceste vehicule, cu exceptia cheltuielilor privind amortizarea pentru care se aplica regulile privind amortizarea prevazute la art. 28 titlul II din Codul fiscal, dupa caz. In cadrul cheltuielilor supuse limitarii fiscale se cuprind cheltuielile direct atribuibile fiecarui vehicul, inclusiv cele reprezentand: impozitele locale, asigurarea obligatorie de raspundere civila auto, inspectiile tehnice periodice, rovinieta etc.
  In vederea acordarii deductibilitatii integrale la calculul venitului net anual, justificarea utilizarii vehiculelor se efectueaza pe baza documentelor justificative si prin intocmirea foii de parcurs care trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii: categoria de vehicul utilizat, scopul si locul deplasarii, kilometrii parcursi, norma proprie de consum carburant pe kilometru parcurs.
  (8) In aplicarea prevederilor art. 68 din Codul fiscal, toate bunurile, drepturile si obligatiile aferente desfasurarii activitatii se inscriu in Registrul-inventar si constituie patrimoniul afacerii.
  SECTIUNEA a 3-a
  Stabilirea venitului net anual pe baza normelor de venit
  8. (1) In sensul prevederilor art. 69 din Codul fiscal, pentru contribuabilii care realizeaza venituri din desfasurarea activitatilor de productie, comert si prestari servicii cuprinse in nomenclatorul elaborat de Ministerul Finantelor Publice, venitul net se determina pe baza de norme anuale de venit. Pentru determinarea venitului net anual se aplica criteriile specifice de corectie asupra normei de venit. La stabilirea normelor anuale de venit de catre directiile generale regionale ale finantelor publice, respectiv a municipiului Bucuresti vor fi consultate consiliile judetene/Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz.
  (2) In situatia in care un contribuabil desfasoara aceeasi activitate in doua sau mai multe locuri diferite pentru care venitul net se determina pe baza normelor anuale de venit, stabilirea venitului net anual se efectueaza prin insumarea nivelului normelor de venit, corectate potrivit criteriilor specifice de la fiecare loc de desfasurare a activitatii.
  (3) In cazul in care un contribuabil desfasoara mai multe activitati pentru care venitul net se determina pe baza normelor de venit, stabilirea venitului net anual se efectueaza prin insumarea nivelului normelor de venit corectate potrivit criteriilor specifice.
  (4) Pentru contribuabilii persoane fizice care desfasoara o activitate independenta ca intreprindere individuala, venitul net se poate determina pe baza de norme anuale de venit, cu respectarea prevederilor art. 69 din Codul fiscal.
  (5) In aplicarea art. 69 din Codul fiscal, in cazul in care activitatea se desfasoara in cadrul unei asocieri fara personalitate juridica, norma anuala de venit corespunzatoare fiecarui asociat din cadrul asocierii nu poate fi mai mica decat salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, in vigoare la momentul stabilirii acesteia, inmultit cu 12. Pentru determinarea venitului net anual al fiecarui membru asociat se aplica criteriile specifice de corectie asupra normei de venit.
  (6) La stabilirea coeficientilor de corectie a normelor de venit se vor avea in vedere urmatoarele criterii:
  a) vadul comercial si clientela;
  b) varsta contribuabililor;
  c) timpul afectat desfasurarii activitatii, cu exceptia cazurilor prevazute la alin. (7) si (8) al prezentei sectiuni;
  d) gradul de handicap sau de invaliditate a contribuabilului;
  e) activitatea se desfasoara intr-un spatiu proprietate a contribuabilului sau inchiriat;
  f) realizarea de lucrari, prestarea de servicii si obtinerea de produse cu material propriu sau al clientului;
  g) folosirea de masini, dispozitive si scule, actionate manual sau de forta motrice;
  h) caracterul sezonier al unor activitati;
  i) durata concediului legal de odihna;
  j) desfasurarea activitatii cu salariati;
  k) contributia fiecarui asociat in cazul activitatii desfasurate in cadrul unei asocieri;
  l) informatiile cuprinse in declaratia informativa depusa in scop de TVA potrivit prevederilor art. 324 din Codul fiscal;
  m) alte criterii specifice.
  Diminuarea normelor de venit ca urmare a indeplinirii criteriului de varsta a contribuabilului se opereaza incepand cu anul urmator celui in care acesta a implinit numarul de ani care ii permite reducerea normei. Corectarea normelor de venit pentru contribuabilii care au si calitatea de salariat sau isi pierd aceasta calitate se face incepand cu luna urmatoare incheierii/desfacerii contractului individual de munca.
  (7) Venitul net din activitati independente, determinat pe baza de norme anuale de venit, in sensul art. 69 din Codul fiscal se reduce proportional cu:
  a) perioada de la inceputul anului si pana la momentul autorizarii din anul inceperii activitatii;
  b) perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal, in situatia incetarii activitatii, la cererea contribuabilului.
  (8) Pentru intreruperile temporare de activitate in cursul anului, datorate unor accidente, spitalizarii sau altor cauze obiective, inclusiv cele de forta majora, dovedite cu documente justificative, normele de venit se reduc proportional cu perioada nelucrata, la cererea contribuabililor. In situatia incetarii activitatii in cursul anului, respectiv a intreruperii temporare, persoanele fizice autorizate si asociatiile fara personalitate juridica sunt obligate sa instiinteze in scris, in termen de 5 zile, organele fiscale in a caror raza teritoriala acestia isi desfasoara activitatea.
  (9) Pentru contribuabilii impusi pe baza de norme de venit, care isi exercita activitatea o parte din an, in situatiile prevazute la alin. (7) si (8) din prezenta sectiune, venitul net aferent perioadei efectiv lucrate se determina prin raportarea normei anuale de venit la 365 de zile, iar rezultatul se inmulteste cu numarul zilelor de activitate.
  In acest scop organul fiscal intocmeste o nota de constatare care va cuprinde date si informatii privind:
  a) situatia care a generat corectarea normei de venit, cum ar fi: inceputul/sfarsitul activitatii, intreruperea temporara, conform alin. (8) din prezenta sectiune si altele asemenea;
  b) perioada in care nu s-a desfasurat activitate;
  c) documentele justificative depuse de contribuabil;
  d) recalcularea normei, conform prezentului alineat.
  (10) Venitul net din activitati independente desfasurate de persoana fizica cu handicap grav sau accentuat, in mod individual si/sau intr-o forma de asociere, se reduce proportional cu numarul de zile calendaristice pentru care venitul este scutit de la plata impozitului. Platile anticipate de impozit vor fi calculate pentru venitul net anual redus proportional cu numarul de zile. Prevederea se aplica atat in cazul contribuabilului incadrat, in cursul perioadei impozabile, in gradul de handicap grav sau accentuat, cat si in cazul contribuabilului care in cursul perioadei impozabile nu se mai incadreaza in gradul de handicap respectiv, potrivit legii.
  (11) In sensul art. 69 din Codul fiscal, pentru contribuabilul care opteaza sa fie impus pe baza de norma de venit si care anterior a fost impus in sistem real, avand investitii in curs de amortizare, valoarea amortizarii nu diminueaza norma de venit. Veniturile realizate din valorificarea investitiilor respective sau trecerea lor in patrimoniul personal in cursul perioadei de desfasurare a activitatii sau in caz de incetare a activitatii majoreaza norma de venit proportional cu valoarea amortizata in perioada impunerii in sistem real.
  In cazul contribuabilului impus pe baza de norma de venit, care pe perioada anterioara a avut impunere in sistem real si a efectuat investitii care au fost amortizate integral, veniturile din valorificarea sau trecerea acestora in patrimoniul personal ca urmare a incetarii activitatii vor majora norma de venit.
  (12) In aplicarea prevederilor art. 69 din Codul fiscal, contribuabilii care in cursul anului fiscal isi completeaza obiectul de activitate cu o alta activitate care nu este cuprinsa in nomenclator vor fi impusi in sistem real, pentru veniturile realizate din intreaga activitate, de la data respectiva, venitul net anual urmand sa fie determinat prin insumarea fractiunii din norma de venit aferenta perioadei de impunere pe baza de norma de venit cu venitul net rezultat din evidenta contabila.
  SECTIUNEA a 4-a
  Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuala
  9. (1) Potrivit prevederilor art. 70 din Codul fiscal, venitul net din drepturi de proprietate intelectuala se determina ca diferenta intre venitul brut si comisionul cuvenit organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori care, conform legii, au atributii de colectare si de repartizare a veniturilor intre titularii de drepturi, in urmatoarele situatii:
  a) venituri din drepturi de proprietate intelectuala transmise prin succesiune;
  b) venituri din exercitarea dreptului de suita;
  c) venituri reprezentand remuneratia compensatorie pentru copia privata.
  (2) In sensul art. 70 din Codul fiscal, venitul brut din drepturi de proprietate intelectuala cuprinde atat sumele incasate in cursul anului, cat si retinerile in contul platilor anticipate efectuate cu titlu de impozit.
  In cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala se includ in venitul brut atat veniturile in bani, cat si echivalentul in lei al veniturilor in natura. Evaluarea veniturilor in natura se face la pretul pietei sau la pretul stabilit prin expertiza tehnica, la locul si la data primirii acestora.
  (3) In cazul in care determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuala se face pe baza de cote forfetare de cheltuieli, nu exista obligativitatea inregistrarii in evidenta contabila a cheltuielilor efectuate in scopul realizarii venitului.
  Cheltuielile forfetare includ comisioanele si alte sume care revin organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori de venituri drept plata a serviciilor prestate pentru gestiunea drepturilor de catre acestia din urma catre titularii de drepturi.
  SECTIUNEA a 5-a
  Optiunea de a stabili venitul net anual utilizandu-se datele din contabilitate
  10. In sensul art. 71 din Codul fiscal, optiunea de a determina venitul net in sistem real se face astfel:
  a) in cazul contribuabililor prevazuti la art. 69 alin. (1) din Codul fiscal, care au desfasurat activitate in anul precedent si au fost impusi pe baza de norme de venit, prin completarea corespunzatoare a declaratiei privind venitul estimat/norma de venit si depunerea acesteia pana la data de 31 ianuarie inclusiv;
  b) in cazul contribuabililor prevazuti la art. 69 alin. (1) din Codul fiscal, care incep activitatea in cursul anului fiscal, prin completarea corespunzatoare a declaratiei privind venitul estimat/norma de venit si depunerea acesteia in termen de 30 de zile de la data inceperii activitatii.
  SECTIUNEA a 6-a
  Retinerea la sursa a impozitului reprezentand plati anticipate pentru veniturile din drepturile de proprietate intelectuala
  11. (1) Platitorii veniturilor prevazute la art. 72 alin. (1) din Codul fiscal au obligatia de a calcula, de a retine si de a vira in cursul anului fiscal impozitul reprezentand plata anticipata in contul impozitului anual datorat de contribuabili. Plata anticipata se calculeaza prin aplicarea cotei de 10% asupra venitul brut. Retinerea impozitului reprezentand plata anticipata se efectueaza din veniturile platite in baza contractului incheiat in forma scrisa intre platitorul de venit si beneficiarul venitului, contribuabil potrivit titlului IV din Codul fiscal.
  Platitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuala, carora le revine obligatia calcularii si retinerii impozitului anticipat, sunt, dupa caz:
  a) utilizatorii de opere, inventii, know-how si altele asemenea, in situatia in care titularii de drepturi isi exercita drepturile de proprietate intelectuala in mod personal, iar relatia contractuala dintre titularul de drepturi de proprietate intelectuala si utilizatorul respectiv este directa;
  b) organismele de gestiune colectiva sau alte entitati, care, conform dispozitiilor legale, au atributii de gestiune a drepturilor de proprietate intelectuala, a caror gestiune le este incredintata de catre titulari. In aceasta situatie se incadreaza si producatorii si agentii mandatati de titularii de drepturi, prin intermediul carora se colecteaza si se repartizeaza drepturile respective.
  (2) In sensul art. 72 din Codul fiscal, in situatia in care sumele reprezentand venituri din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuala se colecteaza prin mai multe organisme de gestiune colectiva sau prin alte entitati asemanatoare, obligatia calcularii si retinerii impozitului anticipat revine organismului sau entitatii care efectueaza plata catre titularul de drepturi de proprietate intelectuala.
  (3) In cazul contribuabililor ale caror plati anticipate sunt calculate in conformitate cu prevederile art. 72 alin. (1) din Codul fiscal pentru veniturile de aceasta natura realizate in alte conditii, acestia au obligatia sa le evidentieze in contabilitate separat si sa efectueze in cursul anului plati anticipate trimestriale, in conformitate cu art. 121 din Codul fiscal.
  CAP. III

  Venituri din salarii si asimilate salariilor
  SECTIUNEA 1
  Definirea veniturilor din salarii si asimilate salariilor
  12. (1) In sensul art. 76 alin (1) si (2) din Codul fiscal, veniturile brute din salarii sau considerate asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor incasate ca urmare a unei relatii contractuale de munca, raport de serviciu, act de detasare precum si orice sume de natura salariala primite in baza unor statute speciale prevazute de lege, indiferent de perioada la care se refera, si care sunt realizate din:
  a) sume primite pentru munca prestata ca urmare a contractului individual de munca, a contractului colectiv de munca, precum si pe baza actului de numire:
  (i) salariile de baza;
  (ii) sporurile si adaosurile de orice fel;
  (iii) indemnizatii pentru trecerea temporara in alta munca, pentru reducerea timpului de munca, pentru carantina, precum si alte indemnizatii de orice fel, altele decat cele mentionate la pct. 3 alin. (1), avand aceeasi natura;
  (iv) recompensele si premiile de orice fel;
  (v) sumele reprezentand premiul anual si stimulentele acordate, potrivit legii, personalului din institutiile publice, cele reprezentand stimulentele acordate salariatilor agentilor economici;
  (vi) sumele primite pentru concediul de odihna, cu exceptia sumelor primite de salariat cu titlu de despagubiri reprezentand contravaloarea cheltuielilor salariatului si familiei sale necesare in vederea revenirii la locul de munca, precum si eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a intreruperii concediului de odihna;
  (vii) sumele primite in caz de incapacitate temporara de munca;
  (viii) valoarea nominala a tichetelor de masa, tichetelor de cresa, voucherelor de vacanta, acordate potrivit legii;
  (ix) orice alte castiguri in bani si in natura, primite de la angajatori de catre angajati, ca plata a muncii lor;
  b) indemnizatiile, precum si orice alte drepturi acordate persoanelor din cadrul organelor autoritatii publice, alese sau numite in functie, potrivit legii, precum si altora asimilate cu functiile de demnitate publica, determinate potrivit sistemului de stabilire a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica;
  c) drepturile personalului militar in activitate, politistilor si functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare reprezentand solda lunara/salariul lunar acordat potrivit legii;
  d) sumele reprezentand platile compensatorii acordate personalului militar trecut in rezerva sau al carui contract inceteaza ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, ajutoarele acordate acestuia la trecerea in rezerva sau direct in retragere, cu drept de pensie, precum si ajutoarele sau platile compensatorii primite de politisti si functionari publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare aflati in situatii similare, acordate potrivit legislatiei in materie.
  e) indemnizatiile, primele si alte asemenea sume acordate membrilor alesi ai unor entitati, cum ar fi: organizatii sindicale, organizatii patronale, alte organizatii neguvernamentale;
  f) veniturile obtinute de condamnatii care executa pedepse la locul de munca;
  g) sumele platite sportivilor ca urmare a participarii in competitii sportive, precum si sumele platite sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti in domeniu pentru rezultatele obtinute la competitiile sportive, de catre structurile sportive cu care acestia au relatii contractuale de munca, indiferent de forma sub care se platesc, inclusiv prima de joc, cu exceptia celor prevazute la art. 62 lit. w) din Codul fiscal;
  h) compensatii banesti individuale, acordate persoanelor disponibilizate prin concedieri colective, din fondul de salarii, potrivit dispozitiilor prevazute in contractul de munca;
  i) sumele reprezentand platile compensatorii calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale caror contracte individuale de munca au fost desfacute ca urmare a concedierilor colective, conform legii;
  j) indemnizatii sau alte drepturi acordate angajatilor cu ocazia angajarii sau mutarii acestora intr-o alta localitate, stabilite potrivit contractelor de munca, statutelor sau altor dispozitii legale, cu exceptia celor prevazute la art. 76 alin. (4) lit. m) si n) din Codul fiscal;
  k) indemnizatii prevazute in contractul de munca platite de angajator pe perioada suspendarii contractului de munca ca urmare a participarii la cursuri sau la stagii de formare profesionala ce presupune scoaterea integrala din activitate, conform legii;
  l) indemnizatii lunare brute si alte avantaje de natura salariala acordate membrilor titulari, corespondenti si membrilor de onoare ai Academiei Romane;
  m) indemnizatii primite la data incetarii raporturilor de serviciu;
  n) remuneratia platita avocatului coordonator numit/ales pentru activitatea de coordonare desfasurata in cadrul societatii civile profesionale de avocati si societatii profesionale cu raspundere limitata, potrivit legii;
  o) ajutorul acordat la trecerea in rezerva sau direct in retragere, respectiv la incetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, personalului militar, politistilor si functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, pentru activitatea depusa;
  p) indemnizatia lunara acordata, potrivit reglementarilor in vigoare, sotilor sau sotiilor cadrelor militare mutate intr-o alta garnizoana, care au fost incadrate in munca si au intrerupt activitatea datorita mutarii impreuna cu sotii sau sotiile, pana la o noua angajare sau pana la prestarea unei activitati autorizate aducatoare de venituri, dar nu mai mult de 9 luni de la data mutarii cadrului militar;
  q) orice alte sume sau avantaje in bani ori in natura.
  In categoria persoanelor juridice fara scop patrimonial prevazute la art. 76 alin. (2) lit. b) se cuprind, cu titlu de exemplu, entitati, persoane juridice, care potrivit legilor proprii de organizare si functionare desfasoara activitati nonprofit, cum ar fi: asociatii, fundatii, partide politice, organizatii patronale, organizatii sindicale, case de ajutor reciproc, culte religioase.
  (2) Avantajele in bani si in natura prevazute la art. 76 alin. (3) din Codul fiscal sunt considerate a fi orice foloase primite de angajat de la terti sau ca urmare a prevederilor contractului individual de munca ori a unei relatii contractuale intre parti, dupa caz.
  (3) La stabilirea venitului impozabil se au in vedere si avantajele primite de persoana fizica, in conformitate cu prevederile art. 76 alin. (3) din Codul fiscal, cum ar fi:
  a) folosirea vehiculelor de orice tip din patrimoniul afacerii, in scop personal;
  b) acordarea de produse alimentare, imbracaminte, cherestea, lemne de foc, carbuni, energie electrica, termica si altele;
  c) abonamentele la radio si televiziune, pentru mijloacele de transport, abonamentele si costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice;
  d) permisele de calatorie pe diverse mijloace de transport;
  e) cadourile, inclusiv tichetele cadou primite cu diverse ocazii, cu exceptia celor mentionate la art. 76 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal;
  f) contravaloarea folosintei unei locuinte in scop personal si a cheltuielilor conexe de intretinere, cum sunt cele privind consumul de apa, consumul de energie electrica si termica si altele asemenea, cu exceptia celor prevazute in mod expres la art. 76 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal;
  g) cazarea si masa acordate in unitati proprii de tip hotelier;
  h) contravaloarea primelor de asigurare suportate de persoana juridica sau de o alta entitate (angajator), pentru angajatii proprii, precum si pentru alti beneficiari, cu exceptia primelor de asigurare obligatorii potrivit legislatiei in materie si cele care se incadreaza in conditiile prevazute la art. 76 alin. (4) lit. t) din Codul fiscal.
  Tratamentul fiscal al avantajului reprezentand contravaloarea primelor de asigurare este urmatorul:
  a) pentru beneficiarii care obtin venituri salariale si asimilate salariilor de la suportatorul primelor de asigurare acestea sunt impuse prin cumularea cu veniturile de aceasta natura ale lunii in care sunt platite primele de asigurare;
  b) pentru alti beneficiari care nu au o relatie generatoare de venituri salariale si asimilate salariilor cu suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse in conformitate cu prevederile art. 114 din Codul fiscal;
  c) contravaloarea contributiilor la un fond de pensii facultative potrivit legii, suportate de angajator pentru angajatii proprii, precum si pentru alti beneficiari, cu exceptia celor care se incadreaza in conditiile prevazute la art. 76 alin (4) lit. s) din Codul fiscal sunt impuse prin cumularea cu veniturile de natura salariala ale lunii in care sunt platite.
  Avantajele in bani pot fi sumele primite pentru procurarea de bunuri si servicii, precum si sumele acordate pentru distractii sau recreere.
  Avantajele in bani si echivalentul in lei al avantajelor in natura sunt impozabile, indiferent de forma organizatorica a entitatii care le acorda.
  Fac exceptie veniturile care sunt expres mentionate ca fiind neimpozabile, in limitele si in conditiile prevazute la art. 76 alin. (4) din Codul fiscal.
  (4) Veniturile in natura, precum si avantajele in natura primite cu titlu gratuit sunt evaluate la pretul pietei la locul si data acordarii avantajului. Avantajele primite cu plata partiala sunt evaluate ca diferenta intre pretul pietei la locul si data acordarii avantajului si suma reprezentand plata partiala.
  (5) Evaluarea avantajelor in natura sub forma folosirii numai in scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii se face astfel:
  a) evaluarea folosintei cu titlu gratuit a vehiculului se face aplicandu-se un procent de 1,7% pentru fiecare luna, la valoarea de intrare a acestuia. In cazul in care vehiculul este inchiriat de la o terta persoana, avantajul este evaluat la nivelul chiriei;
  b) evaluarea folosintei cu titlu gratuit a locuintei primite se face la nivelul chiriei practicate pentru suprafetele locative detinute de stat. Avantajele conexe, cum ar fi: apa, gaz, electricitate, cheltuieli de intretinere si reparatii si altele asemenea, sunt evaluate la valoarea lor efectiva;
  c) evaluarea folosintei cu titlu gratuit a altor bunuri decat vehiculul si locuinta se face la nivelul totalului cheltuielilor aferente fiecarui bun pe unitate de masura specifica sau la nivelul pretului practicat pentru terti.
  (6) Evaluarea utilizarii in scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii cu folosinta mixta se face astfel:
  a) pentru vehicule evaluarea se face conform alin. (5) lit. a), iar avantajul se determina proportional cu numarul de kilometri parcursi in interes personal din totalul kilometrilor;
  b) pentru alte bunuri evaluarea se face conform prevederilor alin. (5) si avantajul se determina proportional cu numarul de metri patrati folositi pentru interes personal sau cu numarul de ore de utilizare in scop personal.
  (7) Nu sunt considerate avantaje:
  a) contravaloarea abonamentelor pe mijloacele de transport in comun pentru angajatii a caror activitate presupune deplasarea frecventa in interiorul localitatii;
  b) reducerile de preturi practicate in scopul vanzarii, de care pot beneficia clientii persoane fizice;
  c) costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice efectuate, precum si utilizarea autoturismului de serviciu pentru indeplinirea sarcinilor de serviciu;
  d) diferentele de tarif la cazare in locatiile reprezentand amenajari recreative si sportive din dotarea institutiilor publice de care beneficiaza personalul propriu, conform legii;
  e) primele de asigurare aferente contractelor de asigurare civila profesionala pentru administratori/directori, incheiate si suportate de societate pentru care desfasoara activitatea, potrivit prevederilor Legii societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
  f) cazarea gratuita in centrele de refacere a capacitatii de munca/cabanele militare pentru personalul armatei, potrivit legii.
  (8) Angajatorul stabileste partea corespunzatoare din convorbirile telefonice reprezentand folosinta in scop personal, care reprezinta avantaj impozabil, in conditiile art. 76 alin. (3) din Codul fiscal, si se va impozita prin cumulare cu veniturile salariale ale lunii in care salariatul primeste acest avantaj. In acest scop angajatorul stabileste limita convorbirilor telefonice aferente sarcinilor de serviciu pentru fiecare post telefonic, urmand ca ceea ce depaseste aceasta limita sa fie considerat avantaj in natura, in situatia in care salariatului in cauza nu i sa imputat costul convorbirilor respective.
  (9) La evaluarea avantajului folosirii in scop personal a vehiculului din patrimoniul angajatorului cu folosinta mixta, pus la dispozitie unui angajat, nu se iau in considerare distanta dus-intors de la domiciliu sau resedinta la locul de munca/locul desfasurarii activitatii, precum si cheltuielile efectuate pentru realizarea sarcinilor de serviciu.
  (10) In aplicarea prevederilor art. 76 alin. (4) lit. a), ajutoarele de inmormantare sunt venituri neimpozabile atat in cazul angajatului, cat si in cazul altor persoane, potrivit clauzelor din contractele de munca sau prevederilor din legi speciale.
  (11) In sensul prevederilor art. 76 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal limita de 150 lei se aplica separat pentru cadourile, inclusiv tichetele cadou, acordate pentru fiecare ocazie din cele prevazute, pentru fiecare angajat si pentru fiecare copil minor al angajatului, chiar si in cazul in care parintii lucreaza la acelasi angajator. Partea care depaseste limita de 150 lei reprezinta venit impozabil din salarii.
  (12) Nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile nici veniturile primite de persoanele fizice in baza unor legi speciale si finantate din buget, cu respectarea destinatiilor si cuantumului prevazute la art. 76 alin. (4) lit. a) paragrafele 1 si 2 din Codul fiscal, cum ar fi:
  a) ajutorul acordat sotiei sau sotului supravietuitor ori copiilor, iar in lipsa acestora, parintilor, in cazul decesului personalului militar, politistilor si functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare;
  b) ajutorul suplimentar, in cuantum de doua solde lunare/salarii de baza brute, acordat la decesul cadrelor militare in activitate, politistilor si functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare.
  (13) In sensul prevederilor art. 76 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, in categoria drepturilor de hrana acordate de angajatori angajatilor, potrivit legii, se cuprind:
  a) alocatiile zilnice de hrana pentru activitatea sportiva de performanta, interna si internationala, diferentiata pe categorii de actiuni;
  b) contravaloarea hranei, alimentelor sau numerarul acordat sportivilor pentru asigurarea alimentatiei de efort necesare in perioada de pregatire;
  c) drepturile de hrana in timp de pace, primite de personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si securitate nationala, precum si valoarea financiara a normei de hrana, atunci cand nu beneficiaza de drepturi in natura, acordata personalului militar si civil, politistilor si functionarilor publici cu statut special si personalul civil din sistemul administratiei penitenciare in conformitate cu legislatia in vigoare;
  d) alte drepturi de aceasta natura primite potrivit actelor normative specifice, cum ar fi: alocatia de hrana zilnica pentru personalul navigant si auxiliar imbarcat pe nave; alocatia zilnica de hrana pentru consumurile colective din unitatile bugetare si din regiile autonome/societatile cu specific deosebit; alocatia de hrana acordata donatorilor onorifici de sange; alocatia de hrana pentru consumurile colective din unitatile sanitare publice si altele asemenea.
  (14) In aplicarea prevederilor art. 76 alin. (4) lit. d) prin locuinte acordate ca urmare a specificitatii activitatii se intelege acele locuinte asigurate angajatilor cand activitatea se desfasoara in locuri izolate, precum statiile meteo, statiile pentru controlul miscarilor seismice, sau in conditiile in care este solicitata prezenta permanenta pentru supravegherea unor instalatii, utilaje si altele asemenea.
  (15) Potrivit prevederilor art. 76 alin. (4) lit. f), nu sunt venituri impozabile:
  a) contravaloarea echipamentelor tehnice primite de angajat sub forma de aparatura, dispozitive, unelte, alte mijloace asemanatoare, necesare in procesul muncii;
  b) contravaloarea echipamentului individual de protectie cu care este dotat fiecare participant in procesul muncii pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc;
  c) contravaloarea echipamentului individual de lucru care cuprinde mijloacele primite de un angajat in vederea utilizarii lor in timpul procesului muncii pentru a-i proteja imbracamintea si incaltamintea;
  d) contravaloarea alimentatiei de protectie primite in mod gratuit de persoanele fizice care lucreaza in locuri de munca cu conditii grele si vatamatoare;
  e) contravaloarea materialelor igienico-sanitare primite in mod gratuit de persoanele fizice care isi desfasoara activitatea in locuri de munca al caror specific impune o igiena personala deosebita;
  f) contravaloarea medicamentelor primite de cadrele militare in activitate, functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare in activitate, sportivi, personalul navigant si alte categorii de personal, potrivit legii;
  g) contravaloarea echipamentului si a materialelor de resortul echipamentului, cum ar fi: materiale de spalat si de igiena, materiale de gospodarie, materiale pentru atelierele de reparatii si intretinere, rechizite si furnituri de birou, primite in mod gratuit de personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si securitate nationala, in conditiile legii;
  h) valoarea financiara anuala a normelor de echipare, valoarea financiara a drepturilor de echipament, precum si materiale de resortul echipamentului in timp de pace, ale personalului din sectorul de aparare nationala, ordine publica si securitate nationala;
  i) altele asemenea.
  (16) In aplicarea prevederilor art. 76 alin. (4) lit. h), in categoria cheltuielilor de delegare si detasare se cuprind cheltuielile cu transportul, cazarea, precum si indemnizatia de delegare si de detasare in tara si in strainatate, stabilite in conditiile prevazute de lege sau in contractul de munca aplicabil.
  (17) In sensul prevederilor art. 76 alin. (4) lit. m), prin cheltuieli de mutare in interesul serviciului se intelege cheltuielile cu transportul personal si al membrilor de familie ai angajatului, precum si al bunurilor din gospodarie, cu ocazia mutarii salariatului intr-o alta localitate decat cea de domiciliu, in situatia in care, potrivit legii, se deconteaza de angajator.
  (18) In aplicarea prevederilor art. 76 alin. (4) lit. n), sunt considerate venituri neimpozabile:
  a) indemnizatia de instalare acordata elevilor si studentilor militari la absolvirea institutiilor de invatamant militar;
  b) indemnizatia de mutare acordata personalului militar, politistilor si functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, mutati sau transferati, in interes de serviciu, intr-o alta localitate decat cea de domiciliu;
  c) indemnizatiile de instalare si mutare primite de beneficiarii de astfel de venituri, acordate in conformitate cu prevederile legilor speciale.
  (19) In aplicarea prevederilor art. 76 alin. (4) lit. o) din Codul fiscal, veniturile din activitati dependente desfasurate in strainatate si platite de un angajator nerezident nu sunt impozabile si nu se declara in Romania potrivit prevederilor Codului fiscal.
  (20) Veniturile din salarii obtinute de contribuabilii prevazuti la art. 59 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal pentru activitatea desfasurata intr-un stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri si care sunt platite de catre sau in numele unui angajator care este rezident in Romania sau are sediul permanent in Romania sunt impozabile in Romania daca persoana fizica este prezenta in acel stat pentru o perioada care nu depaseste perioada prevazuta in conventia de evitare a dublei impuneri incheiata de Romania cu statul in care se desfasoara activitatea si veniturile din salarii nu sunt suportate de un sediu permanent al angajatorului care este rezident in Romania.
  (21) In situatia in care contribuabilii prevazuti la art. 59 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal care au desfasurat activitatea dependenta in alt stat pentru o perioada mai mica decat perioada prevazuta in conventia de evitare a dublei impuneri incheiata de Romania cu statul in care se desfasoara activitatea isi prelungesc ulterior perioada de sedere in statul respectiv peste perioada prevazuta de conventie, dreptul de impunere asupra veniturilor din salarii revine statului strain.
  Dupa expirarea perioadei prevazute in conventie, angajatorul care este rezident in Romania sau are sediul permanent in Romania nu mai calculeaza, nu mai retine si nu mai vireaza impozitul pe venitul din salarii. Contribuabilii prevazuti la art. 59 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal datoreaza in statul strain impozit din prima zi pentru veniturile realizate ca urmare a desfasurarii activitatii in acel stat.
  (22) Pentru veniturile din salarii obtinute de contribuabilii prevazuti la art. 59 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal pentru activitatea desfasurata intr-un stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri si care sunt platite de catre sau in numele unui angajator care este rezident in Romania sau are sediul permanent in Romania, dreptul de impunere revine statului strain daca persoana fizica este prezenta in acel stat pentru o perioada care depaseste perioada prevazuta in conventia de evitare a dublei impuneri incheiata de Romania cu statul in care se desfasoara activitatea. In aceasta situatie, angajatorul care este rezident in Romania sau are sediul permanent in Romania si care efectueaza plata veniturilor din salarii catre contribuabilii prevazuti la art. 59 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal nu are obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului pe venitul din salarii, intrucat dreptul de impunere revine statului strain in care persoana fizica isi desfasoara activitatea.
  (23) In situatia in care contribuabilii prevazuti la art. 59 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal urmeaza sa desfasoare activitatea dependenta in alt stat intr-o perioada mai mare decat perioada prevazuta in conventia de evitare a dublei impuneri incheiata de Romania cu statul in care se desfasoara activitatea, dar detasarea acestora inceteaza inainte de perioada prevazuta in conventie, dreptul de impunere a veniturilor din salarii revine statului roman, astfel:
  a) in situatia in care persoana fizica isi continua relatia contractuala generatoare de venituri din salarii cu angajatorul, veniturile aferente perioadelor anterioare pentru care nu s-a calculat, nu s-a retinut si nu s-a virat impozitul pe salarii se impun separat fata de drepturile lunii curente, prin aplicarea cotei de impozit asupra bazei de calcul determinate separat pentru fiecare luna. Impozitul astfel calculat se retine de catre angajator din veniturile din salarii incepand cu luna incetarii detasarii si pana la lichidarea impozitului. Impozitul se recupereaza intr-o perioada cel mult egala cu perioada in care persoana fizica a fost detasata in strainatate.
  Angajatorul, la solicitarea autoritatii fiscale, prezinta documente care atesta incetarea detasarii, respectiv documentul/documente care atesta data sosirii in Romania a persoanei detasate;
  b) in situatia in care persoana fizica nu mai are relatii contractuale generatoare de venituri din salarii cu angajatorul si acesta din urma nu poate efectua retinerea diferentelor de impozit, regularizarea impozitului datorat de persoana fizica se realizeaza de catre organul fiscal competent pe baza declaratiei privind veniturile realizate din strainatate.
  (24) Pentru veniturile din salarii obtinute de contribuabilii prevazuti la art. 59 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal pentru activitatea desfasurata intr-un stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri si care sunt platite de catre sau in numele unui angajator care este rezident in Romania prin sediul sau permanent stabilit in statul in care persoana fizica isi desfasoara activitatea si salariul este suportat de catre acest sediu permanent, dreptul de impunere revine statului strain indiferent de perioada de desfasurare a activitatii in strainatate.
  (25) Pentru veniturile din salarii obtinute de contribuabilii prevazuti la art. 59 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal pentru activitatea desfasurata intr-un stat cu care Romania nu are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri sau persoanele respective nu sunt vizate de o conventie de evitare a dublei impuneri si care sunt platiti de catre sau in numele unui angajator care este rezident in Romania sau are sediul permanent in Romania, dreptul de impunere revine statului roman, indiferent de perioada de desfasurare a activitatii in strainatate.
  SECTIUNEA a 2-a
  Deducere personala
  13. (1) In sensul art. 77 din Codul fiscal, deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala se acorda pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza, in limita venitului realizat.
  Deducerea personala este stabilita in functie de venitul brut lunar din salarii realizat la functia de baza de catre contribuabil si numarul de persoane aflate in intretinerea acestuia.
  (2) Obligatia stabilirii persoanelor aflate in intretinerea contribuabilului in functie de care se atribuie deducerea personala este in sarcina platitorului de venit din salarii, la functia de baza.
  Persoana aflata in intretinere poate avea sau nu domiciliu comun cu contribuabilul in a carui intretinere se afla.
  Sunt considerate persoane aflate in intretinere sotul/sotia contribuabilului, copiii acestuia, precum si alti membri de familie pana la gradul al doilea inclusiv.
  (3) In sensul art. 77 alin. (3) din Codul fiscal, in categoria "alt membru de familie aflat in intretinere" se cuprind rudele contribuabilului si ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv.
  (4) Sunt considerate persoane aflate in intretinere militarii in termen, studentii si elevii militari ai institutiilor de invatamant militare si civile, peste varsta de 18 ani, daca veniturile obtinute sunt mai mici sau egale cu 300 lei lunar.
  (5) Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere persoanele majore condamnate, care executa pedepse privative de libertate.
  (6) Copilul minor este considerat intotdeauna intretinut, cu exceptia celor incadrati in munca, indiferent daca se afla in unitati speciale sanitare sau de protectie speciala si altele asemenea, precum si in unitati de invatamant, inclusiv in situatia in care costul de intretinere este suportat de aceste unitati. In acest caz eventualele venituri obtinute de copilul minor nu se au in vedere la incadrarea in venitul de 300 lei lunar.
  Pentru copilul minor aflat in intretinerea parintilor sau a tutorelui, deducerea personala se acorda fiecaruia dintre parinti, respectiv tutorelui.
  Pentru copilul minor provenit din casatorii anterioare, dreptul la deducerea personala revine parintelui caruia i-a fost incredintat copilul si unuia dintre soti care formeaza noua familie.
  Pentru copilul minor pentru care s-a dispus plasamentul, in conditiile Legii nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, dreptul de a fi preluat ca persoana aflata in intretinere pentru acest copil se acorda:
  a) persoanei careia i s-a dat in plasament copilul; sau
  b) ambilor soti care formeaza familia careia i s-a dat in plasament copilul.
  In situatia in care intr-o familie sunt mai multi copii aflati in intretinere, cu exceptia copiilor minori, acestia vor fi preluati in intretinerea unuia dintre parinti conform intelegerii dintre parti. In aceste situatii contribuabilii vor prezenta platitorului de venit fie o declaratie pe propria raspundere din partea sotului/sotiei, fie o adeverinta emisa de platitorul de venit din salarii al acestuia/acesteia, dupa caz, din care sa rezulte numarul si identitatea copiilor care sunt preluati in intretinere de fiecare sot/sotie.
  Copilul minor cu varsta cuprinsa intre 16 si 18 ani, incadrat in munca in conditiile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, devine contribuabil si beneficiaza de deducerea personala, situatie in care, pentru perioada respectiva, parintii nu mai beneficiaza de deducerea personala.
  Verificarea incadrarii veniturilor acestor persoane in suma de 300 lei lunar se realizeaza prin compararea acestui plafon cu veniturile brute realizate de persoana fizica aflata in intretinere.
  (7) In cursul anului fiscal, in cazul in care angajatul obtine venituri la functia de baza, pentru a stabili dreptul acestuia la deducere pentru persoane aflate in intretinere, se compara venitul lunar realizat de persoana aflata in intretinere cu suma de 300 lei lunar, astfel:
  a) in cazul in care persoana aflata in intretinere realizeaza venituri lunare de natura pensiilor, indemnizatiilor, alocatiilor si altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana intretinuta rezulta din insumarea tuturor drepturilor de aceasta natura realizate intr-o luna;
  b) in cazul in care venitul este realizat sub forma de castiguri la jocuri de noroc, premii la diverse competitii, dividende, dobanzi si altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana fizica aflata in intretinere se determina prin impartirea venitului realizat la numarul de luni ramase pana la sfarsitul anului, exclusiv luna de realizare a venitului;
  c) in cazul in care persoana intretinuta realizeaza atat venituri lunare, cat si aleatorii, venitul lunar se determina prin insumarea acestor venituri.
  La stabilirea venitului lunar, in suma de 300 lei, al persoanei aflate in intretinere nu se iau in calcul veniturile prevazute la art. 62 lit. o), w), x) si/sau pensiile de urmas cuvenite conform legii, precum si prestatiile sociale acordate potrivit art. 58 din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
  (8) Daca venitul unei persoane aflate in intretinere depaseste 300 lei lunar, ea nu este considerata intretinuta.
  In functie de venitul lunar al persoanei intretinute, platitorul veniturilor din salarii va proceda dupa cum urmeaza:
  a) in situatia in care una dintre persoanele aflate in intretinere, pentru care contribuabilul beneficiaza de deducere personala, obtine in cursul anului un venit lunar mai mare de 300 lei lunar, platitorul veniturilor din salarii va reconsidera nivelul deducerii personale corespunzatoare pentru persoanele ramase in intretinere incepand cu luna urmatoare celei in care a fost realizat venitul, indiferent de data la care se face comunicarea catre angajator/platitor;
  b) in situatia in care contribuabilul solicita acordarea deducerii personale pentru persoana aflata in intretinere ca urmare a situarii venitului lunar al acesteia din urma sub 300 lei lunar, platitorul de venituri din salarii va incepe acordarea deducerii personale reconsiderate pentru persoana in intretinere odata cu plata drepturilor lunare ale lunii in care contribuabilul a depus documentele justificative.
  (9) Pentru stabilirea deducerii personale la care are dreptul, contribuabilul va depune la platitorul de venituri din salarii o declaratie pe propria raspundere, care trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii:
  a) datele de identificare a contribuabilului care realizeaza venituri din salarii (numele si prenumele, domiciliul, codul numeric personal);
  b) datele de identificare a fiecarei persoane aflate in intretinere (numele si prenumele, codul numeric personal).
  In ceea ce priveste copiii aflati in intretinere care nu sunt minori, la aceasta declaratie contribuabilul care realizeaza venituri din salarii va anexa si adeverinta de la platitorul de venituri din salarii a celuilalt sot sau declaratia pe propria raspundere a acestuia ca nu beneficiaza de deducere personala pentru acel copil.
  (10) Declaratia pe propria raspundere a persoanei aflate in intretinere, cu exceptia copilului minor, trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii:
  a) datele de identificare a persoanei aflate in intretinere, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;
  b) datele de identificare a contribuabilului care beneficiaza de deducerea personala corespunzatoare, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;
  c) acordul persoanei intretinute ca intretinatorul sa o preia in intretinere;
  d) nivelul si natura venitului persoanei aflate in intretinere, inclusiv mentiunea privind suprafetele de teren agricol si silvic detinute, precum si declaratia cu privire la desfasurarea de activitati agricole, silvicultura si/sau piscicultura;
  e) angajarea persoanei aflate in intretinere de a comunica persoanei care contribuie la intretinerea sa orice modificari in situatia venitului realizat.
  Declaratiile pe propria raspundere depuse in vederea acordarii de deduceri personale nu se emit ca formulare tipizate.
  (11) Contribuabilul va prezenta platitorului de venituri din salarii documentele justificative care sa ateste persoanele aflate in intretinere, cum sunt: certificatul de casatorie, certificatele de nastere ale copiilor, adeverinta de venit a persoanei intretinute sau declaratia pe propria raspundere si altele. Documentele vor fi prezentate in original si in copie, platitorul de venituri din salarii pastrand copia dupa ce verifica conformitatea cu originalul.
  (12) Daca la un contribuabil intervine o schimbare care are influenta asupra nivelului reprezentand deducerea personala acordata si aceasta schimbare duce la diminuarea deducerii personale, contribuabilul este obligat sa instiinteze platitorul de venituri din salarii in termen de 15 zile calendaristice de la data la care s-a produs evenimentul care a generat modificarea, astfel incat angajatorul/platitorul sa reconsidere nivelul deducerii incepand cu luna urmatoare celei in care s-a produs evenimentul.
  (13) In situatia in care depunerea documentelor justificative privind acordarea deducerii personale se face ulterior aparitiei evenimentului care modifica, in sensul majorarii, nivelul acesteia, angajatorul/platitorul de venituri din salarii va acorda deducerea personala reconsiderata odata cu plata drepturilor salariale aferente lunii in care contribuabilul a depus toate documentele justificative.
  (14) Deducerea personala nu se fractioneaza in functie de numarul de ore in cazul veniturilor realizate in baza unui contract de munca cu timp partial, la functia de baza.
  SECTIUNEA a 3-a
  Determinarea impozitului pe veniturile din salarii si asimilate salariilor
  14. (1) Venitul brut lunar din salarii reprezinta totalitatea veniturilor realizate intr-o luna conform art. 76 alin. (1)-(3) din Codul fiscal de o persoana fizica, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate.
  Pentru persoanele fizice care desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei sunt considerate venituri din salarii realizate din Romania sumele primite de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul in Romania, precum si de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul in strainatate, indiferent unde este primita suma.
  (2) Contribuabilii care realizeaza venituri din salarii datoreaza un impozit lunar final, calculat si retinut de catre platitorul de venituri.
  Pentru impunerea veniturilor din salarii se utilizeaza cota de impozit de 16%, luandu-se in calcul pentru determinarea bazei de calcul a impozitului la functia de baza si deducerea personala stabilita potrivit art. 77 din Codul fiscal, dupa caz.
  (3) Drepturile salariale acordate in natura, precum si avantajele acordate angajatilor se evalueaza conform pct. 12 alin. (4)-(6) si se impoziteaza in luna in care au fost primite. Documentele referitoare la calculul contravalorii veniturilor si avantajelor in natura primite de angajat se vor anexa la statul de plata.
  (4) Valoarea tichetelor de masa, tichetelor de cresa, tichetelor cadou, voucherelor de vacanta, acordate potrivit legii, luata in calcul la determinarea impozitului pe veniturile din salarii, este valoarea nominala. Veniturile respective se impoziteaza ca venituri din salarii in luna in care acestea sunt primite.
  (5) Transformarea in lei a sumelor obtinute, potrivit legii, in valuta, reprezentand venituri din salarii realizate in Romania, se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, astfel:
  a) in situatia in care veniturile din salarii sunt platite in cursul lunii sau in cazul incetarii raporturilor de munca, se utilizeaza cursul de schimb valutar in vigoare in ziua precedenta celei in care se face plata; sau
  b) in celelalte cazuri, cursul de schimb valutar in vigoare in ultima zi a lunii pentru care se face plata acestor drepturi.
  (6) Pentru calculul impozitului lunar aferent venitului realizat, cota de impozit de 16% se aplica asupra bazei de calcul determinate astfel:
  a) pentru veniturile obtinute la locul unde se afla functia de baza, ca diferenta intre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii in Romania sau in conformitate cu instrumentele juridice internationale la care Romania este parte, precum si, dupa caz, a contributiei individuale la bugetul de stat datorata potrivit legii, si urmatoarele:
  (i) deducerea personala acordata pentru luna respectiva;
  (ii) cotizatia sindicala platita in luna respectiva;
  (iii) contributiile la fondurile de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificarile si completarile ulterioare, si cele la scheme de pensii facultative, calificate astfel in conformitate cu legislatia privind pensiile facultative de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara, administrate de catre entitati autorizate stabilite in state membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European, suportate de angajati, astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei al sumei de 400 euro;
  (iv) primele de asigurare voluntara de sanatate conform Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, republicata, cu modificarile ulterioare, suportate de angajati, astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei al sumei de 400 euro.
  Deducerea contributiilor retinute pentru fonduri de pensii facultative calificate astfel in conformitate cu legislatia privind pensiile facultative se realizeaza numai pe baza documentelor privind calificarea fondurilor de pensii facultative respective, emise de Autoritatea de Supraveghere Financiara, la solicitarea angajatorului.
  Pe parcursul anului platitorul de venituri din salarii cumuleaza sumele in euro, prevazute la art. 78 alin. (2) lit. a) pct. (iii) si (iv) din Codul fiscal, si verifica incadrarea in plafonul deductibil prevazut de lege. Pentru verificarea incadrarii in plafonul anual, cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului in euro este cursul leu/euro comunicat de Banca Nationala a Romaniei, in vigoare in ultima zi a lunii pentru care se platesc drepturile salariale.
  In cazul in care un angajat care obtine venituri din salarii la functia de baza se muta in cursul anului la un alt angajator, verificarea incadrarii in plafonul anual a sumelor reprezentand contributiile la fondurile de pensii facultative si primele de asigurare voluntara de sanatate, pentru care se acorda deducerea, se efectueaza in baza documentelor justificative eliberate de catre angajatorul anterior prin care se atesta nivelul deducerilor acordate pana la momentul mutarii;
  b) pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, ca diferenta intre venitul brut si contributiile sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii in Romania sau in conformitate cu instrumentele juridice internationale la care Romania este parte, precum si, dupa caz, a contributiei individuale la bugetul de stat datorata potrivit legii, pe fiecare loc de realizare a acestora.
  Aceasta regula se aplica si in cazul veniturilor sub forma:
  (i) drepturilor de natura salariala acordate de angajator persoanelor fizice ulterior incetarii raporturilor de munca;
  (ii) sumelor reprezentand drepturile prevazute la pct. 12 alin. (1) lit. d) si i);
  (iii) veniturilor prevazute la pct. 12 alin. (1) lit. n).
  In sensul prevederilor art. 78 alin. (2) din Codul fiscal, prin instrumente juridice internationale se intelege regulamentele europene privind coordonarea sistemelor de securitate sociala, precum si acordurile si conventiile in domeniul securitatii sociale la care Romania este parte.
  (7) In cazul sumelor platite direct de catre angajat care are calitatea de participant la un fond de pensii facultative, pentru determinarea bazei de calcul al impozitului pe veniturile din salarii, contributiile la fondurile de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si la fondurile de pensii facultative calificate astfel in conformitate cu legislatia privind pensiile facultative de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara si efectuate catre entitati autorizate, stabilite in state membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European, platite se deduc din veniturile lunii in care s-a efectuat plata contributiei, in limita venitului realizat, pe baza documentelor justificative emise de catre fondul de pensii facultative. Deducerea acestor contributii se realizeaza numai pe baza documentelor privind calificarea fondurilor de pensii facultative respective, emise de Autoritatea de Supraveghere Financiara, la solicitarea angajatului.
  (8) In cazul sumelor platite direct de catre angajat, membru de sindicat, pentru determinarea bazei de calcul al impozitului pe veniturile din salarii, cotizatia sindicala platita se deduce, in limitele stabilite potrivit legii, din veniturile lunii in care s-a efectuat plata cotizatiei, pe baza documentelor justificative emise de catre organizatia de sindicat.
  (9) In scopul determinarii impozitului pe veniturile salariale, prin locul unde se afla functia de baza se intelege:
  a) pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de munca, locul unde are incheiat contractul individual de munca sau alte documente specifice, potrivit legii;
  b) in cazul in care activitatea se desfasoara pentru mai multi angajatori, locul declarat de persoanele fizice angajate. Angajatul are obligatia sa declare numai angajatorului la care a ales functia pe care o considera de baza, pentru un singur loc de munca, prin depunerea declaratiei pe propria raspundere. Declaratia pe propria raspundere nu reprezinta un formular tipizat.
  Functia de baza poate fi declarata de angajat si la locul de munca la care acesta realizeaza venituri din salarii in baza unui contract individual de munca cu timp partial. La schimbarea locului unde se afla functia de baza, angajatul are obligatia depunerii unei declaratii pe propria raspundere de renuntare la functia de baza la angajatorul ales initial.
  (10) Suma care reprezinta prima de vacanta sau o parte din aceasta se cumuleaza cu veniturile de natura salariala ale lunii in care se plateste aceasta prima.
  (11) Indemnizatiile aferente concediilor de odihna se defalca pe lunile la care se refera si se impun cumulat cu veniturile realizate in aceste luni.
  (12) Contributiile sociale obligatorii luate in calcul la determinarea impozitului lunar potrivit alin. (6) pentru persoanele fizice care realizeaza venituri din salarii sunt cele datorate potrivit reglementarilor in domeniu, astfel:
  a) contributia individuala de asigurari sociale;
  b) contributia individuala pentru asigurarile sociale de sanatate;
  c) contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj;
  d) alte contributii individuale obligatorii stabilite prin lege.
  SECTIUNEA a 4-a
  Acordarea dreptului contribuabilului de a dispune asupra destinatiei unei sume din impozit
  15. In intelesul art. 79 din Codul fiscal, in categoria entitatilor nonprofit se cuprind, de exemplu: asociatiile, fundatiile, organizatiile sindicale, patronatele, camerele de comert, partidele politice, asociatiile de proprietari, casele de ajutor reciproc ale salariatilor, in masura in care, potrivit legilor proprii de organizare si functionare, desfasoara activitati nonprofit, iar sumele primite din impozit sunt folosite in acest scop.
  SECTIUNEA a 5-a
  Termenul de plata a impozitului
  16. (1) In sensul art. 80 veniturile in natura se considera platite la ultima plata a drepturilor salariale pentru luna respectiva. Impozitul aferent veniturilor si avantajelor in natura se retine din salariul primit de angajat in numerar pentru aceeasi luna.
  (2) Impozitul pe veniturile din salarii si asimilate salariilor se calculeaza si se retine lunar de angajatori/platitori pe baza statelor de salarii/plata.
  (3) Calculul si retinerea impozitului lunar se efectueaza de catre platitori, la data ultimei plati a veniturilor din salarii aferente fiecarei luni, conform prevederilor art. 78 din Codul fiscal, indiferent daca veniturile din salarii se platesc o singura data pe luna sau sub forma de avans si lichidare.
  In situatia in care in cursul unei luni se efectueaza plati de venituri cum sunt: premii, stimulente de orice fel, sume acordate potrivit legii pentru concediul de odihna neefectuat si altele asemenea, reprezentand plati intermediare, impozitul se calculeaza si se retine la fiecare plata, prin aplicarea cotei asupra platilor intermediare diminuate cu contributiile sociale obligatorii, dupa caz.
  La data ultimei plati a drepturilor salariale aferente unei luni impozitul se calculeaza potrivit art. 78 din Codul fiscal, asupra veniturilor totale din luna respectiva, prin cumularea drepturilor salariale respective cu platile intermediare.
  Impozitul de retinut la aceasta data reprezinta diferenta dintre impozitul calculat asupra veniturilor totale si suma impozitelor retinute la platile intermediare.
  (4) In cazul in care un angajat care obtine venituri din salarii la functia de baza se muta in cursul unei luni la un alt angajator, calculul impozitului se face pentru fiecare sursa de venit (loc de realizare a venitului).
  Deducerea personala se acorda numai de primul angajator, in limita veniturilor realizate in luna respectiva, pana la data lichidarii.
  Daca reangajarea are loc in aceeasi luna cu lichidarea, la stabilirea bazei de calcul pentru determinarea impozitului lunar aferent veniturilor realizate in aceasta luna de la angajatorul urmator nu se va lua in calcul deducerea personala.
  (5) Impozitul calculat si retinut lunar se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25, inclusiv, a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri, cu exceptia situatiilor prevazute la art. 80 alin. (2) din Codul fiscal.
  SECTIUNEA a 6-a
  Obligatii declarative ale platitorilor de venituri din salarii
  17. (1) In aplicarea prevederilor art. 81 declaratiile privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit se completeaza de platitorul de venit si se depun la organul fiscal la care platitorul de venit este inregistrat in evidenta fiscala.
  (2) Declaratiile privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit pentru angajatii care au fost detasati la o alta entitate se completeaza de catre angajator sau de catre platitorul de venituri din salarii in cazul in care angajatul detasat este platit de entitatea la care a fost detasat.
  (3) In situatia in care plata venitului salarial se face de entitatea la care angajatii au fost detasati, angajatorul care a detasat comunica platitorului de venituri din salarii la care acestia sunt detasati date referitoare la deducerea personala la care este indreptatit fiecare angajat.
  Pe baza acestor date platitorul de venituri din salarii la care angajatii au fost detasati intocmeste statele de salarii si calculeaza impozitul, in scopul completarii declaratiei privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit.
  (4) Fiecare angajator/platitor de venituri din salarii si asimilate salariilor este obligat, potrivit prevederilor art. 78 alin. (5) din Codul fiscal, sa determine impozitul anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil, prin insumarea impozitului aferent venitului fiecarei luni din anul fiscal, indiferent de numarul de luni in care contribuabilul a realizat venituri din salarii si asimilate salariilor de la acesta.
  (5) Platitorii de venituri din salarii si asimilate salariilor au obligatia de a completa declaratiile privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit si pentru veniturile din salarii platite angajatilor pentru activitatea desfasurata de acestia in strainatate, indiferent daca impozitul aferent acestor venituri a fost sau nu calculat, retinut si virat. La completarea declaratiei, platitorii de venituri din salarii identifica persoanele care in cursul anului precedent au desfasurat activitate salariata in strainatate.
  (6) Pentru contribuabilii prevazuti la art. 82 din Codul fiscal care realizeaza venituri din salarii si asimilate salariilor si pentru care platitorul de venituri nu a optat sa indeplineasca obligatiile privind calculul, retinerea si virarea impozitului aferent acestor venituri, obligatia determinarii impozitului anual pe venitul din salarii, pe sursa respectiva, revine contribuabilului.
  (7) In situatia in care se constata elemente care genereaza modificarea veniturilor din salarii si asimilate salariilor si/sau a bazei de impunere aferente veniturilor unei persoane fizice, pentru care angajatorul/platitorul a efectuat calculul impozitului lunar, recalcularea drepturilor respective si stabilirea diferentelor de impozit constatate se efectueaza pentru luna la care se refera, iar diferentele de impozit rezultate vor majora/diminua impozitul datorat incepand cu luna constatarii.
  SECTIUNEA a 7-a
  Plata impozitului pentru anumite venituri salariale si asimilate salariilor
  18. (1) In sensul art. 82 din Codul fiscal, contribuabilii care desfasoara activitatea in Romania si obtin venituri sub forma de salarii si asimilate salariilor din strainatate, care, potrivit acestui titlu, se impun in Romania, precum si persoanele fizice romane angajate ale misiunilor diplomatice si ale posturilor consulare acreditate in Romania, pentru care angajatorul nu indeplineste obligatiile privind calculul, retinerea si plata impozitului pe salarii, au obligatia sa depuna lunar o declaratie la organul fiscal competent.
  Persoanele fizice, juridice sau orice alta entitate la care isi desfasoara activitatea contribuabilii prevazuti la art. 82 alin. (1) din Codul fiscal au obligatia sa depuna o declaratie informativa privind inceperea/incetarea activitatii acestor contribuabili. Declaratia informativa se depune la organul fiscal in a carui raza teritoriala este inregistrata in evidenta fiscala persoana fizica, juridica sau orice alta entitate la care isi desfasoara activitatea contribuabilul.
  Declaratia informativa se depune ori de cate ori apar modificari de natura inceperii/incetarii activitatii in documentele care atesta raporturile de munca, in termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului.
  (2) In intelesul art. 82 alin. (6) din Codul fiscal, sfera de cuprindere a entitatilor nonprofit este cea prevazuta la pct. 15.
  CAP. IV

  Venituri din cedarea folosintei bunurilor
  SECTIUNEA 1
  Definirea veniturilor impozabile din cedarea folosintei bunurilor
  19. (1) In categoria veniturilor impozabile din cedarea folosintei bunurilor, in intelesul art. 83 din Codul fiscal, se cuprind veniturile din inchirieri si subinchirieri de bunuri mobile si imobile, precum si veniturile din arendarea bunurilor agricole, din patrimoniul personal.
  (2) Veniturile obtinute din inchirieri si subinchirieri de bunuri imobile, in sensul art. 83 alin. (1) din Codul fiscal, sunt cele din cedarea folosintei locuintei, caselor de vacanta, garajelor, terenurilor si altora asemenea, inclusiv a unor parti din acestea, utilizate in scop de reclama, afisaj si publicitate, a caror folosinta este cedata in baza unor contracte de inchiriere/subinchiriere, uzufruct si altele asemenea.
  SECTIUNEA a 2-a
  Stabilirea venitului net anual din cedarea folosintei bunurilor
  20. (1) In aplicarea art. 84 din Codul fiscal, in vederea determinarii venitului brut, la sumele reprezentand chiria sau arenda in bani si/sau la echivalentul in lei al veniturilor in natura se adauga, daca este cazul, si valoarea cheltuielilor ce sunt, conform dispozitiilor legale sau intelegerii contractuale, in sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal, dar sunt efectuate de cealalta parte contractanta.
  (2) Reprezinta venit brut si valoarea investitiilor la bunurile mobile si imobile ale proprietarului, uzufructuarului sau ale altui detinator legal, care fac obiectul unor contracte de cedare a folosintei bunurilor, inclusiv al contractelor de comodat, si care sunt efectuate de cealalta parte contractanta. In termen de 30 de zile de la finalizarea investitiilor, partea care a efectuat investitia este obligata sa comunice proprietarului, uzufructuarului sau altui detinator legal valoarea investitiei. Proprietarul, uzufructuarul sau alt detinator legal are obligatia sa declare la organul fiscal competent valoarea investitiei, in declaratia privind venitul realizat.
  (3) Proprietarul are obligatia de a efectua cheltuielile referitoare la intretinerea si repararea locuintei inchiriate, potrivit reglementarilor legale in vigoare.
  (4) In cazul efectuarii de catre chirias a unor astfel de cheltuieli care cad in sarcina proprietarului si se incadreaza in cota forfetara de cheltuieli, cu diminuarea corespunzatoare a chiriei, impunerea ramane nemodificata.
  (5) In situatia in care chiria reprezinta echivalentul in lei al unei valute, venitul brut anual se determina pe baza chiriei lunare evaluate la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil pentru ultima zi a fiecarei luni, corespunzator lunilor din perioada de impunere.
  (6) Venitul net se determina ca diferenta intre sumele reprezentand chiria in bani si/sau echivalentul in lei al veniturilor in natura, prevazute in contractul incheiat intre parti, si cota de cheltuiala forfetara de 40% reprezentand cheltuieli deductibile aferente venitului.
  Pentru recunoasterea deductibilitatii cheltuielii stabilite forfetar proprietarul nu este obligat sa prezinte organului fiscal documente justificative.
  Cheltuiala deductibila aferenta venitului, stabilita in cota forfetara de 40% aplicata la venitul brut, reprezinta uzura bunurilor inchiriate si cheltuielile ocazionate de intretinerea si repararea acestora, impozitele si taxele pe proprietate datorate potrivit legii, comisionul retinut de intermediari, primele de asigurare platite pentru bunul cedat spre folosinta, respectiv eventuale nerealizari ale veniturilor din arendare scontate, generate de conditii naturale nefavorabile, cum ar fi: grindina, seceta, inundatii, incendii si altele asemenea.
  SECTIUNEA a 3-a
  Reguli aplicabile contributiilor sociale aferente veniturilor realizate din cedarea folosintei bunurilor
  21. In sensul art. 90 alin. (1) contributiile de asigurari sociale de sanatate datorate potrivit titlului V "Contributii sociale obligatorii" se deduc de organul fiscal competent din veniturile realizate pe fiecare sursa din categoria venituri din cedarea folosintei bunurilor, indiferent daca determinarea venitului net se efectueaza in sistem real, pe baza normelor de venit sau prin utilizarea cotelor forfetare de cheltuieli.
  In cazul in care veniturile luate in calcul la stabilirea bazei anuale de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate depasesc plafonul corespunzator anului fiscal respectiv, stabilit potrivit prevederilor titlului V "Contributii sociale obligatorii", sunt deductibile sumele reprezentand contributii de asigurari sociale de sanatate alocate venitului corespunzator fiecarei surse, potrivit regulilor de la pct. 17 prevazute in normele metodologice date in aplicarea prevederilor art. 175 alin. (3) din Codul fiscal.
  Organul fiscal competent are obligatia recalcularii venitului net/bazei impozabile si determinarii impozitului pe venit datorat.
  CAP. V

  Venituri din investitii
  SECTIUNEA 1
  Definirea veniturilor din investitii
  22. (1) In aplicarea art. 91 lit. b) din Codul fiscal sunt considerate venituri din dobanzi, fara a fi limitate, urmatoarele:
  a) dobanzi obtinute din obligatiuni;
  b) dobanzi obtinute pentru conturile curente, conturi escrow, depozitele la vedere, colaterale si la termen, inclusiv la certificatele de depozit;
  c) suma primita sub forma de dobanda pentru imprumuturile acordate;
  d) dobanzi obtinute din instrumente alternative de investire de tipul structurilor (depozite structurate) in care este legat un instrument derivat cu un depozit;
  e) alte venituri obtinute din detinerea de titluri de creanta.
  (2) In aplicarea art. 91 lit. c) din Codul fiscal in cadrul instrumentelor financiare derivate tranzactionate pe piata la buna intelegere (OTC) se includ, fara a se limita, urmatoarele:
  a) forward pe cursul de schimb fara livrare la scadenta;
  b) swap pe cursul de schimb;
  c) swap pe rata dobanzii;
  d) optiuni pe cursul de schimb fara livrare la scadenta;
  e) optiuni pe rata dobanzii;
  f) optiuni pe actiuni sau indici bursieri;
  g) optiuni pe alte active suport (de exemplu: marfuri);
  h) optiuni binare;
  i) forward rate agreement;
  j) swap pe actiuni;
  k) sau orice combinatii ale acestora.
  Pentru scopuri fiscale, sunt incluse in categoria instrumentelor financiare derivate tranzactionate pe piata la buna intelegere (OTC) si tranzactiile in marja.
  SECTIUNEA a 2-a
  Determinarea castigului/pierderii din transferul titlurilor de valoare, altele decat instrumentele financiare derivate, precum si din transferul aurului financiar
  23. (1) In cazul transferurilor titlurilor de valoare exprimate in valuta, prevazute la art. 94 din Codul fiscal, cursul de schimb valutar utilizat in vederea determinarii castigului si a impozitului aferent este cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil pentru ziua determinarii castigului.
  (2) In sensul art. 94 alin. (11) in cazul lichidarii unei persoane juridice, la transmiterea universala a patrimoniului societatii catre asociati/actionari activele din situatiile financiare vor fi evaluate la valoarea justa, respectiv pretul de piata.
  Baza impozabila in cazul lichidarii unei persoane juridice se stabileste astfel:
  a) determinarea sumei reprezentand diferenta intre valoarea elementelor de activ si sumele reprezentand datoriile societatii;
  b) determinarea excedentului sumei stabilite la lit. a) peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare.
  SECTIUNEA a 3-a
  Stabilirea venitului din operatiuni cu instrumentele financiare derivate
  24. (1) Castigul/pierderea obtinuta din operatiuni de tip repo/reverse repo care au la baza transferul instrumentelor financiare derivate se determina conform regulilor de la art. 95 din Codul fiscal.
  (2) Venitul realizat din operatiuni cu instrumente financiare derivate il reprezinta incasarile efective din toate aceste operatiuni realizate in cursul unui an si evidentiate in contul contribuabilului din aceste operatiuni, mai putin incasarile de principal.
  Costurile aferente tranzactiei reprezinta platile efective din toate aceste operatiuni realizate in cursul unui an si evidentiate in contul contribuabilului din aceste operatiuni, mai putin platile de principal.
  Prima incasata in cadrul optiunilor incheiate pe piete la buna intelegere (OTC) se include in veniturile realizate, iar prima platita se include in costurile aferente.
  In cazul contractelor forward pe cursul de schimb fara livrare la scadenta, baza de impozitare o reprezinta diferenta favorabila dintre cursul forward la care se incheie tranzactia initiala si cursul spot/forward la care tranzactia se inchide printr-o operatiune legata de sens contrar, multiplicata cu suma contractului si evidentiata ca atare in contul clientului la inchiderea tranzactiei.
  Schimbul valutar la vedere sau la termen nu este inclus in operatiuni cu instrumente financiare derivate, daca prin natura lor aceste tranzactii nu sunt asimilate contractelor forward sau optiuni pe cursul de schimb fara livrare la scadenta.
  In cazul tranzactiilor in marja, castigul/pierderea din aceste tranzactii reprezinta diferenta pozitiva/negativa realizata intre pretul de vanzare si pretul de cumparare evidentiata in contul de marja al beneficiarului de venit, diminuata cu costurile aferente tranzactiei dovedite prin documente justificative.
  Pentru optiunile cu profit fix (binare), in cazul in care optiunea se exercita, baza de impozitare o reprezinta diferenta favorabila dintre suma incasata/platita in urma exercitarii optiunii si prima platita/incasata pentru cumpararea/vanzarea optiunii. In cazul in care optiunea nu se exercita, baza impozabila o reprezinta suma incasata pentru vanzarea optiunii.
  SECTIUNEA a 4-a
  Retinerea impozitului din veniturile din investitii
  25. In aplicarea art. 97 alin. (5), in cazul lichidarii unei persoane juridice obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine reprezentantului legal al persoanei juridice.
  Impozitul calculat si retinut la sursa se vireaza pana la data depunerii situatiei financiare finale la oficiul registrului comertului, intocmita de reprezentantul legal al persoanei juridice.
  CAP. VI

  Venituri din pensii
  SECTIUNEA 1
  Retinerea impozitului din venitul din pensii
  26. (1) In sensul art. 101 din Codul fiscal drepturile primite in conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, reprezinta venituri din pensii.
  (2) La stabilirea venitului impozabil lunar pentru sumele primite ca plata unica potrivit Legii nr. 411/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legii nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, se va acorda un singur plafon de venit neimpozabil stabilit potrivit art. 100 din Codul fiscal, de la fiecare fond de pensii.
  (3) La stabilirea venitului impozabil lunar pentru sumele primite ca plati esalonate in rate, in conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, plafonul de venit neimpozabil stabilit potrivit art. 100 din Codul fiscal se acorda pentru fiecare rata lunara de la fiecare fond de pensii.
  (4) Diferentele de venituri din pensii, prevazute la art. 101 alin. (8) din Codul fiscal, primite de la acelasi platitor si stabilite pentru perioadele anterioare se impoziteaza separat fata de drepturile de pensie ale lunii curente, prin aplicarea cotei de impozit asupra venitului impozabil lunar din pensii. Venitul lunar impozabil din pensii se stabileste prin deducerea din suma totala, reprezentand diferentele de venituri din pensii, a contributiei individuale de asigurari sociale de sanatate, datorata potrivit legii, si a plafonului neimpozabil lunar stabilit potrivit art. 100 din Codul fiscal.
  (5) Impozitul pe veniturile din pensii se calculeaza, se retine lunar de catre administratorii fondurilor de pensii si se plateste de catre unitatile platitoare ale acestor venituri pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se face plata pensiilor, la organul fiscal in a carui raza isi au sediul platitorii de venituri.
  (6) Administratorii fondurilor de pensii vor emite norme interne specifice privind aplicarea prevederilor alin. (5).
  SECTIUNEA a 2-a
  Acordarea dreptului contribuabilului de a dispune asupra destinatiei unei sume din impozit
  27. In intelesul art. 102 alin. (1) din Codul fiscal, sfera de cuprindere a entitatilor nonprofit este cea prevazuta la pct. 15.
  CAP. VII

  Venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura
  SECTIUNEA 1
  Definirea veniturilor
  28. (1) In aplicarea art. 103 din Codul fiscal, veniturile din activitati agricole realizate individual sau intr-o forma de asociere fara personalitate juridica, stabilite pe baza normelor de venit, se supun impunerii potrivit prevederilor cap. VII al titlului IV din Codul fiscal, indiferent de forma de organizare a activitatii. Veniturile din activitati agricole supuse impunerii pe baza de norme de venit in conformitate cu prevederile art. 106 din Codul fiscal cuprind veniturile rezultate din cultivarea terenurilor, cresterea si exploatarea animalelor, detinute cu orice titlu, inclusiv cele luate in arenda.
  (2) Veniturile din activitati agricole mentionate la art. 103 alin. (1) lit. a)-c) din Codul fiscal, pentru care sunt stabilite norme de venit conform art. 106 din Codul fiscal, sunt impozabile indiferent daca se face sau nu dovada valorificarii produselor.
  (3) Terminologia folosita pentru definirea grupelor de produse vegetale si animale prevazute la art. 105 alin. (2) din Codul fiscal pentru care venitul se determina pe baza normelor de venit este cea stabilita potrivit legislatiei in materie, astfel:
  a) Produsele vegetale cuprinse in grupele pentru care venitul se stabileste pe baza normelor de venit sunt prevazute in Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultura din Romania, aprobat prin ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale.
  In cadrul grupei de produse vegetale - leguminoase pentru boabe se cuprind:
  (i) mazare pentru boabe;
  (ii) fasole pentru boabe;
  (iii) bob;
  (iv) linte;
  (v) naut;
  (vi) lupin.
  b) Grupele de produse animale pentru care venitul se stabileste pe baza normelor de venit sunt definite dupa cum urmeaza:
  1. vaci si bivolite:
  (i) vaci - femele din specia taurine care au fatat cel putin o data;
  (ii) bivolite - femele din specia bubaline care au fatat cel putin o data;
  2. ovine si caprine:
  (i) oi - femele din specia ovine care au fatat cel putin o data;
  (ii) capre - femele din specia caprine care au fatat cel putin o data;
  3. porci pentru ingrasat - porci peste 35 de kg, inclusiv scroafele de reproductie;
  4. albine - familii de albine;
  5. pasari de curte - totalitatea pasarilor din speciile gaini, rate, gaste, curci, bibilici, prepelite.
  (4) In vederea stabilirii regimului fiscal aplicabil veniturilor din activitati agricole, la incadrarea in limitele stabilite pentru fiecare grupa de produse vegetale si fiecare grupa de animale vor fi avute in vedere suprafetele/capetele de animal insumate in cadrul grupei respective.
  (5) Sunt considerate in stare naturala produsele agricole vegetale obtinute dupa recoltare, precum si produsele de origine animala: lapte, lana, oua, piei crude, carne in viu si carcasa, miere si alte produse apicole definite potrivit legislatiei in materie, precum si altele asemenea.
  Preparatele din lapte si din carne sunt asimilate produselor de origine animala obtinute in stare naturala.
  Norma de venit stabilita in conditiile prevazute la art. 106 din Codul fiscal include si venitul realizat din instrainarea produselor vegetale, a animalelor si a produselor de origine animala, in stare naturala.
  (6) Modificarea structurii suprafetelor destinate productiei agricole vegetale/numarului de capete de animale/familiilor de albine, intervenite dupa data de 25 mai, nu conduce la ajustarea normelor de venit, respectiv a venitului anual impozabil.
  In cazul suprafetelor destinate produselor vegetale hamei, pomi si vie, suprafetele declarate cuprind numai grupele de produse vegetale intrate pe rod incepand cu primul an de intrare pe rod. Suprafetele din grupa pomii pe rod cuprind numai pomii plantati in livezi.
  Norma de venit corespunzatoare veniturilor realizate din cresterea si exploatarea animalelor, precum si din valorificarea produselor de origine animala in stare naturala, in conformitate cu prevederile art. 106 din Codul fiscal, include si venitul realizat din:
  a) exemplarele feminine din speciile respective care nu indeplinesc conditiile prevazute la alin. (3) lit. b);
  b) exemplarele masculine din speciile respective reprezentand animale provenite din propriile fatari si cele achizitionate numai in scop de reproductie pentru animalele detinute de contribuabili si supuse impunerii potrivit prevederilor art. 106 din Codul fiscal (de exemplu: vitei, tauri, bivoli, miei, berbeci, purcei).
  Veniturile din activitati agricole generate de exemplarele prevazute la lit. a) si b) incluse in norma de venit nu se impoziteaza distinct fata de veniturile realizate din cresterea si exploatarea animalelor din grupele prevazute la alin. (3) lit. b). Contribuabilii au obligatii declarative numai pentru animalele cuprinse in grupele care indeplinesc conditiile prevazute la alin. (3) lit. b).
  Veniturile din activitati agricole realizate din cresterea si exploatarea exemplarelor masculine din speciile taurine, bubaline, ovine, caprine, indiferent de varsta, se supun impunerii potrivit prevederilor cap. II "Venituri din activitati independente" al titlului IV din Codul fiscal, venitul net anual fiind determinat in sistem real, pe baza datelor din contabilitate, numai in cazul in care acestea au fost achizitionate in scopul cresterii si valorificarii lor sub orice forma.
  (7) Contribuabilii care obtin doar venituri din activitati agricole pentru care au fost stabilite norme de venit nu au obligatii contabile.
  (8) In cazul in care un contribuabil desfasoara o activitate agricola pentru care venitul net se determina pe baza de norma de venit si o alta activitate agricola pentru care nu exista obligatia stabilirii normelor de venit potrivit art. 104 alin. (3) cheltuielile efectuate in comun, care sunt aferente veniturilor pentru care exista regimuri fiscale diferite, vor fi alocate proportional cu suprafetele de teren/numarul de capete de animale/numarul de familii de albine detinute.
  (9) In cazul in care un contribuabil desfasoara o activitate agricola pentru care venitul net se determina pe baza de norma de venit si o alta activitate independenta pentru care venitul net anual se determina in sistem real, pe baza datelor din contabilitate se aplica regimul fiscal specific fiecarei activitati in parte.
  SECTIUNEA a 2-a
  Venituri neimpozabile
  29. (1) In aplicarea prevederilor art. 105 nu au obligatii de declarare si nu datoreaza impozit potrivit prevederilor cap. VII al titlului IV din Codul fiscal:
  a) persoanele fizice/membrii asocierilor fara personalitate juridica ce detin cu orice titlu suprafete de teren destinate productiei agricole, pentru cele necultivate, pentru cele cultivate cu plante furajere graminee si leguminoase pentru productia de masa verde, destinate furajarii animalelor detinute de contribuabilii respectivi, pentru care venitul se determina pe baza normelor de venit si a celor prevazute la art. 105 alin. (2) din Codul fiscal;
  b) persoanele fizice/membrii asocierilor fara personalitate juridica care obtin venituri din exploatarea pasunilor si fanetelor naturale, in conformitate cu prevederile art. 105 alin. (3);
  c) contribuabilii arendatori, care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor supuse impunerii potrivit prevederilor cap. IV al titlului IV din Codul fiscal;
  d) contribuabilii care obtin venituri din activitati agricole si isi desfasoara activitatea in mod individual, in limitele stabilite potrivit tabelului prevazut la art. 105 alin. (2) din Codul fiscal, inclusiv in cazul in care veniturile sunt obtinute din exploatarea bunurilor detinute in comun sau in devalmasie si sunt atribuite conform pct. 30 alin. (2). Suprafetele de teren/animalele respective sunt considerate din punct de vedere fiscal ca fiind incluse in patrimoniul personal si genereaza venituri neimpozabile conform art. 62 lit. m) din Codul fiscal.
  (2) In cazul contribuabililor care obtin venituri din activitati agricole si isi desfasoara activitatea sub forma unei asocieri fara personalitate juridica, plafonul neimpozabil se acorda la nivel de asociere.
  SECTIUNEA a 3-a
  Stabilirea venitului anual din activitati agricole pe baza de norme de venit
  30. (1) In aplicarea art. 106 din Codul fiscal, pentru persoanele prevazute la art. 60 pct. 1 lit. d) din Codul fiscal, venitul net anual/norma de venit se reduce proportional cu numarul de zile calendaristice pentru care venitul este scutit de la plata impozitului. Impozitul anual/Platile anticipate cu titlu de impozit stabilite conform deciziei de impunere va/vor fi calculat/calculate pentru venitul net anual/norma de venit, reduse proportional cu numarul de zile.
  Prevederea se aplica atat in cazul persoanei fizice incadrate, in cursul anului fiscal, in gradul de handicap grav sau accentuat, cat si in cazul contribuabilului care in cursul perioadei impozabile nu se mai incadreaza in gradul de handicap respectiv, potrivit legii.
  (2) Veniturile din activitati agricole determinate pe baza de norme de venit, realizate din exploatarea bunurilor (suprafete destinate productiei vegetale/cap de animal/familie de albine), detinute in comun sau in devalmasie de proprietari, uzufructuari sau de alti detinatori legali, inscrisi intr-un document oficial, se atribuie proportional cu cotele-parti pe care acestia le detin in acea proprietate sau contribuabilului care realizeaza venituri din activitati agricole, in situatia in care acestea nu se cunosc. In cazul persoanelor fizice pentru care nu a fost finalizata procedura succesorala, veniturile corespunzatoare suprafetelor destinate productiei vegetale/cap de animal/familie de albine se atribuie contribuabilului care realizeaza venituri din activitati agricole.
  SECTIUNEA a 4-a
  Calculul si plata impozitului aferent veniturilor din activitati agricole
  31. (1) In sensul art. 107 din Codul fiscal, perioada de declarare a suprafetelor cultivate/cap de animal/familie de albine este pana la data de 25 mai inclusiv a anului fiscal pentru anul in curs si cuprinde informatii privind suprafetele cultivate/ capetele de animal/familiile de albine detinute la data declararii.
  In cazul contribuabililor care realizeaza venituri din activitati agricole atat individual, cat si intr-o forma de asociere, in declaratia depusa pana la data de 25 mai inclusiv contribuabilii vor completa numai informatii referitoare la activitatea desfasurata in mod individual.
  Contribuabilii/asocierile fara personalitate juridica care au depus declaratia prevazuta la art. 107 alin. (2) din Codul fiscal pot depune o noua declaratie pentru anul in curs, pana la data de 25 mai a anului respectiv, in situatia modificarii structurii suprafetelor destinate productiei agricole vegetale/numarului de capete de animale/familii de albine.
  (2) In cazul contribuabililor/asocierilor fara personalitate juridica care depun cu intarziere declaratia pentru anul in curs, dupa data de 25 mai, informatiile cuprinse in declaratie vizeaza suprafetele cultivate/capetele de animale/familiile de albine detinute la data de 25 mai.
  (3) Pe baza declaratiilor depuse de contribuabili/asocieri fara personalitate juridica, organul fiscal competent stabileste impozitul anual datorat. Impozitul determinat de organul fiscal competent reprezinta impozit final si nu se recalculeaza.
  (4) Nu au obligatii declarative contribuabilii care obtin venituri din activitati agricole si isi desfasoara activitatea sub forma unei asocieri fara personalitate juridica, obligatiile declarative fiind indeplinite de asociatul care raspunde pentru indeplinirea obligatiilor asociatiei fata de autoritatile publice.
  CAP. VIII

  Venituri din premii si din jocuri de noroc
  32. (1) In sensul aplicarii prevederilor art. 108 alin. (1) din Codul fiscal in aceasta categorie se cuprind venituri in bani si/sau in natura, ca de exemplu:
  a) venituri sub forma de premii de orice fel, acordate oamenilor de cultura, stiinta si arta la gale, simpozioane, festivaluri, concursuri nationale sau internationale, concursuri pe meserii sau profesii;
  b) venituri sub forma de premii in bani si/sau in natura acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti prevazuti in legislatia in materie, pentru rezultatele obtinute la competitii sportive interne si internationale, altele decat:
  (i) veniturile prevazute la art. 62 din Codul fiscal;
  (ii) veniturile platite de entitatea cu care acestia au relatii generatoare de venituri din salarii potrivit cap. III al titlului IV din Codul fiscal;
  c) venituri impozabile obtinute din jocuri de noroc.
  (2) In scopul delimitarii veniturilor din premii de veniturile din jocuri de noroc, sunt considerate castiguri de natura jocurilor de noroc cele acordate participantilor la joc de catre orice persoana juridica autorizata sa exploateze astfel de jocuri de noroc, conform legislatiei in materie.
  CAP. IX

  Venituri din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal
  SECTIUNEA 1
  Definirea venitului din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal
  33. (1) In aplicarea prevederilor art. 111 alin. (1) din Codul fiscal se definesc urmatorii termeni:
  a) prin contribuabil, in sensul art. 111 din Codul fiscal, se intelege persoana fizica careia ii revine obligatia de plata a impozitului.
  In cazul transferului dreptului de proprietate sau al dezmembramintelor acestuia prin acte juridice intre vii, contribuabil este cel din patrimoniul caruia se transfera dreptul de proprietate sau dezmembramintele acestuia: vanzatorul, credirentierul, transmitatorul in cazul contractului de intretinere, al actului de dare in plata, al contractului de tranzactie etc., cu exceptia transferului prin donatie.
  In contractele de schimb imobiliar calitatea de contribuabil o au toti copermutantii, coschimbasii, cu exceptia schimbului unui bun imobil, proprietate imobiliara, cu un bun mobil, situatie in care calitatea de contribuabil o are numai proprietarul bunului imobil.
  In cazul transferului dreptului de proprietate prin donatie, calitatea de contribuabil revine donatarului, in situatia in care acesta este contribuabil potrivit prevederilor titlului IV "Impozitul pe venit" din Codul fiscal.
  Contribuabil este si persoana fizica din patrimoniul careia se transfera dreptul de proprietate sau dezmembraminte ale acestuia cu titlu de aport la capitalul social.
  In cazul transferului dreptului de proprietate pentru cauza de moarte, prin succesiune legala sau testamentara, calitatea de contribuabil revine mostenitorilor legali sau testamentari, precum si legatarilor cu titlu particular;
  b) prin constructii de orice fel se intelege:
  (i) constructii cu destinatia de locuinta;
  (ii) constructii cu destinatia de spatii comerciale;
  (iii) constructii industriale, hale de productie, sedii administrative, platforme industriale, garaje, parcari;
  (iv) orice constructie sau amenajare subterana ori supraterana cu caracter permanent, pentru a carei edificare este necesara autorizatia de constructie in conditiile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
  c) prin terenul aferent constructiilor se intelege terenuri-curti, constructii si anexele acestora, conform titlului de proprietate, identificat printr-un identificator unic - numarul cadastral - sau care constituie un singur corp funciar;
  d) prin terenuri de orice fel, fara constructii, se intelege terenurile situate in intravilan sau extravilan, indiferent de categoria de folosinta, cum ar fi: curti, gradini, teren arabil, pasune, faneata, teren forestier, vii, livezi si altele asemenea pe care nu sunt amplasate constructii si nu pot fi incadrate in categoria terenurilor aferente constructiilor in intelesul lit. c);
  e) prin transferul dreptului de proprietate sau al dezmembramintelor acestuia se intelege instrainarea, prin acte juridice intre vii, a dreptului de proprietate sau a dezmembramintelor acestuia, indiferent de tipul sau natura actului prin care se realizeaza acest transfer: vanzare-cumparare, donatie, renta viagera, intretinere, schimb, dare in plata, tranzactie, aport la capitalul social, inclusiv in cazul cand transferul se realizeaza in baza unei hotarari judecatoresti si altele asemenea;
  f) nu constituie transfer impozabil constatarea prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila/hotarare judecatoreasca definitiva si executorie a dobandirii dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii;
  g) data de la care incepe sa curga termenul este data dobandirii, iar calculul termenului se face in conditiile dreptului comun.
  Termenul in raport cu care se calculeaza data dobandirii este:
  (i) pentru constructiile noi si terenul aferent acestora, termenul curge de la data incheierii procesului-verbal de receptie finala, in conditiile prevazute de lege;
  (ii) pentru constructiile neterminate si terenul aferent acestora, termenul se calculeaza de la data dobandirii dreptului de proprietate sau dezmembramintelor sale asupra terenului;
  h) data dobandirii se considera:
  (i) pentru imobilele dobandite prin reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate in baza legilor fondului funciar: Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, cu modificarile si completarile ulterioare, data dobandirii este considerata data validarii, prin hotararea comisiei judetene de aplicare a legilor de mai sus, a propunerilor facute de comisiile locale de aplicare a acestor legi. Numarul si data hotararii sunt inscrise in adeverintele eliberate de comisiile locale fiecarui solicitant indreptatit la restituire ori constituire;
  (ii) pentru imobilele atribuite, restituite, retrocedate etc. in baza urmatoarelor legi: Legea nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului, cu modificarile ulterioare, Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 247/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, data dobandirii este considerata data emiterii actului administrativ, respectiv ordinul prefectului, dispozitia de restituire sau orice alt act administrativ in materie;
  (iii) in cazul in care fostii proprietari sau mostenitorii acestora au dobandit dreptul de proprietate prin hotarare judecatoreasca, data dobandirii este considerata data ramanerii definitive si irevocabile/ definitive si executorie a hotararii judecatoresti;
  (iv) pentru imobilele dobandite cu titlu de uzucapiune, constatat prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, data dobandirii este considerata data la care a inceput sa curga termenul de uzucapiune;
  (v) in cazul instrainarii unor imobile rezultate din dezmembrarea, respectiv dezlipirea unui imobil, data dobandirii acestor imobile este data dobandirii imobilului initial care a fost supus dezlipirii, respectiv dezmembrarii;
  (vi) in cazul instrainarii terenurilor alipite si ulterior dezmembrate, respectiv dezlipite, data dobandirii este considerata data la care a fost dobandit imobilul cu suprafata cea mai mare din operatia de alipire;
  (vii) in cazul instrainarii unor imobile rezultate din alipirea unora dobandite la date diferite, impozitul se va calcula in functie de data dobandirii parcelei cu suprafata cea mai mare;
  (viii) in cazul in care parcelele alipite au suprafetele egale, data dobandirii este considerata data la care a fost dobandita ultima parcela;
  (ix) in cazul schimbului, data dobandirii imobilelor care fac obiectul schimbului va fi data la care fiecare copermutant, respectiv coschimbas, a dobandit proprietatea.
  (2) In aplicarea art. 111 alin. (2) din Codul fiscal, nu se datoreaza impozit la dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor si constructiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate in temeiul urmatoarelor legi speciale: Legea nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 1/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 112/1995, cu modificarile ulterioare, Legea nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si orice alte acte normative cu caracter reparatoriu.
  Este exceptata de la plata impozitului transmiterea dreptului de proprietate prin donatie intre rude ori afini pana la gradul al III-lea inclusiv, precum si intre soti. Dovada calitatii de sot, ruda sau afin se face cu acte de stare civila.
  Instrainarea ulterioara a proprietatilor imobiliare dobandite in conditiile prevazute la paragrafele 1 si 2 va fi supusa impozitarii, cu exceptia transmiterii dreptului de proprietate prin donatie intre rude ori afini pana la gradul al III-lea inclusiv, precum si intre soti.
  Face exceptie de la impunere transmiterea dreptului de proprietate sau a dezmembramintelor acestuia pentru proprietatile imobiliare din patrimoniul afacerii definite conform pct. 7 alin. (8) din normele metodologice date in aplicarea art. 68 din Codul fiscal, acestea fiind incluse in categoriile de venituri pentru care venitul net anual se determina pe baza datelor din contabilitate.
  In cazul partajului judiciar sau voluntar, precum si al regimului separatiei de bunuri nu se datoreaza impozit.
  (3) In cazul procedurii succesorale se aplica urmatoarele reguli:
  a) finalizarea procedurii succesorale are loc la data intocmirii incheierii de finalizare a succesiunii;
  b) impozitul datorat va fi achitat de catre contribuabil la data intocmirii incheierii finale de catre notarul public;
  c) in situatia in care succesiunea legala sau testamentara este dezbatuta si finalizata prin intocmirea incheierii de finalizare a succesiunii in termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii, nu se datoreaza impozit. Nu se datoreaza impozit nici in situatia in care, dupa finalizarea succesiunii, se solicita certificat de mostenitor suplimentar si se intocmeste incheierea finala suplimentara inainte de expirarea termenului de 2 ani;
  d) in cazul finalizarii succesiunii prin intocmirea incheierii finale dupa expirarea termenului de 2 ani, mostenitorii datoreaza impozitul de 1% prevazut in art. 111 alin. (3) din Codul fiscal;
  e) in cazul in care succesiunea a fost finalizata prin intocmirea incheierii de finalizare inainte de expirarea termenului de 2 ani si se solicita certificat de mostenitor suplimentar dupa expirarea termenului de 2 ani, calculat de la data decesului autorului succesiunii, mostenitorii datoreaza impozit in conditiile art. 111 alin. (3) din Codul fiscal numai pentru proprietatile imobiliare ce se vor declara si mentiona in incheierea finala suplimentara;
  f) in cazul succesiunilor vacante si al partajului succesoral nu se datoreaza impozit;
  g) impozitul se calculeaza si se incaseaza la valoarea proprietatilor imobiliare cuprinse in masa succesorala.
  Masa succesorala, din punct de vedere fiscal si in conditiile art. 111 alin. (1) si (3) din Codul fiscal, cuprinde numai activul net imobiliar declarat de succesibili. In cazul in care acestia nu au cunostinta sau nu declara valoarea bunurilor imobile ce compun masa succesorala, la stabilirea valorii masei succesorale vor fi avute in vedere valorile bunurilor din studiul de piata. In scop fiscal, prin activul net imobiliar se intelege valoarea proprietatilor imobiliare dupa deducerea pasivului succesoral corespunzator acestora. In pasivul succesiunii se includ obligatiile certe si lichide dovedite prin acte autentice si/sau executorii, precum si cheltuielile de inmormantare pana la concurenta sumei de 1.000 lei, care nu trebuie dovedite cu inscrisuri.
  In cazul in care in activul succesoral se cuprind si bunuri mobile, drepturi de creanta, actiuni, certificate de actionar etc., se va stabili proportia valorii proprietatilor imobiliare din totalul activului succesoral, iar pasivul succesoral se va deduce din valoarea bunurilor mobile, respectiv imobile, proportional cu cota ce revine fiecareia din categoriile de bunuri mobile sau imobile.
  Dupa deducerea pasivului succesoral corespunzator bunurilor imobile, din valoarea acestora se determina activul net imobiliar reprezentand baza impozabila;
  h) in cazul in care procedura succesorala se finalizeaza prin hotarare judecatoreasca, se aplica dispozitiile prezentului alineat.
  (4) In sensul prevederilor art. 111 alin. (4) din Codul fiscal la transmiterea dreptului de proprietate, impozitul prevazut la art. 111 alin. (1) si (3) din Codul fiscal se calculeaza la valoarea declarata de parti.
  In cazul proprietatilor imobiliare transferate cu titlu de aport la capitalul social, valoarea la care se va stabili impozitul este aceea din actul prin care s-a realizat aducerea bunului imobil ca aport in natura la capitalul social, astfel:
  a) in cazul in care legislatia in materie impune intocmirea unei expertize de evaluare, impozitul se va stabili la valoarea din act, dar nu mai putin de valoarea rezultata din expertiza de evaluare;
  b) in cazul in care legislatia in materie nu impune intocmirea unei expertize de evaluare, impozitul se va stabili la valoarea din act.
  Pentru constructiile neterminate, la instrainarea acestora, valoarea se va stabili pe baza unui raport de expertiza/evaluare, care va cuprinde valoarea constructiei neterminate la care se adauga valoarea terenului aferent declarata de parti. Raportul de expertiza/evaluare va fi intocmit pe cheltuiala contribuabilului de un expert/evaluator autorizat in conditiile legii.
  La schimb imobiliar, impozitul se calculeaza la valoarea fiecareia din proprietatile imobiliare transmise.
  In cazul schimbului unui bun imobil, proprietate imobiliara, cu un bun mobil, impozitul se calculeaza la valoarea bunului imobil, calitatea de contribuabil fiind a persoanei fizice care transmite proprietatea imobiliara.
  Studiul de piata reprezinta colectarea informatiilor de pe piata imobiliara in ceea priveste oferta/cererea si valorile de piata corespunzatoare proprietatilor imobiliare care fac obiectul transferului dreptului de proprietate potrivit prevederilor art. 111 din Codul fiscal. Acesta trebuie sa contina informatii privind valorile minime consemnate pe piata imobiliara in anul precedent in functie de tipul proprietatii imobiliare, de categoria localitatii unde se afla situata aceasta, respectiv zone in cadrul localitatii/rangul localitatii. Studiile de piata sunt comunicate de catre Camerele Notarilor Publici, dupa fiecare actualizare, directiilor generale regionale ale finantelor publice din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, pentru a fi utilizate incepand cu data de intai a lunii urmatoare primirii acestora.
  In anul 2016, expertizele privind valoarea de circulatie a proprietatilor imobiliare pentru anul 2015, actualizate pentru anul 2016, sunt asimilate studiului de piata.
  In cazul in care valoarea declarata de parti in actul prin care se transfera dreptul de proprietate sau dezmembramintele sale este inferioara valorii minime stabilite prin studiul de piata, notarul public transmite o notificare organului fiscal competent cu privire la respectiva tranzactie, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare semestrului in care a avut loc aceasta. Notificarea trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele elemente:
  a) partile contractante;
  b) numarul actului notarial;
  c) valoarea inscrisa in actul de transfer;
  d) valoarea stabilita in studiul de piata.
  (5) In aplicarea art. 111 alin. (6) din Codul fiscal, impozitul se va calcula si se va incasa de catre notarul public, anterior autentificarii actului sau semnarii incheierii de finalizare a procedurii succesorale.
  Impozitul poate fi platit de catre contribuabil fie in numerar, pe chitanta, la sediul biroului notarului public, fie prin virament bancar, intr-un cont al biroului notarial. In cazul platii impozitului prin virament bancar, dovada achitarii se face cu ordinul de plata.
  Documentul de plata a impozitului de catre contribuabil se va mentiona in incheierea de autentificare, respectiv in incheierea de finalizare a procedurii succesorale si in certificatul de mostenitor.
  Modelul chitantelor ce vor fi utilizate de catre notarii publici la incasarea impozitului se va stabili si se va tipari de Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania.
  In situatia in care instantele judecatoresti nu transmit in termenul legal documentatia prevazuta de lege, organul fiscal poate stabili impozitul datorat, la solicitarea contribuabilului, pe baza documentatiei prezentate de acesta. In situatia in care la primirea documentatiei transmise de instantele judecatoresti constata diferente care conduc la modificarea bazei de impunere, organul fiscal emite o decizie de impunere, conform procedurii legale.

Baza de calcul al impozitului datorat este cea stabilita potrivit hotararii judecatoresti sau documentatiei aferente hotararii, in situatia in care acestea includ valoarea imobilului stabilita de un expert autorizat in conditiile legii.
  In cazul in care in hotararea judecatoreasca nu este precizata valoarea imobilului stabilita de un expert autorizat in conditiile legii sau in documentatia aferenta hotararii nu este cuprinsa expertiza privind stabilirea valorii de circulatie a imobilului, baza de calcul a impozitului se va stabili in conditiile art. 111 alin. (5) din Codul fiscal.
  In cazul transferurilor prin executare silita, dupa expirarea termenului de 10 zile inclusiv, in care contribuabilul are obligatia declararii venitului la organul fiscal competent, pentru transferurile prin alte modalitati decat procedura notariala sau judecatoreasca, organul de executare silita trebuie sa solicite organului fiscal competent stabilirea impozitului si emiterea deciziei de impunere, conform procedurilor legale, prin depunerea documentatiei aferente transferului.
  CAP. X

  Venituri din alte surse
  34. (1) In aplicarea art. 114 alin. (1) din Codul fiscal, in aceasta categorie se includ, de exemplu, urmatoarele venituri realizate de persoanele fizice:
  a) remuneratiile pentru munca prestata in interesul unitatilor apartinand Administratiei Nationale a Penitenciarelor, precum si in atelierele locurilor de detinere, acordate, potrivit legii, condamnatilor care executa pedepse privative de libertate;
  b) veniturile primite de studenti sub forma indemnizatiilor pentru participarea la sedintele senatului universitar;
  c) sumele platite de catre organizatori persoanelor care insotesc elevii la concursuri si alte manifestari scolare;
  d) indemnizatiile acordate membrilor birourilor electorale, statisticienilor, informaticienilor si personalului tehnic auxiliar pentru executarea atributiilor privind desfasurarea alegerilor prezidentiale, parlamentare si locale;
  e) veniturile obtinute de persoanele care fac figuratie la realizarea de filme, spectacole, emisiuni televizate si altele asemenea;
  f) tichetele cadou acordate persoanelor fizice in afara unei relatii generatoare de venituri din salarii;
  g) venituri sub forma anumitor bunuri, servicii si alte drepturi, primite de persoanele fizice pensionari, fosti salariati, si membrii de familie ai acestora, potrivit clauzelor contractului de munca sau in baza unor legi speciale;
  h) sume ramase disponibile dupa acoperirea cheltuielilor din fondul de conservare si regenerare a padurilor si a caror restituire a fost solicitata de proprietarii de paduri persoane fizice, in conformitate cu prevederile Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, republicata, cu modificarile ulterioare;
  i) veniturile obtinute de persoanele fizice sub forma bacsisului, potrivit prevederilor legale.
  (2) In veniturile din activitatile prevazute la art. 114 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal sunt cuprinse veniturile realizate de contribuabilii care nu sunt inregistrati fiscal potrivit legislatiei in materie si care desfasoara activitati de productie, comert, prestari de servicii, profesii liberale, din drepturi de proprietate intelectuala, precum si venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura, fara a avea caracter de continuitate si pentru care nu sunt aplicabile prevederile cap. II "Venituri din activitati independente" si cap. VII "Venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura" din titlul IV al Codului fiscal.
  CAP. XI

  Venitul net anual impozabil
  SECTIUNEA 1
  Stabilirea venitului net anual impozabil
  35. (1) In aplicarea art. 118 din Codul fiscal, venitul net anual se determina de catre contribuabil, pe fiecare sursa, din urmatoarele categorii:
  a) venituri din activitati independente;
  b) venituri din cedarea folosintei bunurilor;
  c) venituri din activitati agricole impuse in sistem real, venituri din silvicultura si piscicultura.
  (2) Venitul net anual impozabil/Castigul net anual impozabil se determina de organul fiscal competent.
  (3) Venitul impozabil ce se realizeaza intr-o fractiune de an sau in perioade diferite, ce reprezinta fractiuni ale aceluiasi an, se considera venit anual impozabil.
  (4) Impozitul pe venitul anual impozabil se calculeaza pentru veniturile din Romania si/sau din strainatate.
  (5) Pentru determinarea venitului net anual impozabil se procedeaza astfel:
  a) se determina venitul net anual/pierderea fiscala anuala pentru activitatea desfasurata in cadrul fiecarei surse din categoriile de venit mentionate la alin. (1) al prezentului punct, potrivit regulilor proprii. Pentru persoanele fizice asociate venitul net/pierderea anuala luat/luata in calcul la determinarea venitului net anual impozabil este venitul net/pierderea distribuit/distribuita;
  b) venitul net anual impozabil se determina pe fiecare sursa de venit prin deducerea din venitul net anual a pierderilor fiscale din aceeasi sursa admise la report pentru anul fiscal de impunere.
  Daca pierderile fiscale reportate aferente unei surse sunt mai mari decat venitul net anual al sursei respective, rezultatul reprezinta pierdere de reportat.
  (6) Rezultatul negativ dintre venitul brut si cheltuielile aferente deductibile, inregistrate pentru fiecare sursa de venit din categoriile de venituri, reprezinta pierdere fiscala pentru acea sursa de venit.
  (7) In aplicarea art. 118 alin. (4) din Codul fiscal, daca in urma compensarii admise pentru anul fiscal ramane o pierdere necompensata, aceasta reprezinta pierdere fiscala reportata pe anii urmatori pana la al saptelea an inclusiv.
  (8) Regulile de compensare si reportare a pierderilor sunt urmatoarele:
  a) reportarea pierderilor se va face an dupa an, pe sursa respectiva, incepand cu pierderea cea mai veche;
  b) dreptul la reportul pierderii este personal si supus identitatii contribuabilului; nu poate fi transmis mostenitorilor sau oricarei alte persoane, in scopul reducerii sarcinii fiscale ce revine acesteia, si reprezinta pierdere definitiva a contribuabilului decedat.
  SECTIUNEA a 2-a
  Declaratii privind venitul estimat/norma de venit
  36. (1) In sensul art. 120 din Codul fiscal contribuabilii care incep o activitate independenta, precum si cei care realizeaza venituri din activitati agricole impuse in sistem real, silvicultura si piscicultura, pentru care sunt aplicabile regulile de impunere proprii veniturilor din activitati independente, au obligatia declararii veniturilor si cheltuielilor estimate a se realiza in anul de impunere, pe fiecare sursa si categorie de venit. Declararea veniturilor si a cheltuielilor estimate se face prin depunerea declaratiei privind venitul estimat/norma de venit, pe fiecare sursa si categorie de venit, la organul fiscal competent, in termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului.
  Obligatia depunerii declaratiilor privind venitul estimat/norma de venit revine atat contribuabililor care determina venitul net in sistem real si desfasoara activitatea in mod individual sau intr-o forma de asociere care nu da nastere unei persoane juridice, cat si contribuabililor pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit, cu exceptia veniturilor din activitati agricole impuse pe baza de norme de venit.
  Contribuabilii care in anul 2015 au realizat venituri din activitati independente impozitate prin metoda de retinere la sursa, altele decat cele din drepturi de proprietate intelectuala, iar incepand cu anul 2016 pentru aceste venituri se schimba regimul fiscal prin efectul legii, au obligatia depunerii declaratiei privind venitul estimat/norma de venit pana la data de 31 ianuarie 2016 inclusiv.
  Nu depun declaratii privind venitul estimat/norma de venit contribuabilii care desfasoara activitati independente pentru care platile anticipate se realizeaza prin retinere la sursa de catre platitorul de venit.
  In cazul in care contribuabilul obtine venituri intr-o forma de asociere, fiecare asociat va declara veniturile estimate rezultate din distribuirea venitului net estimat al asocierii fara personalitate juridica, cu exceptia asociatiilor care realizeaza venituri din activitati agricole pentru care venitul se stabileste pe baza normelor de venit, precum si a asocierilor prevazute la art. 125 alin. (10) din Codul fiscal.
  (2) Asocierile fara personalitate juridica ce incep o activitate independenta au obligatia sa depuna o declaratie privind venitul estimat/norma de venit la organul fiscal in a carui raza teritoriala isi are sediul asociatia, in termen de 30 de zile de la incheierea contractului de asociere, odata cu inregistrarea acestuia la organul fiscal.
  (3) Contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din patrimoniul personal au obligatia depunerii la organul fiscal competent a declaratiei privind venitul estimat/norma de venit pe fiecare sursa de realizare a venitului, odata cu inregistrarea contractului de cedare a folosintei bunurilor, in termen de 30 de zile de la incheierea acestuia.
  Nu depun declaratie privind venitul estimat/norma de venit contribuabilii care realizeaza venituri din arenda.
  (4) Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente impuse pe baza de norme de venit si care solicita trecerea pentru anul fiscal urmator la impunerea in sistem real vor depune declaratia privind venitul estimat/norma de venit pana la data de 31 ianuarie, completata corespunzator. Contribuabilii care incep o activitate impusa pe baza de norme de venit si opteaza pentru determinarea venitului net in sistem real vor depune declaratia privind venitul estimat/norma de venit in termen de 30 de zile de la producerea evenimentului, completata corespunzator.
  (5) Organul fiscal competent este definit potrivit legislatiei in materie.
  (6) In sensul art. 120 alin. (3) din Codul fiscal, prin motive obiective care conduc la depunerea unei noi declaratii privind venitul estimat/norma de venit in vederea recalcularii nivelului platilor anticipate se intelege: intreruperi temporare de activitate in cursul anului din motive medicale justificate cu documente, situatii de forta majora, alte cauze care genereaza modificarea veniturilor.
  SECTIUNEA a 3-a
  Stabilirea platilor anticipate de impozit
  37. (1) In aplicarea prevederilor art. 121 din Codul fiscal, platile anticipate se stabilesc de catre organul fiscal competent definit potrivit legislatiei in materie.
  Plata sumelor astfel stabilite se efectueaza la organul fiscal competent.
  Pentru stabilirea platilor anticipate se va utiliza cota de impunere prevazuta la art. 64 alin. (1) din Codul fiscal.
  (2) Sumele reprezentand plati anticipate se achita in 4 rate egale, pana la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, respectiv 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie si 25 decembrie.
  (3) In cazul contribuabililor impusi pe baza de norme de venit, stabilirea platilor anticipate se face pe baza normelor de venit aprobate pentru anul de impunere, corespunzator activitatii desfasurate.
  (4) Solicitarea emiterii unei noi decizii de plata anticipata, potrivit art. 120 alin. (3) din Codul fiscal, se face prin depunerea de catre contribuabil a unei declaratii privind venitul estimat/ norma de venit.
  (5) In cazul contribuabililor care obtin venituri de aceeasi natura, pentru care platile anticipate se stabilesc atat de organul fiscal, cat si prin retinere la sursa, la stabilirea platilor anticipate de catre organul fiscal se exclud din venitul net veniturile pentru care platile anticipate se realizeaza prin retinere la sursa, proportional cu ponderea acestora in totalul veniturilor brute.
  (6) In aplicarea prevederilor art. 121 alin. (8) si (9) din Codul fiscal, contribuabilii care reziliaza contractele de inchiriere in cursul anului au obligatia sa instiinteze in scris in termen de 5 zile organul fiscal competent. In acest sens se vor anexa, in copie, documentele din care sa rezulte rezilierea contractelor de inchiriere, cum ar fi declaratia pe propria raspundere.
  SECTIUNEA a 4-a
  Declaratia privind venitul realizat
  38. (1) In sensul prevederilor art. 122 declaratiile privind venitul realizat sunt documentele prin care contribuabilii declara veniturile si cheltuielile deductibile efectuate in scopul realizarii veniturilor, pe fiecare categorie de venit si pe fiecare sursa, in vederea stabilirii de catre organul fiscal a platilor anticipate.
  (2) Declaratiile privind venitul realizat se depun, in intervalul 1 ianuarie-25 mai inclusiv al anului urmator celui de realizare a venitului, la organul fiscal competent, definit potrivit legislatiei in materie.
  (3) Contribuabilii care realizeaza venituri din strainatate impozabile in Romania au obligatia sa declare in Romania veniturile respective pana la data de 25 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a venitului.
  (4) Contribuabilii care inceteaza sa mai aiba domiciliul fiscal in Romania vor depune la organul fiscal in a carui raza teritoriala au avut domiciliul fiscal o declaratie privind venitul realizat.
  Declaratiile vor cuprinde veniturile si cheltuielile aferente anului fiscal curent, pentru perioada in care contribuabilii au avut domiciliul in Romania.
  SECTIUNEA a 5-a
  Stabilirea si plata impozitului anual datorat
  39. (1) Sfera de cuprindere a entitatilor nonprofit este cea prevazuta pct. 15 dat in aplicarea art. 79 din Codul fiscal.
  (2) Organul fiscal competent stabileste venitul net anual impozabil/castigul net anual impozabil si impozitul anual datorat pe baza declaratiei privind venitul realizat si emite decizia de impunere la termenul si in forma stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
  (3) Decizia de impunere anuala se emite de organul fiscal competent, definit potrivit legislatiei in materie.
  SECTIUNEA a 6-a
  Proprietatea comuna si asociatiile fara personalitate juridica
  40. (1) In sensul prevederilor art. 124 din Codul fiscal, venitul net obtinut din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuala detinute in comun se atribuie proportional cu cotele-parti pe care titularii acestora le detin in acea proprietate, determinate conform regulilor in vigoare specifice fiecarui domeniu.
  In cazul in care cotele-parti nu se cunosc, repartizarea veniturilor se face in mod egal.
  (2) Venitul net din cedarea folosintei bunurilor detinute in comun pe cote-parti se repartizeaza intre coproprietari proportional cu cotele detinute de acestia in coproprietate. Venitul net din cedarea folosintei bunurilor detinute in comun in devalmasie se repartizeaza in mod egal intre proprietarii comuni. Repartizarea venitului net conform prevederilor de mai sus se face in conditiile in care in contractul de cedare a folosintei se mentioneaza ca partea contractanta care cedeaza folosinta este reprezentata de coproprietari. In conditiile in care coproprietarii decid asupra unei alte impartiri, se va anexa la contract un act autentificat din care sa rezulte vointa partilor.
  SECTIUNEA a 7-a
  Reguli privind asocierile fara personalitate juridica
  41. (1) In sensul art. 125 sunt supuse obligatiei de incheiere si inregistrare a unui contract de asociere atat asociatiile fara personalitate juridica, ale caror constituire si functionare sunt reglementate prin acte normative speciale, respectiv asociatii familiale, cabinete medicale grupate, cabinete medicale asociate, societate civila medicala, cabinete asociate de avocati, societate civila profesionala de avocati, notari publici asociati, asociatii in participatiune constituite potrivit legii, cat si orice asociere fara personalitate juridica constituita in baza Codului civil.
  (2) Asociatul desemnat conform prevederilor art. 125 alin. (2) din Codul fiscal are si urmatoarele obligatii:
  a) sa asigure organizarea si conducerea evidentelor contabile, in conformitate cu prevederile cap. II al titlului IV din Codul fiscal;
  b) sa determine venitul net/pierderea obtinut/obtinuta in cadrul asociatiei, precum si distribuirea venitului net/pierderii pe asociati potrivit prevederilor art. 125 alin. (5) din Codul fiscal;
  c) sa depuna o declaratie privind veniturile si cheltuielile estimate, la termenele stabilite, la organul fiscal la care asociatia este inregistrata in evidenta fiscala, in conformitate cu prevederile art. 121 din Codul fiscal;
  d) sa inregistreze contractul de asociere, precum si orice modificare a acestuia la organul fiscal la care asociatia este inregistrata in evidenta fiscala, in termen de 30 de zile de la data incheierii acestuia. Prin sediul asociatiei se intelege locul principal de desfasurare a activitatii asociatiei;
  e) alte obligatii ce decurg din aplicarea titlului IV din Codul fiscal.
  (3) In cazul asocierilor care realizeaza venituri din activitati agricole impuse pe baza de norme de venit, asociatul desemnat are urmatoarele obligatii:
  a) sa inregistreze contractul de asociere, precum si orice modificare a acestuia la organul fiscal la care asociatia este inregistrata in evidenta fiscala, in termen de 30 de zile de la data incheierii acestuia. Prin sediul asociatiei se intelege locul principal de desfasurare a activitatii asociatiei;
  b) sa determine venitul impozabil obtinut in cadrul asociatiei, precum si distribuirea acestuia pe asociati potrivit prevederilor art. 107 alin. (2);
  c) alte obligatii ce decurg din aplicarea titlului IV din Codul fiscal.
  (4) Asociatia, cu exceptia celor care realizeaza venituri din activitati agricole impuse pe baza normelor de venit, prin asociatul desemnat, depune, pana la data de 15 martie a anului urmator, la organul fiscal la care asociatia este inregistrata in evidenta fiscala o declaratie anuala care cuprinde venitul net/pierderea realizat/realizata pe asociatie, precum si distributia venitului net/pierderii pe fiecare asociat, conform prevederilor art. 125 alin. (4)
  O copie de pe declaratie se transmite de catre asociatul desemnat fiecarui asociat. Pe baza acestei copii asociatii vor cuprinde venitul net/pierderea ce le revine din activitatea asociatiei in declaratia privind venitul realizat.
  (5) Venitul net se considera distribuit si daca acesta ramane la asociatie sau este pus la dispozitie asociatilor.
  (6) In cazul modificarii cotelor de participare in cursul anului, pentru distribuirea venitului net anual se va proceda astfel:
  a) se determina un venit net/o pierdere intermediar/ intermediara la sfarsitul lunii in care s-au modificat cotele pe baza venitului brut si a cheltuielilor, astfel cum acestea sunt inregistrate in evidentele contabile;
  b) venitul net/pierderea intermediar/intermediara se aloca fiecarui asociat, in functie de cotele de participare, pana la data modificarii acestora;
  c) la sfarsitul anului, din venitul net/pierderea anual/anuala se deduce venitul net/pierderea intermediar/intermediara, iar diferenta se aloca asociatilor, in functie de cotele de participare ulterioare modificarii acestora;
  d) venitul net/pierderea anual/anuala distribuit/distribuita fiecarui asociat se determina prin insumarea veniturilor nete/pierderilor intermediare determinate potrivit lit. b) si c).
  (7) In cazul societatii civile cu personalitate juridica, constituita potrivit legii speciale si care este supusa regimului transparentei fiscale, potrivit legii, se aplica regulile de determinare a venitului net din activitati independente.
  In cazul filialei constituite potrivit legii speciale prin asocierea unei societati profesionale cu raspundere limitata cu una sau mai multe persoane fizice, filiala fiind supusa regimului transparentei fiscale, potrivit legii, determinarea venitului obtinut in cadrul entitatii se efectueaza in sistem real, pe baza datelor din contabilitate.
  Pentru membrii asociati in cadrul filialei se aplica urmatoarele reguli:
  1. persoanele fizice asociate au obligatia sa asimileze acest venit distribuit in functie de cota de participare venitului net anual din activitati independente;
  2. societatea profesionala cu raspundere limitata asociata in cadrul filialei va include venitul distribuit in functie de cota de participare in venitul brut al activitatii independente, pentru anul fiscal respectiv.
  Persoanele fizice care obtin venituri dintr-o activitate desfasurata intr-o forma de organizare cu personalitate juridica constituita potrivit legii speciale si care este supusa regimului transparentei fiscale, potrivit legii, au obligatia sa asimileze acest venit distribuit venitului net anual din activitati independente.
  CAP. XII

  Aspecte fiscale internationale
  SECTIUNEA 1
  Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activitati independente
  42. (1) In aplicarea prevederilor art. 126 din Codul fiscal pentru veniturile realizate de un nerezident din activitati independente, atribuibile unui sediu permanent definit potrivit art. 8 din Codul fiscal, impozitul se determina prin aplicarea cotei de impozitare asupra venitului net anual impozabil aferent acestuia.
  (2) Pentru calculul impozitului pe veniturile din activitati independente, altele decat cele prevazute la art. 74 din Codul fiscal, sumele reprezentand plati anticipate in contul impozitului anual pe venit se stabilesc de catre organul fiscal pe a carui raza teritoriala se realizeaza in intregime sau cu preponderenta venitul.
  (3) Dupa incheierea anului fiscal organul fiscal va elibera documentul care atesta venitul realizat si impozitul platit.
  SECTIUNEA a 2-a
  Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activitati dependente
  43. (1) In sensul prevederilor art. 127 din Codul fiscal, veniturile obtinute de persoanele fizice nerezidente din Romania din activitati dependente se impoziteaza separat pe fiecare sursa/loc de realizare, impozitul lunar calculat fiind impozit final. Dupa incheierea anului fiscal, organul fiscal va elibera documentul care atesta venitul realizat si impozitul platit pentru anul fiscal respectiv, la cererea contribuabilului.
  (2) Profesorii si cercetatorii nerezidenti care desfasoara o activitate in Romania ce depaseste perioada de scutire stabilita prin conventiile de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu diverse state se impun pentru veniturile realizate in intervalul de timp ce depaseste perioada de scutire, potrivit titlului VI din Codul fiscal.
  (3) Veniturile din activitati dependente obtinute ca urmare a desfasurarii activitatii in Romania de persoane fizice rezidente ale unor state cu care Romania nu are incheiate conventii de evitare a dublei impuneri si platite de angajatori rezidenti sau nerezidenti se impoziteaza in Romania din prima zi de desfasurare a activitatii. De asemenea, se impun din prima zi de desfasurare a activitatii dependente in Romania si veniturile obtinute de persoanele fizice care nu fac dovada rezidentei intr-un stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri.
  (4) a) In aplicarea prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu un stat strain, veniturile din activitati dependente realizate de persoane fizice nerezidente care isi desfasoara activitatea in Romania se impun daca persoana fizica este prezenta in Romania una sau mai multe perioade de timp ce depasesc in total 183 de zile in orice perioada de 12 luni consecutive care se incheie in anul calendaristic in cauza sau in perioada si conditiile mentionate in conventia de evitare a dublei impuneri incheiata de Romania cu statul strain si numai daca respectiva persoana fizica face dovada rezidentei in statul cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri.
  b) In aplicarea prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu un stat strain, veniturile din activitati dependente realizate de persoane fizice nerezidente care isi desfasoara activitatea in Romania si sunt prezente in Romania o perioada mai mica de 183 de zile in orice perioada de 12 luni consecutive care se incheie in anul calendaristic in cauza sau in perioada si conditiile mentionate in conventia de evitare a dublei impuneri incheiata de Romania cu statul strain se impun in Romania daca este indeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii:
  (i) salariul este platit de un angajator care este rezident sau in numele acestuia;
  (ii) salariul este suportat de un sediu permanent pe care angajatorul nerezident il are in Romania (veniturile salariale reprezinta cheltuiala deductibila a unui sediu permanent in Romania).
  c) Veniturile din salarii se impoziteaza incepand cu prima zi de la data sosirii persoanei fizice, dovedita cu viza de intrare in Romania de pe pasaport, dupa caz.
  La determinarea impozitului se va avea in vedere principiul celor 183 de zile care sfarsesc in anul calendaristic in cauza. Modul de calcul al celor 183 de zile se va face aplicandu-se metoda zilelor de prezenta. Contribuabilul are posibilitatea sa furnizeze dovezi referitoare la prezenta sa, pe baza datelor din documentele de transport, pasaport si alte documente prin care se atesta intrarea in Romania. In calculul celor 183 de zile se includ: ziua de sosire, ziua de plecare si toate celelalte zile petrecute pe teritoriul Romaniei. Orice fractiune de zi in care contribuabilul este prezent in Romania conteaza drept zi de prezenta pentru calculul celor 183 de zile.
  (5) Contribuabilii prevazuti la alin. (4) al prezentului punct sunt obligati ca in termen de 15 zile de la data inceperii activitatii sa se adreseze organului fiscal in a carui raza teritoriala se realizeaza venitul, in vederea stabilirii regimului fiscal aplicabil acestor venituri, in conformitate cu prevederile conventiilor de evitare a dublei impuneri, incheiate de Romania cu alte state.
  Astfel, contribuabilul va depune la organul fiscal, dupa caz, urmatoarele:
  a) cerere;
  b) copie de pe documentul care reglementeaza raportul de munca si traducerea acestuia in limba romana, certificata de traducatori autorizati;
  c) certificatul de rezidenta fiscala eliberat de autoritatea fiscala competenta a statului al carui rezident este sau un alt document prin care se atesta rezidenta fiscala, document vizat de organul fiscal al statului sau de rezidenta, tradus si legalizat de organul autorizat din Romania;
  d) documentele care atesta dreptul de munca si de sedere, dupa caz, pe teritoriul Romaniei.
  Daca persoanele fizice nerezidente nu prezinta in termenul stabilit documentele prevazute la alineatul precedent, acestea datoreaza impozit pe veniturile din salarii din prima zi de desfasurare a activitatii. In situatia in care persoanele respective depun ulterior documentele solicitate, organul fiscal va efectua regularizarea impozitului platit.
  (6) Contribuabilii platiti din strainatate de un angajator nerezident care isi prelungesc perioada de sedere in Romania, precum si cei care, prin prezente repetate in Romania, depasesc 183 de zile sau perioada mentionata in conventiile de evitare a dublei impuneri sunt obligati sa instiinteze in scris organul fiscal competent despre depasirea acestui termen, caz in care datoreaza impozit din prima zi pentru veniturile realizate ca urmare a desfasurarii activitatii in Romania.
  (7) In situatia in care persoanele fizice care au desfasurat activitatea in Romania intr-o perioada mai mica de 183 de zile in orice perioada de 12 luni consecutive care se incheie in anul calendaristic in cauza ori in perioada si conditiile mentionate in conventiile de evitare a dublei impuneri si au fost platite din strainatate isi prelungesc perioada de sedere in Romania peste 183 de zile sau peste perioada mentionata in conventie, impozitul pe veniturile din salarii pentru activitatea desfasurata in Romania este datorat incepand cu prima zi de sosire in Romania. In acest caz, contribuabilul depune la organul fiscal competent declaratii lunare de impunere, care vor cuprinde veniturile lunare realizate in perioada anterioara prelungirii sederii in Romania, in termen de 15 zile de la ultima zi a perioadei de 183 de zile expirate sau a perioadei mentionate in conventie.
  In situatia in care beneficiarul venitului realizeaza salariul intr-o suma globala pe un interval de timp, dupa ce a expirat perioada de 183 de zile sau perioada mentionata in conventie, sumele inscrise in declaratii se pot stabili la nivelul unei medii lunare, respectiv suma globala a salariului declarat impartita la numarul de luni din acea perioada.
  (8) Sintagma activitati dependente desfasurate in Romania include si activitatile desfasurate de persoane fizice nerezidente in cadrul transportului international efectuat de intreprinderi cu locul conducerii efective sau rezidenta in Romania.
  (9) Persoanele fizice care realizeaza venituri din Romania si care au rezidenta intr-un stat contractant cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri se impun in Romania conform titlului IV din Codul fiscal pentru venituri, altele decat cele supuse impunerii potrivit titlului VI din Codul fiscal, atunci cand nu prezinta certificatul de rezidenta fiscala sau un alt document prin care se atesta rezidenta fiscala.
  In aceleasi conditii si pentru aceleasi categorii de venituri se impun si persoanele fizice care realizeaza venituri din Romania si sunt rezidente ale unor state cu care Romania nu are incheiate conventii de evitare a dublei impuneri.
  (10) In situatia in care exista conventii de evitare a dublei impuneri, persoana fizica cu dubla rezidenta - romana si a unui stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri -, cu domiciliul in Romania, se va impune in Romania, coroborat cu prevederile conventiilor de evitare a dublei impuneri.
  Pentru aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri persoana fizica respectiva va prezenta autoritatilor fiscale romane certificatul de rezidenta fiscala sau un alt document prin care se atesta rezidenta fiscala, precum si traducerea acestuia in limba romana, certificata de traducatori autorizati.
  Pentru a stabili al carui rezident este persoana fizica respectiva, contribuabilul va face dovada "centrului intereselor vitale", respectiv va prezenta organului fiscal documentele necesare prin care se atesta ca veniturile obtinute in celalalt stat sunt superioare celor realizate in Romania si autoritatea fiscala a statului respectiv isi rezerva dreptul de a-l considera rezident fiscal din punct de vedere al impunerii veniturilor mondiale, caz in care impunerea acestui contribuabil in Romania se va face numai pentru veniturile din Romania.
  Prin documente necesare se intelege: copiile declaratiilor de impunere din celalalt stat, declaratia pe propria raspundere privind situatia copiilor scolarizati, situatia de avere, dupa caz, a familiei si altele asemenea. In situatia in care veniturile din celalalt stat nu sunt la nivelul care sa conduca la acordarea rezidentei fiscale in acest stat si autoritatea fiscala romana apreciaza ca sunt intrunite conditiile pentru impunerea veniturilor in Romania, acestui contribuabil i se vor impune in Romania veniturile mondiale si, prin schimb de informatii, autoritatile competente romane si din celalalt stat se vor informa asupra acestui caz.
  (11) Contribuabilii persoane fizice romane care locuiesc in strainatate si care isi mentin domiciliul in Romania se impun in Romania pentru veniturile impozabile conform prevederilor titlului IV din Codul fiscal, realizate atat in Romania, cat si in strainatate, iar obligatiile fiscale se exercita direct sau, in situatia in care nu isi indeplinesc obligatiile in mod direct, prin desemnarea unui imputernicit sau reprezentant fiscal.
  (12) Cetatenii straini refugiati si care sunt prezenti in Romania, potrivit autorizarilor specifice acordate, se impoziteaza pentru veniturile realizate pe teritoriul Romaniei.
  SECTIUNEA a 3-a
  Alte venituri ale persoanelor fizice nerezidente
  44. In aplicarea prevederilor art. 129 din Codul fiscal, persoanele fizice nerezidente care realizeaza venituri din Romania si carora le revin potrivit titlului IV din Codul fiscal obligatii privind declararea acestora depun declaratiile privind venitul realizat la organul fiscal competent, definit potrivit legislatiei in materie.
  SECTIUNEA a 4-a
  Venituri obtinute din strainatate
  45. Contribuabilii care obtin venituri din strainatate potrivit art. 130 alin. (1) din Codul fiscal au obligatia declararii acestora.
  Pentru veniturile din pensii si sume asimilate acestora, obtinute din strainatate, pentru care Romania are drept de impunere, contribuabilii au obligatia sa completeze si sa depuna declaratia privind veniturile realizate din strainatate.
  Impozitul datorat in Romania se determina prin aplicarea cotei de impunere asupra venitului brut anual diminuat cu suma lunara neimpozabila, stabilita potrivit prevederilor art. 100 din Codul fiscal, calculata la nivelul anului. Suma lunara neimpozabila se acorda pentru fiecare sursa de venit din pensii.
  SECTIUNEA a 5-a
  Evitarea dublei impuneri prin metoda creditului fiscal sau metoda scutirii
  46. (1) In aplicarea art. 131 persoanele fizice rezidente romane cu domiciliul in Romania si persoanele fizice prevazute la art. 59 alin. (2) din Codul fiscal sunt supuse impozitarii in Romania pentru veniturile din orice sursa, atat din Romania, cat si din strainatate.
  In situatia in care, pentru veniturile din strainatate de natura celor prevazute la art. 61 lit. a), c) si f) din Codul fiscal, statul cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri si-a exercitat dreptul de impunere, aceste persoane au dreptul sa deduca, pentru fiecare sursa de venit, din impozitul pe venit datorat in Romania impozitul pe venit platit in strainatate, in conditiile prevazute de Codul fiscal.
  Veniturile din strainatate realizate de contribuabilii prevazuti la art. 59 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal, precum si impozitul aferent, a carui plata in strainatate este atestata cu document justificativ eliberat de autoritatea competenta a statului strain cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri, exprimate in unitatile monetare proprii fiecarui stat, se vor transforma in lei la cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Nationala a Romaniei din anul de realizare a venitului respectiv.
  (2) Impozitul platit in strainatate, care se deduce din impozitul pe venit datorat in Romania, este limitat la partea de impozit pe venit datorat in Romania.
  Prin venit mondial se intelege suma veniturilor impozabile din Romania si din strainatate din categoriile de venituri realizate de persoanele fizice prevazute la art. 59 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal si de cele care indeplinesc conditia mentionata la art. 59 alin. (2) din Codul fiscal.
  (3) Pentru veniturile mentionate la art. 61 lit. a), c) si f) din Codul fiscal, care au fost globalizate in strainatate, creditul fiscal extern pentru fiecare venit este limitat la impozitul pe venit calculat prin aplicarea cotei medii de impozit din strainatate, aplicata asupra fiecarei surse de venit obtinut in strainatate, dar nu mai mult decat cota de impozit prevazuta la titlul IV din Codul fiscal, aferenta venitului respectiv.
  Cota medie de impozit se calculeaza astfel:
impozit platit in strainatate
Cota medie de impozit = -----------------------------------
venit global obtinut in strainatate

  Venitul global obtinut in strainatate reprezinta toate categoriile de venituri care, conform legii din statul respectiv, se globalizeaza in strainatate.
  (4) Pentru veniturile realizate in statul cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri si care nu au fost globalizate in vederea impozitarii, creditul fiscal extern este limitat la impozitul pe venit platit in strainatate, dar nu mai mult decat cel datorat pentru un venit similar in Romania, potrivit Codului fiscal.
  (5) Daca suma reprezentand creditul fiscal extern este mai mare decat impozitul platit in statul cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri, suma recunoscuta care se deduce este la nivelul impozitului platit in strainatate. In situatia in care suma reprezentand creditul fiscal extern este mai mica decat impozitul platit in statul cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri, suma recunoscuta reprezentand creditul fiscal extern acordat este la nivelul sumei calculate conform alin. (2) al prezentului punct.
  (6) Calcularea creditului fiscal extern se face de catre organul fiscal competent, separat pe fiecare sursa de venit. In situatia in care contribuabilul in cauza obtine venituri din strainatate din mai multe state cu care Romania are incheiate conventii de evitare a dublei impuneri, creditul extern admis a fi dedus din impozitul datorat in Romania se va calcula, potrivit procedurii prevazute mai sus, pentru fiecare sursa de venit si pe fiecare tara.
  (7) In cazul veniturilor prevazute la art. 61 lit. b), d), e), g) si h) din Codul fiscal, creditul fiscal extern se acorda pentru fiecare venit similar din Romania. Creditul fiscal extern pentru veniturile din statul cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri, a caror impunere in Romania este finala, se va acorda astfel:
  a) in situatia in care in strainatate cota de impozit este mai mare decat cea prevazuta in titlul IV din Codul fiscal pentru un venit similar, creditul fiscal extern este limitat la impozitul pe venit calculat, aplicandu-se cota prevazuta in acest titlu;
  b) in situatia in care cota de impozit este mai mica in strainatate decat cota de impozit pentru un venit similar din Romania, creditul fiscal extern este calculat la nivelul impozitului platit in strainatate, iar impozitul anual ramas de achitat in Romania se calculeaza ca diferenta intre impozitul pe venit calculat aplicandu-se cota de impozit prevazuta la titlul IV din Codul fiscal si impozitul pe venit platit in strainatate pentru venitul realizat in strainatate.
  Pentru veniturile prevazute la art. 61 lit. b), d), e), g) si h) din Codul fiscal, creditul fiscal se acorda potrivit prevederilor alin. (4).
  (8) a) In situatia prevazuta la pct. 12 alin. (19) al normelor date in aplicarea art. 76 alin. (4) lit. o) din Codul fiscal, platitorul de venit din salarii restituie contribuabilului impozitul retinut pe venitul din salarii potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala.
  b) In vederea regularizarii de catre organul fiscal a impozitului pe salarii datorat in Romania pentru activitatea desfasurata in strainatate, contribuabilii prevazuti la art. 59 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal care sunt platiti pentru activitatea salariala desfasurata in strainatate de catre sau in numele unui angajator care este rezident in Romania sau are sediul permanent in Romania au obligatia de a declara in Romania veniturile respective potrivit declaratiei privind veniturile realizate din strainatate la termenul prevazut de lege, cu exceptia contribuabililor care realizeaza venituri de aceasta natura in conditiile prevazute la pct. 12 alin. (20), alin. (23) lit. a) si alin. (25), pentru care impozitul este final.
  c) Declaratia privind veniturile realizate din strainatate se depune la organul fiscal competent insotita de urmatoarele documente justificative:
  (i) documentul mentionat la art. 81 alin. (2) din Codul fiscal intocmit de angajatorul rezident in Romania ori de catre un sediu permanent in Romania care efectueaza plati de natura salariala din care sa rezulte venitul baza de calcul al impozitului;
  (ii) contractul de detasare;
  (iii) documente justificative privind incetarea raportului de munca, dupa caz;
  (iv) certificatul de atestare a impozitului platit in strainatate de contribuabil, eliberat de autoritatea competenta a statului strain, sau orice alt document justificativ privind venitul realizat si impozitul platit in celalalt stat, eliberat de autoritatea competenta din tara in care s-a obtinut venitul, precum si orice alte documente care pot sta la baza determinarii sumei impozitului platit in strainatate, pentru situatia in care dreptul de impunere a revenit statului strain.
  (9) Cand o persoana fizica rezidenta in Romania obtine venituri care in conformitate cu prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu statul strain sunt supuse impozitului pe venit in statul strain, pentru evitarea dublei impuneri se va aplica metoda prevazuta in conventie, respectiv metoda creditului sau metoda scutirii, dupa caz.
  (10) Persoanele fizice prevazute la art. 59 alin. (1) lit. a) si cele prevazute la art. 59 alin. (2) din Codul fiscal care realizeaza un venit si care, potrivit prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu un alt stat pot fi impuse in celalalt stat, iar respectiva conventie prevede ca metoda de evitare a dublei impuneri "metoda scutirii", respectivul venit va fi scutit de impozit in Romania. Acest venit se declara in Romania, dar este scutit de impozit daca se anexeaza documentul justificativ eliberat de autoritatea competenta a statului strain, care atesta impozitul platit in strainatate.
  (11) La sfarsitul anului fiscal vizat, contribuabilul anexeaza la declaratia privind venitul realizat documentele justificative privind venitul realizat si impozitul platit, eliberate de autoritatea competenta din tara in care s-a obtinut venitul si cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri. Aceste documente sunt utilizate pentru aplicarea metodelor de evitare a dublei impuneri prevazute in conventiile de evitare a dublei impuneri.
  TITLUL V
  Contributii sociale obligatorii
  CAP. I

  Dispozitii generale
  SECTIUNEA 1
  Definitii
  1. In intelesul titlului V din Codul fiscal, prin legislatie europeana aplicabila in domeniul securitatii sociale se intelege regulamentele europene privind coordonarea sistemelor de securitate sociala pe care Romania le aplica.
  CAP. II

  Contributiile de asigurari sociale datorate bugetului asigurarilor sociale de stat
  SECTIUNEA 1
  Contribuabilii/Platitorii de venit la sistemul public de pensii
  2. (1) Prin cetatenii romani, cetatenii altor state si apatrizii care nu au domiciliul sau resedinta in Romania, astfel cum sunt prevazuti la art. 136 lit. b) din Codul fiscal, se intelege acele persoane fizice care potrivit legislatiei europene aplicabile in domeniul securitatii sociale, precum si a acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte, datoreaza contributia de asigurari sociale in Romania.
  (2) In categoria persoanelor prevazute la art. 136 lit. c) din Codul fiscal se includ si persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajatori si care nu au sediul, respectiv domiciliul sau resedinta in Romania si care, potrivit legislatiei europene aplicabile in domeniul securitatii sociale, precum si acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte, datoreaza in Romania contributiile de asigurari sociale pentru salariatii lor care sunt supusi legislatiei de asigurari sociale din Romania.
  (3) In sensul art. 136 lit. a), b) si c) din Codul fiscal, persoanele care potrivit legislatiei europene aplicabile in domeniul securitatii sociale, precum si acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte, datoreaza contributia de asigurari sociale in statele respective, precum si persoanele fizice care desfasoara activitate dependenta intr-un stat care nu intra sub incidenta legislatiei europene aplicabile in domeniul securitatii sociale si a acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte, la angajatori din aceste state, care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanta in Romania, nu au calitatea de contribuabili/platitori de venit la sistemul public de pensii din Romania.
  SECTIUNEA a 2-a
  Baza de calcul al contributiei de asigurari sociale datorate bugetului asigurarilor sociale de stat in cazul persoanelor care realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum si in cazul persoanelor pentru care plata unor prestatii sociale se achita de institutii publice
  3. (1) Sumele care se includ in castigul brut realizat din salarii si in veniturile asimilate salariilor, care reprezinta baza lunara de calcul al contributiei individuale de asigurari sociale, sunt cele prevazute la art. 139 alin. (1) din Codul fiscal, inclusiv cele prevazute in normele metodologice de aplicare a art. 76 alin. (1)-(3) din Codul fiscal, cu exceptia veniturilor asupra carora nu exista obligatia platii contributiei de asigurari sociale potrivit prevederilor art. 141 si 142 din Codul fiscal.
  (2) In categoria sumelor prevazute la art. 139 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal se includ indemnizatiile persoanelor alese in consiliul de administratie/comitetul director/consiliul superior, comitetul executiv/biroul permanent, comisia de disciplina si altele asemenea, cu exceptia indemnizatiilor cenzorilor, care se incadreaza la art. 139 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal.
  (3) In categoria persoanelor prevazute la art. 139 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal se includ administratorii, membrii consiliului de administratie, consiliului de supraveghere si comitetului consultativ, precum si reprezentantii statului sau reprezentantii membrilor consiliului de administratie, fie in adunarea generala a actionarilor, fie in consiliul de administratie, dupa caz.
  (4) Sumele care depasesc limita prevazuta la art. 139 alin. (1) lit. j)-m) din Codul fiscal reprezinta venit asimilat salariilor si se cuprind in baza de calcul al contributiei individuale de asigurari sociale determinata prin cumularea cu veniturile din salarii si asimilate salariilor aferente lunii respective, potrivit regulilor prevazute la art. 76 alin. (6) din Codul fiscal.
  (5) In intelesul prevederilor art. 139 alin. (1) lit. j)-m) din Codul fiscal, prin strainatate se intelege orice alt stat, respectiv orice stat membru al Uniunii Europene, al Spatiului Economic European sau al Confederatiei Elvetiene, orice stat cu care Romania aplica un acord bilateral de securitate sociala, precum si orice stat care nu face parte din Uniunea Europeana, Spatiul Economic European sau din Confederatia Elvetiana.
  (6) In categoria sumelor prevazute la art. 139 alin. (1) lit. n) din Codul fiscal se includ remuneratiile acordate in baza contractului de mandat presedintelui si membrilor comitetului executiv; remuneratia cenzorului cu contract de mandat se incadreaza la art. 139 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal.
  4. In baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale datorate de angajatori sau de persoanele asimilate acestora, prevazuta la art. 140 din Codul fiscal, se includ sumele care fac parte din baza lunara de calcul al contributiei individuale de asigurari sociale, tinandu-se seama de exceptiile prevazute la art. 141 si 142 din Codul fiscal.
  Incadrarea locurilor de munca in conditii deosebite, speciale si alte conditii de munca se realizeaza potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare.
  Exemplu de calcul al contributiei de asigurari sociale datorate de angajator
  Se folosesc urmatoarele simboluri:
  N = cota de contributie pentru conditii normale de munca (26,3%);
  D = cota de contributie pentru conditii deosebite de munca (31,3%);
  S = cota de contributie pentru conditii speciale de munca si pentru alte conditii de munca (36,3%);
  BCA = baza de calcul al contributiei individuale de asigurari sociale (castig brut realizat, dar nu mai mult de 5 ori castigul salarial mediu brut);
  TV = suma castigurilor realizate la nivel de angajator;
  TVN = suma castigurilor realizate in conditii normale de munca la nivel de angajator;
  TVD = suma castigurilor realizate in conditii deosebite de munca la nivel de angajator;
  TVS = suma castigurilor realizate in conditii speciale de munca si in alte conditii de munca la nivel de angajator;
  NA = cota de contributie datorata de angajator pentru conditii normale de munca, 15,8% (26,3% - 10,5%);
  DA = cota de contributie datorata de angajator pentru conditii deosebite de munca, 20,8% (31,3% - 10,5%);
  SA = cota de contributie datorata de angajator pentru conditii speciale de munca si pentru alte conditii de munca, 25,8%, (36,3% - 10,5%);
  BCP = baza de calcul plafonata pentru calculul contributiei de asigurari sociale datorate de angajator (numarul de asigurati x 5 castiguri salariale medii brute);
  CMB = castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat;
  CAS datorata de asigurat = BCA x 10,5%;
  CAS datorata de angajator:
  Varianta I. Daca suma castigurilor realizate nu depaseste BCP:
  CAS datorata de angajator = TVN x NA + TVD x DA + TVS x SA
  Varianta II. Daca suma castigurilor realizate depaseste BCP:
  CAS datorata de angajator = (TVN x NA + TVD x DA + TVS x SA) x BCP / TV
  CMB = 2.415 lei (pentru anul 2015)
  Se presupune ca angajatorul are 4 salariati. In aceste conditii:
  BCP este: 4 salariati x 5 x 2.415 lei = 48.300 lei
┌──────────┬─────────────┬─────────────┬─────────────┬─────────────┬───────────┐
│ Nr. crt. │ Suma │ Suma │ Suma │ Suma │ CAS │
│asigurati │castigurilor │castigurilor │castigurilor │castigurilor │ datorata │
│ │ realizate │ realizate │ realizate │ realizate │ pentru │
│ │ (lei) │ in conditii │ in conditii │ in conditii │ asigurat │
│ │ │ normale │ deosebite │ speciale │[col. (2) x│
│ │ │ de munca │ de munca │ si in alte │ 10,5%] │
│ │ │ (lei) │ (lei) │ conditii │ (lei) │
│ │ │ │ │ de munca │ │
│ │ │ │ │ (lei) │ │
├──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┤
│ (1) │ (2) │ (3) │ (4) │ (5) │ (6) │
├──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┤
│ 1. │ 1.200 │ 1.200 │ 0 │ 0 │ 126 │
├──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┤
│ 2. │ 3.000 │ 1.500 │ 800 │ 700 │ 315 │
├──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┤
│ 3. │ 25.000 │ 15.000 │ 10.000 │ 0 │ 1.268*)│
├──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┤
│ 4. │ 28.000 │ 0 │ 0 │ 28.000 │ 1.268*)│
├──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┤
│ Total │ 57.200 │ 17.700 │ 10.800 │ 28.700 │ - │
└──────────┴─────────────┴─────────────┴─────────────┴─────────────┴───────────┘

──────────
  *) 1.268 lei = 2.415 lei x 5 x 10,5%. Intrucat, in acest caz, castigul brut lunar, total, realizat de angajat, depaseste plafonul maxim reprezentand echivalentul a 5 castiguri salariale medii brute, contributia individuala se calculeaza prin aplicarea cotei asupra acestui plafon.
  CAS datorata de angajator:
  (17.700 x 15,8% + 10.800 x 20,8% + 28.700 x 25,8%) x 48.300 / 57.200 = (2.797 lei + 2.246 lei + 7.405 lei) x 0,844 = 10.506 lei
──────────
  5. (1) In aplicarea prevederilor art. 142 lit. b) din Codul fiscal, partea care depaseste limita de 150 lei reprezinta venit din salarii si se cuprinde in baza de calcul al contributiilor sociale obligatorii.
  (2) In sensul art. 142 lit. r) din Codul fiscal, nu se cuprind in baza lunara de calcul al contributiilor sociale obligatorii tichetele cadou acordate potrivit legii, altele decat cele acordate pentru ocaziile prevazute la art. 142 lit. b) din Codul fiscal.
  (3) La incadrarea in categoria veniturilor din salarii si asimilate salariilor care nu se cuprind in bazele de calcul al contributiilor sociale obligatorii, a sumelor sau avantajelor acordate, prevazute la art. 142 din Codul fiscal, primite in legatura cu o activitate dependenta, se aplica, dupa caz, regulile stabilite prin normele metodologice de aplicare a art. 76 alin. (4) din Codul fiscal.
  SECTIUNEA a 3-a
  Stabilirea, plata si declararea contributiilor de asigurari sociale in cazul persoanelor fizice si juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, institutiilor prevazute la art. 136 lit. d)-f) din Codul fiscal, precum si in cazul persoanelor fizice care realizeaza in Romania venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din alte state
  6. (1) In sensul art. 146 alin. (6) din Codul fiscal, in cazul in care persoanele prevazute la art. 136 lit. a) si b) din Codul fiscal obtin venituri ca urmare a incheierii mai multor raporturi juridice cu acelasi angajator, aceste venituri se cumuleaza, dupa care se plafoneaza in vederea obtinerii bazei lunare de calcul al contributiei individuale de asigurari sociale. In cazul in care persoanele prevazute la art. 136 lit. a) si b) din Codul fiscal obtin venituri ca urmare a incheierii mai multor raporturi juridice cu angajatori diferiti, veniturile obtinute se plafoneaza separat de catre fiecare angajator in parte.
  (2) In sensul art. 146 alin. (10) si (11) din Codul fiscal, in cazul in care au fost acordate cumulat sume reprezentand indemnizatii de somaj sau indemnizatii de asigurari sociale de sanatate stabilite pentru perioade anterioare conform legii, in vederea stabilirii prestatiilor acordate de sistemul de asigurari sociale, sumele respective se defalca pe lunile la care se refera si se utilizeaza cotele de contributii de asigurari sociale care erau in vigoare in acea perioada.
  SECTIUNEA a 4-a
  Baza de calcul al contributiei de asigurari sociale datorate de persoanele fizice care realizeaza venituri din activitati independente
  7. (1) In sensul art. 148 alin. (2) din Codul fiscal, in cazul persoanelor fizice care realizeaza venituri din activitati independente si care determina venitul net anual pe baza normelor anuale de venit, se aplica prevederile stabilite prin Normele metodologice de aplicare a art. 69 din Codul fiscal. In cazul in care un contribuabil desfasoara mai multe activitati pentru care venitul net se determina pe baza normelor de venit sau in situatia in care un contribuabil desfasoara aceeasi activitate in doua sau mai multe locuri diferite pentru care venitul net se determina pe baza normelor anuale de venit, determinarea valorii anuale a normei de venit se efectueaza prin insumarea nivelului normelor de venit corectate potrivit criteriilor specifice de la fiecare loc de desfasurare a activitatii.
  (2) Pentru contribuabilii care isi exercita activitatea o parte din an, norma anuala de venit redusa proportional cu perioada din anul calendaristic in care a fost desfasurata activitatea potrivit regulilor stabilite prin Normele metodologice de aplicare a art. 69 din Codul fiscal se raporteaza la numarul de luni in care se desfasoara activitatea, inclusiv luna in care incepe, inceteaza sau se suspenda activitatea.
  SECTIUNEA a 5-a
  Plati anticipate cu titlu de contributii de asigurari sociale
  8. (1) In sensul art. 151 alin. (8) din Codul fiscal, persoanele fizice care realizeaza venituri din activitati independente si care in cursul anului fiscal nu se mai incadreaza in categoria persoanelor care au obligatia platii contributiei de asigurari sociale sunt cele care intra in categoria persoanelor care au calitatea de pensionari sau in categoria persoanelor asigurate in sisteme proprii de asigurari sociale, care nu au obligatia asigurarii in sistemul public de pensii potrivit art. 150 din Codul fiscal, incepand cu luna in care acestea se incadreaza in categoriile respective de persoane.
  (2) In aplicarea art. 151 alin. (8) din Codul fiscal, in cazul persoanelor fizice care realizeaza venituri din activitati independente, care in cursul anului fiscal isi inceteaza activitatea, nu se mai incadreaza in categoria persoanelor care au obligatia platii contributiei de asigurari sociale sau intra in suspendare temporara a activitatii, se aplica, dupa caz, prevederile normelor metodologice de aplicare a art. 121 din Codul fiscal, precum si regulile reglementate prin procedura de aplicare a prevederilor art. 121 alin. (10) din Codul fiscal, stabilita prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
  CAP. III

  Contributiile de asigurari sociale de sanatate datorate bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate
  SECTIUNEA 1
  Contribuabilii/Platitorii de venit la sistemul de asigurari sociale de sanatate
  9. (1) In categoria persoanelor prevazute la art. 153 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal se includ cetatenii straini si apatrizii care au solicitat si au obtinut prelungirea dreptului de sedere temporara ori au domiciliul in Romania, in baza prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
  (2) Persoanele care intra sub incidenta prevederilor art. 153 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal sunt cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, Spatiului Economic European si Confederatiei Elvetiene care nu detin o asigurare incheiata pe teritoriul altui stat membru care produce efecte pe teritoriul Romaniei, care au solicitat si au obtinut dreptul de rezidenta in Romania pentru o perioada mai mare de 3 luni, in baza prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulatie pe teritoriul Romaniei a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European si a cetatenilor Confederatiei Elvetiene, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
  (3) In categoria persoanelor prevazute la art. 153 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal se includ cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, Spatiului Economic European si Confederatiei Elvetiene care indeplinesc conditiile de lucrator frontalier si carora li s-a atribuit cod numeric personal de catre autoritatile romane, fara eliberarea unui document care sa ateste rezidenta pe teritoriul Romaniei, in baza prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulatie pe teritoriul Romaniei a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European si a cetatenilor Confederatiei Elvetiene, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
  (4) Persoanele care intra sub incidenta prevederilor art. 153 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal sunt pensionarii din sistemul public de pensii care nu mai au domiciliul in Romania si care isi stabilesc resedinta pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, al unui stat apartinand Spatiului Economic European sau al Confederatiei Elvetiene, respectiv domiciliul pe teritoriul unui stat cu care Romania aplica un acord bilateral de securitate sociala cu prevederi pentru asigurarea de boala-maternitate, care nu detin o asigurare incheiata pe teritoriul altui stat membru care produce efecte pe teritoriul Romaniei, pentru care retinerea contributiei de asigurari sociale de sanatate se realizeaza potrivit prevederilor Ordinului Casei Nationale de Pensii Publice si al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 1.285/437/2011 privind retinerea contributiilor la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate in cazul pensionarilor sistemului public de pensii din Romania avand resedinta sau domiciliul declarat pe teritoriul altui stat.
  (5) Persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora prevazute la art. 153 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal includ si contribuabilii care au calitatea de angajatori, respectiv persoanele fizice si juridice, care nu au sediul, respectiv domiciliul sau resedinta in Romania si care, potrivit legislatiei europene aplicabile in domeniul securitatii sociale, precum si a acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte, datoreaza in Romania contributiile de asigurari sociale de sanatate pentru salariatii lor care sunt supusi legislatiei de asigurari sociale de sanatate din Romania.
  (6) In sensul art. 153 alin. (1) lit. a)-d) din Codul fiscal, persoanele fizice care desfasoara activitate dependenta intr-un stat care nu intra sub incidenta legislatiei europene aplicabile in domeniul securitatii sociale si a acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte, la angajatori din aceste state, care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanta in Romania, nu au calitatea de contribuabili/platitori de venit la sistemul de asigurari sociale de sanatate din Romania.
  10. (1) Persoanele prevazute la art. 154 alin. (1) lit. d) si e) din Codul fiscal sunt exceptate de la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate numai pentru drepturile acordate de actele normative in baza carora sunt incadrate in categoriile respective de persoane. Pentru veniturile realizate, altele decat cele exceptate, se datoreaza contributie.
  (2) In cazul persoanelor prevazute la art. 154 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal, verificarea conditiei privind nivelul venitului realizat se efectueaza de catre organul fiscal, in anul urmator celui de realizare a venitului, pe baza informatiilor din declaratia privind venitul realizat sau din declaratia privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit, precum si pe baza informatiilor din evidenta fiscala a organului fiscal, dupa caz.
  SECTIUNEA a 2-a
  Baza de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate datorate in cazul persoanelor care realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum si in cazul persoanelor aflate sub protectia sau in custodia statului
  11. (1) Sumele care se includ in castigul brut realizat din salarii si in veniturile asimilate salariilor, care reprezinta baza lunara de calcul al contributiei individuale de asigurari sociale de sanatate, sunt cele prevazute la art. 157 alin. (1) din Codul fiscal, inclusiv cele prevazute in normele metodologice de aplicare a art. 76 alin. (1)-(3) din Codul fiscal, cu exceptia veniturilor asupra carora nu exista obligatia platii contributiei de asigurari sociale de sanatate potrivit prevederilor art. 157 alin. (2) din Codul fiscal.
  (2) Pentru veniturile realizate incepand cu data de 1 ianuarie 2017, din salarii sau asimilate salariilor prevazute la art. 157 alin. (1) din Codul fiscal, in situatia in care totalul veniturilor lunare realizate este mai mare decat valoarea a de 5 ori castigul salarial mediu brut prevazut la art. 139 alin. (3), contributia individuala de asigurari sociale de sanatate se calculeaza in limita acestui plafon.
  (3) Pentru veniturile realizate incepand cu data de 1 ianuarie 2017, baza de calcul lunara al contributiei de asigurari sociale de sanatate datorata de angajatori sau de persoane asimilate acestora, prevazute la art. 153 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal, reprezinta totalul castigurilor brute realizate din veniturile din salarii sau asimilate salariilor prevazute la art. 157 alin. (1) din Codul fiscal, asupra carora s-a calculat contributia individuala plafonata potrivit alin. (2).
  (4) In categoria sumelor prevazute la art. 157 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal se includ indemnizatiile persoanelor alese in consiliul de administratie/comitetul director/consiliul superior, comitetul executiv/biroul permanent, comisia de disciplina si altele, cu exceptia indemnizatiilor cenzorilor, care se incadreaza la art. 157 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal.
  (5) In categoria persoanelor prevazute la art. 157 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal se includ administratorii, membrii consiliului de administratie, consiliului de supraveghere si comitetului consultativ, precum si reprezentantii statului sau reprezentantii membrilor consiliului de administratie, fie in adunarea generala a actionarilor, fie in consiliul de administratie, dupa caz.
  (6) Sumele care depasesc limita prevazuta la art. 157 alin. (1) lit. m)-p) din Codul fiscal reprezinta venit asimilat salariilor si se cuprind in baza de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate individuala, determinata prin cumularea cu veniturile din salarii si asimilate salariilor aferente lunii respective.
  (7) In intelesul prevederilor art. 157 alin. (1) lit. m)-p) din Codul fiscal, prin strainatate se intelege orice alt stat, respectiv orice stat membru al Uniunii Europene, al Spatiului Economic European sau al Confederatiei Elvetiene, orice stat cu care Romania aplica un acord bilateral de securitate sociala, precum si orice stat (non-UE) care nu face parte din Uniunea Europeana, Spatiul Economic European sau din Confederatia Elvetiana.
  (8) In categoria sumelor prevazute la art. 157 alin. (1) lit. q) din Codul fiscal se includ remuneratiile acordate in baza contractului de mandat presedintelui si membrilor comitetului executiv, iar remuneratia cenzorului cu contract de mandat se incadreaza la art. 157 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal.
  (9) Sumele prevazute la art. 158 alin. (2) din Codul fiscal care se cuprind in baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate datorata de angajator reprezinta:
  a) indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, acordate in baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, numai pentru primele 5 zile de incapacitate temporara de munca, suportate de angajator;
  b) indemnizatiile de incapacitate temporara de munca ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale, acordate in baza Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, republicata, numai pentru primele 3 zile de incapacitate, suportate de angajator.
  SECTIUNEA a 3-a
  Stabilirea si declararea contributiilor de asigurari sociale de sanatate in cazul veniturilor obtinute de persoanele fizice aflate sub protectia sau in custodia statului si in cazul veniturilor din pensii, inclusiv a celor provenite din alte state
  12. In sensul art. 168 alin. (10) din Codul fiscal, in cazul in care au fost acordate cumulat sume reprezentand ajutor social, indemnizatii de somaj, venituri din pensii, precum si indemnizatii pentru cresterea copilului stabilite pentru perioade anterioare conform legii, sumele respective se defalca pe lunile la care se refera si se utilizeaza cotele de contributii de asigurari sociale de sanatate care erau in vigoare in acea perioada.
  13. (1) In aplicarea art. 169 alin. (5) din Codul fiscal, persoanele fizice care realizeaza venituri din pensii provenite dintr-un alt stat, cu respectarea prevederilor legislatiei europene aplicabile in domeniul securitatii sociale, precum si a acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte, completeaza declaratia prevazuta la art. 120 din Codul fiscal cu venitul estimat calculat ca produs intre venitul lunar din pensie evaluat la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din ziua precedenta depunerii declaratiei, si numarul de luni din anul fiscal in care se realizeaza venitul din pensie.
  (2) In cazul impunerilor efectuate dupa expirarea termenelor de plata prevazute la art. 169 alin. (7) din Codul fiscal, contributia de asigurari sociale de sanatate datorata se repartizeaza la termenele de plata urmatoare.
  SECTIUNEA a 4-a
  Baza de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate datorate de persoanele fizice care realizeaza venituri din activitati independente
  14. In sensul art. 170 alin. (1) din Codul fiscal, in cazul persoanelor fizice care realizeaza venituri din activitati independente si care determina venitul net anual pe baza normelor anuale de venit, se aplica prevederile pct. 7 dat in aplicarea art. 148 alin. (2) din Codul fiscal.
  SECTIUNEA a 5-a
  Plati anticipate cu titlu de contributii de asigurari sociale de sanatate
  15. In sensul art. 174 alin. (6) din Codul fiscal, pentru persoanele fizice care realizeaza venituri din activitati independente, din agricultura, silvicultura sau piscicultura, precum si persoanele fizice care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arenda, care in cursul anului fiscal isi inceteaza activitatea sau intra in suspendare temporara a activitatii, se aplica, dupa caz, prevederile normelor metodologice de aplicare a art. 121 din Codul fiscal, precum si regulile reglementate prin procedura de aplicare a prevederilor art. 121 alin. (10) din Codul fiscal, stabilita prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
  SECTIUNEA a 6-a
  Stabilirea contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru veniturile din activitati independente, din activitati agricole, silvicultura, piscicultura, din asocieri fara personalitate juridica, precum si din cedarea folosintei bunurilor
  16. Salariul de baza minim brut pe tara, prevazut la art. 175 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, este salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata aferent lunilor pentru care se stabileste contributia.
  17. In aplicarea prevederilor art. 175 alin. (3) din Codul fiscal, pentru stabilirea obligatiilor anuale de plata a contributiei de asigurari sociale de sanatate, precum si pentru incadrarea bazei lunare de calcul in plafoanele prevazute la art. 175 alin. (2) si la art. 173 din Codul fiscal, se determina baza anuala de calcul ca suma a bazelor de calcul anuale aferente veniturilor din cedarea folosintei bunurilor, asupra carora se datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate. Baza anuala de calcul nu poate fi mai mica decat valoarea a douasprezece salarii de baza minime brute pe tara si nici mai mare decat valoarea a de 5 ori castigul salarial mediu brut inmultita cu 12 luni. Daca baza anuala de calcul, determinata ca suma a bazelor de calcul anuale aferente veniturilor din cedarea folosintei bunurilor, asupra carora se datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate, este sub nivelul plafonului minim, organul fiscal stabileste, prin decizia de impunere anuala, contributia de asigurari sociale de sanatate datorata la nivelul contributiei anuale aferenta plafonului anual minim. In cazul veniturilor din cedarea folosintei bunurilor, daca baza anuala de calcul, determinata ca suma a bazelor de calcul anuale aferente veniturilor din cedarea folosintei bunurilor, asupra carora se datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate, este mai mare decat plafonul maxim, organul fiscal stabileste, prin decizia anuala, contributia anuala datorata calculata prin aplicarea cotei individuale asupra plafonului maxim. Contributia anuala datorata se aloca venitului corespunzator fiecarei surse, proportional cu ponderea in baza anuala de calcul a bazelor de calcul anuale aferente fiecarei surse, in vederea acordarii deducerii potrivit prevederilor titlului IV "Impozitul pe venit" din Codul fiscal.
  SECTIUNEA a 7-a
  Stabilirea contributiei de asigurari sociale de sanatate datorate de persoanele fizice care realizeaza venituri din investitii si din alte surse
  18. Salariul de baza minim brut pe tara, prevazut la art. 178 alin. (4) din Codul fiscal, este salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, aferent lunilor pentru care se stabileste contributia.
  SECTIUNEA a 8-a
  Stabilirea contributiei anuale de asigurari sociale de sanatate
  19. Salariul de baza minim brut pe tara, prevazut la art. 179 alin. (3) din Codul fiscal, este salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, aferent lunilor pentru care se stabileste contributia, iar castigul salarial mediu brut este cel utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul fiscal pentru care se stabileste contributia anuala de asigurari sociale de sanatate.
  SECTIUNEA a 9-a
  Stabilirea contributiei de asigurari sociale de sanatate in cazul persoanelor care nu realizeaza venituri
  20. In sensul art. 180 alin. (3) din Codul fiscal, daca perioada in care nu s-au realizat venituri este mai mica de 6 luni si nu s-a efectuat plata contributiei lunare pentru aceasta perioada, contributia datorata pentru luna in care solicita inregistrarea se raporteaza la numarul de luni in care nu s-au realizat venituri, incepand cu luna urmatoare celei in care s-au realizat venituri.
  Salariul de baza minim brut pe tara, utilizat la stabilirea bazei de calcul al contributiei, este salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, aferent lunii in care se solicita inregistrarea.
  CAP. IV

  Contributiile asigurarilor pentru somaj datorate bugetului asigurarilor pentru somaj
  SECTIUNEA 1
  Contribuabilii/platitorii de venit la sistemul de asigurari pentru somaj
  21. (1) Prin cetatenii romani, cetatenii altor state sau apatrizii care nu au domiciliul sau resedinta in Romania, astfel cum sunt prevazuti la art. 184 lit. a) din Codul fiscal, se intelege acele persoane fizice care potrivit legislatiei europene aplicabile in domeniul securitatii sociale, precum si acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte, datoreaza contributia de asigurari pentru somaj in Romania.
  (2) In categoria persoanelor prevazute la art. 184 lit. b) din Codul fiscal se includ si persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajatori si care nu au sediul, respectiv domiciliul sau resedinta in Romania si care, potrivit legislatiei europene aplicabile in domeniul securitatii sociale, precum si acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte, datoreaza in Romania contributiile de asigurari pentru somaj pentru salariatii lor, care sunt supusi legislatiei de asigurari sociale din Romania.
  (3) In sensul art. 184 lit. a) si b) din Codul fiscal, persoanele care potrivit legislatiei europene aplicabile in domeniul securitatii sociale, precum si acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte, datoreaza contributia de asigurari pentru somaj in statele respective, precum si persoanele fizice care desfasoara activitate dependenta intr-un stat care nu intra sub incidenta legislatiei europene aplicabile in domeniul securitatii sociale si acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte, la angajatori din statele respective, care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanta in Romania, nu au calitatea de contribuabili/ platitori de venit la sistemul de asigurari pentru somaj din Romania.
  SECTIUNEA a 2-a
  Veniturile pentru care se datoreaza contributia, cotele de contributii si bazele de calcul
  22. (1) Sumele care se includ in castigul brut realizat din salarii si in veniturile asimilate salariilor, care reprezinta baza lunara de calcul al contributiei individuale de asigurari pentru somaj, sunt cele prevazute la art. 187 alin. (1) din Codul fiscal, inclusiv cele prevazute in normele metodologice de aplicare a art. 76 alin. (1)-(3) din Codul fiscal, cu exceptia veniturilor asupra carora nu exista obligatia platii contributiei de asigurari pentru somaj potrivit prevederilor art. 187 alin. (2) si art. 189 din Codul fiscal.
  (2) In categoria sumelor prevazute la art. 187 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal se includ indemnizatiile persoanelor alese in comitetul director/consiliul superior, comitetul executiv/biroul permanent, comisia de disciplina si altele asemenea.
  (3) Sumele care depasesc limita prevazuta la art. 187 alin. (1) lit. g)-j) din Codul fiscal reprezinta venit asimilat salariilor si se cuprind in baza de calcul al contributiei individuale de asigurari pentru somaj, pentru salariati, manageri si directori, determinata prin cumularea cu veniturile din salarii si asimilate salariilor aferente lunii respective.
  (4) In intelesul prevederilor art. 187 alin. (1) lit. g)-j) din Codul fiscal, prin strainatate se intelege orice alt stat, respectiv orice stat membru al Uniunii Europene, al Spatiului Economic European sau al Confederatiei Elvetiene, orice stat cu care Romania aplica un acord bilateral de securitate sociala, precum si orice stat (non-UE) care nu face parte din Uniunea Europeana, Spatiul Economic European sau din Confederatia Elvetiana.
  CAP. V

  Contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate
  SECTIUNEA 1
  Contribuabilii/platitorii de venit la sistemul de asigurari sociale de sanatate, in cazul veniturilor supuse contributiei pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate
  23. In categoria persoanelor prevazute la art. 192 lit. a) din Codul fiscal se includ si contribuabilii care au calitatea de angajatori, respectiv persoanele fizice si juridice care nu au sediul, respectiv domiciliul sau resedinta in Romania si care, potrivit legislatiei europene aplicabile in domeniul securitatii sociale, precum si acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte, datoreaza in Romania contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate pentru salariatii lor care sunt supusi legislatiei de asigurari sociale de sanatate din Romania.
  SECTIUNEA a 2-a
  Veniturile pentru care se datoreaza contributia, cotele de contributii si bazele de calcul
  24. (1) Sumele care se includ in castigul brut realizat din salarii si in veniturile asimilate salariilor, care reprezinta baza lunara de calcul al contributiei pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, sunt cele prevazute la art. 195 alin. (1) si art. 196 din Codul fiscal, inclusiv cele prevazute in normele metodologice de aplicare a art. 76 alin. (1)-(3) din Codul fiscal, cu exceptia veniturilor asupra carora nu exista obligatia platii contributiei pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate potrivit prevederilor art. 195 alin. (2) si 197 din Codul fiscal.
  (2) In categoria sumelor prevazute la art. 195 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal se includ indemnizatiile persoanelor alese in consiliul de administratie/comitetul director/consiliul superior, comitetul executiv/biroul permanent, comisia de disciplina si altele.
  (3) In categoria persoanelor prevazute la art. 195 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal se includ administratorii, membrii consiliului de administratie, consiliului de supraveghere si comitetului consultativ, precum si reprezentantii statului sau reprezentantii membrilor consiliului de administratie, fie in adunarea generala a actionarilor, fie in consiliul de administratie, dupa caz.
  (4) Sumele care depasesc limita prevazuta la art. 195 alin. (1) lit. h)-k) din Codul fiscal reprezinta venit asimilat salariilor si se cuprinde in baza de calcul al contributiei pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, determinata prin cumularea cu veniturile din salarii si asimilate salariilor aferente lunii respective.
  (5) In intelesul prevederilor art. 195 alin. (1) lit. h)-k) din Codul fiscal, prin strainatate se intelege orice alt stat, respectiv orice stat membru al Uniunii Europene, al Spatiului Economic European sau al Confederatiei Elvetiene, orice stat cu care Romania aplica un acord bilateral de securitate sociala, precum si orice stat care nu face parte din Uniunea Europeana, Spatiul Economic European sau din Confederatia Elvetiana.
  25. (1) Sumele prevazute la art. 196 alin. (1) din Codul fiscal, care se cuprind in baza lunara de calcul al contributiei pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate datorata de angajator reprezinta:
  a) indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate suportate de angajator, numai pentru primele 5 zile de incapacitate temporara de munca;
  b) indemnizatiile de incapacitate temporara de munca ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale.
  (2) Baza lunara de calcul al contributiei pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate se plafoneaza potrivit art. 195 alin. (3) din Codul fiscal, luand in calcul numarul asiguratilor din luna pentru care se calculeaza contributia si valoarea corespunzatoare a 12 salarii minime brute pe tara garantate in plata.
  26. In sensul art. 199 alin. (8) din Codul fiscal, in cazul in care au fost acordate cumulat sume reprezentand indemnizatii de somaj, stabilite pentru perioade anterioare conform legii, in vederea stabilirii prestatiilor acordate de sistemul de asigurari sociale de sanatate, sumele respective se defalca pe lunile la care se refera si se utilizeaza cota de contributie pentru concedii si indemnizatii care era in vigoare in acea perioada.
  CAP. VI

  Contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale
  SECTIUNEA 1
  Contribuabilii/platitorii de venit la sistemul de asigurari sociale de stat, in cazul veniturilor supuse contributiei de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale
  27. In categoria persoanelor fizice si juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, prevazute la art. 201 lit. a) din Codul fiscal, se includ si persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajatori si care nu au sediul, respectiv domiciliul sau resedinta in Romania si care, potrivit legislatiei europene aplicabile in domeniul securitatii sociale, precum si acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte, datoreaza in Romania contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale pentru salariatii lor, care sunt supusi legislatiei de asigurari sociale din Romania.
  SECTIUNEA a 2-a
  Veniturile pentru care se datoreaza contributia, cotele de contributii si bazele de calcul
  28. (1) Sumele care se includ in castigul brut care reprezinta baza lunara de calcul al contributiei de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale sunt cele prevazute la art. 204 alin. (1) din Codul fiscal, inclusiv cele prevazute in normele metodologice de aplicare a art. 76 alin. (1)-(3) din Codul fiscal, cu exceptia veniturilor asupra carora nu exista obligatia platii contributiei de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale potrivit prevederilor art. 204 alin. (2) si art. 205 din Codul fiscal.
  (2) Sumele care depasesc limita prevazuta la art. 204 alin. (1) lit. f)-g) din Codul fiscal reprezinta venit asimilat salariilor si se cuprind in baza de calcul al contributiei de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, determinata prin cumularea cu veniturile din salarii si asimilate salariilor aferente lunii respective.
  (3) In intelesul prevederilor art. 204 alin. (1) lit. f)-g) din Codul fiscal, prin strainatate se intelege orice alt stat, respectiv orice stat membru al Uniunii Europene, al Spatiului Economic European sau al Confederatiei Elvetiene, orice stat cu care Romania aplica un acord bilateral de securitate sociala, precum si orice stat care nu face parte din Uniunea Europeana, Spatiul Economic European sau din Confederatia Elvetiana.
  (4) Pe perioada in care persoanele fizice pentru care angajatorii acestora sau persoanele asimilate angajatorilor, prevazute la art. 201 lit. a) din Codul fiscal, beneficiaza de indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, baza de calcul al contributiei pentru accidente de munca si boli profesionale o reprezinta salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, corespunzator numarului zilelor lucratoare din concediul medical.
  CAP. VII

  Contributia la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, datorata de persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajator potrivit art. 4 din Legea nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale, cu modificarile ulterioare
  SECTIUNEA 1
  Veniturile pentru care se datoreaza contributia, cota de contributie si baza de calcul
  29. (1) In castigul brut realizat de un salariat incadrat cu contract individual de munca, potrivit legii, inclusiv salariatul care cumuleaza pensia cu salariul, atat pe perioada in care sunt incadrate in munca, cat si in perioadele de suspendare ca urmare a statutului de salariat pe care il detin, se includ sumele prevazute la art. 212 alin. (1) din Codul fiscal, inclusiv cele prevazute in normele metodologice de aplicare a art. 76 alin. (1)-(3) din Codul fiscal, cu exceptia veniturilor asupra carora nu exista obligatia platii contributiei la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale potrivit prevederilor art. 212 alin. (2) si art. 213 din Codul fiscal.
  (2) Sumele care depasesc limita prevazuta la art. 212 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal reprezinta venit asimilat salariilor si se cuprind in baza de calcul al contributiei la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale determinata prin cumularea cu veniturile din salarii si asimilate salariilor aferente lunii respective.
  (3) In intelesul prevederilor art. 212 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, prin strainatate se intelege orice alt stat, respectiv orice stat membru al Uniunii Europene, al Spatiului Economic European sau al Confederatiei Elvetiene, orice stat cu care Romania aplica un acord bilateral de securitate sociala, precum si orice stat care nu face parte din Uniunea Europeana, Spatiul Economic European sau din Confederatia Elvetiana.
  (4) Sumele prevazute la art. 212 alin. (1) lit. d) si e) din Codul fiscal, care se cuprind in baza lunara de calcul al contributiei la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, reprezinta indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, acordate in baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, numai pentru primele 5 zile de incapacitate, suportate de angajator, si, respectiv, indemnizatiile de incapacitate temporara de munca drept urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale, acordate in baza Legii nr. 346/2002, republicata, cu modificarile ulterioare, numai pentru primele 3 zile de incapacitate, suportate de angajator.
  TITLUL VI
  Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti si impozitul pe reprezentantele firmelor straine infiintate in Romania
  CAP. I

  Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti
  SECTIUNEA 1
  Venituri impozabile obtinute din Romania
  1. In sensul prevederilor art. 223 alin. (1) lit. c), e) si g) din Codul fiscal, veniturile de natura dobanzilor, redeventelor sau comisioanelor realizate de catre nerezidenti si care sunt cheltuieli atribuibile sediului permanent din Romania al unui nerezident sunt venituri impozabile in Romania potrivit titlului VI din Codul fiscal.
  2. In aplicarea prevederilor art. 223 alin. (1) lit. d) si e) din Codul fiscal:
  (1) Termenul redeventa cuprinde orice suma care trebuie platita in bani sau in natura pentru folosirea sau dreptul de a folosi orice proprietate sau drept prevazut la art. 7 pct. 36 din Codul fiscal, indiferent daca suma trebuie platita conform unui contract sau ca urmare a copierii ilegale sau a incalcarii drepturilor legale ale unei alte persoane.
  (2) Nu reprezinta redevente, potrivit art. 7 pct. 36 din Codul fiscal, sumele platite in schimbul obtinerii drepturilor exclusive de distributie a unui produs sau serviciu, deoarece acestea nu sunt efectuate in schimbul folosintei sau dreptului de folosinta a unui element de proprietate inclus in definitie. Intermediarul distribuitor rezident nu plateste dreptul de a folosi marca sau numele sub care sunt vandute bunurile, el obtine doar dreptul exclusiv de a vinde bunurile pe care le cumpara de la producator.
  (3) In cazul unei tranzactii care implica transferul de software, incadrarea ca redeventa a sumei care trebuie platita depinde de natura drepturilor transferate.
  (4) In cazul unui transfer partial al dreptului de autor asupra unui software, suma care trebuie platita este o redeventa daca primitorul dobandeste dreptul de a utiliza acel software, astfel incat lipsa acestui drept constituie o incalcare a dreptului de autor. Exemple de astfel de tranzactii sunt transferurile de drepturi de a reproduce si distribui catre public orice software, precum si transferurile de drept de a modifica si a face public orice software.
  (5) In analiza caracterului unei tranzactii care implica transferul de software nu se tine cont de dreptul de a copia un program exclusiv in scopul de a permite exploatarea efectiva a programului de catre utilizator. In consecinta, o suma care trebuie platita nu este o redeventa daca singurul drept transferat este un drept limitat de a copia un program, in scopul de a permite utilizatorului sa-l exploateze. Acelasi rezultat se aplica si pentru "drepturi de retea sau site", in care primitorul obtine dreptul de a face multiple copii ale unui program, exclusiv in scopul de a permite exploatarea programului pe mai multe computere sau in reteaua primitorului.
  (6) Nu reprezinta redevente sumele platite de intermediarii distribuitori ai unui software in baza unui contract prin care se acorda frecvent dreptul de distributie a unor exemplare ale software-ului, fara a da dreptul de reproducere. Distributia poate fi facuta pe suporturi tangibile sau pe cale electronica, fara ca distribuitorul sa aiba dreptul de a reproduce software-ul. De asemenea, nu reprezinta redeventa suma platita pentru un software ce urmeaza a fi supus unui proces de personalizare in vederea instalarii sale. In aceste tranzactii, intermediarii distribuitori platesc numai pentru achizitionarea exemplarelor de software si nu pentru a exploata un drept de autor pentru software.
  (7) Suma care trebuie platita pentru folosirea sau dreptul de a folosi ideile sau principiile cu privire la un software, cum ar fi schemele logice, algoritmii sau limbajele de programare, este o redeventa.
  (8) Software este orice program sau serie de programe care contine instructiuni pentru un computer, atat pentru operarea computerului (software de operare), cat si pentru indeplinirea altor sarcini (software de aplicatie).
  (9) In cazul unei tranzactii care permite unei persoane sa descarce electronic imagini, sunete sau texte, suma care trebuie platita nu este redeventa daca folosirea acestor materiale se limiteaza la drepturile necesare pentru a permite descarcarea, stocarea si exploatarea computerului, retelei sau a altui echipament de stocare, operare sau afisare a utilizatorului. In caz contrar, suma care trebuie platita pentru transferul dreptului de a reproduce si a face public un produs digital este o redeventa.
  (10) Tranzactiile ce permit clientului sa descarce electronic produse digitale pot duce la folosirea dreptului de autor de catre client, deoarece un drept de a efectua una sau mai multe copii ale continutului digital este acordat prin contract. Atunci cand compensatia este esential platita pentru altceva decat pentru folosirea sau pentru dreptul de a folosi drepturile de autor, cum ar fi pentru dobandirea altor tipuri de drepturi contractuale, date sau servicii, si folosirea dreptului de autor este limitata la drepturile necesare pentru a putea descarca, stoca si opera pe computerul, reteaua sau alte medii de stocare, rulare sau proiectare ale clientului, aceasta folosire a dreptului de autor nu trebuie sa influenteze analiza caracterului platii atunci cand se urmareste aplicarea definitiei "redeventei".
  (11) Se considera redeventa plata facuta in scopul acordarii dreptului de folosinta a dreptului de autor asupra unui produs digital ce este descarcat electronic. Aceasta ar fi situatia unei edituri care plateste pentru a obtine dreptul de a reproduce o fotografie protejata de drept de autor pe care o va descarca electronic in scopul includerii ei pe coperta unei carti pe care o editeaza. In aceasta tranzactie, motivatia esentiala a platii este achizitionarea dreptului de a folosi dreptul de autor asupra produsului digital, adica a dreptului de a reproduce si distribui fotografia, si nu simpla achizitie a continutului digital.
  (12) In cazul unui contract care implica folosirea sau dreptul de a folosi orice proprietate sau drept prevazut la art. 7 pct. 36 din Codul fiscal, precum si transferul unei alte proprietati sau altui serviciu, suma care trebuie platita conform contractului trebuie sa fie impartita, conform diverselor portiuni de contract, pe baza conditiilor contractului sau pe baza unei impartiri rezonabile, fiecarei portiuni aplicandu-i-se tratamentul fiscal corespunzator. Daca totusi o anumita parte din ceea ce urmeaza a se asigura prin contract constituie de departe scopul principal al contractului, cealalta portiune fiind auxiliara, tratamentul aplicat portiunii principale de contract se aplica intregii sume care trebuie platita conform contractului.
  (13) Este considerata redeventa si suma platita in cadrul contractului de know-how, in baza caruia vanzatorul accepta sa impartaseasca cunostintele si experienta sa cumparatorului, astfel incat cumparatorul sa le poata folosi in interesul sau si sa nu le dezvaluie publicului. In acelasi timp vanzatorul nu joaca niciun rol in aplicarea cunostintelor puse la dispozitie cumparatorului si nu garanteaza rezultatele aplicarii acestora.
  (14) In cazul contractului de prestari de servicii in care una dintre parti se angajeaza sa utilizeze cunostintele sale pentru executarea unei lucrari pentru cealalta parte, suma platita nu constituie redeventa.
  (15) Sumele platite operatorilor de sateliti de catre societatile de radio, televiziune sau de catre societatile de telecomunicatii ori de catre alti clienti, in baza unor contracte de inchiriere de transponder care permit utilizarea capacitatii de a transmite in mai multe zone geografice, nu reprezinta redeventa daca nu este transferata nicio tehnologie legata de satelit si daca clientul nu se afla in posesia satelitului cand realizeaza transmisiile, ci are numai acces la capacitatea de transmisie a acestuia. In situatia in care proprietarul satelitului inchiriaza satelitul unei alte parti, suma platita de operatorul de satelit proprietarului este considerata ca reprezentand inchirierea unui echipament industrial, comercial sau stiintific. Un tratament similar se aplica sumelor platite pentru inchirierea ori achizitionarea capacitatii unor cabluri pentru transmiterea energiei sau pentru comunicatii ori a unor conducte pentru transportul gazului sau al petrolului.
  (16) Sumele platite de un operator de retea de telecomunicatii catre un alt operator, in baza unor acorduri clasice de roaming, nu reprezinta redevente daca nu este utilizata sau transferata o tehnologie secreta. Sumele platite in cadrul acestui tip de contract nu pot fi interpretate ca fiind sume platite pentru utilizarea unui echipament comercial, industrial sau stiintific, daca nu este utilizat efectiv un echipament. Aceste sume reprezinta o taxa pentru utilizarea serviciilor de telecomunicatii furnizate de operatorul de retea din strainatate. In mod similar sumele platite pentru utilizarea sau dreptul de a utiliza frecventele radio nu reprezinta redevente.
  (17) Sumele platite pentru difuzarea unor filme la cinematograf sau prin televiziune reprezinta redeventa.
  3. (1) Potrivit art. 223 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, veniturile obtinute de nerezidenti din Romania din prestari de servicii de management sau de consultanta in orice domeniu de la un rezident sau veniturile de aceasta natura obtinute de nerezidenti si care sunt cheltuieli ale sediului permanent din Romania al unui nerezident, indiferent daca sunt sau nu prestate in Romania, sunt considerate venituri impozabile in Romania potrivit titlului VI din Codul fiscal, atunci cand nu sunt incheiate conventii de evitare a dublei impuneri intre Romania si statul de rezidenta al beneficiarului de venit sau cand beneficiarul de venit nu prezinta dovada rezidentei sale fiscale.
  (2) Incadrarea in categoria veniturilor din prestari servicii de consultanta si de management se efectueaza prin analiza contractelor incheiate si a altor documente care justifica natura veniturilor.
  4. In aplicarea art. 223 alin. (1) lit. k) din Codul fiscal, prin transport international se intelege orice activitate de transport pasageri sau bunuri efectuat de o societate in trafic international, precum si activitatile auxiliare, strans legate de aceasta activitate de transport si care nu constituie activitati separate de sine statatoare. Nu reprezinta transport international cazurile in care mijlocul de transport este operat exclusiv intre locuri aflate pe teritoriul Romaniei.
  5. In aplicarea prevederilor art. 223 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, venituri din proprietati imobiliare inseamna venituri din vanzarea, precum si din cedarea dreptului de folosinta asupra proprietatii imobiliare sau a unei cote-parti din aceasta proprietate (inchiriere, concesionare sau arendare).
  6. Potrivit prevederilor art. 223 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal, prin cedarea dreptului de folosinta a unei proprietati imobiliare se intelege si arendarea sau concesionarea proprietatii imobiliare sau a unei cote-parti din aceasta proprietate.
  SECTIUNEA a 2-a
  Retinerea impozitului din veniturile impozabile obtinute din Romania
  7. In aplicarea art. 224 alin. (1) din Codul fiscal:
  (1) Pentru veniturile obtinute de nerezidenti din Romania, platitorii de venituri au obligatia calcularii si retinerii impozitelor datorate prin stopaj la sursa, declararii si platii lor la bugetul de stat in termenul stabilit la art. 224 alin. (5) din Codul fiscal.
  (2) In cazurile prevazute la art. 223 alin. (1) lit. c), e) si g) din Codul fiscal, platitorul venitului prevazut la titlul VI din Codul fiscal care are obligatia calcularii si retinerii impozitelor datorate prin stopaj la sursa, declararii si platii lor la bugetul de stat este nerezidentul care are sediul permanent in Romania in evidenta caruia sunt inregistrate respectivele cheltuieli deductibile.
  8. In aplicarea art. 224 alin. (3) din Codul fiscal, sumele platite cu titlu de dobanda negativa nu se considera o plata de venit pentru scopurile cap. I din titlul VI.
  9. (1) Se aplica o cota de impozit de 50%, potrivit art. 224 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal veniturilor prevazute la art. 223 alin. (1) lit. b)-g), i), k), l) si o) din Codul fiscal platite intr-un stat cu care Romania nu are incheiat un instrument juridic in baza caruia sa se realizeze schimbul de informatii si aceste tranzactii sunt calificate ca fiind artificiale, indiferent daca rezidenta persoanei beneficiare a acestor venituri este intr-un stat cu care Romania are incheiata conventie pentru evitarea dublei impuneri sau nu.
  (2) Cota de impozit de 50% prevazuta la art. 224 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal se aplica veniturilor realizate sub forma de dobanzi la depozitele la vedere/conturi curente, la depozitele la termen, certificate de depozit si alte instrumente de economisire la banci si la alte institutii de credit autorizate si situate in Romania, platite intr-un stat cu care Romania nu are incheiat un instrument juridic in baza caruia sa se realizeze schimbul de informatii si aceste tranzactii sunt calificate ca fiind artificiale, indiferent de data constituirii raportului juridic.
  (3) Cota de 50% prevazuta la art. 224 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal se aplica si altor venituri de natura dobanzilor, platite intr-un stat cu care Romania nu are incheiat un instrument juridic in baza caruia sa se realizeze schimbul de informatii, cum ar fi dobanzile la credite, dobanzile in cazul contractelor de leasing financiar, dobanzile la creditele intragrup, precum si dobanzilor aferente depozitelor colaterale, conturilor escrow, considerate dobanzi pentru depozite la termen potrivit normelor Bancii Nationale a Romaniei, dar numai daca aceste tranzactii sunt calificate ca fiind artificiale.
  (4) In sensul art. 224 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal, instrumentele juridice incheiate de Romania in baza carora se realizeaza schimbul de informatii reprezinta acordurile/ conventiile bilaterale/multilaterale in baza carora Romania poate realiza un schimb de informatii care este relevant pentru aplicarea acestor prevederi legale. Lista acordurilor/conventiilor se publica pe site-ul Ministerului Finantelor Publice si se actualizeaza periodic.
  10. (1) In aplicarea art. 224 alin (4) lit. d) din Codul fiscal, veniturile sub forma de dobanzi la depozitele la vedere/conturi curente, la depozitele la termen, certificate de depozit si alte instrumente de economisire la banci si la alte institutii de credit autorizate si situate in Romania se impun cu o cota de 16% din suma acestora atunci cand veniturile de aceasta natura sunt platite intr-un stat cu care Romania are incheiat un instrument juridic in baza caruia se realizeaza schimbul de informatii si beneficiarul sumelor nu face dovada rezidentei fiscale.
  (2) Cota de 16% prevazuta la art. 224 alin (4) lit. d) din Codul fiscal se aplica si altor venituri de natura dobanzilor, cum ar fi dobanzile la credite, dobanzile in cazul contractelor de leasing financiar, dobanzile la creditele intragrup, precum si dobanzilor aferente depozitelor colaterale, conturilor escrow, considerate dobanzi pentru depozite la termen potrivit normelor Bancii Nationale a Romaniei, atunci cand veniturile de aceasta natura sunt platite intr-un stat cu care Romania are incheiat un instrument juridic in baza caruia se face schimbul de informatii si beneficiarul sumelor nu face dovada rezidentei fiscale.
  11. In aplicarea art. 224 alin. (5) din Codul fiscal:
  (1) Conversia in lei a impozitului in valuta aferent veniturilor obtinute din Romania de nerezidenti se face la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei, pentru ziua in care se plateste venitul catre nerezident si impozitul in lei rezultat se plateste la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a platit venitul.
  (2) Pentru impozitul in valuta aferent dobanzilor capitalizate realizate din Romania de nerezidenti, conversia se face, de asemenea, la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei, pentru ziua in care s-a capitalizat dobanda, respectiv la cursul valutar din momentul inregistrarii in contul curent sau in contul de depozit al titularului dobanzii capitalizate sau din momentul rascumpararii, in cazul unor instrumente de economisire, ori in momentul in care dobanda se transforma in imprumut. Impozitul in lei astfel calculat se plateste la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a inregistrat venitul/rascumparat instrumentul de economisire.
  (3) In cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost platite actionarilor sau asociatilor pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se declara si se plateste pana la data de 25 a primei luni a anului fiscal urmator anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, iar nerezidentul prezinta certificatul de rezidenta fiscala valabil pentru anul pentru care s-au aprobat situatiile financiare anuale pentru a i se aplica in vederea impozitarii cota mai favorabila din Codul fiscal sau din conventia de evitare a dublei impuneri incheiata de Romania cu statul de rezidenta al nerezidentului, beneficiar al dividendului. Cota de impozit de 5% prevazuta la art. 224 alin (4) lit. b) din Codul fiscal se aplica asupra veniturilor din dividende distribuite incepand cu data de 1 ianuarie 2016.
  SECTIUNEA a 3-a
  Tratamentul fiscal al veniturilor din dobanzi obtinute din Romania de persoane juridice rezidente intr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European
  12. (1) Optiunea de regularizare a impozitului platit conform art. 224 sau art. 225 alin. (1) din Codul fiscal, dupa caz, poate fi realizata de persoana nerezidenta in perioada de prescriptie stabilita potrivit Codului de procedura fiscala.
  (2) La declaratia fiscala care se depune in vederea regularizarii impozitului platit conform art. 224, respectiv a art. 225 alin. (1) din Codul fiscal se anexeaza doua certificate de rezidenta fiscale in original sau copie legalizata, insotite de o traducere autorizata in limba romana. Un certificat de rezidenta fiscala in care se mentioneaza ca beneficiarul venitului a avut rezidenta fiscala in anul in care s-a obtinut venitul din Romania intr-un stat al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European si un certificat de rezidenta fiscala in care se mentioneaza ca beneficiarul venitului a avut rezidenta fiscala intr-un stat al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European in anul in care a exercitat optiunea pentru a-si regulariza in Romania impozitul pe profit.
  (3) In cazul obtinerii veniturilor de natura dobanzilor de catre persoane juridice straine rezidente intr-un stat al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European, se au in vedere in principal urmatoarele cheltuieli pentru determinarea rezultatului fiscal aferent veniturilor din dobanzi : costuri de refinantare direct legate de dobanda obtinuta in baza imprumutului, pierderi de schimb valutar direct legate de imprumutul in valuta, comisioane direct atribuibile imprumutului, alte costuri cum ar fi costurile de asigurare, de acoperire a riscului sau costuri operationale cu conditia urmaririi si regasirii acestor costuri in acordul de imprumut.
  SECTIUNEA a 4-a
  Tratamentul fiscal al categoriilor de venituri din activitati independente impozabile in Romania obtinute de persoane fizice rezidente intr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European
  13. Optiunea de regularizare a impozitului platit conform art. 224, respectiv a art. 226 alin. (1) din Codul fiscal poate fi realizata de persoana nerezidenta in perioada de prescriptie stabilita potrivit Codului de procedura fiscala. La declaratia fiscala care se depune in vederea regularizarii impozitului platit conform art. 224, respectiv a art. 226 alin. (1) din Codul fiscal se anexeaza doua certificate de rezidenta fiscale in original sau copie legalizata, insotite de o traducere autorizata in limba romana. Un certificat de rezidenta fiscala in care se mentioneaza ca beneficiarul venitului a avut rezidenta fiscala in anul in care s-a obtinut venitul din Romania intr-un stat al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European si un certificat de rezidenta fiscala in care se mentioneaza ca beneficiarul venitului a avut rezidenta fiscala intr-un stat al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European in anul in care a exercitat optiunea pentru a-si regulariza in Romania impozitul pe venit.
  SECTIUNEA a 5-a
  Retinerea impozitului din veniturile obtinute din Romania de persoane rezidente intr-un stat membru al Uniunii Europene sau intr-un stat cu care Romania are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri din activitati desfasurate de artisti si sportivi
  14. Optiunea de regularizare a impozitului platit conform art. 227 alin. (1) din Codul fiscal poate fi realizata de persoana nerezidenta in perioada de prescriptie stabilita potrivit Codului de procedura fiscala. La declaratia fiscala care se depune in vederea regularizarii impozitului platit conform art. 227 alin. (1) din Codul fiscal se anexeaza doua certificate de rezidenta fiscale in original sau copie legalizata, insotite de o traducere autorizata in limba romana. Un certificat de rezidenta fiscala in care se mentioneaza ca beneficiarul venitului a avut rezidenta fiscala in anul in care s-a obtinut venitul din Romania intr-un stat al Uniunii Europene sau intr-un stat cu care Romania are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri si un certificat de rezidenta fiscala in care se mentioneaza ca beneficiarul venitului a avut rezidenta fiscala intr-un stat al Uniunii Europene sau intr-un stat cu care Romania are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri in anul in care a exercitat optiunea, pentru a-si regulariza in Romania impozitul pe profit sau pe venit, dupa caz.
  SECTIUNEA a 6-a
  Scutiri de la impozitul prevazut in prezentul capitol
  15. In aplicarea prevederilor art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal:
  (1) Conditia privitoare la perioada minima de detinere de 1 an va fi inteleasa luandu-se in considerare hotararea Curtii Europene de Justitie in cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen - C-283/94, C-291/94 si C-292/94, si anume: daca la data platii perioada minima de detinere de 1 an nu este incheiata, scutirea prevazuta in Codul fiscal nu se va acorda.
  (2) In situatia in care persoana juridica romana, respectiv sediul permanent din Romania poate face dovada ca perioada minima de detinere de 1 an a fost indeplinita dupa data platii, beneficiarul efectiv persoana nerezidenta poate solicita restituirea impozitelor platite in plus, potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala.
  16. Premiile prevazute la art. 229 alin. (1) lit. d) si e) din Codul fiscal sunt premii de natura celor platite de la bugetul de stat sau de la bugetele consiliilor locale prin intermediul institutiilor publice centrale si locale.
  17. In aplicarea prevederilor art. 229 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal:
  (1) Conditia privitoare la perioada minima de detinere de 2 ani prevazuta la art. 255 alin. (10) din Codul fiscal va fi inteleasa luandu-se in considerare hotararea Curtii Europene de Justitie in cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen - C-283/94, C-291/94 si C-292/94, si anume: daca la data platii perioada minima de detinere de 2 ani nu este incheiata, scutirea prevazuta in Codul fiscal nu se va acorda.
  (2) In situatia in care persoana juridica romana, respectiv sediul permanent din Romania poate face dovada ca perioada minima de detinere de 2 ani a fost indeplinita dupa data platii, beneficiarul efectiv persoana nerezidenta poate solicita restituirea impozitelor platite in plus, potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala.
  SECTIUNEA a 7-a
  Coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele ale conventiilor de evitare a dublei impuneri si a legislatiei Uniunii Europene
  18. In aplicarea art. 230 alin. (1) din Codul fiscal:
  (1) Dispozitiile alin. 2 ale art. "Dividende", "Dobanzi", "Comisioane", "Redevente" din conventiile de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu alte state, care reglementeaza impunerea in tara de sursa a acestor venituri, se aplica cu prioritate. In cazul cand legislatia interna prevede in mod expres o cota de impozitare mai favorabila sunt aplicabile prevederile legislatiei interne.
  (2) Dispozitiile alin. 2 ale art. "Dividende", "Dobanzi", "Comisioane", "Redevente" din conventiile de evitare a dublei impuneri deroga de la prevederile paragrafului 1 al acestor articole din conventiile respective.
  (3) Aplicarea alin. 2 al art. "Dividende", "Dobanzi", "Comisioane", "Redevente" din conventiile de evitare a dublei impuneri care prevad impunerea in statul de sursa nu conduce la o dubla impunere pentru acelasi venit, intrucat statul de rezidenta acorda credit fiscal/scutire pentru impozitul platit in Romania, in conformitate cu prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri.
  (4) Dispozitiile titlurilor II si IV din Codul fiscal reprezinta legislatia interna si se aplica atunci cand Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri cu statul al carui rezident este beneficiarul venitului realizat din Romania si acesta prezinta certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. 19 alin. (1). In acest sens, se vor avea in vedere veniturile mentionate la art. 223 alin. (2) din Codul fiscal, precum si alte venituri pentru care Romania are potrivit conventiilor de evitare a dublei impuneri drept de impozitare.
  (5) Prevederile titlului VI din Codul fiscal se aplica atunci cand beneficiarul venitului obtinut din Romania este rezident al unui stat cu care Romania nu are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri sau cand beneficiarul venitului obtinut din Romania, rezident al unui stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri, nu prezinta certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. 19 alin. (1) ori atunci cand impozitul datorat de nerezident este suportat de catre platitorul de venit.
  (6) Prevederile Acordului incheiat intre Comunitatea Europeana si Confederatia Elvetiana de stabilire a unor masuri echivalente cu cele prevazute de Directiva 2003/48/CE a Consiliului din 3 iunie 2003 privind impozitarea veniturilor din economii sub forma platilor de dobanzi se aplica de la data aderarii la Uniunea Europeana.
  (7) In cazul Romaniei, societatile pentru care sunt aplicabile prevederile art. 15 pct. (1), respectiv pct. (2) ale Acordului incheiat intre Comunitatea Europeana si Confederatia Elvetiana de stabilire a unor masuri echivalente cu cele prevazute de Directiva 2003/48/CE a Consiliului din 3 iunie 2003 privind impozitarea veniturilor din economii sub forma platilor de dobanzi sunt cele mentionate la art. 229 alin. (1) lit. c) pct. 3 din Codul fiscal, respectiv cele mentionate la art. 263 lit. x) din Codul fiscal.
  (8) In situatia in care pentru acelasi venit sunt cote diferite de impunere in legislatia interna, legislatia europeana sau in conventiile de evitare a dublei impuneri, se aplica cota de impozit mai favorabila, daca beneficiarul venitului face dovada rezidentei intr-un stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri si, dupa caz, indeplineste conditia de beneficiar al legislatiei Uniunii Europene.
  19. In scopul aplicarii art. 230 alin. (2) din Codul fiscal:
  (1) Pentru a beneficia de prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate intre Romania si statul sau de rezidenta, precum si de cele ale legislatiei Uniunii Europene, nerezidentul beneficiar al veniturilor din Romania trebuie sa prezinte certificatul de rezidenta fiscala eliberat de autoritatea fiscala din statul respectiv sau un alt document eliberat de catre o alta autoritate decat cea fiscala, care are atributii in domeniul certificarii rezidentei conform legislatiei interne a acelui stat.
  (2) Nerezidentii care sunt beneficiarii veniturilor din Romania depun la platitorul de venit originalul sau copia legalizata a certificatului de rezidenta fiscala ori a documentului mentionat la alin. (1), insotite de o traducere autorizata in limba romana. In situatia in care autoritatea competenta straina emite certificatul de rezidenta fiscala in format electronic sau online, acesta reprezinta originalul certificatului de rezidenta fiscala avut in vedere pentru aplicarea conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate intre Romania si statul de rezidenta al beneficiarului veniturilor obtinute din Romania, respectiv pentru aplicarea legislatiei Uniunii Europene, dupa caz.
  (3) In ipoteza in care nerezidentul beneficiar al veniturilor din Romania transmite un singur original al certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevazut la alin. (1) unui platitor de venituri rezident roman care are filiale, sucursale ori puncte de lucru in diferite localitati din Romania si care fac plati, la randul lor, catre beneficiarul de venituri nerezident, primitorul originalului certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevazut la alin. (1) va transmite la fiecare subunitate o copie legalizata a certificatului de rezidenta fiscala sau a documentului prevazut la alin. (1), insotita de o traducere autorizata in limba romana. Pe copia legalizata primitorul originalului certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevazut la alin. (1) va semna cu mentiunea ca detine originalul acestuia.
  (4) Prevederile alin. (3) sunt valabile si in situatia in care nerezidentul beneficiar al veniturilor din Romania are infiintata o filiala in Romania care are relatii contractuale cu diversi clienti din localitati diferite din Romania si care primeste un singur original al certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevazut la alin. (1). Filiala apartinand persoanei nerezidente va face copii legalizate pe care le va distribui clientilor romani.
  (5) Nerezidentii, beneficiari ai veniturilor obtinute din Romania care au deschise conturi de custodie la agentii custode, definiti potrivit legii romane, vor depune la acesti agenti custode originalul certificatului de rezidenta fiscala ori a documentului mentionat la alin. (1). Agentul custode va transmite, la cererea nerezidentului, copia legalizata a certificatului de rezidenta fiscala ori a documentului mentionat la alin. (1), insotita de o traducere autorizata in limba romana, fiecarei persoane care a facut plati catre beneficiarul de venituri nerezident. Pe copia legalizata, agentul custode, primitor al originalului certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevazut la alin. (1), va semna cu mentiunea ca detine originalul acestuia.
  (6) Un nerezident poate fi considerat rezident al unui stat si ca urmare a informatiilor primite pe baza schimbului de informatii initiat/procedurii amiabile declansate de o tara partenera de conventie de evitare a dublei impuneri.
  (7) In certificatul de rezidenta fiscala sau in documentul prevazut la alin. (1), prezentat de nerezidentii care au obtinut venituri din Romania, trebuie sa se ateste ca acestia au fost rezidenti in statele cu care Romania are incheiate conventii de evitare a dublei impuneri, in anul/perioada obtinerii veniturilor sau in anul/perioada pentru care a fost emis certificatul de rezidenta fiscala ori documentul prevazut la alin. (1).
  (8) Platitorul de venit este raspunzator pentru primirea in termenul stabilit a originalului sau a copiei legalizate a certificatului de rezidenta fiscala ori a documentului prevazut la alin. (1) si pentru aplicarea prevederilor din conventiile de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu diverse state.
  (9) Forma si continutul certificatului de rezidenta fiscala sau ale documentului prevazut la alin. (1) pentru nerezidenti sunt cele emise de autoritatea din statul de rezidenta al beneficiarului venitului. Certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la alin. (1) trebuie sa cuprinda, in principal, elemente de identificare a nerezidentului, precum si a autoritatii care a emis certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la alin. (1), de exemplu: numele, denumirea, adresa, codul de identificare fiscala, mentiunea ca este rezident fiscal in statul emitent, precum si data emiterii certificatului sau a documentului.
  20. Pentru aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri si ale art. 230 alin. (5) din Codul fiscal:
  (1) In cazul castigurilor din transferul titlurilor de valoare realizate printr-un intermediar, definit potrivit legislatiei in materie, rezident in Romania, originalul sau copia legalizata a certificatului de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. 19 alin. (1), insotit/insotita de o traducere autorizata in limba romana se depune de persoana fizica nerezidenta la intermediar pentru indeplinirea obligatiilor fiscale si declarative.
  (2) Pentru aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri in cazul persoanelor fizice nerezidente care obtin castiguri din transferul titlurilor de valoare si operatiunea nu se efectueaza printr-un intermediar, precum si in cazul persoanelor juridice straine care obtin castiguri din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana, certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. 19 alin. (1) se depune la societatea ale carei titluri de valoare/titluri de participare sunt transferate, respectiv sunt vandute-cesionate. O copie legalizata a certificatului de rezidenta fiscala sau a documentului prevazut la pct. 19 alin. (1), insotita de o traducere autorizata in limba romana, se va anexa la declaratia de venit sau la declaratia privind impozitul pe profit, dupa caz, care se depune la organul fiscal competent.
  21. Prevederile titlului II sau IV din Codul fiscal, in ceea ce priveste determinarea, stabilirea, declararea si plata impozitului asupra rezultatului fiscal din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana, respectiv a castigului/pierderii din transferul titlurilor de valoare sunt aplicabile persoanelor nerezidente in conditiile neprezentarii certificatului de rezidenta fiscala sau atunci cand Romania nu are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri cu statul de rezidenta al beneficiarului acestor profituri/castiguri ori in cazul in care, prin conventie, Romania are dreptul de impunere asupra profitului/castigului. Declaratia de venit sau declaratia privind impozitul pe profit, dupa caz, se depune de persoana nerezidenta la organul fiscal competent.
  SECTIUNEA a 8-a
  Declaratii anuale privind retinerea la sursa
  22. (1) In aplicarea art. 231 alin. (1) din Codul fiscal, modelul si continutul declaratiei informative privind impozitul retinut pentru veniturile cu regim de retinere la sursa/venituri scutite, pe beneficiari de venit nerezidenti, se aproba prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, potrivit Codului de procedura fiscala.
  (2) Declaratia depusa de platitorii de venituri, potrivit art. 231 alin. (1) din Codul fiscal, care au obligatia sa retina la sursa impozitul pentru veniturile obtinute de nerezidenti din Romania in anul 2015 este prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentele norme metodologice.
  (3) Platitorii de venituri sub forma dobanzilor depun pana in ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului 2016, respectiv pana in ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului 2017 in relatia cu Austria declaratia informativa prevazuta la art. 231 alin. (2) din Codul fiscal, pentru veniturile din dobanzile realizate din Romania de catre persoane fizice rezidente in state membre ale Uniunii Europene in anul 2015, respectiv in anul 2016 in relatia cu Austria.
  SECTIUNEA a 9-a
  Certificatele de atestare a impozitului platit de nerezidenti
  23. In aplicarea art. 232 din Codul fiscal:
  (1) Cererea de eliberare a certificatului de atestare a impozitului platit de nerezidenti se depune la organul fiscal teritorial in raza caruia platitorul de venit este inregistrat ca platitor de impozite si taxe.
  (2) Certificatul de atestare a impozitului platit de nerezidenti se elibereaza de catre organul fiscal teritorial in raza caruia platitorul de venit este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, pe baza cererii depuse de beneficiarul venitului sau de platitorul de venit in numele acestuia.
  (3) Forma cererii si a certificatului de atestare a impozitului platit de nerezident, precum si instructiunile de completare si eliberare se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.
  CAP. II

  Impozitul pe reprezentante
  SECTIUNEA 1
  Contribuabili
  24. In scopul aplicarii art. 235 din Codul fiscal:
  (1) Persoanele juridice straine, prin reprezentante infiintate in Romania, nu sunt abilitate sa desfasoare activitati de productie, comert sau prestari de servicii, aceste reprezentante neavand calitatea de persoana juridica.
  (2) Persoanele juridice straine care doresc sa isi infiinteze o reprezentanta in Romania trebuie sa obtina autorizatia prevazuta de lege.
  (3) Autorizatia obtinuta poate fi retrasa in conditiile care sunt stabilite prin acelasi act normativ.
  SECTIUNEA a 2-a
  Stabilirea impozitului
  25. Potrivit art. 236 alin. (2) din Codul fiscal, in cazul persoanelor juridice straine care infiinteaza o reprezentanta in Romania in cursul unei luni din anul de impunere, impozitul pentru anul de impunere se calculeaza incepand cu data de 1 a lunii in care reprezentanta a fost infiintata pana la sfarsitul anului respectiv. Pentru reprezentantele care se desfiinteaza in cursul anului de impunere impozitul anual se recalculeaza pentru perioada de activitate de la inceputul anului pana la data de 1 a lunii urmatoare celei in care a avut loc desfiintarea reprezentantei.
  SECTIUNEA a 3-a
  Plata impozitului si depunerea declaratiei fiscale
  26. In aplicarea art. 237 din Codul fiscal:
  (1) Impozitul datorat pana la data de 25 iunie de reprezentantele care sunt infiintate in primul semestru al anului este proportional cu numarul de luni de activitate desfasurata de reprezentanta in cursul semestrului I. Pentru semestrul II, impozitul reprezentand echivalentul in lei al sumei de 2.000 de euro se va plati pana la data de 25 decembrie inclusiv.
  (2) Forma declaratiei fiscale care va fi depusa anual la autoritatea fiscala competenta si instructiunile de completare se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.
  Declaratia anuala de impunere, precum si declaratia fiscala in cazul infiintarii sau desfiintarii reprezentantei in cursul anului pot fi depuse in numele persoanei juridice straine si de reprezentantul reprezentantei la organul fiscal teritorial in raza caruia reprezentanta isi desfasoara activitatea.
  (3) Forma declaratiei fiscale care va fi depusa la autoritatea fiscala competenta in caz de infiintare sau de desfiintare a reprezentantei si instructiunile de completare vor fi aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice.
  (4) In termen de 30 de zile de la data depunerii declaratiei fiscale de infiintare sau de desfiintare a reprezentantei, organul fiscal teritorial stabileste sau recalculeaza impozitul stabilit pentru perioada in care reprezentanta va desfasura sau isi va inceta activitatea, dupa caz.


  ANEXA
  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VI din Codul fiscal
[] Declaratie rectificativa

DECLARATIE INFORMATIVA
privind impozitul retinut pentru veniturile cu regim de retinere
la sursa/venituri scutite, pe beneficiari de venit nerezidenti

Anul .........

A. Datele de identificare a platitorului de venit
Denumirea/Numele si prenumele Codul de identificare fiscala/CNP
┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│ │ │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘
Adresa: Judet/ Sectorul Localitatea
┌──────────────────────────────────────┬────────────┬──────────────────────────┐
│ │ │ │
└──────────────────────────────────────┴────────────┴──────────────────────────┘
Strada Nr. Bl. Sc. Et. Ap.
┌──────────────────────────────────────┬──────┬───────┬───────┬───────┬────────┐
│ │ │ │ │ │ │
└──────────────────────────────────────┴──────┴───────┴───────┴───────┴────────┘
Cod postal Telefon fix Telefon mobil Fax E-mail
┌───────────────┬─────────────────┬───────────────┬─────────────┬──────────────┐
│ │ │ │ │ │
└───────────────┴─────────────────┴───────────────┴─────────────┴──────────────┘

B. Datele de identificare a beneficiarului de venit nerezident
┌────┬─────────────────────────┬─────────────────────┬─────────────────────────┐
│Nr. │ Denumirea statului de │ │ Codul de identificarea │
│crt.│ rezidenta a │ Denumirea/ │ fiscala atribuit de │
│ │ beneficiarului de venit │ Numele si prenumele │autoritatea din Romania*)│
├────┼─────────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────────┤
├────┼─────────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────────┤
├────┼─────────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────────┤
└────┴─────────────────────────┴─────────────────────┴─────────────────────────┘

C. Date informative privind impozitul retinut la sursa/venituri scutite pe
beneficiari de venit nerezidenti

┌────┬──────────────────┬──────────┬───────────────┬───────────┬───────────────┐
│Nr. │ Denumirea/Numele │ │ Venitul │ Impozit │Actul normativ │
│crt.│ si prenumele │ │ beneficiarului│ retinut/ │ care │
│ │ beneficiarului │ Natura │ de venit │scutire de │ reglementeaza │
│ │ de venit │ venitului│ nerezident │ impozit │ impunerea/ │
│ │ nerezident │ │ (suma bruta) │ │ scutirea │
├────┼──────────────────┼──────────┼───────────────┼───────────┼───────────────┤
├────┼──────────────────┼──────────┼───────────────┼───────────┼───────────────┤
├────┼──────────────────┼──────────┼───────────────┼───────────┼───────────────┤
└────┴──────────────────┴──────────┴───────────────┴───────────┴───────────────┘

Sub sanctiunile aplicate faptei de fals in acte publice, declar ca datele
inscrise in acest formular sunt corecte si complete.

Numele si prenumele .................. Semnatura
Functia .....................
Loc rezervat organului fiscal Numar de inregistrare ...........

Data

Declaratia se completeaza in doua exemplare:
- originalul se depune la organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla
domiciliul fiscal al platitorului de venit;
- copia se pastreaza de catre platitorul de venit.

──────────
* Daca pentru veniturile obtinute din Romania in anul 2015 nerezidentului nu
i-a fost atribuit cod de identificare fiscala, aceasta rubrica se completeaza cu
datele de identificare ale beneficiarului de venit nerezident.
──────────

  TITLUL VII
  Taxa pe valoarea adaugata
  CAP. I

  Definitii
  SECTIUNEA 1
  Semnificatia unor termeni si expresii
  1. (1) Potrivit art. 266 alin. (1) pct. 9 din Codul fiscal, atunci cand intervin modificari in Nomenclatura combinata, se realizeaza corespondenta dintre codurile NC prevazute in titlul VII din Codul fiscal, in normele, ordinele si instructiunile date in aplicarea acestuia si noile coduri din nomenclatura adoptata in temeiul art. 12 din Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifara si statistica si Tariful Vamal Comun.
  (2) In aplicarea prevederilor art. 266 alin. (2) din Codul fiscal, locul in care o persoana impozabila si-a stabilit sediul activitatii economice este locul in care se desfasoara functiile de administrare centrala a societatii. Pentru a stabili locul unde o persoana impozabila isi are stabilit sediul activitatii sale economice se iau in considerare locul in care se iau deciziile principale legate de managementul general al societatii, locul in care se afla sediul social al societatii si locul in care se intalneste conducerea societatii. In cazul in care aceste criterii nu permit determinarea cu certitudine a locului de stabilire a sediului unei activitati economice, locul in care se iau deciziile principale legate de managementul general al societatii este criteriul care prevaleaza. O persoana impozabila poate avea sediul activitatii economice intr-un stat membru chiar daca nu realizeaza efectiv activitati economice in statul respectiv. Prezenta unei cutii postale sau a unor reprezentante comerciale nu poate fi considerata ca sediu al activitatii economice a unei persoane impozabile, daca nu sunt indeplinite conditiile mentionate in tezele anterioare.
  (3) In cazul persoanelor fizice care sunt persoane impozabile pentru care nu poate fi identificat un sediu al activitatii economice in sensul alin. (2), domiciliul stabil al acestor persoane este considerat sediul activitatii economice, in scopul determinarii statului in care acestea sunt stabilite, in sensul art. 266 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal.
  (4) In aplicarea titlului VII al Codului fiscal, "domiciliul stabil" al unei persoane fizice, impozabile sau nu, inseamna adresa inregistrata in registrul de evidenta a populatiei ori intr-un registru similar sau adresa indicata de persoana respectiva autoritatilor fiscale competente, cu exceptia cazului in care exista dovada ca aceasta adresa nu reflecta realitatea.
  (5) "Resedinta obisnuita" a unei persoane fizice, impozabile sau nu, mentionata in titlul VII al Codului fiscal reprezinta locul in care persoana fizica respectiva locuieste in mod obisnuit, ca rezultat al unor legaturi personale si profesionale. Atunci cand exista legaturi profesionale intr-o alta tara decat cea in care exista legaturi personale sau cand nu exista legaturi profesionale, locul "resedintei obisnuite" se determina pe baza legaturilor personale care indica existenta unor legaturi stranse intre persoana respectiva si locul in care locuieste.
  (6) In scopul aplicarii prevederilor art. 266 alin. (2) lit. c) si art. 307 din Codul fiscal:
  a) daca sediul fix din Romania al unei persoane impozabile care are sediul activitatii economice in afara Romaniei nu participa la livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, respectiv resursele tehnice si/sau umane din Romania nu sunt utilizate pentru realizarea acestor operatiuni, se considera ca persoana impozabila nu este stabilita in Romania pentru respectivele operatiuni;
  b) daca sediul fix din Romania al unei persoane impozabile care are sediul activitatii economice in afara Romaniei participa la livrarea de bunuri sau prestarea de servicii inainte sau in timpul realizarii acestor operatiuni sau conform unor intelegeri este prevazut ca sediul fix poate sa intervina ulterior derularii operatiunilor pentru operatiuni postvanzare ori pentru respectarea unor clauze contractuale de garantie si aceasta potentiala participare nu constituie o operatiune separata din perspectiva TVA, masura in care sunt utilizate resursele umane si/sau materiale in legatura cu aceste operatiuni nu este relevanta, deoarece se considera ca in orice situatie acest sediu fix participa la realizarea operatiunilor respective;
  c) atunci cand resursele tehnice si/sau umane ale sediului fix din Romania al unei persoane impozabile care are sediul activitatii economice in afara Romaniei sunt utilizate numai pentru scopuri administrative suport, cum sunt serviciile de contabilitate, de emitere a facturilor si colectarea titlurilor de creanta, utilizarea acestor resurse nu se considera ca participare la realizarea de livrari de bunuri sau prestari de servicii, fiind tratate doar ca servicii-suport necesare indeplinirii obligatiilor legate de aceste operatiuni. In aceasta situatie, se considera ca persoana impozabila nu este stabilita in Romania pentru aceste operatiuni;
  d) atunci cand factura este emisa indicand codul de inregistrare in scopuri de TVA al sediului fix din Romania, acesta se considera ca a participat la livrarea de bunuri sau la prestarea de servicii, cu exceptia situatiei in care persoana impozabila poate face dovada contrariului.
  (7) Atunci cand gazul sau energia electrica sunt livrate de o persoana impozabila sau catre o persoana impozabila care detine in Romania o licenta care ii permite sa desfasoare activitatea economica in sectorul gazului sau al energiei electrice, incluzand si cumparari si revanzari ale gazului natural sau ale energiei electrice, existenta licentei in sine nu este suficienta pentru a considera ca respectiva persoana impozabila are un sediu fix in Romania. Pentru ca sediul fix sa existe in Romania este necesar ca persoana impozabila sa indeplineasca conditiile art. 266 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal.
  SECTIUNEA a 2-a
  Aplicare teritoriala
  2. (1) Bunurile de origine din teritoriile excluse prevazute la art. 267 alin. (2) si (3) din Codul fiscal trebuie importate din perspectiva taxei, daca sunt transportate in teritoriul Uniunii Europene.
  (2) Insula Man, Principatul Monaco si zonele aflate sub suveranitatea Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord de la Akrotiri si Dhekelia sunt considerate teritorii ale statelor membre, iar operatiunile cu originea sau destinatia in:
  a) Insula Man sunt considerate cu originea sau destinatia in Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord;
  b) Principatul Monaco sunt considerate cu originea sau destinatia in Republica Franceza;
  c) zonele aflate sub suveranitatea Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord de la Akrotiri si Dhekelia sunt considerate cu originea sau cu destinatia in Republica Cipru.
  (3) Zona contigua a Romaniei si zona economica exclusiva a Romaniei, astfel cum sunt delimitate prin Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale, al zonei contigue si al zonei economice exclusive ale Romaniei, republicata, se considera ca fac parte din teritoriul Romaniei din punct de vedere al TVA, pentru operatiunile legate de activitatile desfasurate in exercitarea drepturilor prevazute de art. 56 si 77 din Conventia Natiunilor Unite asupra dreptului marii, incheiata la Montego Bay (Jamaica) la 10 decembrie 1982, ratificata prin Legea nr. 110/1996.
  CAP. II

  Operatiuni impozabile
  3. (1) Daca o operatiune indeplineste cumulativ conditiile prevazute la art. 268 alin. (1) lit. a), c) si d) din Codul fiscal, dar nu indeplineste conditia prevazuta la art. 268 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, operatiunea nu este impozabila in Romania.
  (2) Conditia referitoare la "plata" prevazuta la art. 268 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal implica existenta unei legaturi directe intre operatiune si contrapartida obtinuta. O livrare de bunuri sau o prestare de servicii este impozabila in conditiile in care aceasta operatiune aduce un avantaj clientului, iar contrapartida obtinuta, este aferenta avantajului primit, dupa cum urmeaza:
  a) conditia referitoare la existenta unui avantaj pentru un client este indeplinita in cazul in care furnizorul de bunuri sau prestatorul de servicii se angajeaza sa furnizeze bunuri si/sau servicii determinabile persoanei ce efectueaza plata sau, in absenta platii, cand operatiunea a fost realizata pentru a permite stabilirea unui astfel de angajament. Aceasta conditie este compatibila cu faptul ca serviciile au fost colective, nu au fost masurabile cu exactitate sau au facut parte dintr-o obligatie legala;
  b) conditia existentei unei legaturi intre operatiune si contrapartida obtinuta este indeplinita chiar daca pretul nu reflecta valoarea normala a operatiunii, respectiv ia forma unor cotizatii, bunuri sau servicii, reduceri de pret, sau nu este platit direct de beneficiar, ci de un tert.
  (3) Achizitia intracomunitara de mijloace noi de transport efectuata de orice persoana impozabila ori neimpozabila, prevazuta la art. 268 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, este intotdeauna considerata o operatiune impozabila in Romania, pentru care nu sunt aplicabile regulile referitoare la plafonul de achizitii intracomunitare prevazut la art. 268 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, daca locul respectivei achizitii intracomunitare este in Romania, conform art. 276 din Codul fiscal.
  (4) Achizitia intracomunitara de produse accizabile efectuata de o persoana impozabila sau de o persoana juridica neimpozabila, prevazuta la art. 268 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal, este intotdeauna considerata o operatiune impozabila in Romania, pentru care nu sunt aplicabile regulile referitoare la plafonul de achizitii intracomunitare prevazut la art. 268 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, daca locul respectivei achizitii intracomunitare este in Romania, conform art. 276 din Codul fiscal.
  (5) Echivalentul in lei al plafonului pentru achizitii intracomunitare de bunuri de 10.000 euro, prevazut la art. 268 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, aplicabil in cursul unui an calendaristic, se determina pe baza cursului valutar de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data aderarii si se rotunjeste la cifra miilor. Rotunjirea se face prin majorare cand cifra sutelor este egala sau mai mare decat 5 si prin reducere cand cifra sutelor este mai mica de 5, prin urmare plafonul este de 34.000 lei.
  (6) In aplicarea art. 268 alin. (5), pentru calculul plafonului de achizitii intracomunitare de bunuri se iau in considerare urmatoarele elemente:
  a) valoarea tuturor achizitiilor intracomunitare de bunuri, cu exceptia achizitiilor prevazute la alin. (7);
  b) valoarea tranzactiei ce conduce la depasirea plafonului pentru achizitii intracomunitare de bunuri;
  c) valoarea oricarui import efectuat de persoana juridica neimpozabila in alt stat membru, pentru bunurile transportate in Romania dupa import.
  (7) La calculul plafonului pentru achizitii intracomunitare de bunuri nu se vor lua in considerare:
  a) valoarea achizitiilor intracomunitare de produse accizabile;
  b) valoarea achizitiilor intracomunitare de mijloace noi de transport;
  c) valoarea achizitiilor de bunuri a caror livrare a fost o livrare de bunuri cu instalare sau montaj, pentru care locul livrarii se considera a fi in Romania, in conformitate cu prevederile art. 275 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal;
  d) valoarea achizitiilor de bunuri a caror livrare a fost o vanzare la distanta, pentru care locul livrarii se considera a fi in Romania, in conformitate cu prevederile art. 275 alin. (2) si (3) din Codul fiscal;
  e) valoarea achizitiilor de bunuri second-hand, de opere de arta, de obiecte de colectie si antichitati, asa cum sunt definite la art. 312 din Codul fiscal, in cazul in care aceste bunuri au fost taxate conform unui regim special similar celui prevazut la art. 312 din Codul fiscal in statul membru din care au fost livrate;
  f) valoarea achizitiilor de gaze naturale, energie electrica, energie termica sau agent frigorific a caror livrare a fost efectuata in conformitate cu prevederile art. 275 alin. (1) lit. e) si f) din Codul fiscal.
  (8) In cazul in care plafonul pentru achizitii intracomunitare de bunuri este depasit, persoana prevazuta la art. 268 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, care nu este inregistrata in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, trebuie sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA conform art. 317 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal. Inregistrarea va ramane valabila pentru perioada pana la sfarsitul anului calendaristic in care a fost depasit plafonul de achizitii si cel putin pentru anul calendaristic urmator sau, dupa caz, pana la data la care persoana respectiva se inregistreaza in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, daca aceasta data este anterioara acestui termen.
  (9) Persoana prevazuta la art. 268 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal poate solicita anularea inregistrarii oricand dupa incheierea anului calendaristic urmator celui in care s-a inregistrat, conform art. 317 alin. (5) din Codul fiscal. Prin exceptie, persoana respectiva ramane inregistrata in scopuri de TVA conform art. 317 din Codul fiscal pentru toate achizitiile intracomunitare de bunuri efectuate cel putin pentru inca un an calendaristic, daca plafonul pentru achizitii de bunuri este depasit si in anul calendaristic care a urmat celui in care persoana a fost inregistrata.
  (10) Daca dupa expirarea anului calendaristic urmator celui in care persoana a fost inregistrata persoana respectiva efectueaza o achizitie intracomunitara de bunuri in baza codului de inregistrare in scopuri de TVA obtinut conform art. 317 din Codul fiscal, se considera ca persoana a optat conform art. 268 alin. (6) din Codul fiscal, cu exceptia cazului in care este obligata sa ramana inregistrata in urma depasirii plafonului pentru achizitii de bunuri in anul urmator anului in care s-a inregistrat, situatie in care se aplica prevederile alin. (9).
  (11) Conform prevederilor art. 268 alin. (6) din Codul fiscal, persoanele impozabile care efectueaza numai operatiuni pentru care taxa nu este deductibila si persoanele juridice neimpozabile, care nu sunt inregistrate si nu au obligatia de a fi inregistrate in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, care nu depasesc plafonul pentru achizitii intracomunitare, pot opta pentru regimul general prevazut la art. 268 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal. Aceste persoane sunt obligate la plata taxei in Romania pentru toate achizitiile intracomunitare de bunuri de la data la care isi exercita optiunea si vor solicita un cod de inregistrare in scopuri de TVA conform art. 317 alin. (2) din Codul fiscal. Aceste persoane pot solicita anularea inregistrarii oricand dupa incheierea a 2 ani calendaristici ce urmeaza celui in care s-au inregistrat, conform art. 317 alin. (6) din Codul fiscal.
  (12) In cazul in care dupa incheierea a 2 ani calendaristici consecutivi de la inregistrare persoanele prevazute la alin. (11) efectueaza o achizitie intracomunitara de bunuri in baza codului de inregistrare in scopuri de TVA obtinut conform art. 317 din Codul fiscal, se considera ca aceste persoane si-au reexercitat optiunea in conditiile art. 268 alin. (6) si art. 317 alin. (7) din Codul fiscal, cu exceptia cazului in care aceste persoane sunt obligate sa ramana inregistrate in urma depasirii plafonului pentru achizitii intracomunitare de bunuri in anul calendaristic anterior, situatie in care se aplica prevederile alin. (9).
  (13) In scopul aplicarii prevederilor art. 268 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal, relatia de transport al bunurilor din primul stat membru in Romania trebuie sa existe intre furnizor si cumparatorul revanzator, oricare dintre acestia putand fi responsabil pentru transportul bunurilor, in conformitate cu conditiile Incoterms sau in conformitate cu prevederile contractuale. Daca transportul este realizat de beneficiarul livrarii ulterioare, nu sunt aplicabile masurile de simplificare pentru operatiuni triunghiulare. Obligatiile ce revin beneficiarului livrarii ulterioare, daca Romania este al treilea stat membru:
  a) sa plateasca taxa aferenta livrarii efectuate de cumparatorul revanzator care nu este stabilit in Romania, indiferent daca este sau nu inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in conformitate cu prevederile art. 307 alin. (4) si art. 326 alin. (1) sau (2) din Codul fiscal, dupa caz;
  b) sa inscrie achizitia efectuata in rubricile alocate achizitiilor intracomunitare de bunuri din decontul de taxa prevazut la art. 323 sau art. 324 din Codul fiscal, precum si in declaratia recapitulativa prevazuta la art. 325 din Codul fiscal.
  (14) In cazul operatiunilor triunghiulare efectuate in conditiile art. 268 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal, daca Romania este al doilea stat membru al cumparatorului revanzator si acesta a transmis furnizorului din primul stat membru codul sau de inregistrare in scopuri de TVA acordat conform art. 316 din Codul fiscal, cumparatorul revanzator trebuie sa indeplineasca urmatoarele obligatii:
  a) sa emita factura prevazuta la art. 319 din Codul fiscal, in care sa fie inscrise codul sau de inregistrare in scopuri de TVA in Romania si codul de inregistrare in scopuri de TVA din al treilea stat membru al beneficiarului livrarii;
  b) sa nu inscrie achizitia intracomunitara de bunuri care ar avea loc in Romania ca urmare a transmiterii codului de inregistrare in scopuri de TVA acordat conform art. 316 din Codul fiscal in declaratia recapitulativa privind achizitiile intracomunitare, prevazuta la art. 325 din Codul fiscal, aceasta fiind neimpozabila. In decontul de taxa aceste achizitii se inscriu la rubrica rezervata achizitiilor neimpozabile;
  c) sa inscrie livrarea efectuata catre beneficiarul livrarii din al treilea stat membru in rubrica rezervata livrarilor intracomunitare de bunuri scutite de taxa a decontului de taxa si in declaratia recapitulativa prevazuta la art. 325 din Codul fiscal urmatoarele date:
  1. codul de inregistrare in scopuri de TVA, din al treilea stat membru, al beneficiarului livrarii;
  2. codul T in rubrica corespunzatoare;
  3. valoarea livrarii efectuate.
  CAP. III

  Persoane impozabile
  4. (1) In sensul art. 269 alin. (2) din Codul fiscal, exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, in concordanta cu principiul de baza al sistemului de TVA potrivit caruia taxa trebuie sa fie neutra, se refera la orice tip de tranzactii, indiferent de forma lor juridica, astfel cum se mentioneaza in constatarile Curtii Europene de Justitie in cazurile C-186/89 Van Tiem, C-306/94 Regie dauphinoise, C-77/01 Empresa de Desenvolvimento Mineiro SA (EDM).
  (2) In aplicarea prevederilor alin. (1), persoanele fizice nu se considera ca realizeaza o activitate economica in sfera de aplicare a taxei atunci cand obtin venituri din vanzarea locuintelor proprietate personala sau a altor bunuri, care au fost folosite de catre acestea pentru scopuri personale. In categoria bunurilor utilizate in scopuri personale se includ constructiile si, dupa caz, terenul aferent acestora, proprietate personala a persoanelor fizice care au fost utilizate in scop de locuinta, inclusiv casele de vacanta, orice alte bunuri utilizate in scop personal de catre persoana fizica, precum si bunurile de orice natura mostenite sau dobandite ca urmare a masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate.
  (3) Persoana fizica, care nu a devenit deja persoana impozabila pentru alte activitati, se considera ca realizeaza o activitate economica din exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, daca actioneaza ca atare, de o maniera independenta, si activitatea respectiva este desfasurata in scopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate, in sensul art. 269 alin. (2) din Codul fiscal.
  (4) In cazul construirii de bunuri imobile de catre o persoana fizica, in vederea vanzarii, activitatea economica este considerata inceputa in momentul in care persoana fizica respectiva intentioneaza sa efectueze o astfel de activitate, iar intentia acesteia trebuie apreciata in baza elementelor obiective, de exemplu, faptul ca aceasta incepe sa angajeze costuri si/sau sa faca investitii pregatitoare initierii activitatii economice. Activitatea economica este considerata continua din momentul inceperii sale, incluzand si livrarea bunului sau partilor din bunul imobil construit, chiar daca este un singur bun imobil.
  (5) In cazul achizitiei de terenuri si/sau de constructii de catre persoana fizica in scopul vanzarii, livrarea acestor bunuri reprezinta o activitate cu caracter de continuitate daca persoana fizica realizeaza mai mult de o singura tranzactie in cursul unui an calendaristic. Daca persoana fizica realizeaza o singura livrare intr-un an aceasta este considerata ocazionala si nu este considerata o livrare impozabila. Daca intervine o a doua livrare in cursul aceluiasi an, prima livrare nu se impoziteaza, dar este luata in considerare la calculul plafonului prevazut la art. 310 din Codul fiscal. Totusi, daca persoana fizica deruleaza deja constructia unui bun imobil in vederea vanzarii, conform alin. (4), activitatea economica fiind deja considerata inceputa si continua, orice alte tranzactii efectuate ulterior nu mai au caracter ocazional. Livrarile de constructii si terenuri, scutite de taxa conform art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, sunt avute in vedere atat la stabilirea caracterului de continuitate al activitatii economice, cat si la calculul plafonului de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal. In situatia in care persoana fizica nu se inregistreaza in scopuri de TVA conform art. 316 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, dar incepe activitatea economica, se considera ca aplica regimul special de scutire pentru intreprinderile mici conform art. 310 din Codul fiscal, obligativitatea inregistrarii in scopuri de TVA intervenind la termenul prevazut la art. 310 din Codul fiscal.
  Exemplul nr. 1: O persoana fizica, care nu a mai realizat tranzactii cu bunuri imobile in anii precedenti, a livrat in cursul anului 2015 doua terenuri care nu sunt construibile. Aceste terenuri au fost achizitionate in cursul anului 2012, in vederea revanzarii si nu pentru a fi utilizate in scopuri personale. Desi persoana fizica a devenit persoana impozabila pentru aceste livrari, totusi livrarile respective fiind scutite de taxa conform art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, persoana fizica nu are obligatia inregistrarii in scopuri de taxa conform art. 316 din Codul fiscal. Daca aceeasi persoana fizica ar fi livrat in cursul anului 2015 o constructie noua in sensul art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, ar fi avut obligatia sa solicite inregistrarea in scopuri de taxa daca valoarea livrarii respective cumulata cu valoarea livrarilor anterioare ar fi depasit plafonul de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal, cel mai tarziu in termen de 10 zile de la data depasirii plafonului, respectiv de la data de 1 a lunii urmatoare celei in care plafonul a fost depasit, conform prevederilor art. 310 alin. (6) din Codul fiscal.
  Exemplul nr. 2: O persoana fizica vinde in luna ianuarie 2016 un teren construibil sau o constructie noua in sensul art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal. Desi in principiu operatiunea nu ar fi scutita de taxa conform art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, indiferent de valoarea livrarii, daca persoana fizica nu realizeaza si alte operatiuni pentru care ar deveni persoana impozabila in cursul anului 2016, aceasta operatiune este considerata ocazionala si persoana fizica nu datoreaza TVA pentru respectiva livrare. Daca in acelasi an, in luna martie, aceeasi persoana fizica livreaza un teren sau o constructie, indiferent daca livrarea este taxabila sau scutita conform art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, respectiva persoana va deveni persoana impozabila dupa cea de-a doua tranzactie. Daca a doua tranzactie este taxabila si valoarea cumulata a acesteia cu cea a primei livrari depaseste plafonul de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal, persoana fizica are obligatia sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA, cel tarziu in termen de 10 zile de la data depasirii plafonului, respectiv de la data de 1 a lunii urmatoare celei in care plafonul a fost depasit, conform art. 310 alin. (6) din Codul fiscal. Daca a doua tranzactie este scutita, persoana fizica nu are obligatia de a solicita inregistrarea in scopuri de TVA. Daca in acelasi an, dupa a doua operatiune care a fost scutita, intervine a treia operatiune in luna septembrie, care este taxabila (de exemplu, livrarea unui teren construibil), iar valoarea cumulata a celor trei operatiuni depaseste plafonul de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal, obligativitatea inregistrarii in scopuri de TVA intervine la termenul prevazut la art. 310 din Codul fiscal.
  Exemplul nr. 3: O persoana fizica realizeaza in cursul anului 2015 cinci livrari care ar fi scutite conform art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal. Desi in anul 2015 persoana fizica a devenit in principiu persoana impozabila, nu a avut obligatia de a solicita inregistrarea in scopuri de TVA deoarece a realizat numai operatiuni scutite. Daca in anul 2016, in luna februarie, persoana fizica va livra o constructie noua sau un teren construibil in sensul art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, chiar daca este prima tranzactie din acest an, aceasta nu mai este considerata ocazionala, deoarece persoana fizica devenise deja persoana impozabila in anul precedent si va avea obligatia sa solicite inregistrarea in scopuri de taxa pana pe 10 martie 2016, daca valoarea livrarii respective va depasi plafonul de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal.
  Exemplul nr. 4: O persoana fizica a inceput in cursul anului 2015 constructia unui bun imobil cu intentia de a vinde aceasta constructie, devenind astfel persoana impozabila. In cursul anului 2015 nu a incasat avansuri si in principiu nu are obligatia sa solicite inregistrarea in scopuri de taxa. Daca in anul 2016, inainte sa inceapa sa incaseze avansuri sau inainte sa faca livrari ale unor parti ale bunului imobil sau livrarea respectivului imobil in integralitatea sa, livreaza un teren construibil sau o alta constructie noua in sensul art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, persoana fizica ar avea obligatia sa solicite inregistrarea in scopuri de taxa cel mai tarziu pana pe data de 10 a lunii urmatoare celei in care depaseste plafonul de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal. Aceasta livrare nu este considerata ocazionala, activitatea economica fiind considerata continua din momentul inceperii constructiei, respectiv din anul 2015.
  Exemplul nr. 5: In luna martie 2015 o persoana fizica vinde o casa pe care a utilizat-o in scop de locuinta, operatiunea fiind neimpozabila. In luna aprilie vinde o casa pe care a mostenit-o, nici aceasta operatiune nefiind impozabila. In luna mai, aceeasi persoana fizica cumpara o constructie noua pe care o vinde in luna iulie. Nici dupa aceasta vanzare persoana fizica nu devine persoana impozabila, deoarece aceasta tranzactie, fiind prima vanzare a unui bun care nu a fost utilizat in scopuri personale, este considerata ocazionala. Daca persoana fizica va mai livra de exemplu un teren construibil in luna august, aceasta este considerata a doua tranzactie in sfera TVA, iar persoana fizica va deveni persoana impozabila si va avea obligatia sa solicite inregistrarea cel mai tarziu pana pe data de 10 septembrie, daca livrarea din luna iulie cumulata cu cea din luna august depasesc plafonul de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal. Primele doua vanzari din lunile martie si aprilie nu sunt luate in calculul plafonului de scutire deoarece nu sunt in sfera de aplicare a TVA.
  Exemplul nr. 6: O familie detine un teren situat intr-o zona construibila pe care l-a utilizat pentru cultivarea de produse agricole. In luna ianuarie 2016 familia respectiva imparte in loturi terenul in vederea vanzarii. Pentru a analiza daca terenul a fost utilizat in scop personal sau pentru activitati economice trebuie sa se constate daca produsele cultivate erau folosite numai pentru consumul familiei sau si pentru comercializare. In situatia in care cantitatea de produse obtinute nu justifica numai consumul in scop personal, se considera ca terenul a fost utilizat in scopul unei activitati economice si livrarea lui intra in sfera de aplicare a TVA consecinta, daca livrarea primului lot are loc in luna februarie nu se considera o operatiune ocazionala si daca depaseste plafonul de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal, familia respectiva ar avea obligatia sa se inregistreze in scopuri de TVA, prin unul dintre soti. Inregistrarea in scopuri de TVA trebuie solicitata cel mai tarziu in termenul prevazut la art. 310 alin. (6) din Codul fiscal.
  Exemplul nr. 7: In cursul anului 2015 o persoana fizica incepe sa construiasca un bun imobil. Incaseaza avansuri care depasesc plafonul de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal in luna decembrie 2015. Fiind avansuri incasate pentru livrarea de parti de constructie noi, operatiunile sunt taxabile, dar persoana respectiva poate aplica regimul de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal pana la depasirea plafonului. Astfel, persoana respectiva va avea obligatia sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA cel mai tarziu pana pe data de 10 ianuarie 2016. Daca livrarea unor apartamente din constructia respectiva are loc in luna martie 2016, avansurile incasate in regim de scutire in anul 2015 vor trebui sa fie regularizate la data livrarii prin aplicarea cotei de TVA corespunzatoare.
  (6) In cazul exemplelor prezentate la alin. (5) au fost avute in vedere numai persoanele fizice care nu sunt considerate persoane impozabile pentru alte activitati economice desfasurate si faptul ca orice livrare de locuinte personale, de case de vacanta sau de alte bunuri prevazute la alin. (2) nu este luata in considerare pentru stabilirea caracterului de continuitate al activitatii nefiind considerata operatiune in sfera de aplicare a taxei.
  (7) In cazul in care bunurile imobile sunt detinute in coproprietate de o familie, daca exista obligatia inregistrarii in scopuri de taxa pentru vanzarea acestor bunuri imobile, unul dintre soti va fi desemnat sa indeplineasca aceasta obligatie.
  (8) Transferul in patrimoniul afacerii al bunurilor sau serviciilor achizitionate sau dobandite de persoanele fizice si care au fost folosite in scopuri personale, in vederea utilizarii pentru desfasurarea de activitati economice, nu este o operatiune asimilata unei livrari de bunuri/prestari de servicii, efectuate cu plata, iar persoana fizica nu poate deduce taxa aferenta bunurilor/serviciilor respective prin aplicarea procedurii de ajustare prevazuta la art. 304 si 305 din Codul fiscal.
  (9) Persoanele care nu sunt legate de angajator printr-un contract individual de munca, ci prin alte instrumente juridice, nu actioneaza de o maniera independenta in conditiile prevazute la art. 269 alin. (4) din Codul fiscal, respectiv atunci cand activitatea este exercitata de o persoana care nu dispune de o libertate de organizare corespunzatoare in ceea ce priveste resursele materiale si umane folosite pentru exercitiul activitatii in discutie, cum ar fi libertatea de a alege colaboratorii, orarul de lucru, baza materiala necesare desfasurarii activitatii sale, si riscul economic inerent acestei activitati nu este suportat de aceasta persoana. In acest sens a fost pronuntata hotararea Curtii de Justitie a Uniunii Europene in Cauza C-202/90 Ayuntamiento de Sevilla impotriva Recaudadores de Tributos de las Zonas primera y segunda.
  (10) Nu sunt considerate activitati economice:
  a) acordarea de bunuri si/sau servicii in mod gratuit de organizatiile fara scop patrimonial;
  b) livrarea de catre organismele de cult religios a urmatoarelor obiecte: vase liturgice, icoane metalice sau litografiate, cruci, crucifixe, cruciulite si medalioane cu imagini religioase specifice cultului, obiecte de colportaj religios, calendare religioase, produse necesare exercitarii activitatii de cult religios, precum tamaia, lumanarile, cu exceptia celor decorative si a celor pentru nunti si botezuri.
  (11) In sensul art. 269 alin. (5) din Codul fiscal, distorsiuni concurentiale rezulta atunci cand aceeasi activitate este desfasurata de mai multe persoane, dintre care unele beneficiaza de un tratament fiscal preferential, astfel incat contravaloarea bunurilor livrate si/sau a serviciilor prestate de acestea nu este grevata de taxa, fata de alte persoane care sunt obligate sa greveze cu taxa contravaloarea livrarilor de bunuri si/sau a prestarilor de servicii efectuate.
  (12) In situatia in care institutia publica desfasoara activitati pentru care este tratata ca persoana impozabila, este considerata persoana impozabila in legatura cu acele activitati sau, dupa caz, cu partea din structura organizatorica prin care sunt realizate acele activitati. Prin exceptie, in scopul stabilirii locului prestarii serviciilor conform art. 278 din Codul fiscal, o persoana juridica neimpozabila care este inregistrata in scopuri de TVA este considerata persoana impozabila.
  (13) In sensul art. 269 alin. (8) din Codul fiscal, persoana fizica devine persoana impozabila in cazul unei livrari intracomunitare de mijloace de transport noi. De asemenea, orice alta persoana juridica neimpozabila se considera persoana impozabila pentru livrarea intracomunitara de mijloace de transport noi. Aceste persoane nu sunt obligate sa se inregistreze in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal pentru aceste livrari intracomunitare de mijloace de transport noi, in conformitate cu prevederile art. 316 alin. (3) din Codul fiscal.
  5. (1) In sensul art. 269 alin. (9) din Codul fiscal, grupul de persoane impozabile stabilite in Romania, independente din punct de vedere juridic si aflate in stransa legatura din punct de vedere financiar, economic si organizatoric, poate opta sa fie tratat drept grup fiscal unic, cu urmatoarele conditii cumulative:
  a) o persoana impozabila nu poate face parte decat dintr-un singur grup fiscal;
  b) optiunea trebuie sa se refere la o perioada de cel putin 2 ani;
  c) toate persoanele impozabile din grup trebuie sa aplice aceeasi perioada fiscala.
  (2) Optiunea prevazuta la alin. (1) lit. b) se refera la grup, nu la fiecare membru al grupului.
  (3) Grupul fiscal se poate constitui din minimum doua persoane impozabile.
  (4) Organul fiscal competent in administrarea persoanelor impozabile care fac parte dintr-un grup fiscal este organul fiscal central desemnat in acest scop, in conformitate cu prevederile art. 30 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, denumita in continuare Codul de procedura fiscala.
  (5) Se considera, conform alin. (1), in stransa legatura din punct de vedere financiar, economic si organizatoric persoanele impozabile al caror capital este detinut direct sau indirect in proportie de mai mult de 50% de catre aceeasi asociati. Termenul "asociati" include si actionarii, conform Legii societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Indeplinirea acestei conditii se dovedeste prin certificatul constatator eliberat de catre registrul comertului si/sau, dupa caz, alte documente justificative.
  (6) In vederea implementarii grupului fiscal se depune la organul fiscal competent prevazut la alin. (4) o cerere semnata de catre reprezentantii legali ai tuturor membrilor grupului, care sa cuprinda urmatoarele:
  a) numele, adresa, obiectul de activitate si codul de inregistrare in scopuri de TVA al fiecarui membru;
  b) dovada ca membrii sunt in stransa legatura conform alin. (5);
  c) numele membrului numit reprezentant.
  (7) Organul fiscal competent trebuie sa ia o decizie oficiala prin care sa aprobe sau sa refuze implementarea grupului fiscal si sa comunice acea decizie reprezentantului grupului, in termen de 60 de zile de la data primirii documentatiei complete, respectiv a cererii completate potrivit alin. (6), insotita de documentele justificative.
  (8) Implementarea grupului fiscal intra in vigoare:
  a) in prima zi din luna urmatoare datei comunicarii deciziei prevazute la alin. (7), in cazul in care membrii grupului au perioada fiscala luna calendaristica;
  b) in prima zi a perioadei fiscale urmatoare datei comunicarii deciziei prevazute la alin. (7), in cazul in care membrii grupului nu au perioada fiscala luna calendaristica.
  (9) Reprezentantul grupului trebuie sa notifice organului fiscal competent oricare dintre urmatoarele evenimente:
  a) incetarea optiunii prevazute la alin. (1) de a forma un grup fiscal unic, cu cel putin 30 de zile inainte de producerea evenimentului;
  b) neindeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1)-(5), care conduc la anularea tratamentului persoanelor impozabile ca grup fiscal sau a unei persoane ca membru al grupului fiscal, in termen de 15 zile de la producerea evenimentului care a generat aceasta situatie;
  c) numirea unui alt reprezentant al grupului fiscal cu cel putin 30 de zile inainte de producerea evenimentului;
  d) parasirea grupului fiscal de catre unul dintre membri, cu cel putin 30 de zile inainte de producerea evenimentului;
  e) intrarea unui nou membru in grupul fiscal, cu cel putin 30 de zile inainte de producerea evenimentului.
  (10) In situatiile prevazute la alin. (9) lit. a) si b), organul fiscal competent anuleaza tratamentul persoanelor impozabile ca grup fiscal sau, dupa caz, al unei persoane ca membru al grupului fiscal, astfel:
  a) in cazul prevazut la alin. (9) lit. a), de la data de 1 a lunii urmatoare celei in care a incetat optiunea in cazul in care membrii grupului au perioada fiscala luna calendaristica, respectiv in prima zi a perioadei fiscale urmatoare celei in care a incetat optiunea, in cazul in care membrii grupului nu au perioada fiscala luna calendaristica;
  b) in cazul prevazut la alin. (9) lit. b), de la data de 1 a lunii urmatoare celei in care s-a produs evenimentul care a generat aceasta situatie in cazul in care membrii grupului au perioada fiscala luna calendaristica, respectiv in prima zi a perioadei fiscale urmatoare celei in care s-a produs evenimentul, in cazul in care membrii grupului nu au perioada fiscala luna calendaristica.
  (11) In situatiile prevazute la alin. (9) lit. c)-e) organul fiscal competent trebuie sa ia o decizie oficiala in termen de 30 de zile de la data primirii notificarii si sa comunice aceasta decizie reprezentantului. Aceasta decizie intra in vigoare din prima zi a lunii urmatoare celei in care a fost transmisa reprezentantului, in cazul in care membrii grupului au perioada fiscala luna calendaristica, respectiv in prima zi a perioadei fiscale urmatoare, in cazul in care membrii grupului nu au perioada fiscala luna calendaristica. Pana la intrarea in vigoare a deciziei, persoanele impozabile care au solicitat parasirea sau intrarea in grup a unui membru sunt tratate ca grup fiscal unic format din membri care au depus initial optiunea de a fi tratati ca grup fiscal unic si au fost acceptati in acest sens de catre organul fiscal competent. In situatia in care se solicita numirea unui alt reprezentant al grupului, organul fiscal competent anuleaza calitatea reprezentantului grupului fiscal si in aceeasi decizie va aproba numirea unui alt reprezentant propus de membrii grupului.
  (12) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) lit. b), organul fiscal competent, in urma verificarilor efectuate sau la cererea persoanei impozabile:
  a) anuleaza, din oficiu sau, dupa caz, la cerere, tratamentul unei persoane ca membru al unui grup fiscal in cazul in care acea persoana nu mai intruneste criteriile de eligibilitate pentru a fi considerata un asemenea membru in conformitate cu prevederile alin. (1). Aceasta anulare va intra in vigoare incepand cu prima zi a lunii urmatoare celei in care situatia a fost constatata de organul fiscal competent in cazul in care membrii grupului au perioada fiscala luna calendaristica, respectiv in prima zi a perioadei fiscale urmatoare celei in care situatia a fost constatata de organele fiscale competente, in cazul in care membrii grupului nu au perioada fiscala luna calendaristica;
  b) anuleaza, din oficiu sau, dupa caz, la cerere, tratamentul persoanelor impozabile ca grup fiscal in cazul in care acele persoane impozabile nu mai intrunesc criteriile de eligibilitate pentru a fi considerate un asemenea grup. Aceasta anulare va intra in vigoare incepand cu prima zi a lunii urmatoare celei in care situatia a fost constatata de organul fiscal competent, in cazul in care membrii grupului au perioada fiscala luna calendaristica, respectiv in prima zi a perioadei fiscale

urmatoare celei in care situatia a fost constatata de organele fiscale competente, in cazul in care membrii grupului nu au perioada fiscala luna calendaristica.
  (13) De la data implementarii grupului fiscal unic conform alin. (8):
  a) fiecare membru al grupului fiscal, altul decat reprezentantul:
  1. raporteaza in decontul de taxa mentionat la art. 323 din Codul fiscal orice livrare de bunuri, prestare de servicii, import sau achizitie intracomunitara de bunuri sau orice alta operatiune realizata de sau catre acesta pe parcursul perioadei fiscale;
  2. trimite decontul sau de taxa reprezentantului;
  3. nu plateste nicio taxa datorata si nu solicita nicio rambursare conform decontului sau de taxa;
  b) reprezentantul:
  1. preia, in primul decont consolidat, soldurile taxei de plata de la sfarsitul perioadei fiscale anterioare, neachitate pana la data depunerii acestui decont, precum si soldurile sumei negative a taxei pentru care nu s-a solicitat rambursarea din deconturile de TVA ale membrilor grupului aferente perioadei fiscale anterioare;
  2. raporteaza in propriul decont de taxa, mentionat in art. 323 din Codul fiscal, orice livrare de bunuri, prestare de servicii, import sau achizitie intracomunitara de bunuri ori de servicii, precum si orice alta operatiune realizata de sau catre acesta pe parcursul perioadei fiscale;
  3. raporteaza intr-un decont consolidat rezultatele din toate deconturile de TVA primite de la alti membri ai grupului fiscal, precum si rezultatele din propriul decont de taxa pentru perioada fiscala respectiva;
  4. depune la organul fiscal competent toate deconturile de taxa ale membrilor, precum si formularul de decont de taxa consolidat;
  5. plateste sau, dupa caz, solicita rambursarea taxei care rezulta din decontul de taxa consolidat.
  (14) Fiecare membru al grupului fiscal trebuie:
  a) sa depuna declaratia recapitulativa prevazuta la art. 325 din Codul fiscal, la organul fiscal competent;
  b) sa se supuna controlului organului fiscal competent;
  c) sa raspunda separat si in solidar pentru orice taxa datorata de el sau de orice membru al grupului fiscal pentru perioada cat apartine respectivului grup fiscal;
  d) sa intocmeasca primul decont de TVA, dupa parasirea grupului fiscal, doar pe baza operatiunilor efectuate in perioada ulterioara parasirii grupului, fara preluarea soldului din decontul aferent perioadei fiscale anterioare, depus in vederea intocmirii decontului consolidat.
  (15) Livrarile de bunuri si prestarile de servicii realizate de fiecare membru al grupului sunt supuse regimului normal de impozitare prevazut de titlul VII din Codul fiscal, indiferent daca sunt realizate catre terti sau catre ceilalti membri ai grupului fiscal, fiecare membru al grupului fiind considerat o persoana impozabila separata.
  6. Obligatiile si drepturile din punct de vedere al taxei pentru operatiunile derulate de asocierile prevazute la art. 269 alin. (11) din Codul fiscal sunt prevazute la pct. 102.
  CAP. IV

  Operatiuni cuprinse in sfera de aplicare a taxei
  SECTIUNEA 1
  Livrarea de bunuri
  7. (1) Preluarea de bunuri produse de catre o persoana impozabila pentru a fi folosite in cursul desfasurarii activitatii sale economice sau pentru continuarea acesteia nu se considera ca fiind o livrare de bunuri in sensul art. 270 alin. (1) din Codul fiscal, cu exceptia situatiei prevazute la art. 270 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal. Aceleasi prevederi se aplica si prestarilor de servicii.
  (2) Valorificarea produselor scoase din rezerva de mobilizare constituie livrare de bunuri in sensul art. 270 alin. (1) din Codul fiscal.
  (3) In sensul art. 270 alin. (2) din Codul fiscal, persoana impozabila care nu detine proprietatea bunurilor dar primeste facturi pe numele sau de la furnizor si emite facturi pe numele sau catre client, pentru respectivele bunuri se considera ca actioneaza in nume propriu. Persoana respectiva este considerata din punctul de vedere al taxei cumparator si revanzator al bunurilor. Indiferent de natura contractului incheiat de parti, daca o persoana impozabila primeste si/sau emite facturi pe numele sau, acest fapt o transforma in cumparator revanzator din punctul de vedere al taxei.
  (4) Prevederile alin. (3) se aplica sub denumirea de structura de comisionar in cazurile prevazute la pct. 31 alin. (4).
  (5) Bunurile constatate lipsa din gestiune nu sunt considerate livrari de bunuri, fiind aplicabile prevederile art. 304, 305 si 306 din Codul fiscal si ale pct. 78, 79 si 80.
  (6) In sensul art. 270 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor in urma executarii silite se considera livrare de bunuri numai daca debitorul executat silit este o persoana impozabila.
  (7) Distribuirea de produse agricole de catre societatile agricole reglementate de Legea nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura, cu modificarile ulterioare, catre asociatii acestora este asimilata din punct de vedere al TVA unei livrari de bunuri efectuate cu plata, in sensul art. 270 alin. (5) din Codul fiscal, daca taxa aferenta bunurilor respective a fost dedusa total sau partial.
  Exemplu: O societate agricola inregistrata in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal achizitioneaza seminte, ingrasaminte, servicii de arat si semanat pentru realizarea productiei agricole. Societatea deduce taxa pe valoarea adaugata aferenta tuturor achizitiilor de bunuri si servicii. Dupa recoltare, societatea distribuie o parte din produsele agricole catre asociatii sai. Intrucat societatea a dedus taxa pe valoarea adaugata aferenta achizitiilor de bunuri si servicii destinate realizarii intregii productii agricole, distribuirea de produse agricole din productia realizata catre asociatii sai este asimilata din punctul de vedere al TVA unei livrari de bunuri efectuate cu plata, pentru care societatea are obligatia de a colecta TVA, aplicand cota corespunzatoare.
  (8) Transferul de active prevazut la art. 270 alin. (7) din Codul fiscal este un transfer universal de bunuri si/sau servicii, acestea nemaifiind tratate individual, ci ca un tot unitar la persoana impozabila cedenta, indiferent daca este un transfer total sau partial de active. Se considera transfer partial de active, in sensul art. 270 alin. (7) din Codul fiscal, transferul tuturor activelor sau al unei parti din activele investite intr-o anumita ramura a activitatii economice, daca acestea constituie din punct de vedere tehnic o structura independenta, capabila sa efectueze activitati economice separate. De asemenea, se considera ca transferul partial are loc si in cazul in care bunurile imobile in care sunt situate activele transferate de cedent nu sunt instrainate, ci realocate altor ramuri ale activitatii aflate in uzul cedentului. Simplul transfer al unor active nu garanteaza posibilitatea continuarii unei activitati economice in orice situatie. Pentru ca o operatiune sa poata fi considerata transfer de active, in sensul art. 270 alin. (7) din Codul fiscal, primitorul activelor trebuie sa faca dovada intentiei de a desfasura activitatea economica sau partea din activitatea economica care i-a fost transferata, si nu sa lichideze imediat activitatea respectiva si, dupa caz, sa vanda eventualele stocuri. Primitorul activelor are obligatia sa transmita cedentului o declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte indeplinirea acestei conditii. Pentru calificarea unei activitati ca transfer de active nu este relevant daca primitorul activelor este autorizat pentru desfasurarea activitatii care i-a fost transferata sau daca are in obiectul de activitate respectiva activitate. In acest sens a fost pronuntata Hotararea Curtii Europene de Justitie in Cazul C - 497/01 - Zita Modes. Cerintele prevazute de prezentul alineat nu se aplica in cazul divizarii si fuziunii, care sunt in orice situatie considerate transfer de active conform art. 270 alin. (7) din Codul fiscal.
  (9) Persoana impozabila care este beneficiarul transferului prevazut la alin. (7) este considerata ca fiind succesorul cedentului, indiferent daca este inregistrata in scopuri de taxa sau nu. Beneficiarul va prelua toate drepturile si obligatiile cedentului, inclusiv pe cele privind livrarile catre sine prevazute la art. 270 alin. (4) din Codul fiscal, ajustarile deducerii prevazute la art. 304 si 305 din Codul fiscal. Daca beneficiarul transferului este o persoana impozabila care nu este inregistrata in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal si nu se va inregistra in scopuri de TVA ca urmare a transferului, va trebui sa plateasca la bugetul de stat suma rezultata ca urmare a ajustarilor conform art. 270 alin. (4), art. 304, 305, 306 sau 332 din Codul fiscal, dupa caz, si sa depuna in acest sens declaratia prevazuta la art. 324 alin. (8) din Codul fiscal. Momentul de referinta pentru determinarea datei de la care incepe ajustarea taxei, in cazul bunurilor de capital, nu este data transferului, ci data obtinerii bunului de catre cedent, conform art. 305 sau 332 din Codul fiscal, dupa caz. Cedentul va trebui sa transmita cesionarului o copie de pe registrul bunurilor de capital, daca acestea sunt obtinute dupa data aderarii. Aplicarea regimului de taxare pentru transferul de active de catre persoanele impozabile nu implica anularea dreptului de deducere a taxei la beneficiar, daca operatiunile in cauza sunt taxabile prin efectul legii sau prin optiune, cu exceptia situatiei in care se constata ca tranzactia a fost taxata in scopuri fiscale.
  (10) In sensul art. 270 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal:
  a) se cuprind in categoria bunurilor acordate in mod gratuit in scopul stimularii vanzarilor bunurile care sunt produse de persoana impozabila in vederea vanzarii sau sunt comercializate in mod obisnuit de catre persoana impozabila, acordate in mod gratuit clientului, numai in masura in care sunt bunuri de acelasi fel ca si cele care sunt, au fost ori vor fi livrate clientului. Atunci cand bunurile acordate gratuit in vederea stimularii vanzarilor nu sunt produse de persoana impozabila si/sau nu sunt bunuri comercializate in mod obisnuit de persoana impozabila si/sau nu sunt de acelasi fel ca si cele care sunt ori au fost livrate clientului, acordarea gratuita a acestora nu se considera livrare de bunuri daca:
  1. se poate face dovada obiectiva a faptului ca acestea pot fi utilizate de catre client in legatura cu bunurile/serviciile pe care le-a achizitionat de la respectiva persoana impozabila; sau
  2. bunurile/serviciile sunt furnizate catre consumatorul final si valoarea bunurilor acordate gratuit este mai mica decat valoarea bunurilor/serviciilor furnizate acestuia;
  b) bunurile acordate in scop de reclama cuprind, fara a se limita la acestea, bunurile oferite in mod gratuit in cadrul campaniilor promotionale, mostre acordate pentru incercarea produselor sau pentru demonstratii la punctele de vanzare.
  (11) Pe langa situatiile prevazute la alin. (10), nu constituie livrare de bunuri conform prevederilor art. 270 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal bunurile acordate in mod gratuit pentru scopuri legate de desfasurarea activitatii economice a persoanei impozabile. In aceasta categorie se cuprind, fara a se limita la acestea, bunurile pe care persoana impozabila le acorda gratuit angajatilor sai si care sunt legate de desfasurarea in conditii optime a activitatii economice, cum sunt, de exemplu: echipamentul de protectie si uniformele de lucru, pentru contravaloarea care nu este suportata de angajati, materiale igienico-sanitare in vederea prevenirii imbolnavirilor. Nu se incadreaza in aceasta categorie orice gratuitati acordate propriilor angajati sau altor persoane, daca nu exista nicio legatura cu desfasurarea in conditii optime a activitatii economice, cum sunt: cotele gratuite de energie electrica acordate persoanelor pensionate din sectorul energiei electrice, abonamentele de transport acordate gratuit pentru diverse categorii de persoane si altele de aceeasi natura.
  Exemplu: Pentru facilitarea accesului la un centru comercial o societate a depus diligentele necesare pentru construirea unui sens giratoriu. O parte a sensului giratoriu a fost construita pe terenul apartinand domeniului public, iar o parte pe terenul societatii. Dupa finalizarea lucrarilor, pentru care primaria a obtinut autorizatie de construire, sensul giratoriu si partea din terenul aferent apartinand societatii vor fi donate primariei. Desi contractul prevede ca sensul giratoriu va fi donat primariei, intrucat bunurile construite pe domeniul public apartin unitatii administrativ-teritoriale, din punctul de vedere al TVA nu se considera ca are loc o livrare de bunuri de la societate la primarie pentru lucrarile efectuate pe terenul primariei. Acestea reprezinta din punctul de vedere al TVA servicii acordate gratuit. In ceea ce priveste donatia partii din sensul giratoriu construite pe terenul societatii si a terenului aferent, aceasta reprezinta din punctul de vedere al TVA o livrare de bunuri cu titlu gratuit. Atat prestarile de servicii, cat si livrarea de bunuri, acordate gratuit, se considera ca au fost efectuate in scopul desfasurarii activitatii economice, respectiv pentru facilitarea accesului la centrul comercial, nefiind in sfera de aplicare a TVA. Societatea in cauza beneficiaza de dreptul de deducere a TVA conform prevederilor art. 297 din Codul fiscal.
  (12) In sensul art. 270 alin. (8) lit. c) din Codul fiscal:
  a) bunurile de mica valoare acordate gratuit in cadrul actiunilor de protocol nu sunt considerate livrari de bunuri daca valoarea fiecarui cadou oferit este mai mica sau egala cu plafonul de 100 lei, exclusiv TVA. Cadoul cuprinde unul sau mai multe bunuri oferite gratuit. In situatia in care persoana impozabila a oferit si cadouri care depasesc individual plafonul de 100 lei, exclusiv TVA, insumeaza valoarea depasirilor de plafon aferente unei perioade fiscale, care constituie livrare de bunuri cu plata, si colecteaza taxa, daca taxa aferenta bunurilor respective este deductibila total sau partial. Se considera ca livrarea de bunuri are loc in ultima zi lucratoare a perioadei fiscale in care au fost acordate bunurile gratuit si a fost depasit plafonul. Baza impozabila, respectiv valoarea depasirilor de plafon, si taxa colectata aferenta se inscriu in autofactura prevazuta la art. 319 alin. (8) din Codul fiscal, care se include in decontul intocmit pentru perioada fiscala in care persoana impozabila a acordat bunurile gratuit in cadrul actiunilor de protocol si a depasit plafonul;
  b) bunurile acordate gratuit in cadrul actiunilor de sponsorizare sau mecenat nu sunt considerate livrari de bunuri daca valoarea totala in cursul unui an calendaristic se incadreaza in limita a 3 la mie din cifra de afaceri constituita din operatiuni taxabile, scutite cu sau fara drept de deducere, precum si din operatiuni pentru care locul livrarii/prestarii este considerat a fi in strainatate potrivit prevederilor art. 275 si 278 din Codul fiscal. Incadrarea in plafon se determina pe baza datelor raportate prin deconturile de taxa depuse pentru un an calendaristic. Nu se iau in calcul pentru incadrarea in aceste plafoane sponsorizarile si actiunile de mecenat, acordate in numerar, si nici bunurile pentru care taxa nu a fost dedusa. Depasirea plafoanelor constituie livrare de bunuri cu plata, respectiv se colecteaza taxa. Taxa colectata aferenta depasirii se include in decontul intocmit pentru ultima perioada fiscala a anului respectiv.
  (13) Transferul prevazut la art. 270 alin. (10) din Codul fiscal este o operatiune asimilata unei livrari intracomunitare cu plata de bunuri, fiind obligatoriu sa fie respectate toate conditiile si regulile aferente livrarilor intracomunitare, inclusiv cele referitoare la scutirea de taxa. Caracteristic acestei operatiuni este faptul ca in momentul expedierii bunurilor dintr-un stat membru in alt stat membru acestea nu fac obiectul unei livrari in sensul art. 270 alin. (1) din Codul fiscal si, pe cale de consecinta, aceeasi persoana impozabila care declara transferul in statul membru unde incepe transportul bunurilor trebuie sa declare si achizitia intracomunitara de bunuri asimilata in statul membru in care aceasta are loc. Exemple de transferuri: transportul in alt stat membru de bunuri importate in Romania, efectuat de persoana care a realizat importul, in lipsa unei tranzactii in momentul expedierii, transportul/expedierea de bunuri mobile corporale din Romania in alt stat membru in vederea constituirii unui stoc care urmeaza a fi vandut in respectivul stat membru, transportul de bunuri in alt stat membru in vederea incorporarii intr-un bun mobil sau imobil in respectivul stat membru in situatia in care persoana respectiva presteaza servicii in respectivul stat membru, transportul/expedierea unui bun mobil corporal din Romania in alt stat membru in vederea repararii si care, ulterior, nu se mai intoarce in Romania, situatie in care nontransferul initial devine transfer, transportul/expedierea din Romania de materii prime in vederea prelucrarii in alt stat membru si care, ulterior, nu se mai intorc in Romania, situatie in care nontransferul initial al materiilor prime devine transfer.
  (14) Nontransferul cuprinde si expedierea sau transportul de produse accizabile din Romania in alt stat membru de catre persoana impozabila sau de alta persoana in contul sau, in vederea efectuarii unei vanzari la distanta catre persoane neimpozabile din acel stat membru, altele decat persoanele juridice neimpozabile.
  (15) Furnizarea de programe informatice software standard pe discheta sau pe un alt purtator de date, insotita de licenta obisnuita care interzice copierea si distribuirea acestora si care permite doar instalarea lor, constituie livrare de bunuri conform art. 270 din Codul fiscal. Programele informatice software standard reprezinta orice software produs ca un bun de folosinta generala care contine date preinregistrate, este comercializat ca atare si, dupa instalare si eventual o perioada scurta de training, poate fi utilizat in mod independent de catre clienti in formatul standard pentru aceleasi aplicatii si functii.
  (16) Procesarea fotografiilor digitale constituie:
  a) livrare de bunuri, in sensul art. 270 din Codul fiscal, in masura in care se limiteaza la reproducerea fotografiilor pe suporturi, dreptul de a dispune de acestea fiind transferat de la procesator la clientul care a comandat copiile dupa original;
  b) prestare de servicii, in sensul art. 271 din Codul fiscal, atunci cand procesarea este insotita de prestari de servicii complementare care pot avea, tinand seama de importanta pe care o au pentru client, de timpul necesar pentru executarea lor, de tratamentul necesar pentru documentele originale si de partea din costul total pe care o reprezinta aceste prestari de servicii, un caracter predominant in raport cu operatiunea de livrare de bunuri, astfel incat acestea sa constituie un scop in sine pentru client.
  (17) In cazul contractelor de construire, al antecontractelor de vanzare-cumparare si al contractelor de promisiune de vanzare a unui imobil neconstruit, finalizate prin transferul titlului de proprietate asupra constructiilor rezultate prin contract de vanzare-cumparare, se considera ca are loc o livrare de bunuri imobile in sensul art. 270 alin. (1) din Codul fiscal. In cazul in care nu are loc transferul titlului de proprietate asupra constructiilor rezultate, are loc o prestare de servicii in sensul art. 271 alin. (1) din Codul fiscal.
  SECTIUNEA a 2-a
  Prestarea de servicii
  8. (1) Prestarile de servicii prevazute la art. 271 din Codul fiscal cuprind orice operatiuni care nu sunt considerate livrari de bunuri conform art. 270 din Codul fiscal, inclusiv vanzarea de active imobilizate necorporale.
  (2) In sensul art. 271 alin. (2) din Codul fiscal, cand pentru aceeasi prestare de servicii intervin mai multe persoane impozabile care actioneaza in nume propriu, prin tranzactii succesive, indiferent de natura contractului, se considera ca fiecare persoana este cumparator si revanzator, respectiv a primit si a prestat in nume propriu serviciul respectiv. Fiecare tranzactie se considera o prestare separata si se impoziteaza distinct, chiar daca serviciul respectiv este prestat direct catre beneficiarul final.
  Exemplu: Societatea A presteaza servicii de publicitate pentru produsele societatii B. Serviciile sunt facturate catre societatea C si aceasta le factureaza catre societatea B. Societatea C se considera ca a primit si a prestat in nume propriu servicii de publicitate.
  (3) Prevederile alin. (2) se aplica sub denumirea de structura de comisionar in cazurile prevazute la pct. 31 alin. (4).
  (4) Transmiterea folosintei bunurilor in cadrul unui contract de leasing este considerata prestare de servicii conform art. 271 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal. La sfarsitul perioadei de leasing, daca locatorul/finantatorul transfera locatarului/utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului, la solicitarea acestuia, operatiunea reprezinta o livrare de bunuri pentru valoarea la care se face transferul. Se considera a fi sfarsitul perioadei de leasing si data la care locatorul/finantatorul transfera locatarului/utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului inainte de sfarsitul perioadei de leasing, situatie in care valoarea de transfer va cuprinde si suma ratelor care nu au mai ajuns la scadenta, inclusiv toate cheltuielile accesorii facturate odata cu rata de leasing. Daca transferul dreptului de proprietate asupra bunului catre locatar/utilizator se realizeaza inainte de derularea a 12 luni consecutive de la data inceperii contractului de leasing, se considera ca nu a mai avut loc o operatiune de leasing, ci o livrare de bunuri la data la care bunul a fost pus la dispozitia locatarului/utilizatorului. Daca in cursul derularii unui contract de leasing financiar intervine o cesiune intre utilizatori cu acceptul locatorului/finantatorului, operatiunea nu constituie livrare de bunuri, considerandu-se ca persoana care preia contractul de leasing continua persoana cedentului. Operatiunea este considerata in continuare prestare de servicii, persoana care preia contractul de leasing avand aceleasi obligatii ca si cedentul in ceea ce priveste taxa.
  (5) Este considerata prestare de servicii, conform art. 271 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal, intermedierea efectuata de o persoana care actioneaza in numele si in contul altei persoane atunci cand intervine intr-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. In sensul prezentelor norme, intermediarul care actioneaza in numele si in contul altei persoane este persoana care se obliga fata de client sa il puna in legatura cu un tert, in vederea incheierii unui contract, fiind remunerat cu un comision. Pentru livrarea de bunuri/prestarea de servicii intermediata, furnizorul/prestatorul emite factura direct catre beneficiar, in timp ce intermediarul emite factura de comision care reprezinta contravaloarea serviciului de intermediere prestat catre clientul sau, care poate fi furnizorul/prestatorul sau beneficiarul livrarii de bunuri/prestarii de servicii intermediate.
  (6) Emiterea de catre intermediar a unei facturi in numele sau catre cumparator/beneficiar, pentru livrarea de bunuri/prestarea de servicii intermediata, este suficienta pentru a-l transforma in cumparator revanzator din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata. De asemenea, intermediarul devine din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata un cumparator revanzator, daca primeste de la furnizor/prestator o factura intocmita pe numele sau.
  (7) In sensul art. 271 alin. (4) din Codul fiscal, nu sunt asimilate unei prestari de servicii efectuate cu plata utilizarea bunurilor, altele decat bunurile de capital, care fac parte din activele folosite in cadrul activitatii economice a persoanei impozabile pentru a fi puse la dispozitie in vederea utilizarii in mod gratuit altor persoane, precum si prestarea de servicii in mod gratuit, pentru scopuri legate de desfasurarea activitatii sale economice. Sunt asimilate unei prestari de servicii efectuate cu plata utilizarea bunurilor care fac parte din activele folosite in cadrul activitatii economice a persoanei impozabile in folosul propriu sau serviciile prestate in mod gratuit de catre persoana impozabila pentru uzul propriu, daca taxa pentru bunurile respective a fost dedusa total sau partial, cu exceptia bunurilor a caror achizitie face obiectul limitarii la 50% a dreptului de deducere potrivit prevederilor art. 298 din Codul fiscal.
  Exemplul nr. 1: O societate comerciala care produce frigidere pe care le pune la dispozitia gradinitei de copii organizate in cadrul societatii comerciale se considera ca utilizeaza in folosul propriu bunurile respective, pentru alte scopuri decat desfasurarea activitatii sale economice.
  Exemplul nr. 2: O societate comerciala care distribuie apa minerala pune gratuit frigidere la dispozitia magazinelor care comercializeaza apa minerala. Avand in vedere scopul urmarit de distribuitor, si anume expunerea mai buna a produselor sale si vanzarea acestora la o temperatura optima consumului, operatiunea nu este asimilata unei prestari de servicii cu plata, fiind considerata o prestare legata de activitatea economica a acestuia, care nu intra in sfera de aplicare a taxei.
  Exemplul nr. 3: In cazul unor contracte prin care o persoana impozabila pune la dispozitia altei persoane impozabile bunuri pe care aceasta din urma le utilizeaza pentru prestarea de servicii in beneficiul persoanei care i-a pus bunurile la dispozitie, in masura in care prestatorul utilizeaza bunurile exclusiv pentru prestarea de servicii in beneficiul persoanei care detine bunul, se considera ca are loc o prestare de servicii legata de activitatea economica a persoanei care a pus bunul gratuit la dispozitia altei persoane, care nu este asimilata unei prestari cu plata. Nu are loc transferul dreptului de proprietate a bunurilor catre persoana care utilizeaza bunurile respective.
  Exemplul nr. 4: In cazul contractelor prin care o persoana impozabila avand calitatea de prestator de servicii, pentru realizarea unor bunuri in beneficiul altei persoane, utilizeaza o matrita sau alte echipamente destinate realizarii comenzilor clientului sau, in functie de natura contractului se pot distinge urmatoarele situatii:
  a) daca se face transferul de proprietate a matritei sau a echipamentelor de catre prestator catre persoana cu care aceasta a contractat realizarea unor bunuri, are loc o livrare in sensul art. 270 din Codul fiscal. Achizitia acestor matrite/echipamente este considerata a fi efectuata in scopul desfasurarii activitatii economice a persoanei impozabile care a contractat realizarea unor bunuri cu prestatorul, chiar daca aceste bunuri sunt utilizate de prestatorul de servicii. Punerea acestora la dispozitia prestatorului este o prestare de servicii legata de activitatea economica a persoanei care a pus bunul gratuit la dispozitia altei persoane, care nu este asimilata unei prestari cu plata, in masura in care prestatorul utilizeaza bunurile pentru prestarea de servicii exclusiv in beneficiul persoanei care detine bunul;
  b) daca nu se face transferul de proprietate a matritei sau a echipamentelor de catre prestator, dar prestatorul recupereaza contravaloarea acestora de la persoana cu care aceasta a contractat realizarea unor bunuri, se considera ca recuperarea contravalorii matritelor/echipamentelor este accesorie serviciului principal, respectiv prestarea de servicii in scopul realizarii unor bunuri, care urmeaza acelasi regim fiscal ca si operatiunea principala.
  (8) In sensul art. 271 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal, nu constituie prestare de servicii efectuata cu plata utilizarea bunurilor care fac parte din activele folosite in cadrul activitatii economice a persoanei impozabile sau prestarea de servicii in mod gratuit in cadrul actiunilor de protocol in masura in care actiunile de protocol sunt realizate in scopuri legate de activitatea economica a persoanei impozabile, nefiind aplicabil plafonul prevazut la pct. 7 alin. (12) lit. a). Prevederile pct. 7 alin. (12) lit. b) se aplica in mod corespunzator pentru utilizarea bunurilor care fac parte din activele folosite in cadrul activitatii economice a persoanei impozabile sau pentru prestarea de servicii in mod gratuit in cadrul actiunilor de sponsorizare sau mecenat.
  (9) Prevederile pct. 7 alin. (10) si (11) se aplica corespunzator si pentru operatiunile prevazute la art. 271 alin. (5) lit. b) din Codul fiscal.
  (10) Prevederile pct. 7 alin. (8) si (9) se aplica corespunzator si pentru prevederile art. 271 alin. (6) din Codul fiscal.
  (11) In sensul art. 271 din Codul fiscal, sunt considerate prestari de servicii urmatoarele:
  a) furnizarea de programe informatice software standard prin internet sau prin orice alta retea electronica si care este in principal automatizata, necesitand interventie umana minima, fiind un serviciu furnizat pe cale electronica, conform art. 266 alin. (1) pct. 28 din Codul fiscal;
  b) furnizarea de licente in cadrul unui contract de licenta privind programele informatice software, care permite clientului instalarea programului software pe diverse statii de lucru, impreuna cu furnizarea de programe software standard pe discheta sau pe un alt purtator de date, conform art. 271 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal;
  c) furnizarea de programe informatice software personalizate, chiar si in cazul in care programul software este furnizat pe discheta sau pe un alt purtator de date. Programul software personalizat reprezinta orice program software creat sau adaptat nevoilor specifice ale clientilor, conform cerintelor exprimate de acestia;
  d) transferul cu plata al unui sportiv de la un club sportiv la altul. Sumele platite drept compensatie pentru incetarea contractului sau drept penalitati pentru neindeplinirea unor obligatii prevazute de partile contractante nu sunt considerate prestari de servicii efectuate cu plata.
  SECTIUNEA a 3-a
  Schimbul de bunuri sau servicii
  9. (1) Operatiunile prevazute la art. 272 din Codul fiscal includ orice livrari de bunuri/prestari de servicii a caror plata se realizeaza printr-o alta livrare/prestare, precum:
  a) plata prin produse agricole, care constituie livrare de bunuri, a serviciului de prelucrare/obtinere a produselor agricole;
  b) plata prin produse agricole, care constituie livrare de bunuri, a arendei, care constituie o prestare de servicii.
  (2) Fiecare operatiune din cadrul schimbului este tratata separat, aplicandu-se prevederile prezentului titlu in functie de calitatea persoanei care realizeaza operatiunea, cotele si regulile aplicabile fiecarei operatiuni in parte.
  SECTIUNEA a 4-a
  Achizitiile intracomunitare de bunuri
  10. (1) In sensul art. 273 alin. (1) din Codul fiscal, daca in statul membru din care incepe expedierea sau transportul bunurilor are loc o livrare intracomunitara de bunuri, intr-un alt stat membru are loc o achizitie intracomunitara de bunuri in functie de locul acestei operatiuni stabilit conform prevederilor art. 276 din Codul fiscal.
  (2) Prevederea art. 273 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal este prevederea "in oglinda" a celei de la art. 270 alin. (10) din Codul fiscal, cu privire la transferul bunurilor din Romania intr-un alt stat membru. Atunci cand un bun intra in Romania in aceste conditii, persoana impozabila trebuie sa analizeze daca din punctul de vedere al legislatiei romane operatiunea ar fi constituit un transfer de bunuri daca operatiunea s-ar fi realizat din Romania in alt stat membru. In acest caz, transferul bunurilor din alt stat membru in Romania da nastere unei operatiuni asimilate unei achizitii intracomunitare cu plata. Tratarea acestor transferuri ca si achizitii intracomunitare nu depinde de tratamentul aplicat pentru acelasi transfer in statul membru de origine.
  (3) Prevederile art. 273 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal se aplica bunurilor achizitionate de fortele armate romane in alt stat membru, in situatia in care aceste bunuri, dupa ce au fost folosite de fortele armate, sunt expediate in Romania.
  (4) In sensul art. 273 alin. (3) din Codul fiscal este considerata a fi efectuata cu plata achizitia intracomunitara de bunuri a caror livrare in tara ar fi fost asimilata unei livrari de bunuri cu plata.
  (5) Conform art. 273 alin. (4) din Codul fiscal, daca o persoana juridica neimpozabila din Romania importa bunuri in alt stat membru, pe care apoi le transporta/expediaza in Romania, operatiunea respectiva este asimilata unei achizitii intracomunitare cu plata in Romania, chiar daca taxa aferenta importului a fost platita in statul membru de import. In temeiul dovezii achitarii taxei aferente achizitiei intracomunitare in Romania, persoana juridica neimpozabila poate solicita statului membru de import restituirea taxei achitate pentru import. In cazul invers, cand o persoana juridica neimpozabila stabilita in alt stat membru importa bunuri in Romania, pe care apoi le transporta/expediaza in alt stat membru, poate solicita in Romania restituirea taxei achitate pentru importul respectiv, daca face dovada ca achizitia intracomunitara a bunurilor a fost supusa taxei in celalalt stat membru.
  (6) Nu este asimilata unei achizitii intracomunitare efectuate cu plata utilizarea in Romania de catre o persoana impozabila in vederea efectuarii unei vanzari la distanta catre persoane neimpozabile din Romania, altele decat persoanele juridice neimpozabile, de produse accizabile transportate sau expediate din alt stat membru de persoana impozabila sau de alta persoana, in numele acesteia.
  CAP. V

  Locul operatiunilor cuprinse in sfera de aplicare a taxei
  SECTIUNEA 1
  Locul livrarii de bunuri
  11. (1) In sensul art. 275 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, bunurile sunt considerate a fi transportate de furnizor, de cumparator sau de un tert care actioneaza in numele si in contul unuia dintre acestia, daca transportul este in sarcina furnizorului sau a cumparatorului. Terta persoana care realizeaza transportul in numele si in contul furnizorului sau al cumparatorului este transportatorul sau orice alta persoana care intervine in numele si in contul furnizorului ori al cumparatorului in realizarea serviciului de transport.
  (2) Prevederile art. 275 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal nu se aplica in situatia in care cumparatorul a optat pentru calitatea de importator al bunurilor conform prevederilor pct. 82 alin. (1) lit. b).
  (3) Conform art. 275 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, locul livrarii este locul unde bunurile sunt puse la dispozitia cumparatorului, in cazul in care bunurile nu sunt transportate sau expediate. In categoria bunurilor care nu sunt transportate sau expediate se cuprind bunurile imobile, precum si orice alte bunuri mobile corporale care, desi sunt livrate, intre vanzator si cumparator nu exista relatie de transport. Exemplu: o persoana impozabila A stabilita in Romania livreaza bunuri unei alte persoane impozabile B stabilite in alt stat membru sau in Romania. Bunurile sunt transportate direct la C, o alta persoana, care cumpara bunurile de la B. In primul caz persoana obligata sa realizeze transportul este A sau B. Pe relatia A-B se considera o livrare cu transport, iar pe relatia B-C se considera o livrare fara transport. In al doilea caz, daca persoana obligata sa realizeze transportul este C, pe relatia A-B se considera o livrare fara transport, locul livrarii fiind locul unde bunurile sunt puse la dispozitia lui B, iar in relatia B-C se considera o livrare cu transport, locul livrarii fiind locul unde incepe transportul, respectiv in statul membru al furnizorului A, unde se afla bunurile atunci cand incepe transportul.
  12. (1) In sensul art. 275 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, echivalentul in lei al plafonului de 35.000 de euro pentru vanzarile la distanta se stabileste pe baza cursului valutar de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data aderarii si se rotunjeste la cifra miilor. Rotunjirea se face prin majorare, cand cifra sutelor este egala cu sau mai mare decat 5, si prin reducere, cand cifra sutelor este mai mica decat 5, prin urmare plafonul este de 118.000 lei.
  (2) In cazul in care vanzarile la distanta efectuate de un furnizor dintr-un anumit stat membru in Romania depasesc plafonul prevazut la alin. (1), se considera ca toate vanzarile la distanta efectuate de furnizor din acel stat membru in Romania au loc in Romania pe perioada ramasa din anul calendaristic in care s-a depasit plafonul si pentru anul calendaristic urmator. Persoana obligata la plata taxei este furnizorul din alt stat membru, potrivit art. 307 alin. (1) din Codul fiscal, care trebuie sa se inregistreze in Romania in scopuri de TVA, conform art. 316 din Codul fiscal, la depasirea plafonului calculat conform alin. (4) si (5). Inregistrarea ramane valabila pana la data de 31 decembrie a anului calendaristic urmator celui in care furnizorul a depasit plafonul pentru vanzari la distanta in Romania, cu exceptia situatiei prevazute la alin. (3).
  (3) In cazul in care plafonul prevazut la alin. (1) este depasit si in anul calendaristic urmator, se aplica prevederile alin. (2) referitoare la locul acestor vanzari.
  (4) La calculul plafonului prevazut la alin. (1) se iau in considerare:
  a) valoarea tuturor vanzarilor la distanta efectuate de un furnizor dintr-un anumit stat membru in Romania, inclusiv valoarea vanzarilor de bunuri care au fost livrate dintr-un teritoriu tert si care sunt considerate ca au fost livrate in Romania din statul membru de import, in conformitate cu prevederile art. 275 alin. (8) din Codul fiscal;
  b) valoarea vanzarii la distanta ce conduce la depasirea plafonului.
  (5) La calculul plafonului prevazut la alin. (1) nu se iau in considerare:
  a) valoarea vanzarilor la distanta de bunuri accizabile;
  b) valoarea oricarei livrari intracomunitare de mijloace de transport noi;
  c) valoarea oricarei livrari de bunuri cu instalare sau montare, efectuata in Romania de catre furnizor sau de alta persoana in numele acestuia, conform art. 275 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal;
  d) valoarea oricarei livrari efectuate de furnizor in statul membru de plecare in cadrul tranzactiei supuse regimului special al marjei profitului pentru bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati, prevazute la art. 312 din Codul fiscal;
  e) valoarea oricarei livrari de gaz printr-un sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Uniunii Europene sau prin orice retea conectata la un astfel de sistem, de energie electrica, de energie termica sau agent frigorific prin intermediul retelelor de incalzire ori de racire, conform art. 275 alin. (1) lit. e) si f) din Codul fiscal.
  (6) Furnizorul unei vanzari la distanta in Romania poate opta in statul membru in care este stabilit sa schimbe locul livrarii in Romania pentru toate vanzarile sale la distanta din acel stat membru in Romania. Optiunea se comunica si organelor fiscale competente din Romania printr-o scrisoare recomandata in care furnizorul specifica data de la care intentioneaza sa aplice optiunea. Persoana obligata la plata taxei este furnizorul din alt stat membru, potrivit art. 307 alin. (1) din Codul fiscal, care trebuie sa se inregistreze in Romania in scopuri de TVA, conform art. 316 din Codul fiscal, inainte de prima livrare care va fi realizata ulterior exprimarii optiunii. Inregistrarea ca urmare a optiunii ramane valabila pana la data de 31 decembrie a celui de-al doilea an calendaristic urmator celui in care furnizorul si-a exercitat optiunea, cu exceptia situatiei prevazute la alin. (7).
  (7) Daca plafonul prevazut la alin. (1) este depasit in cel de-al doilea an calendaristic consecutiv prevazut la alin. (6), se aplica prevederile alin. (2)-(5) in privinta locului pentru vanzarile la distanta in Romania.
  (8) Vanzarea la distanta are loc intr-un stat membru, altul decat Romania, conform art. 275 alin. (5) din Codul fiscal, daca valoarea totala a vanzarilor la distanta efectuate de furnizorul din Romania depaseste plafonul vanzarilor la distanta stabilit de statul membru de destinatie, care poate sa difere de cel stabilit la alin. (1), valabil pentru Romania, sau in cazul in care furnizorul si-a exercitat optiunea prevazuta la alin. (12). Plafonul pentru vanzari la distanta se calculeaza pe fiecare an calendaristic. In sensul art. 275 alin. (5) din Codul fiscal, persoanele din alt stat membru care nu comunica furnizorului din Romania un cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA se considera ca sunt persoanele care beneficiaza in statul lor membru de derogarea prevazuta la art. 3 alin. (2) din Directiva 112, al carei echivalent in Codul fiscal este art. 268 alin. (4).
  (9) In cazul in care furnizorul depaseste plafonul pentru vanzari la distanta stabilit de statul membru de destinatie, se considera ca toate vanzarile la distanta efectuate de furnizorul din Romania in statul membru de destinatie au loc in acel stat membru pentru perioada ramasa din anul calendaristic in care s-a depasit plafonul si pentru anul calendaristic urmator. Daca se depaseste plafonul si in anul urmator, se aplica aceleasi reguli referitoare la locul acestor vanzari. Furnizorii trebuie sa comunice printr-o scrisoare recomandata transmisa catre organul fiscal competent din Romania, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii in alt stat membru, pentru vanzari la distanta ca urmare a depasirii plafonului pentru vanzari la distanta din alt stat membru, locul acestor livrari nemaifiind in Romania, ci in statul membru in care s-a depasit plafonul.
  (10) La calculul plafonului pentru vanzari la distanta realizate de furnizori din Romania in alt stat membru se iau in considerare:
  a) valoarea tuturor vanzarilor la distanta efectuate de un furnizor din Romania catre un anumit stat membru, inclusiv valoarea vanzarilor de bunuri expediate dintr-un teritoriu tert si importate in Romania, care se considera ca au fost expediate din Romania, in conditiile art. 275 alin. (8) din Codul fiscal;
  b) valoarea vanzarii care conduce la depasirea plafonului in celalalt stat membru.
  (11) La calculul plafonului pentru vanzari la distanta realizate de furnizori din Romania in alt stat membru nu se iau in considerare:
  a) valoarea vanzarilor la distanta de bunuri accizabile;
  b) valoarea oricarei livrari intracomunitare de mijloace de transport noi;
  c) valoarea livrarilor de bunuri cu instalare, efectuate in alt stat membru de catre furnizor sau de alta persoana in numele acestuia;
  d) valoarea oricarei livrari efectuate de un furnizor din Romania in cadrul unei tranzactii supuse regimului special al marjei profitului pentru bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati, conform art. 312 din Codul fiscal;
  e) valoarea oricarei livrari de gaz printr-un sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Uniunii Europene sau prin orice retea conectata la un astfel de sistem, de energie electrica, de energie termica sau agent frigorific, prin intermediul retelelor de incalzire ori de racire.
  (12) Furnizorul poate opta sa schimbe locul livrarii intr-un alt stat membru pentru toate vanzarile sale la distanta efectuate din Romania catre acel stat membru. Optiunea se comunica printr-o scrisoare recomandata transmisa catre organul fiscal competent din Romania si se exercita de la data trimiterii scrisorii recomandate, ramanand valabila pana la data de 31 decembrie a celui de-al doilea an calendaristic urmator celui in care furnizorul si-a exercitat optiunea, cu exceptia situatiei prevazute la alin. (13).
  (13) Daca plafonul pentru vanzari la distanta realizate de furnizori din Romania in alt stat membru este depasit si in cel de-al doilea an calendaristic consecutiv prevazut la alin. (12), se aplica prevederile alin. (9)-(11) pentru locul vanzarilor la distanta in celalalt stat membru.
  SECTIUNEA a 2-a
  Locul achizitiei intracomunitare de bunuri
  13. (1) Conform art. 276 alin. (1) din Codul fiscal, locul unei achizitii intracomunitare de bunuri este intotdeauna in statul membru in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor. In cazul in care, conform art. 276 alin. (2) din Codul fiscal, cumparatorul furnizeaza un cod de inregistrare in scopuri de TVA dintr-un alt stat membru decat cel in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor, se aplica reteaua de siguranta, respectiv achizitia intracomunitara se considera ca are loc si in statul membru care a furnizat codul de inregistrare in scopuri de TVA si in statul membru in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor.
  (2) In sensul art. 276 alin. (3) din Codul fiscal, daca cumparatorul face dovada ca a supus la plata taxei achizitia intracomunitara si in statul membru in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor si in statul membru care a furnizat un cod de inregistrare in scopuri de TVA, acesta poate solicita restituirea taxei achitate in statul membru care a furnizat codul de inregistrare in scopuri de TVA. Restituirea taxei aferente achizitiei intracomunitare se realizeaza astfel:
  a) in cazul persoanelor inregistrate in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, prin inregistrarea cu semnul minus in decontul de taxa prevazut la art. 323 din Codul fiscal a achizitiei intracomunitare si a taxei aferente;
  b) in cazul persoanelor inregistrate in scopuri de TVA conform art. 317 din Codul fiscal, restituirea taxei se realizeaza conform normelor procedurale in vigoare.
  Exemplu: o persoana impozabila din Romania inregistrata in scopuri de TVA conform art. 316 sau 317 din Codul fiscal achizitioneaza in Ungaria (locul unde se incheie transportul bunurilor) bunuri livrate din Franta. Persoana respectiva nu este inregistrata in Ungaria in scopuri de TVA, dar comunica furnizorului din Franta codul sau de inregistrare in scopuri de TVA din Romania, pentru a beneficia de scutirea de taxa aferenta livrarii intracomunitare realizate de furnizorul din Franta. Dupa inregistrarea in scopuri de TVA in Ungaria si plata TVA aferente achizitiei intracomunitare conform art. 276 alin. (1) din Codul fiscal, persoana respectiva poate solicita restituirea taxei platite in Romania aferente achizitiei intracomunitare, care a avut loc si in Romania conform art. 276 alin. (2) din Codul fiscal.
  (3) In conformitate cu prevederile art. 276 alin. (4) din Codul fiscal, in cazul in care pana la data la care intervine exigibilitatea taxei pentru achizitia intracomunitara efectuata in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA, conform art. 276 alin. (2) din Codul fiscal, persoana impozabila face dovada ca achizitia intracomunitara a fost supusa la plata TVA in statul membru unde se incheie expedierea sau transportul bunurilor, nu se mai aplica prevederile art. 276 alin. (2) din Codul fiscal.
  (4) Obligatiile partilor implicate in operatiuni triunghiulare prevazute la art. 276 alin. (5) din Codul fiscal sunt cele stabilite la pct. 3 alin. (13) si (14).
  SECTIUNEA a 3-a
  Locul prestarii de servicii
  14. (1) Pentru stabilirea locului prestarii serviciilor potrivit prevederilor art. 278 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, se are in vedere notiunea de persoana impozabila, astfel cum este aceasta definita din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata. Identificarea altor elemente, cum ar fi faptul ca persoana impozabila realizeaza operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata sau ca aceasta aplica regimul special de scutire pentru intreprinderi mici, nu influenteaza modul in care regulile care guverneaza locul prestarii se aplica atunci cand persoana impozabila presteaza sau primeste servicii.
  (2) In aplicarea art. 278 alin. (2) din Codul fiscal, sediu fix inseamna sediul definit la art. 266 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, care se caracterizeaza printr-un grad suficient de permanenta si o structura adecvata ca resurse umane si tehnice care ii permit sa primeasca si sa utilizeze serviciile care sunt furnizate pentru necesitatile proprii ale sediului respectiv.
  (3) In aplicarea art. 278 alin. (3) si art. 278 alin. (5) lit. g) din Codul fiscal, sediu fix inseamna sediul definit la art. 266 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, care se caracterizeaza printr-un grad suficient de permanenta si o structura adecvata ca resurse umane si tehnice care ii permit sa furnizeze serviciile respective.
  (4) Faptul ca dispune de un cod de inregistrare in scopuri de TVA nu este suficient pentru ca un sediu sa fie considerat sediu fix.
  (5) In aplicarea art. 278 din Codul fiscal, locul in care este stabilita o persoana juridica neimpozabila este:
  a) locul in care se exercita functiile de administrare centrala a acesteia; sau
  b) locul oricarui alt sediu care se caracterizeaza printr-un grad suficient de permanenta si o structura adecvata, in ceea ce priveste resursele umane si tehnice, care ii permit sa primeasca si sa utilizeze serviciile care ii sunt prestate pentru necesitatile proprii.
  (6) In aplicarea art. 278 alin. (2) si alin. (5) lit. h) din Codul fiscal, in cazul in care un prestator de servicii de telecomunicatii, de servicii de radiodifuziune sau televiziune ori de servicii prestate pe cale electronica furnizeaza serviciile respective intr-un loc precum o cabina telefonica, un punct de acces la internet fara fir (wi-fi hot spot), un internet cafe, un restaurant sau holul unui hotel, iar prezenta fizica a beneficiarului serviciului in locul respectiv este necesara pentru ca serviciul sa ii fie furnizat de prestatorul in cauza, se prezuma ca clientul este stabilit, isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita in locul respectiv si ca serviciul este utilizat sau exploatat efectiv acolo.
  (7) In cazul in care locul mentionat la alin. (6) este la bordul unei nave, al unei aeronave sau al unui tren care efectueaza transport de calatori in interiorul Uniunii Europene, tara in care se considera ca este stabilit, isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita clientul este tara in care incepe operatiunea de transport de calatori.
  (8) Prevederile referitoare la stabilirea locului prestarii serviciilor se completeaza cu prevederile din
Regulamentul de punere in aplicare (UE) nr. 282/2011
al Consiliului din 15 martie 2011 de stabilire a masurilor de punere in aplicare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata, care sunt de directa aplicare.
  15. (1) Regulile prevazute la art. 278 alin. (2) sau (3) din Codul fiscal se aplica numai in situatia in care serviciile nu se pot incadra in niciuna dintre exceptiile prevazute la art. 278 alin. (4)-(7) din Codul fiscal. Daca serviciile pot fi incadrate in una dintre exceptiile prevazute la art. 278 alin. (4)-(7) din Codul fiscal, intotdeauna exceptia prevaleaza, nemaifiind aplicabile regulile generale stabilite la art. 278 alin. (2) si (3) din Codul fiscal.
  (2) In cazul in care o prestare de servicii efectuata in beneficiul unei persoane impozabile sau in beneficiul unei persoane juridice neimpozabile considerate a fi o persoana impozabila intra sub incidenta art. 278 alin. (2) din Codul fiscal:
  a) daca persoana impozabila respectiva este stabilita intr-o singura tara sau, in absenta unui sediu al activitatii economice sau a unui sediu fix, are domiciliul stabil si resedinta obisnuita intr-o singura tara, prestarea de servicii in cauza se considera ca are locul in tara respectiva. Prestatorul stabileste respectivul loc pe baza informatiilor furnizate de client si verifica aceste informatii pe baza procedurilor de securitate comerciale normale, cum ar fi cele legate de verificarea identitatii sau a platii. Aceste informatii pot cuprinde codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit de statul membru in care este stabilit clientul;
  b) daca persoana impozabila este stabilita in mai multe tari, prestarea in cauza se considera ca are locul in tara in care respectiva persoana impozabila si-a stabilit sediul activitatii economice. Cu toate acestea, in cazul in care serviciul este prestat catre un sediu fix al persoanei impozabile aflat in alta tara decat cea in care clientul si-a stabilit sediul activitatii economice, prestarea in cauza este impozabila in locul in care se afla acel sediu fix care primeste serviciul respectiv si il utilizeaza pentru propriile sale nevoi. In cazul in care persoana impozabila nu dispune de un sediu al activitatii economice sau de un sediu fix, serviciul este impozabil la locul unde este domiciliul stabil sau resedinta obisnuita a acesteia.
  (3) In scopul identificarii sediului fix al clientului caruia ii este prestat serviciul, prestatorul examineaza natura si utilizarea serviciului prestat. Atunci cand natura si utilizarea serviciului furnizat nu ii permit sa identifice sediul fix caruia ii este furnizat serviciul, prestatorul, pentru a identifica sediul fix respectiv, trebuie sa urmareasca in special daca contractul, formularul de comanda si codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit de statul membru al clientului si comunicat acestuia de catre client identifica sediul fix ca fiind client al serviciului si daca sediul fix este entitatea care plateste pentru serviciul in cauza.
  (4) In cazul in care sediul fix al clientului caruia ii este furnizat serviciul nu poate fi stabilit in conformitate cu alin. (3) sau in cazul in care serviciile sunt prestate catre o persoana impozabila in temeiul unui contract incheiat pentru unul sau mai multe servicii utilizate, in mod neidentificabil si necuantificabil, prestatorul considera in mod valabil ca serviciile sunt furnizate la locul in care clientul si-a stabilit sediul activitatii economice.
  (5) Un contract global reprezinta un acord de afaceri care poate acoperi toate serviciile prestate catre o persoana impozabila. Pentru serviciile prestate in baza unui astfel de contract global, care urmeaza sa fie utilizate in mai multe locuri, locul de prestare este considerat in principiu locul in care beneficiarul si-a stabilit sediul activitatii sale economice. In situatia in care serviciile care fac obiectul unui astfel de contract sunt destinate a fi utilizate de catre un sediu fix si acest sediu fix suporta costurile respectivelor servicii, locul prestarii acestora este locul in care se afla respectivul sediu fix.
  (6) Serviciile pentru care se aplica prevederile art. 278 alin. (2) din Codul fiscal, care sunt prestate de prestatori stabiliti in Romania catre beneficiari persoane impozabile care sunt stabiliti pe teritoriul Uniunii Europene, se numesc prestari de servicii intracomunitare si se declara in declaratia recapitulativa, conform prevederilor art. 325 din Codul fiscal, daca nu beneficiaza de o scutire de taxa. Persoanele impozabile care presteaza astfel de servicii si care nu sunt inregistrate in scopuri de TVA trebuie sa indeplineasca obligatiile specifice de inregistrare in scopuri de TVA prevazute la art. 316 si 317 din Codul fiscal.
  (7) Serviciile prevazute la art. 278 alin. (2) din Codul fiscal, prestate de prestatori stabiliti in Romania catre beneficiari persoane impozabile care sunt stabiliti in afara Uniunii Europene sau, dupa caz, prestate de prestatori stabiliti in afara Uniunii Europene catre beneficiari persoane impozabile care sunt stabiliti pe teritoriul Romaniei, urmeaza aceleasi reguli ca si serviciile intracomunitare in ceea ce priveste determinarea locului prestarii si celelalte obligatii impuse de prezentul titlu, dar nu implica obligatii referitoare la declararea in declaratia recapitulativa, conform prevederilor art. 325 din Codul fiscal, indiferent daca sunt taxabile sau daca beneficiaza de scutire de taxa, si nici obligatii referitoare la inregistrarea in scopuri de TVA specifice serviciilor intracomunitare prevazute la art. 316 si 317 din Codul fiscal.
  (8) In cazul serviciilor pentru care se aplica prevederile art. 278 alin. (2) din Codul fiscal, prestate de persoane impozabile stabilite in Romania, atunci cand beneficiarul este o persoana impozabila stabilita in alt stat membru si serviciul este prestat catre sediul activitatii economice sau un sediu fix aflat in alt stat membru decat Romania, prestatorul trebuie sa faca dovada ca beneficiarul este o persoana impozabila si ca este stabilit in Uniunea Europeana. Daca nu dispune de informatii contrare, prestatorul poate considera ca un client stabilit in alt stat membru are statutul de persoana impozabila:
  a) atunci cand respectivul client i-a comunicat codul sau individual de inregistrare in scopuri de TVA si daca prestatorul obtine confirmarea validitatii codului de inregistrare respectiv, precum si a numelui si adresei aferente acestuia, in conformitate cu art. 31 din Regulamentul (UE) nr. 904/2010 al Consiliului din 7 octombrie 2010 privind cooperarea administrativa si combaterea fraudei in domeniul taxei pe valoarea adaugata;
  b) atunci cand clientul nu a primit inca un cod individual de inregistrare in scopuri de TVA, insa il informeaza pe prestator ca a depus o cerere in acest sens, si daca prestatorul obtine orice alta dovada care demonstreaza ca clientul este o persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila care trebuie sa fie inregistrata in scopuri de TVA, precum si daca efectueaza o verificare la un nivel rezonabil a exactitatii informatiilor furnizate de client, pe baza procedurilor de securitate comerciale normale, cum ar fi cele legate de verificarea identitatii sau a platii.
  (9) Daca nu dispune de informatii contrare, prestatorul poate considera ca un client stabilit in Uniunea Europeana are statutul de persoana neimpozabila atunci cand demonstreaza ca acel client nu i-a comunicat codul sau individual de inregistrare in scopuri de TVA. Cu toate acestea, indiferent de existenta unor informatii contrare, prestatorul de servicii de telecomunicatii, de servicii de radiodifuziune si televiziune sau de servicii prestate pe cale electronica poate considera un client stabilit in alt stat membru drept persoana neimpozabila, atat timp cat clientul in cauza nu a comunicat prestatorului numarul sau individual de identificare in scopuri de TVA.
  (10) In scopul punerii in aplicare a regulilor privind locul de prestare a serviciilor prevazut la art. 278 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, o persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila considerata persoana impozabila, care primeste servicii destinate exclusiv uzului privat, inclusiv celui al personalului sau, este considerata drept o persoana neimpozabila. Daca nu dispune de informatii contrare, cum ar fi natura serviciilor prestate, prestatorul poate considera ca serviciile sunt destinate activitatii economice a clientului in cazul in care, pentru aceasta operatiune, clientul i-a comunicat codul sau individual de inregistrare in scopuri de TVA. Daca unul si acelasi serviciu este destinat atat uzului privat, inclusiv celui al personalului clientului, cat si uzului activitatii economice, prestarea acestui serviciu este reglementata exclusiv de art. 278 alin. (2) din Codul fiscal, cu conditia sa nu existe nicio practica abuziva.
  (11) Serviciile pentru care se aplica prevederile art. 278 alin. (5) lit. e) din Codul fiscal, prestate de o persoana impozabila stabilita in Romania catre un beneficiar persoana neimpozabila care nu este stabilit pe teritoriul Uniunii Europene, nu au locul in Romania. De asemenea, nu au locul in Romania aceleasi servicii care sunt prestate catre persoane impozabile stabilite in afara Uniunii Europene, fiind aplicabile prevederile art. 278 alin. (2) din Codul fiscal. In ambele situatii este suficient ca prestatorul sa faca dovada ca beneficiarul, indiferent de statutul sau, este stabilit in afara Uniunii Europene. Aceasta conditie se considera indeplinita atunci cand clientul comunica prestatorului adresa sediului activitatii economice sau a sediului fix ori, in absenta acestora, a domiciliului stabil sau a resedintei obisnuite din afara Uniunii Europene. Prestatorul trebuie sa verifice autenticitatea acestora prin procedurile curente de verificare existente.
  (12) Pentru alte servicii decat cele prevazute la alin. (11), prestate de o persoana impozabila stabilita in Romania catre o persoana impozabila stabilita in afara Uniunii Europene si care intra sub incidenta art. 278 alin. (2) din Codul fiscal, locul prestarii nu este considerat a fi in Romania, daca prestatorul poate face dovada ca beneficiarul este o persoana impozabila si ca este stabilit in afara Uniunii Europene. Daca nu dispune de informatii contrare, prestatorul poate considera ca un beneficiar stabilit in afara Uniunii Europene are statutul de persoana impozabila:
  a) daca obtine din partea beneficiarului un certificat eliberat de autoritatile fiscale competente din tara beneficiarului, prin care se confirma ca respectivul beneficiar desfasoara activitati economice, astfel incat sa i se permita acestuia sa obtina o rambursare a TVA in temeiul Directivei 86/560/CEE a Consiliului din 17 noiembrie 1986 privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri - Sisteme de restituire a taxei pe valoarea adaugata persoanelor impozabile care nu sunt stabilite pe teritoriul Comunitatii;
  b) atunci cand beneficiarul nu detine certificatul respectiv, daca prestatorul dispune de codul de inregistrare in scopuri de TVA al beneficiarului sau de un cod similar atribuit beneficiarului de tara de stabilire si utilizat pentru a identifica societatile ori de orice alta dovada care sa ateste faptul ca clientul este o persoana impozabila si daca prestatorul efectueaza o verificare la un nivel rezonabil a exactitatii informatiilor furnizate de beneficiar, pe baza procedurilor de securitate comerciale normale, cum ar fi cele legate de verificarea identitatii sau a platii.
  (13) Serviciile pentru care se aplica prevederile art. 278 alin. (2) din Codul fiscal, de care beneficiaza persoane impozabile stabilite in Romania si care sunt prestate de un prestator persoana impozabila care nu este stabilit in Romania, au locul prestarii in Romania, fiind aplicabile cotele de TVA prevazute la art. 291 din Codul fiscal sau, dupa caz, scutirile de TVA prevazute la art. 292, 294, 295 sau 296 din Codul fiscal. Atunci cand prestatorul este o persoana impozabila stabilita in alt stat membru, beneficiarul persoana impozabila stabilita in Romania realizeaza o achizitie intracomunitara de servicii care se declara in declaratia recapitulativa prevazuta la art. 325 din Codul fiscal, daca serviciul nu este scutit de taxa. In situatia in care beneficiarul, persoana impozabila stabilita in Romania, nu este inregistrat in scopuri de taxa si serviciul este taxabil, trebuie sa indeplineasca obligatiile specifice de inregistrare pentru achizitii intracomunitare de servicii prevazute la art. 316 sau 317 din Codul fiscal.
  (14) In aplicarea prevederilor art. 278 din Codul fiscal, lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale cuprind toate operatiunile umane si mecanice efectuate asupra unui bun mobil corporal, altele decat cele de natura intelectuala sau stiintifica, respectiv servicii ce constau, printre altele, in procesarea, prelucrarea, repararea bunurilor mobile corporale. Evaluarea bunurilor mobile corporale reprezinta examinarea unor bunuri mobile corporale in scopul stabilirii valorii acestora. Ambalajele sau alte bunuri utilizate, in legatura directa cu bunurile asupra carora au fost realizate lucrari ori evaluari, sau bunurile incorporate in acestea sunt accesorii serviciilor realizate si nu vor fi tratate ca livrari de bunuri separate, ci ca fiind parte a serviciului prestat. Pentru determinarea locului prestarii acestor servicii se vor aplica, in functie de statutul beneficiarului, prevederile art. 278 alin. (2), alin. (5) lit. d) sau alin. (6) lit. a) din Codul fiscal.
  (15) Tiparirea cartilor sau a altor tiparituri poate fi considerata fie o livrare de bunuri, fie o prestare de servicii, in functie de modul de derulare a operatiunilor, astfel:
  a) in situatia in care clientul care detine drepturile de editare a unei carti sau a altei tiparituri se limiteaza la a transmite continutul acestora pe hartie, pe CD, discheta ori pe alt suport, iar tipografia se obliga sa tipareasca sau, dupa caz, sa si editeze cartea ori alta tiparitura, utilizand hartia si/sau alte materiale proprii necesare realizarii cartii ori altei tiparituri, se considera ca tipografia realizeaza o livrare de bunuri catre clientul sau, in sensul art. 270 din Codul fiscal, locul livrarii bunurilor stabilindu-se conform prevederilor art. 275 din Codul fiscal;
  b) in situatia in care clientul care detine drepturile de editare a unei carti sau a altei tiparituri transmite tipografiei continutul acestora pe hartie, pe CD, discheta ori pe alt suport, precum si hartia necesara realizarii acestora si/sau, dupa caz, alte materiale care servesc la realizarea cartii/tipariturii, se considera ca tipografia realizeaza o prestare de servicii catre clientul sau, in sensul art. 271 din Codul fiscal. Locul prestarii serviciilor, in acest caz, se stabileste conform prevederilor art. 278 alin. (2) sau, dupa caz, art. 278 alin. (5) lit. d) ori alin. (6) lit. a) din Codul fiscal, in functie de statutul beneficiarului.
  (16) Transferul certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera efectuat cu plata de catre o persoana impozabila reprezinta o prestare de servicii, pentru care locul prestarii se stabileste conform prevederilor art. 278 alin. (2) sau, dupa caz, art. 278 alin. (5) lit. e) din Codul fiscal. Daca locul prestarii pentru un astfel de serviciu este in Romania, niciuna dintre scutirile prevazute la art. 292 din Codul fiscal nu poate fi aplicata.
  (17) Facturile sau alte documente specifice pentru transportul international de bunuri, altul decat transportul intracomunitar de bunuri, se emit pentru parcursul integral, fara a fi necesara separarea contravalorii traseului national si a celui international. Orice scutire de taxa pentru servicii de transport, prevazuta de art. 294 sau 295 din Codul fiscal, se acorda pentru parcursul efectuat in interiorul tarii, in timp ce distanta parcursa in afara tarii se considera ca nu are locul prestarii in Romania si nu se datoreaza taxa.
  16. (1) Prin exceptie de la regulile generale prevazute la art. 278 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, indiferent de statutul beneficiarului, respectiv persoana impozabila sau persoana neimpozabila, locul prestarii serviciilor prevazute la art. 278 alin. (4) din Codul fiscal se stabileste in functie de regulile prevazute la alin. (4) al art. 278 din Codul fiscal. Aceste servicii nu se declara in declaratia recapitulativa mentionata la art. 325 din Codul fiscal, indiferent de statutul beneficiarului, si nici nu se aplica prevederile referitoare la inregistrarea in scopuri de taxa, care sunt specifice prestarilor si achizitiilor intracomunitare de servicii.
  (2) Serviciile legate de bunuri imobile prevazute la art. 278 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal includ numai acele servicii care au o legatura suficient de directa cu bunul imobil in cauza. Serviciile sunt considerate ca avand o legatura suficient de directa cu bunul imobil in urmatoarele cazuri:
  a) sunt derivate dintr-un bun imobil, iar respectivul bun imobil este un element constitutiv al serviciului si este central si esential pentru serviciile prestate;
  b) sunt furnizate in beneficiul unui bun imobil sau vizeaza un bun imobil si au drept obiectiv modificarea caracteristicilor fizice sau a statutului juridic al respectivului bun.
  (3) Prevederile alin. (2) se aplica in special pentru urmatoarele:
  a) elaborarea de planuri pentru o constructie sau parti ale unei constructii destinate sa fie edificata pe un anumit lot de teren, indiferent daca constructia este sau nu edificata;
  b) prestarea de servicii de supraveghere sau de securitate la fata locului;
  c) edificarea unei constructii pe un teren, precum si lucrarile de constructie si de demolare executate asupra unei constructii sau a unor parti ale unei constructii;
  d) construirea de structuri permanente pe un teren, precum si lucrarile de constructie si de demolare executate asupra unor structuri permanente precum retelele de conducte pentru gaz, apa, canalizare si altele similare;
  e) lucrari executate pe terenuri, inclusiv servicii agricole precum aratul, semanatul, irigarea si fertilizarea;
  f) studierea si evaluarea riscului si a integritatii bunurilor imobile;
  g) evaluarea bunului imobil, inclusiv in cazul in care astfel de servicii sunt necesare in scopuri legate de asigurari, pentru a determina valoarea unui bun imobil ca garantie pentru un imprumut sau pentru a evalua riscurile si daunele in litigii;
  h) leasingul sau inchirierea de bunuri imobile, in alte situatii decat cele vizate de alin. (4) lit. c), inclusiv depozitarea de bunuri intr-o parte specifica a bunului imobil alocata utilizarii exclusive de catre client;
  i) prestarea de servicii de cazare in sectorul hotelier sau in sectoare cu o functie similara, cum ar fi tabere de vacanta sau locuri amenajate pentru camping, inclusiv dreptul de a sta intr-un loc specific rezultat din conversia drepturilor de folosinta pe durata limitata si situatiile similare;
  j) cesiunea sau transferul de drepturi, altele decat cele vizate de lit. h) si i), legate de utilizarea unui intreg bun imobil sau a unor parti ale acestuia, inclusiv autorizatia de a utiliza o parte a unei proprietati, cum ar fi acordarea de drepturi de pescuit si de vanatoare sau a accesului in sali de asteptare din aeroporturi sau utilizarea unei infrastructuri pentru care se percep taxe, cum ar fi un pod sau un tunel;
  k) intretinerea, renovarea si repararea unei cladiri sau a unor parti ale unei cladiri, inclusiv lucrari de curatenie, montare de gresie si faianta, tapet si parchet;
  l) intretinerea, renovarea si repararea unor structuri permanente precum retelele de conducte pentru gaz, apa, canalizare si altele similare;
  m) instalarea sau montarea unor masini sau echipamente care, la instalare sau montare, sunt considerate bunuri imobile, respectiv care nu pot fi deplasate fara distrugerea sau modificarea cladirii sau a constructiei in care au fost instalate permanent;
  n) intretinerea si repararea, inspectia si controlul masinilor sau al echipamentelor in cazul in care masinile sau echipamentele sunt considerate bunuri imobile;
  o) administrarea de proprietati, alta decat administrarea de portofolii de investitii imobiliare care face obiectul alin. (4) lit. g), constand in exploatarea de bunuri imobile de catre proprietar sau pe seama acestuia;
  p) serviciile de intermediere privind vanzarea, leasingul sau inchirierea de bunuri imobile si stabilirea sau transferul de anumite drepturi asupra unui bun imobil sau drepturi reale asupra unor bunuri imobile, altele decat serviciile de intermediere care fac obiectul alin. (4) lit. d);
  q) serviciile juridice privind transferul unui titlu de proprietate imobiliara, stabilirea sau transferul anumitor drepturi asupra unui bun imobil sau drepturi reale asupra unui bun imobil, cum ar fi acte notariale, sau elaborarea unui contract pentru vanzarea sau achizitionarea unor bunuri imobile, chiar daca operatiunea care priveste bunul imobil in cauza nu este finalizata.
  (4) Alin. (2) nu se aplica pentru urmatoarele:
  a) elaborarea de planuri pentru o cladire sau parti ale unei constructii daca aceasta nu este destinata sa fie edificata pe un anumit lot de teren;
  b) depozitarea de bunuri intr-un bun imobil daca nicio parte specifica a bunului imobil nu este alocata utilizarii exclusive de catre client;
  c) serviciile de publicitate, chiar daca implica utilizarea de bunuri imobile;
  d) serviciile de intermediere in prestarea de servicii de cazare la hotel sau in sectoare cu o functie similara, cum ar fi tabere de vacanta sau locuri amenajate pentru camping, daca intermediarul actioneaza in numele si pe seama unei alte persoane;
  e) punerea la dispozitie a unui stand la locul de desfasurare a unui targ sau a unei expozitii, impreuna cu alte servicii conexe care permit expozantului sa prezinte obiecte, cum ar fi conceperea standului, transportul si depozitarea obiectelor, punerea la dispozitie de masini, cablarea, asigurarea si publicitatea;
  f) instalarea sau montarea, intretinerea si repararea, inspectia sau supravegherea masinilor sau a echipamentelor care nu fac parte si nu devin parte din bunul imobil;
  g) administrarea portofoliului de investitii imobiliare;
  h) serviciile juridice, altele decat cele care fac obiectul alin. (2) lit. q), legate de contracte, inclusiv consultanta privind termenii unui contract pentru transferarea unui bun imobil sau executarea unui astfel de contract, ori vizand dovedirea existentei unui astfel de contract, in cazul in care aceste servicii nu sunt specifice unui transfer de titlu de proprietate asupra unui bun imobil.
  (5) In cazul in care se pun echipamente la dispozitia unui client in scopul realizarii de lucrari asupra unui bun imobil, aceasta operatiune constituie o prestare de servicii legate de bunuri imobile numai daca prestatorul isi asuma responsabilitatea executiei lucrarilor. Un prestator care pune la dispozitia clientului echipamente impreuna cu suficient personal pentru operarea acestora in vederea executarii lucrarilor se presupune ca si-a asumat responsabilitatea executiei lucrarilor. Prezumtia conform careia prestatorul are responsabilitatea executiei lucrarilor poate fi infirmata prin orice mijloace relevante de fapt sau de drept.
  (6) Pentru a determina daca prestarea unui serviciu juridic complex, format din diferite elemente, intra sau nu sub incidenta prevederilor art. 278 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal trebuie stabilit scopul final al acestui serviciu, de la caz la caz.
  17. (1) Conform art. 278 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, locul prestarii pentru serviciile ce constau in transportul de calatori este locul in care se efectueaza transportul, in functie de distantele parcurse.
  (2) Transporturile nationale de calatori sunt transporturi care au locul prestarii in Romania, avand punctul de plecare si punctul de sosire pe teritoriul Romaniei.
  (3) Transporturile internationale de calatori sunt transporturile care au fie punctul de plecare, fie punctul de sosire in afara tarii, fie ambele puncte sunt situate in afara tarii. Locul prestarii serviciilor de transport international de calatori este considerat a fi in Romania pentru partea din parcursul efectuat in interiorul tarii, denumita traseu national.
  (4) Pentru transportul international de calatori, partea din parcursul efectuat in Romania este parcursul efectuat intre locul de plecare si locul de sosire a transportului de calatori, determinata dupa cum urmeaza:
  a) pentru transportul care are punctul de plecare in Romania, locul de plecare este considerat a fi primul punct de imbarcare a pasagerilor, iar locul de sosire este considerat a fi punctul de trecere a frontierei dinspre Romania in strainatate;
  b) pentru transportul care are punctul de plecare in afara Romaniei si punctul de sosire in Romania, locul de plecare este punctul de trecere a frontierei din strainatate spre Romania, iar locul de sosire este ultimul punct de debarcare a pasagerilor care au fost imbarcati in afara Romaniei;
  c) pentru transportul care tranziteaza Romania, fara a avea nici punctul de plecare, nici punctul de sosire in Romania, locul de plecare este considerat a fi locul de trecere a frontierei dinspre strainatate in Romania, iar locul de sosire este considerat a fi punctul de trecere a frontierei dinspre Romania in strainatate;
  d) in cazurile prevazute la lit. a)-c), pentru pasagerii care s-au imbarcat si debarcat in interiorul tarii, calatorind cu un mijloc de transport in trafic international, partea de transport dintre locul de imbarcare si locul de debarcare pentru acesti pasageri se considera a fi transport national.
  (5) Facturile sau alte documente specifice pentru transportul international de calatori se emit pentru parcursul integral, fara a fi necesara separarea contravalorii traseului national si a celui international. Orice scutire de taxa pentru servicii de transport, prevazuta de art. 294 din Codul fiscal, se acorda pentru parcursul efectuat in interiorul tarii, in timp ce distanta parcursa in afara tarii se considera ca nu are locul prestarii in Romania si nu se datoreaza taxa.
  18. (1) In sensul TVA, serviciile de restaurant si de catering reprezinta servicii care constau in furnizarea de produse alimentare si/sau de bautura, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, insotita de servicii conexe suficiente care sa permita consumul imediat al acestora. Furnizarea de produse alimentare si/sau de bautura este numai unul dintre elementele unui intreg in care predomina serviciile. Serviciile de restaurant constau in prestarea unor astfel de servicii in spatiile prestatorului, iar serviciile de catering constau in prestarea unor astfel de servicii in afara localurilor prestatorului.
  (2) Furnizarea de produse alimentare si/sau de bauturi, preparate sau nu, fie cu transport, fie fara, dar fara vreun alt serviciu conex, nu se considera a fi servicii de restaurant sau catering in sensul alin. (1).
  19. (1) Notiunea de mijloc de transport prevazuta la art. 278 alin. (4) lit. d) si alin. (5) lit. e) pct. 1 si 2 si lit. g) din Codul fiscal include vehiculele, motorizate sau nu, si alte echipamente si dispozitive destinate transportului de persoane sau obiecte dintr-un loc in altul, care pot fi trase, tractate sau impinse de vehicule, si care sunt in mod normal proiectate sa fie utilizate pentru transport si pot realiza efectiv acest lucru.
  (2) In sensul alin. (1), sunt incluse in categoria mijloacelor de transport in special urmatoarele vehicule:
  a) vehiculele terestre, precum automobile, motociclete, biciclete, triciclete si rulote;
  b) remorcile si semiremorcile;
  c) vagoanele feroviare;
  d) navele;
  e) aeronavele;
  f) vehiculele proiectate special pentru transportul persoanelor bolnave sau ranite;
  g) tractoarele agricole si alte vehicule agricole;
  h) vehiculele pentru invalizi actionate manual sau electronic.
  (3) Nu sunt considerate mijloace de transport in sensul alin. (1) vehiculele care sunt imobilizate in permanenta si containerele.
  (4) In aplicarea art. 278 alin. (4) lit. d) si alin. (5) lit. g) din Codul fiscal, durata posesiei sau utilizarii continue a unui mijloc de transport care face obiectul inchirierii se determina pe baza contractului dintre partile implicate. Contractul serveste drept prezumtie, care poate fi contestata prin orice element de fapt sau de drept in vederea stabilirii duratei reale a posesiei sau utilizarii continue. Depasirea in caz de forta majora a perioadei contractuale pentru inchirierea pe termen scurt nu afecteaza stabilirea duratei sau utilizarii continue a mijlocului de transport.
  (5) In cazul in care inchirierea aceluiasi mijloc de transport face obiectul mai multor contracte succesive incheiate intre aceleasi parti contractante, durata reprezinta durata posesiei sau utilizarii continue a respectivului mijloc de transport in temeiul tuturor contractelor. Un contract si prelungirile sale se considera a fi contracte succesive. Cu toate acestea, durata contractului sau a contractelor de inchiriere pe termen scurt care preceda contractul care este considerat pe termen lung este reevaluata numai daca exista o practica abuziva.
  (6) Cu exceptia cazurilor de practica abuziva, contractele de inchiriere succesive incheiate intre aceleasi parti contractante, dar care au ca obiect mijloace de transport diferite, nu sunt considerate drept contracte succesive in sensul alin. (5). Fiecare contract se analizeaza separat, in vederea incadrarii sau neincadrarii in prevederile art. 278 alin. (4) lit. d) si alin. (5) lit. g) din Codul fiscal, daca nu se dovedeste o incalcare a legii.
  (7) In sensul art. 278 alin. (4) lit. d) si alin. (5) lit. g) din Codul fiscal, un mijloc de transport este considerat ca fiind pus efectiv la dispozitia clientului la locul in care se afla mijlocul de transport atunci cand clientul sau un tert care actioneaza in numele acestuia preia efectiv controlul fizic asupra acestuia. Controlul juridic, respectiv semnarea contractului, intrarea in posesia cheilor, nu este suficient pentru a determina locul efectiv al punerii la dispozitia clientului a mijlocului de transport.
  (8) Acordarea de catre o persoana impozabila care detine vagoane de tren a dreptului de utilizare a acestora reprezinta, din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata, o prestare de servicii asimilata inchirierii de mijloace de transport, locul prestarii fiind stabilit in functie de perioada de utilizare. Acelasi regim se aplica si pentru acordarea de catre intreprinderile feroviare a dreptului de utilizare a vagoanelor in trafic international, pentru care se incaseaza taxa stabilita prin Regulamentul pentru folosirea reciproca a vagoanelor de marfa in trafic international, aprobat de Uniunea Internationala a Cailor Ferate.
  20. (1) Locul prestarii este locul de plecare a transportului de calatori, pentru serviciile de restaurant si catering furnizate efectiv la bordul navelor, al aeronavelor sau al trenurilor, in timpul unei parti a unei operatiuni de transport de calatori efectuate in Uniunea Europeana, astfel cum este prevazut la art. 278 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal. Prestarea de servicii de restaurant si de catering in afara unei astfel de parti, insa pe teritoriul unui stat membru sau al unei tari terte ori al unui teritoriu tert intra sub incidenta art. 278 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal.
  (2) Partea dintr-o operatiune de transport de calatori efectuata in Uniunea Europeana se determina in functie de calatoria mijlocului de transport, si nu de calatoria efectuata de catre fiecare dintre calatori.
  (3) Locul prestarii unui serviciu de restaurant sau de catering furnizat in interiorul Uniunii Europene partial in timpul unei parti a unei operatiuni de transport de calatori efectuate in Uniunea Europeana si partial in afara unei astfel de parti, insa pe teritoriul unui stat membru, se determina in intregime conform regulilor de stabilire a locului prestarii aplicabile la inceputul respectivei prestari de servicii de restaurant sau de catering.
  21. (1) Pentru serviciile prevazute la art. 278 alin. (5) din Codul fiscal, prin exceptie de la regula generala a serviciilor prestate catre persoane neimpozabile prevazuta la art. 278 alin. (3) din Codul fiscal, locul prestarii se determina in functie de criteriile prevazute la alin. (5) al art. 278 din Codul fiscal.
  (2) In cazul in care, in conformitate cu art. 278 alin. (5) lit. e), g) si h) din Codul fiscal, o prestare de servicii este impozabila la locul in care este stabilit clientul sau, in absenta unui sediu, la locul in care acesta are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita, prestatorul determina respectivul loc pe baza informatiilor faptice furnizate de client si verifica aceste informatii pe baza procedurilor de securitate comerciale normale cum ar fi cele legate de verificarea identitatii sau a platii.
  (3) In cazul in care serviciile care intra sub incidenta art. 278 alin. (5) lit. e), g) si h) din Codul fiscal sunt prestate unei persoane neimpozabile care este stabilita in mai multe tari sau care are domiciliul stabil intr-o tara si resedinta obisnuita in alta, se acorda prioritate:
  a) in cazul unei persoane juridice neimpozabile, locului mentionat la pct. 14 alin. (5) lit. a), cu exceptia cazului in care exista elemente de proba ca serviciul este utilizat la sediul mentionat la pct. 14 alin. (5) lit. b);
  b) in cazul unei persoane fizice, locului in care aceasta isi are resedinta obisnuita, cu exceptia cazului in care exista elemente de proba ca serviciul este utilizat la domiciliul stabil al acesteia.
  (4) Pentru aplicarea art. 278 alin. (5) lit. h) din Codul fiscal, in cazul in care serviciile de telecomunicatii, serviciile de radiodifuziune si televiziune sau serviciile prestate pe cale electronica sunt prestate catre o persoana neimpozabila:
  a) prin linia sa telefonica fixa, se presupune ca clientul este stabilit, isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita in locul in care este instalata linia telefonica fixa;
  b) prin retele mobile, se presupune ca clientul este stabilit, isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita in tara identificata prin codul mobil de tara al cartelei SIM utilizate pentru primirea serviciilor respective;
  c) pentru care este necesara utilizarea unui decodor sau a unui dispozitiv similar sau a unei cartele de vizionare si pentru care nu se utilizeaza o linie telefonica fixa, se presupune ca clientul este stabilit, isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita in locul in care este situat decodorul sau dispozitivul similar respectiv sau, daca acest loc nu este cunoscut, in locul in care este trimisa cartela de vizionare pentru a fi utilizata;
  d) in alte circumstante decat cele mentionate la lit. a), b) si c) si la pct. 14 alin. (6) si (7), se presupune ca clientul este stabilit, isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita in locul identificat ca atare de catre prestator prin intermediul a doua elemente de proba care nu sunt contradictorii, astfel cum sunt enumerate la alin. (6).
  (5) In scopul aplicarii prevederilor art. 278 alin. (5) lit. g) din Codul fiscal, pentru stabilirea locului unde este stabilit beneficiarul, in cazul in care serviciile de inchiriere de mijloace de transport, altele decat inchirierea pe termen scurt, sunt prestate unei persoane neimpozabile, se presupune ca clientul este stabilit, isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita in locul identificat ca atare de catre prestator pe baza a doua elemente de proba care nu sunt contradictorii. In special urmatoarele elemente servesc drept probe:
  a) adresa de facturare a clientului;
  b) detaliile bancare, precum locatia in care se afla contul bancar utilizat pentru plata sau adresa de facturare a clientului detinuta de banca in cauza;
  c) datele de inmatriculare a mijlocului de transport inchiriat de client, daca inmatricularea este necesara in locul in care mijlocul de transport este utilizat, sau alte informatii similare;
  d) alte informatii relevante din punct de vedere comercial.
  (6) In scopul aplicarii prevederilor alin. (4) lit. d) si alin. (7), pentru determinarea locului in care se gaseste clientul, in special urmatoarele elemente servesc drept probe:
  a) adresa de facturare a clientului;
  b) adresa IP a dispozitivului utilizat de catre client sau orice alta metoda de geolocalizare;
  c) detaliile bancare, precum locatia in care se afla contul bancar utilizat pentru plata sau adresa de facturare a clientului cunoscuta de banca in cauza;
  d) codul mobil de tara al identificatorului international al abonatului mobil stocat pe cartela SIM utilizata de client;
  e) locul instalarii liniei telefonice fixe a clientului prin care serviciul este prestat acestuia;
  f) alte informatii relevante din punct de vedere comercial.
  (7) In cazul in care un prestator presteaza un serviciu mentionat la art. 278 alin. (5) lit. h) din Codul fiscal, acesta poate infirma prezumtia prevazuta la pct. 14 alin. (6) si (7) sau la alin. (4) lit. a), b) si c) pe baza a trei elemente de proba care nu sunt contradictorii si care arata ca clientul este stabilit, isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita in alta parte.
  (8) O autoritate fiscala poate infirma prezumtiile instituite la alin. (4), (5) si pct. 14 alin. (6) si (7) daca exista indicii de utilizare improprie sau de abuz din partea prestatorului.
  (9) In sensul art. 278 alin. (5) lit. f) din Codul fiscal, conceptul "activitati" include si evenimentele la care se face referire in art. 278 alin. (6) lit. b) din Codul fiscal.
  22. (1) In aplicarea art. 278 alin. (6) lit. a) din Codul fiscal:
  a) serviciile constand in activitati accesorii transportului, precum incarcarea, descarcarea, manipularea, se considera a fi efectiv utilizate si exploatate in Romania daca sunt prestate pe teritoriul Romaniei;
  b) serviciile constand in lucrari asupra bunurilor mobile corporale si evaluari ale bunurilor mobile corporale se considera a fi efectiv utilizate si exploatate in Romania daca sunt efectuate pe teritoriul Romaniei;
  c) serviciile de transport de bunuri efectuate in Romania sunt serviciile ale caror punct de plecare si punct de sosire se afla pe teritoriul Romaniei, acestea fiind considerate efectiv utilizate si exploatate pe teritoriul Romaniei.
  (2) Daca locul prestarii serviciilor conform art. 278 alin. (6) lit. a) din Codul fiscal este situat pe teritoriul Romaniei, operatiunile sunt impozabile in Romania, fiind aplicabile cotele de taxa prevazute la art. 291 din Codul fiscal sau, dupa caz, scutirile de taxa prevazute la art. 292, 294, 295, 296 si 310 din Codul fiscal.
  (3) Prevederile art. 278 alin. (6) lit. a) din Codul fiscal nu se aplica in situatia in care beneficiarul serviciilor este o persoana impozabila care are sediul activitatii economice in afara Uniunii Europene, dar comunica prestatorului un cod valabil de TVA din alt stat membru si adresa unui sediu fix din Uniunea Europeana la care sunt prestate serviciile.
  (4) Serviciile legate de acordarea accesului la evenimente culturale, artistice, sportive, stiintifice, educationale, de divertisment sau evenimentele similare, prevazute la art. 278 alin. (6) lit. b) din Codul fiscal, includ prestarea serviciilor ale caror caracteristici esentiale constau in garantarea dreptului de acces la un eveniment in schimbul unui bilet sau al unei plati, inclusiv sub forma unui abonament sau a unei cotizatii periodice.
  (5) Alin. (4) include in special acordarea:
  a) dreptului de acces la spectacole, reprezentatii teatrale, reprezentatii de circ, targuri, parcuri de distractii, concerte, expozitii si alte evenimente culturale similare;
  b) dreptului de acces la evenimente sportive precum meciuri sau competitii;
  c) dreptului de acces la evenimente educationale si stiintifice, precum conferinte si seminare.
  (6) Nu intra sub incidenta art. 278 alin. (6) lit. b) din Codul fiscal utilizarea, in schimbul platii unei cotizatii, a unor facilitati precum cele oferite de salile de gimnastica si altele asemanatoare.
  (7) Serviciile auxiliare prevazute la art. 278 alin. (6) lit. b) din Codul fiscal includ serviciile legate in mod direct de accesul la evenimente culturale, artistice, sportive, stiintifice, educationale, de divertisment sau la alte evenimente similare, furnizate separat unei persoane care participa la un eveniment, in schimbul platii unei sume de bani. Astfel de servicii auxiliare includ in special utilizarea vestiarelor sau a instalatiilor sanitare, dar nu includ serviciile de intermediere legate de vanzarea biletelor.
  (8) Furnizarea de bilete de intrare la evenimente culturale, artistice, sportive, stiintifice, educationale, de divertisment sau evenimente similare, de catre un intermediar care actioneaza in nume propriu, dar in contul organizatorului, sau de catre o persoana impozabila, alta decat organizatorul, care actioneaza in contul sau, face obiectul art. 278 alin. (5) lit. f) si alin. (6) lit. b) din Codul fiscal.
  CAP. VI

  Faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata
  SECTIUNEA 1
  Faptul generator si exigibilitatea - definitii
  23. (1) Pentru a determina regimul de impozitare aplicabil pentru operatiunile impozabile, conform prevederilor art. 280 alin. (4) din Codul fiscal, trebuie determinate:
  a) natura operatiunii, respectiv daca este o livrare de bunuri sau o prestare de servicii;
  b) in cazul in care furnizorul/prestatorul realizeaza mai multe livrari/prestari catre clientul sau, in cadrul aceluiasi contract sau aceleiasi tranzactii, trebuie sa se determine daca exista o operatiune principala si alte operatiuni accesorii sau daca fiecare operatiune poate fi considerata independenta. O livrare/prestare trebuie sa fie considerata ca accesorie unei livrari/prestari principale daca nu constituie pentru client un scop in sine, ci un mijloc de a beneficia in cele mai bune conditii de livrarea/prestarea principala realizata de furnizor/prestator. Operatiunile accesorii beneficiaza de tratamentul fiscal al operatiunii principale referitoare, printre altele, la locul livrarii/prestarii, cotele, scutirile, ca si livrarea/prestarea de care sunt legate. In acest sens s-a pronuntat si Curtea Europeana de Justitie in Cauza C-349/96 Card Protection Plan;
  c) in cazul in care furnizorul/prestatorul realizeaza mai multe livrari/prestari catre clientul sau, in cadrul aceluiasi contract sau aceleiasi tranzactii, si nu se poate stabili o operatiune principala si alte operatiuni accesorii, fiecare dintre ele constituind pentru client un scop in sine, dar care sunt atat de legate intre ele incat nu pot fi tratate ca tranzactii independente, se considera ca se efectueaza o operatiune complexa unica.
  (2) In aplicarea prevederilor art. 280 alin. (6) din Codul fiscal:
  a) in cazul persoanelor impozabile scoase din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA, potrivit art. 316 alin. (11) lit. g) din Codul fiscal, in vederea aplicarii regimului special de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal, care, inainte de scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA au emis facturi sau au incasat avansuri, pentru contravaloarea partiala a livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii taxabile, al caror fapt generator de taxa intervine dupa scoaterea din evidenta, se procedeaza la regularizare pentru a se aplica regimul de impozitare in vigoare la data livrarii de bunuri/prestarii de servicii. In acest sens furnizorul/prestatorul neinregistrat in scopuri de TVA emite factura de regularizare pe care inscrie cu semnul minus baza de impozitare si taxa colectata pentru partea facturata/incasata inainte de scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA si concomitent inscrie contravaloarea integrala a livrarii de bunuri/prestarii de servicii aplicand regimul de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal, pe aceeasi factura sau pe o factura separata, conform prevederilor art. 330 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal. Facturile de regularizare se transmit beneficiarului care are obligatia sa efectueze ajustarile taxei deduse in conformitate cu prevederile art. 304 si 305 din Codul fiscal. Factura de regularizare nu trebuie sa contina mentiunea referitoare la codul de inregistrare in scopuri de TVA al furnizorului/prestatorului. Furnizorul/Prestatorul poate solicita restituirea taxei colectate astfel regularizate pe baza documentului prevazut la art. 324 alin. (9) din Codul fiscal. Aceste prevederi nu se aplica in situatia in care factura este emisa pentru intreaga contravaloare a livrarii/prestarii sau este incasata integral contravaloarea livrarii/prestarii inainte de data faptului generator de taxa;
  b) in cazul persoanelor impozabile care aplica regimul special de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal, care se inregistreaza in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, se procedeaza la regularizare in vederea aplicarii regimului de impozitare in vigoare la data livrarii de bunuri sau prestarii de servicii in cazurile prevazute la art. 282 alin. (2) lit. a) si b) din Codul fiscal, pentru facturile emise si/sau avansurile care au fost incasate, inainte de inregistrarea in scopuri de TVA, pentru contravaloarea partiala sau integrala a livrarii de bunuri ori a prestarii de servicii. In acest sens furnizorul/prestatorul, dupa inregistrarea in scopuri de TVA, emite factura de regularizare pe care inscrie cu semnul minus baza de impozitare aferenta livrarii/prestarii in regim de scutire facturata/incasata inainte de inregistrarea in scopuri de TVA si concomitent inscrie contravaloarea integrala a livrarii de bunuri/prestarii de servicii aplicand regimul corespunzator operatiunii respective, respectiv taxare sau scutire fara drept de deducere prevazuta la art. 292 din Codul fiscal ori scutire cu drept de deducere prevazuta la art. 294-296 din Codul fiscal ori alt regim special prevazut de titlul VII al Codului fiscal, pe aceeasi factura sau pe o factura separata, conform prevederilor art. 330 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal. Aceste prevederi se aplica indiferent daca factura este emisa pentru intreaga contravaloare a livrarii/prestarii sau este incasata integral contravaloarea livrarii/prestarii inainte de data faptului generator de taxa.
  SECTIUNEA a 2-a
  Faptul generator pentru livrari de bunuri si prestari de servicii
  24. (1) Pentru bunurile livrate in baza unui contract de consignatie, prevazut la art. 281 alin. (2) din Codul fiscal, se considera ca faptul generator, respectiv livrarea bunurilor de la consignant la consignatar are loc la data la care bunurile sunt livrate de consignatar clientilor sai. In sensul titlului VII din Codul fiscal, contractul de consignatie reprezinta un contract prin care consignantul se angajeaza sa livreze bunuri consignatarului, pentru ca acesta din urma sa gaseasca un cumparator pentru aceste bunuri. Consignatarul actioneaza in nume propriu, dar in contul consignantului, cand livreaza bunurile catre cumparatori.
  (2) Pentru bunurile transmise in vederea testarii sau a verificarii conformitatii, conform art. 281 alin. (3) din Codul fiscal, se considera ca faptul generator, respectiv transferul proprietatii bunurilor are loc la data acceptarii lor de catre beneficiar. Bunurile transmise in vederea verificarii conformitatii sunt bunurile oferite de furnizor clientilor, acestia avand dreptul fie sa le achizitioneze, fie sa le returneze furnizorului. Contractul aferent bunurilor livrate in vederea testarii este un contract provizoriu prin care vanzarea efectiva a acestora este conditionata de obtinerea de rezultate satisfacatoare in urma testarii de catre clientul potential, testare ce are scopul de a stabili ca bunurile au caracteristicile solicitate de clientul respectiv. Pentru medicamentele care fac obiectul contractelor cost-volum-rezultat, conform prevederilor art. 12 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contributii pentru finantarea unor cheltuieli in domeniul sanatatii, aprobata prin Legea nr. 184/2015, se considera ca livrarea bunurilor are loc la data la care se inregistreaza rezultatul medical, astfel cum acesta a fost definit in contractele incheiate intre detinatorii de autorizatie de punere pe piata/reprezentantii legali ai acestora si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si, dupa caz, Ministerul Sanatatii. Aceste prevederi se aplica tranzactiilor efectuate pe intregul lant de distributie a medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum-rezultat.
  (3) Pentru stocurile la dispozitia clientului, prevazute la art. 281 alin. (4) din Codul fiscal, se considera ca faptul generator, respectiv transferul proprietatii bunurilor are loc la data la care clientul intra in posesia acestora. Stocurile la dispozitia clientului reprezinta o operatiune potrivit careia furnizorul transfera regulat bunuri intr-un depozit propriu sau intr-un depozit al clientului, iar transferul proprietatii bunurilor intervine, potrivit contractului, la data la care clientul scoate bunurile din depozit, in principal pentru a le utiliza in procesul de productie, dar si pentru alte activitati economice.
  (4) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplica in situatia in care bunurile provin din import si beneficiarul inregistrat conform art. 316 din Codul fiscal a optat pentru calitatea de persoana obligata la plata taxei pentru import, conform prevederilor pct. 82 alin. (1) lit. e) pct. 1, fiind aplicabile prevederile art. 285 din Codul fiscal referitoare la exigibilitatea taxei pentru importul de bunuri.
  (5) In cazul contractelor de prestari de servicii in cadrul carora clientul s-a angajat sa plateasca sume forfetare cu titlu de remuneratie convenita intre parti, independent de volumul si de natura serviciilor efectiv furnizate in perioada la care se raporteaza aceasta remuneratie, serviciile trebuie considerate efectuate in perioada la care se raporteaza plata, indiferent daca prestatorul a furnizat sau nu a furnizat efectiv servicii clientului sau in aceasta perioada. In cazul unor astfel de contracte, obiectul prestarii de servicii nu este furnizarea unor servicii bine definite, ci faptul de a se afla la dispozitia clientului pentru a-i oferi serviciile contractate, prestarea de servicii fiind efectuata de prestator prin insusi faptul de a se afla la dispozitia clientului in perioada stabilita in contract, independent de volumul si de natura serviciilor efectiv furnizate in perioada la care se refera aceasta remuneratie. Faptul generator al taxei intervine conform prevederilor art. 281 alin. (8) din Codul fiscal, fara sa prezinte importanta daca beneficiarul a apelat efectiv sau cat de des a apelat la serviciile prestatorului. In acest sens a fost data si decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene in Cauza C-463/14 Asparuhovo Lake Investment Company OOD. Aceste prevederi se aplica inclusiv in cazul serviciilor de consultanta, juridice, de contabilitate, de expertiza, de mentenanta, de service si alte servicii similare, pentru care nu se intocmesc rapoarte de lucru sau alte situatii pe baza carora prestatorul atesta serviciile prestate, fiind incheiate contracte in conditiile descrise de prezentul alineat.
  (6) In aplicarea prevederilor art. 281 alin. (8) din Codul fiscal, in cazul livrarilor de bunuri si al prestarilor de servicii care sunt efectuate continuu, faptul generator de taxa intervine la data stipulata in contract pentru plata acestora sau la emiterea unei facturi, dar perioada de decontare nu poate depasi un an. In cazul in care contractul nu stipuleaza o data pentru plata bunurilor/serviciilor livrate/prestate in mod continuu, faptul generator de taxa intervine la data la care se emite o factura, iar daca pe factura se mentioneaza un termen de plata, acesta nu este considerat fapt generator de taxa.
  (7) In aplicarea prevederilor art. 281 alin. (9) din Codul fiscal, in cazul operatiunilor de inchiriere, leasing, concesionare, arendare de bunuri, acordare cu plata pe o anumita perioada a unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct si superficia, asupra unui bun imobil, faptul generator intervine la fiecare data specificata in contract pentru efectuarea platii. Daca factura este emisa inainte de data stipulata in contract pentru efectuarea platii, se considera ca factura este emisa inainte de faptul generator de taxa. In situatia in care contractul prevede ca serviciile se platesc la data emiterii unei facturi, factura fiind emisa la anumite intervale de timp, iar pe factura se mentioneaza un termen in care se face plata facturii, faptul generator de taxa intervine la data platii facturii, dar nu mai tarziu de termenul-limita stipulat pentru plata facturii respective. Daca in aceasta ultima situatie nu se mentioneaza pe factura un termen in care se face plata facturii, se considera ca plata trebuie efectuata la data emiterii facturii, data la care intervine si faptul generator de taxa. Avansul perceput pentru transmiterea folosintei bunurilor in cadrul unui contract de leasing este considerat o rata de leasing, respectiv o prestare de servicii, pentru care faptul generator de taxa intervine conform art. 281 alin. (9) din Codul fiscal, cu exceptia situatiei in care include si incasarea in avans a unei parti din contravaloarea livrarii de bunuri care are loc la sfarsitul perioadei de leasing cand se transfera dreptul de proprietate asupra bunului care face obiectul contractului de leasing, conform prevederilor pct. 8 alin. (4).
  Exemplu: in cazul unui contract de inchiriere a unui bun imobil, pentru care persoana impozabila a optat pentru taxare, pot exista urmatoarele situatii:
  a) daca in contract se prevede de exemplu ca plata chiriei se efectueaza pe data de 10 a fiecarei luni care urmeaza unui trimestru calendaristic, pentru trimestrul anterior, pentru serviciile de inchiriere din trimestrul anterior, faptul generator de taxa intervine pe data de 10 a lunii ulterioare fiecarui trimestrului calendaristic. Astfel, pentru serviciul de inchiriere aferent trimestrului IV 2015, faptul generator de taxa are loc pe data de 10 ianuarie 2016, indiferent de data la care este emisa factura sau de data la care se face plata efectiva a acestor servicii. Daca este emisa o factura inainte de data de 10 ianuarie 2016, de exemplu in data de 21 decembrie 2015, intervine exigibilitatea de taxa in luna decembrie 2015, se aplica cota de TVA de 24% si factura se declara in decontul de taxa al lunii decembrie 2015. In contextul modificarii cotei standard la 1 ianuarie 2016, persoana impozabila trebuie sa faca o regularizare pentru a aplica cota de 20% de TVA in vigoare la data faptului generator de taxa, respectiv data de 10 ianuarie 2016, care este data stipulata in contract pentru plata serviciilor, indiferent de data la care au fost platite efectiv aceste servicii;
  b) daca contractul nu prevede o anumita data pentru plata serviciilor, ci prevede ca serviciile se platesc intr-un anumit termen de la data emiterii unei facturi, iar factura este emisa de exemplu pe data de 21 decembrie 2015, fiind mentionat ca plata trebuie efectuata in termen de 20 de zile calendaristice, faptul generator de taxa intervine astfel:
  1. daca factura este achitata pe data de 23 decembrie 2015, faptul generator de taxa are loc pe data de 23 decembrie 2015 si se aplica cota de TVA de 24%;
  2. daca factura este achitata pe data de 8 ianuarie 2016, faptul generator de taxa are loc in aceasta data si se regularizeaza factura initiala pentru a aplica cota de TVA de 20%;
  3. daca factura nu este achitata in termenul de 20 de zile prevazut, faptul generator de taxa intervine la expirarea acestui termen, respectiv pe data de 9 ianuarie 2016 si se regularizeaza factura initiala pentru a aplica cota de TVA de 20%;
  c) daca contractul nu prevede o anumita data pentru plata serviciilor, ci prevede ca serviciile se platesc la data emiterii unei facturi, iar factura este emisa de exemplu pe data de 21 decembrie 2015, fara sa fie mentionat un termen de plata, faptul generator de taxa intervine pe data de 21 decembrie 2015, aplicandu-se cota de TVA de 24%. Indiferent de data la care se face plata facturii nu se mai fac regularizari de cota de TVA.
  SECTIUNEA a 3-a
  Exigibilitatea pentru livrari de bunuri si prestari de servicii
  25. (1) Prevederile art. 282 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal se aplica in situatia in care facturile totale ori partiale pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii au fost emise inaintea faptului generator de taxa si includ si situatia in care sunt emise facturi pentru avansuri inainte de incasarea acestora.
  (2) In aplicarea art. 282 alin. (9) din Codul fiscal, in cazul in care intervin evenimentele prevazute la art. 287 din Codul fiscal, ulterior datei la care se modifica cota de TVA si/sau regimul de impozitare, pentru ajustarea bazei de impozitare sunt aplicabile cota si regimul de impozitare ale operatiunii de baza care a generat aceste evenimente. Pentru operatiunile a caror baza impozabila este determinata in valuta, cursul de schimb valutar utilizat pentru ajustarea bazei de impozitare este acelasi ca al operatiunii de baza care a generat aceste evenimente, respectiv cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adaugata pentru operatiunea de baza. Totusi, in cazul in care nu se poate determina operatiunea de baza care a generat aceste evenimente, se vor aplica cota de TVA si regimul de impozitare in vigoare la data la care a intervenit evenimentul si, corespunzator, si cursul de schimb valutar de la aceasta data, in cazul operatiunilor pentru care baza de impozitare este determinata in valuta.
  (3) In cazul in care intervin evenimentele prevazute la art. 287 din Codul fiscal, ulterior datei de la care se modifica cota de TVA, pentru achizitii intracomunitare de bunuri, cota aplicabila pentru ajustarea bazei de impozitare este cota in vigoare la data la care a intervenit exigibilitatea taxei pentru achizitia intracomunitara potrivit art. 284 din Codul fiscal. In situatia in care nu se poate determina achizitia intracomunitara care a generat aceste evenimente, se va aplica cota de TVA in vigoare la data la care a intervenit evenimentul.
  Exemplu: Societatea A din Romania a primit o factura pentru un avans la o achizitie intracomunitara de bunuri in suma de 1.000 euro, emisa la data de 12 decembrie 2015. Taxa aferenta achizitiei intracomunitare se determina pe baza cursului de schimb in vigoare la data de 12 decembrie 2015, respectiv 4,41 lei/euro, aplicandu-se cota de TVA de 24%, astfel: 1.000 euro x 4,41 lei/euro x 24% = 1.058,4 lei.
  In luna ianuarie 2016, societatea primeste factura emisa la data de 16 ianuarie 2016 pentru diferenta pana la valoarea integrala a bunurilor care sunt achizitionate intracomunitar, in suma de 5.000 euro, valoarea integrala a bunurilor fiind de 6.000 euro. Taxa aferenta achizitiei intracomunitare se determina pe baza cursului de schimb in vigoare la data de 16 ianuarie 2016, respectiv 4,45 lei/euro, aplicandu-se cota de TVA de 20%, astfel: 5.000 euro x 4,45 lei/euro x 20% = 4.450 lei.
  La data de 5 august 2016, furnizorul extern emite un credit-note prin care acorda o reducere de pret de 10% aferenta livrarii intracomunitare care a generat achizitia intracomunitara de bunuri la societatea A din Romania. Societatea A are obligatia sa ajusteze baza de impozitare a achizitiei intracomunitare cu sumele calculate astfel:
  1.000 euro x 10% x 4,41 lei/euro x 24% = 105,84 lei
  5.000 euro x 10% x 4,45 lei/euro x 20% = 445 lei
  (4) In cazul in care evenimentele prevazute la art. 287 din Codul fiscal intervin ulterior scoaterii persoanei impozabile din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA, potrivit art. 316 alin. (11) lit. g) din Codul fiscal, se va proceda la ajustarea bazei impozabile aplicandu-se regimul de impozitare al operatiunii de baza care a generat aceste evenimente. In acest sens furnizorul/prestatorul neinregistrat in scopuri de TVA emite factura conform prevederilor pct. 32 alin. (1) pe care inscrie cu semnul minus reducerea bazei de impozitare si a taxei colectate ca urmare a evenimentelor prevazute la art. 287 din Codul fiscal. Facturile respective se transmit beneficiarului care are obligatia sa efectueze ajustarile taxei deduse in conformitate cu prevederile art. 304 si 305 din Codul fiscal. Factura de regularizare nu trebuie sa contina mentiunea referitoare la codul de inregistrare in scopuri de TVA a furnizorului/prestatorului. Furnizorul/Prestatorul poate solicita restituirea taxei colectate astfel regularizate pe baza documentului prevazut la art. 324 alin. (9) din Codul fiscal.
  (5) Sumele incasate pentru vanzarea unui voucher cu scop unic reprezinta avansuri pentru care intervine exigibilitatea TVA conform art. 282 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal. Voucher in sensul TVA reprezinta un instrument prin care un furnizor de bunuri si/sau un prestator de servicii isi asuma obligatia de a-l accepta drept contrapartida sau parte a contrapartidei pentru o livrare de bunuri si/sau o prestare de servicii. Voucher cu scop unic inseamna un voucher pentru care toate informatiile relevante privind regimul TVA aplicabil operatiunii la care acesta se refera, respectiv livrarea de bunuri/prestarea de servicii ulterioara, trebuie sa fie cunoscute la momentul vanzarii acestuia si bunurile si serviciile trebuie sa fie identificate. In cazul bonurilor de valoare pentru carburanti auto, biletelor de calatorie, biletelor la spectacole si al altor vouchere cu scop unic similare, care acopera integral contravaloarea bunurilor livrate/serviciilor prestate, se aplica prevederile alin. (6).
  (6) Vanzarea unei cartele telefonice preplatite sau reincarcarea cu credit a unei cartele care poate fi utilizata numai pentru servicii de telecomunicatii reprezinta o prestare de servicii de telecomunicatii cu titlu oneros pentru care faptul generator si exigibilitatea TVA intervin la momentul vanzarii cartelei. Un operator de servicii de telecomunicatii constand in servicii de telefonie care vinde catre un distribuitor cartele telefonice care contin toate informatiile necesare pentru a efectua apeluri telefonice prin infrastructura pusa la dispozitie de operatorul respectiv si care sunt revandute de distribuitor, in nume propriu, unor utilizatori finali, fie in mod direct, fie prin intermediul altor persoane impozabile, furnizeaza o prestare de servicii de telecomunicatii cu titlu oneros catre distribuitor. Distribuitorul, precum si orice alta persoana impozabila care intervine in nume propriu in vanzarea cartelei telefonice realizeaza o prestare de servicii de telecomunicatii cu titlu oneros, pentru care faptul generator si exigibilitatea taxei intervin la data vanzarii cartelei. Operatorul de telefonie nu realizeaza o a doua prestare de servicii cu titlu oneros catre utilizatorul final atunci cand acesta, dupa ce a achizitionat cartela telefonica, isi exercita dreptul de a efectua apeluri telefonice folosind informatiile inscrise pe aceasta cartela. In acest sens a fost pronuntata Hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza C520/2010 Lebara.
  (7) Vanzarea de vouchere cu scop multiplu intra sub incidenta prevederilor art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 4 din Codul fiscal. Voucher cu scop multiplu inseamna un voucher, altul decat cel cu scop unic, respectiv un voucher pentru care la momentul vanzarii nu sunt cunoscute toate informatiile relevante privind regimul TVA aplicabil operatiunii la care acesta se refera si/sau bunurile si serviciile nu sunt identificate. Voucherele cu scop multiplu reprezinta din punctul de vedere al TVA mijloace de plata, iar sumele incasate pentru vanzarea acestora nu reprezinta avansuri pentru care intervine exigibilitatea TVA conform art. 282 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal. In acest sens a fost pronuntata Hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza C-419/02 BUPA Hospitals Ltd. De exemplu, tichetele de masa si cartele telefonice preplatite care pot fi utilizate pentru mai multe scopuri, respectiv pentru servicii de telefonie si pentru alte diverse operatiuni, cum ar fi achizitionarea unor jocuri, melodii, donatii, sunt considerate vouchere cu scop multiplu.
  (8) Prevederile alin. (5)-(7) nu se aplica in cazul voucherelor care confera dreptul de a beneficia de livrari de bunuri si/sau prestari de servicii pentru care se aplica regimul special pentru agentiile de turism prevazut la art. 311 din Codul fiscal.
  26. (1) Persoanele impozabile eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la incasare, prevazute la art. 282 alin. (3) din Codul fiscal, care opteaza pentru aplicarea sistemului trebuie sa aplice prevederile art. 324 alin. (12) din Codul fiscal.
  (2) In situatia in care o persoana impozabila opteaza pentru aplicarea sistemului TVA la incasare prevazut la art. 282 alin. (3)-(8) din Codul fiscal, aceasta trebuie sa aplice sistemul TVA la incasare pentru toate operatiunile realizate, cu exceptia operatiunilor care nu au locul livrarii/prestarii in Romania conform prevederilor art. 275 si 278 din Codul fiscal, precum si a operatiunilor prevazute la art. 282 alin. (6) lit. a)-d) din Codul fiscal, pentru care se aplica regulile generale privind exigibilitatea TVA prevazute la art. 282 alin. (1) si (2), art. 283, 284 si 285 din Codul fiscal.
  (3) Potrivit prevederilor art. 319 alin. (20) lit. p) din Codul fiscal, pe facturile emise de persoanele care aplica sistemul TVA la incasare este obligatorie mentiunea "TVA la incasare", cu exceptia operatiunilor pentru care persoanele respective au obligatia sa aplice regulile generale de exigibilitate prevazute la alin. (2).
  (4) La determinarea cifrei de afaceri care serveste drept referinta pentru calculul plafonului de 2.250.000 lei, prevazuta la art. 282 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, se au in vedere baza de impozitare inscrisa pe randurile din decontul de taxa prevazut la art. 323 din Codul fiscal corespunzatoare operatiunilor taxabile si/sau scutite de TVA conform art. 292, 294, 295 si 296 din Codul fiscal, operatiunilor rezultate din activitati economice pentru care locul livrarii/prestarii se considera ca fiind in strainatate conform prevederilor art. 275 si 278 din Codul fiscal, precum si randurile de regularizari aferente. Nu sunt luate in calcul sumele inscrise in randurile din decont aferente unor campuri de date informative cum sunt facturile emise dupa inspectia fiscala, informatii privind TVA neexigibila sau nedeductibila. In cazul persoanelor impozabile care au aplicat regimul de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal si care se inregistreaza in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, precum si in cazul persoanelor impozabile a caror inregistrare in scopuri de TVA este anulata din oficiu de catre organele fiscale competente conform art. 316 alin. (11) lit. a)-e) si h) din Codul fiscal si ulterior sunt inregistrate conform art. 316 alin. (12) din Codul fiscal, nu sunt luate in calculul cifrei de afaceri livrarile de bunuri/prestarile de servicii realizate in perioada in care persoana impozabila nu a avut un cod de inregistrare in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal.
  (5) Persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare si care depaseste in cursul anului calendaristic curent plafonul de 2.250.000 lei prevazut la art. 282 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal aplica sistemul TVA la incasare pana la sfarsitul perioadei fiscale urmatoare celei in care plafonul a fost depasit. In cazul acestor persoane impozabile se aplica corespunzator prevederile art. 324 alin. (14) din Codul fiscal.
  (6) In cazul persoanelor impozabile a caror inregistrare in scopuri de TVA este anulata din oficiu de organele fiscale competente conform art. 316 alin. (11) lit. a)-e) si h) din Codul fiscal si ulterior sunt inregistrate conform art. 316 alin. (12) din Codul fiscal, se aplica urmatoarele reguli:
  a) in situatia in care organele fiscale competente au anulat din oficiu inregistrarea in scopuri de TVA a persoanei impozabile conform art. 316 alin. (11) lit. a)-e) si h) din Codul fiscal si au radiat persoana impozabila din Registrul persoanelor care aplica sistemul TVA la incasare, iar inregistrarea in scopuri de TVA conform art. 316 alin. (12) din Codul fiscal are loc in acelasi an, persoana impozabila poate aplica regimul normal de exigibilitate prevazut la art. 282 alin. (1) si (2), art. 283, 284 si 285 din Codul fiscal sau poate solicita sa fie reinregistrata in Registrul persoanelor care aplica sistemul TVA la incasare daca la data inregistrarii in scopuri de TVA conform art. 316 alin. (12) din Codul fiscal cifra de afaceri, determinata potrivit prevederilor art. 282 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, realizata in anul calendaristic precedent si, respectiv, in anul calendaristic in curs, nu depaseste plafonul de 2.250.000 lei, prin depunerea unei notificari conform art. 324 alin. (12) din Codul fiscal. Nu sunt luate in calculul acestui plafon livrarile/prestarile efectuate in perioada din anul respectiv in care persoana impozabila nu a avut un cod valabil de TVA;
  b) in situatia in care inregistrarea in scopuri de TVA, conform art. 316 alin. (12) din Codul fiscal, are loc in alt an decat cel in care organele fiscale competente au anulat din oficiu inregistrarea in scopuri de TVA a persoanei impozabile conform art. 316 alin. (11) lit. a)-e) si h) din Codul fiscal, persoana impozabila poate aplica regimul normal de exigibilitate prevazut la art. 282 alin. (1) si (2), art. 283, 284 si 285 din Codul fiscal sau poate solicita reinregistrarea in Registrul persoanelor care aplica sistemul TVA la incasare, daca la data inregistrarii cifra de afaceri din anul calendaristic precedent si, respectiv, din anul calendaristic in curs, determinata potrivit prevederilor art. 282 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, nu depaseste plafonul de 2.250.000 lei, prin depunerea unei notificari conform art. 324 alin. (12) din Codul fiscal. Nu sunt luate in calculul acestui plafon livrarile/prestarile efectuate in perioada in care persoana respectiva nu a avut un cod valabil de TVA.
  (7) In sensul art. 282 alin. (3) din Codul fiscal, prin incasarea contravalorii livrarii de bunuri sau a prestarii de servicii se intelege orice modalitate prin care furnizorul/prestatorul obtine contrapartida pentru aceste operatiuni de la beneficiarul sau ori de la un tert, precum plata in bani, plata in natura, compensarea, cesiunea de creante, utilizarea unor instrumente de plata.
  (8) In situatia in care are loc o cesiune de creante:
  a) daca furnizorul/prestatorul cesioneaza creantele aferente unor facturi emise pentru livrari de bunuri/prestari de servicii, se considera ca la data cesiunii creantelor, indiferent de pretul cesiunii creantelor, este incasata intreaga contravaloare a facturilor neincasate pana la momentul cesiunii. In cazul in care cedentul este o persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare pentru respectivele operatiuni, exigibilitatea taxei intervine la data cesiunii creantelor. Indiferent de faptul ca furnizorii/prestatorii au cesionat creantele, in cazul beneficiarilor care aplica sistemul TVA la incasare, precum si al celor care achizitioneaza bunuri/servicii de la persoane care au aplicat sistemul TVA la incasare pentru respectivele operatiuni, dreptul de deducere a taxei este amanat pana la data la care taxa aferenta bunurilor/serviciilor achizitionate a fost platita;
  b) daca persoana care achizitioneaza bunuri/servicii cesioneaza furnizorului/prestatorului, drept plata a acestor achizitii, orice creante, inclusiv cesiunea dreptului de rambursare a TVA prevazuta la art. 28 din Codul de procedura fiscala, data cesiunii este data la care se considera ca beneficiarul a efectuat plata, respectiv ca furnizorul a incasat contravaloarea livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii la nivelul creantei cesionate. In cazul in care cesionarul este o persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare pentru respectivele operatiuni, exigibilitatea taxei aferente livrarilor/prestarilor efectuate in beneficiul cedentului creantei intervine la data cesiunii creantei si corespunzator valorii creantei cesionate. In cazul in care beneficiarul livrarii/prestarii este cedentul creantei si este o persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare sau achizitioneaza bunuri/servicii de la o persoana care a aplicat sistemul TVA la incasare pentru respectivele operatiuni, dreptul de deducere a taxei intervine la data cesiunii creantei corespunzator valorii creantei cesionate, iar dreptul de deducere a taxei aferente eventualei diferente intre contravaloarea achizitiilor de bunuri/servicii si contravaloarea creantei cesionate este amanat pana la data la care taxa aferenta diferentei respective este platita.
  Exemplu pentru situatia prevazuta la lit. a): Societatea A, avand perioada fiscala luna calendaristica, care aplica sistemul TVA la incasare, emite o factura pentru livrarea unui bun in suma de 120.000 lei (inclusiv TVA de 20%) la data de 10 octombrie 2016 catre societatea B. TVA in suma de 20.000 lei se inregistreaza in creditul contului 4428 "TVA neexigibila", nefiind incasata de la beneficiar in perioada fiscala respectiva. La data de 15 noiembrie 2016, societatea A cesioneaza catre societatea N creanta aferenta acestei facturi, care nu este incasata de la beneficiarul B. Pretul cesiunii este de 80.000 lei si este incasat in data de 20 decembrie 2016. In ceea ce priveste factura pentru livrarea de bunuri din data de 10 octombrie 2016, se considera ca aceasta este incasata si exigibilitatea TVA intervine la data de 15 noiembrie 2016, societatea A avand obligatia sa colecteze TVA in suma de 20.000 lei, respectiv evidentiaza suma TVA de 20.000 lei in debitul contului 4428 "TVA neexigibila" si concomitent in creditul contului 4427 "TVA colectata".
  Exemplu pentru situatia prevazuta la lit. b): Societatea B, care aplica sistemul TVA la incasare, livreaza la data de 11 octombrie 2016 catre societatea A bunuri (carti supuse cotei de TVA de 5%) a caror valoare, inclusiv TVA, este de 105.000 lei. In data de 10 noiembrie 2016, societatea A cesioneaza societatii B dreptul sau de rambursare conform art. 28 din Codul de procedura fiscala, in suma de 100.000 lei. La data cesiunii, respectiv 10 noiembrie 2016, se considera ca societatea A a platit/societatea B a incasat suma de 100.000 lei din factura de 105.000 lei. La aceasta data:
  - societatea A va putea sa deduca taxa aferenta achizitiei astfel: 100.000 x 5/105 = 4.761,9 lei. Diferenta de 238,1 lei ramasa in contul 4428 "TVA neexigibila" va putea fi dedusa la momentul platii;
  - societatea B va colecta TVA aferenta livrarii corespunzator creantei care i-a fost cesionata, respectiv 4.761,9 lei. Pentru diferenta de 238,1 lei ramasa in contul 4428 "TVA neexigibila", exigibilitatea va interveni la data efectuarii platii de catre A a diferentei de 5.000 lei.
  (9) In cazul compensarii datoriilor aferente unor facturi pentru livrari de bunuri/prestari de servicii se considera ca furnizorul/prestatorul a incasat, respectiv beneficiarul a platit contravaloarea bunurilor/serviciilor, la data la care se sting total sau partial datoriile, respectiv:
  a) in cazul compensarilor intre persoane juridice, la data compensarii realizate conform prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/1999 privind unele masuri pentru prevenirea incapacitatii de plata, aprobata cu modificari prin Legea nr. 211/2001, cu modificarile ulterioare, si ale Hotararii Guvernului nr. 685/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice privind monitorizarea datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane juridice, in vederea diminuarii blocajului financiar si a pierderilor din economie, si a Regulamentului de compensare a datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane juridice, cu modificarile si completarile ulterioare;
  b) in cazul compensarilor in care cel putin una dintre parti nu este persoana juridica, la data semnarii unui proces-verbal de compensare care sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii: denumirea partilor, codul de inregistrare in scopuri de TVA sau, dupa caz, codul de identificare fiscala, numarul facturii, data emiterii facturii, valoarea facturii, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, valoarea compensata, semnatura partilor si data semnarii procesului-verbal de compensare.
  (10) In cazul incasarilor prin banca de tipul transfer-credit, data incasarii contravalorii totale/partiale a livrarii de bunuri/prestarii de servicii de catre persoana care aplica sistemul TVA la incasare este data inscrisa in extrasul de cont sau in alt document asimilat acestuia.
  (11) In cazul in care incasarea se efectueaza prin instrumente de plata de tip transfer-debit, respectiv cec, cambie si bilet la ordin, data incasarii contravalorii totale/partiale a livrarii de bunuri/prestarii de servicii de catre persoana care aplica sistemul TVA la incasare este:
  a) data inscrisa in extrasul de cont sau in alt document asimilat acestuia, in situatia in care furnizorul/prestatorul care aplica sistemul TVA la incasare nu gireaza instrumentul de plata, ci il incaseaza/sconteaza. In cazul scontarii instrumentului de plata, se considera ca persoana respectiva a incasat contravaloarea integrala a instrumentului de plata;
  b) data girului, in situatia in care furnizorul/prestatorul care aplica sistemul TVA la incasare gireaza instrumentul de plata altei persoane. In acest scop se pastreaza o copie de pe instrumentul de plata care a fost girat, in care se afla mentiunea cu privire la persoana catre care a fost girat instrumentul de plata.
  (12) Data incasarii in situatia in care plata s-a efectuat prin carduri de debit sau de credit de catre cumparator este data inscrisa in extrasul de cont ori in alt document asimilat acestuia.
  (13) In cazul platii in natura, data incasarii este data la care intervine faptul generator de taxa pentru livrarea/prestarea obtinuta drept contrapartida pentru livrarea/prestarea efectuata.
  (14) In sensul art. 282 alin. (6) lit. d) din Codul fiscal, se exclud de la aplicarea sistemului TVA la incasare livrarile de bunuri/prestarile de servicii daca, la momentul emiterii facturii sau, dupa caz, la data termenului-limita prevazut de lege pentru emiterea facturii in situatia in care factura nu a fost emisa in termenul prevazut de lege, beneficiarul este o persoana afiliata furnizorului/prestatorului potrivit art. 7 pct. 26 din Codul fiscal.
  (15) In scopul aplicarii prevederilor art. 282 alin. (7) din Codul fiscal:
  a) in cazul unei facturi partiale emise de catre persoana impozabila inainte de intrarea in sistemul TVA la incasare, care nu a fost incasata integral inainte de intrarea in sistem, orice suma incasata/platita dupa intrarea furnizorului/prestatorului in sistemul TVA la incasare se atribuie mai intai partii din factura neincasate/neplatite pana la intrarea in sistem, atat la furnizor, cat si la beneficiar;
  b) in cazul unei facturi partiale emise de catre persoana impozabila inainte de iesirea din sistemul TVA la incasare, care nu a fost incasata integral inainte de iesirea din sistem, orice suma incasata/platita dupa iesirea furnizorului/prestatorului din sistemul TVA la incasare se atribuie mai intai partii din factura neincasate/neplatite pana la iesirea din sistem, atat la furnizor, cat si la beneficiar.
  (16) In scopul aplicarii prevederilor art. 282 alin. (8) din Codul fiscal, persoana impozabila care incaseaza/plateste partial o factura cuprinzand contravaloarea unor livrari de bunuri/prestari de servicii care contin mai multe cote de TVA si/sau mai multe regimuri de impozitare are dreptul sa aleaga bunurile/serviciile care considera ca au fost incasate/platite partial pentru a determina suma taxei incasate/platite in functie de cote, respectiv regimul aplicabil.
  (17) Persoana impozabila care este scoasa din evidenta persoanelor impozabile inregistrate in scopuri de TVA la cerere sau din oficiu de catre organele fiscale, potrivit legii, este radiata din oficiu de organele fiscale competente si din Registrul persoanelor care aplica sistemul TVA la incasare. Persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare si care intra intr-un grup fiscal unic este radiata din oficiu de organele fiscale competente din Registrul persoanelor care aplica sistemul TVA la incasare de la data la care intra in vigoare implementarea grupului fiscal unic conform prevederilor pct. 5 alin. (8).
  SECTIUNEA a 4-a
  Exigibilitatea pentru livrari si achizitii intracomunitare de bunuri
  27. (1) Pentru avansurile incasate in legatura cu o livrare intracomunitara de bunuri nu intervine exigibilitatea taxei conform prevederilor art. 283 alin. (2) din Codul fiscal. Daca persoana impozabila opteaza pentru emiterea facturii anterior faptului generator de taxa pentru livrarea intracomunitara de bunuri efectuata in conditiile art. 294 alin. (2) din Codul fiscal, inclusiv in cazul incasarii de avansuri, exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii, conform art. 283 alin. (1) din Codul fiscal.
  (2) Exigibilitatea determina perioada fiscala in care livrarea intracomunitara scutita se inregistreaza in decontul de taxa pe valoarea adaugata prevazut la art. 323 din Codul fiscal si in declaratia recapitulativa prevazuta la art. 325 din Codul fiscal.
  28. (1) Faptul generator in cazul unei livrari intracomunitare de bunuri si faptul generator in cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri intervin in acelasi moment, respectiv in momentul livrarii de bunuri.
  (2) Daca furnizorul opteaza pentru emiterea facturii anterior faptului generator de taxa pentru livrarea intracomunitara de bunuri efectuata in conditiile art. 294 alin. (2) din Codul fiscal, inclusiv in cazul incasarii de avansuri, exigibilitatea taxei aferente achizitiei intracomunitare la beneficiar intervine la data emiterii facturii, conform art. 284 alin. (2) din Codul fiscal.
  (3) Daca beneficiarul nu a primit o factura de la furnizor pana in a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a avut loc faptul generator, are obligatia sa emita autofactura prevazuta la art. 320 alin. (1) din Codul fiscal. Pentru determinarea taxei se utilizeaza cursul de schimb prevazut la art. 290 din Codul fiscal, respectiv cel din data emiterii autofacturii. In situatia in care, ulterior emiterii autofacturii, beneficiarul primeste factura de la furnizor, care este emisa la o data anterioara datei autofacturii, acesta are obligatia de a ajusta baza de impozitare in functie de cursul de schimb in vigoare la data emiterii facturii de catre furnizor.
  Exemplul nr. 1: Factura pentru livrarea intracomunitara este emisa in luna urmatoare celei in care se efectueaza livrarea.
Alt stat Romania
Livrare intracomunitara scutita de TVA Achizitie intracomunitara
Data livrarii: 25.01.2016 supusa TVA si taxabila
Data facturii: 12.02.2016
Faptul generator: 25.01.2016 Faptul generator: 25.01.2016
Exigibilitatea: 12.02.2016 Exigibilitatea: 12.02.2016
Livrarea este inclusa in declaratia Achizitia intracomunitara se
recapitulativa si in decontul de TVA evidentiaza in declaratia
aferente lunii februarie 2016. recapitulativa si in decontul de
TVA aferente lunii februarie 2016.

  Exemplul nr. 2: Factura pentru livrarea intracomunitara este emisa in aceeasi luna in care se efectueaza livrarea intracomunitara.
Alt stat Romania
Livrare intracomunitara scutita de TVA Achizitie intracomunitara
Data livrarii: 25.01.2016 supusa TVA si taxabila
Data facturii: 29.01.2016
Faptul generator: 25.01.2016 Faptul generator: 25.01.2016
Exigibilitatea: 29.01.2016 Exigibilitatea: 29.01.2016
Livrarea este inclusa in declaratia Achizitia intracomunitara
recapitulativa aferenta lunii ianuarie este inclusa in declaratia
si se evidentiaza in decontul recapitulativa aferenta lunii
de TVA din luna ianuarie 2016. ianuarie si se evidentiaza in
decontul de TVA din luna
ianuarie 2016.

  SECTIUNEA a 5-a
  Faptul generator si exigibilitatea pentru importul de bunuri
  29. (1) In sensul art. 285 alin. (1) din Codul fiscal, in cazul bunurilor plasate in regim de admitere temporara cu exonerare partiala de drepturi de import si in regim de transformare sub control vamal, regimuri care din punct de vedere al TVA constituie importuri de bunuri care nu beneficiaza de scutire de la plata taxei pe valoarea adaugata conform art. 295 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, exigibilitatea TVA intervine atunci cand intervine obligatia de plata a taxelor vamale, taxelor agricole sau a altor taxe ale Uniunii Europene similare stabilite ca urmare a politicii comune aplicabile bunurilor respective.
  (2) In cazul in care bunurile plasate in regimurile prevazute la alin. (1) sunt scutite de taxe vamale, taxe agricole sau alte taxe comunitare similare stabilite ca urmare a politicii comune, exigibilitatea TVA pentru importul bunurilor respective intervine atunci cand ar fi intervenit obligatia de plata a taxelor vamale, taxelor agricole sau a altor taxe comunitare similare stabilite ca urmare a politicii comune aplicabile bunurilor respective, daca acestea ar fi fost datorate.
  CAP. VII

  Baza de impozitare
  SECTIUNEA 1
  Baza de impozitare pentru livrari de bunuri si prestari de servicii efectuate in interiorul tarii
  30. (1) Potrivit art. 286 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, subventiile legate direct de pretul bunurilor livrate si/sau al serviciilor prestate, se includ in baza de impozitare a taxei. Sunt luate in considerare subventiile primite de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul Uniunii Europene sau de la bugetul asigurarilor sociale de stat. Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata pentru aceste subventii intervine la data incasarii lor de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul Uniunii Europene sau de la bugetul asigurarilor sociale de stat. Se considera ca subventia este legata direct de pret daca se indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
  a) subventia este concret determinabila in pretul bunurilor si/sau al serviciilor, respectiv este stabilita pe unitatea de masura a bunurilor livrate si/sau a serviciilor prestate, in sume absolute sau procentual;
  b) cumparatorii trebuie sa beneficieze de subventia acordata furnizorului/prestatorului, in sensul ca pretul bunurilor/serviciilor achizitionate de acestia trebuie sa fie mai mic decat pretul la care aceleasi produse/servicii s-ar vinde/presta in absenta subventiei.
  (2) Nu se cuprind in baza de impozitare a taxei subventiile sau alocatiile primite de la bugetul de stat, de la bugetele locale, de la bugetul comunitar sau de la bugetul asigurarilor sociale de stat, care nu indeplinesc conditiile prevazute la alin. (1), respectiv subventiile care sunt acordate pentru atingerea unor parametri de calitate, subventiile acordate pentru acoperirea unor cheltuieli sau alte situatii similare.
  (3) In sensul art. 286 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, baza de impozitare pentru active corporale fixe care constituie livrare de bunuri conform art. 270 alin. (4) si (5) din Codul fiscal este constituita din valoarea de inregistrare in contabilitate diminuata cu amortizarea contabila. Daca activele corporale fixe sunt complet amortizate, precum si in cazul bunurilor de natura alimentara al caror termen de consum a expirat si care nu mai pot fi valorificate, fiind acordate gratuit unor organizatii fara scop patrimonial, institutii publice sau unitati de cult si structuri ale cultelor religioase recunoscute in Romania, conform prevederilor in vigoare privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor, care fac dovada ca le vor acorda gratuit in scopuri sociale sau filantropice, baza de impozitare este zero.
  (4) Orice cheltuieli cu impozitele si taxele datorate de o persoana impozabila in legatura cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, daca nu sunt incluse in pretul bunurilor livrate ori al serviciilor prestate, ci sunt recuperate de la clienti prin refacturare, se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata, potrivit prevederilor art. 286 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal. De exemplu:
  - in cazul inchirierii unei cladiri, impozitul pe cladiri datorat conform art. 455 alin. (1) din Codul fiscal de proprietarul cladirii se cuprinde in baza de impozitare a TVA, daca operatiunea este taxabila prin optiune;
  - ecotaxa datorata potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 105/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, chiar daca nu este cuprinsa in pretul bunurilor livrate, ci este facturata separat, se cuprinde in baza impozabila.
  (5) In sensul art. 286 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, orice cheltuieli accesorii efectuate de persoana care realizeaza o livrare de bunuri sau o prestare de servicii se includ in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata, chiar daca fac obiectul unui contract separat. Exista o singura livrare/prestare in cazul in care unul sau mai multe elemente trebuie considerate ca reprezentand tranzactia principala, in timp ce unul sau mai multe elemente trebuie considerate cheltuieli accesorii care beneficiaza de tratamentul fiscal al tranzactiei principale referitoare, printre altele, la locul livrarii/prestarii, cotele, scutirile ca si livrarea/prestarea de care sunt legate. Furnizorul/ prestatorul nu poate aplica structura de comisionar prevazuta la pct. 31 alin. (4) pentru a refactura cheltuieli accesorii si nici pentru a refactura cheltuieli cu impozite si taxe conform prevederilor alin. (4).
  Exemplul nr. 1: Pentru prestarea unor servicii de consultanta, prestatorul stabileste cu beneficiarul sau ca acesta va suporta si cheltuielile cu deplasarile consultantilor, respectiv transport, cazare, diurna, alte cheltuieli. Toate aceste cheltuieli sunt accesorii serviciului principal, respectiv cel de consultanta si se includ in baza de impozitare a acestuia.
  Exemplul nr. 2: O persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA incheie un contract pentru livrarea unor bunuri pe teritoriul Romaniei catre o alta persoana impozabila. Toate cheltuielile de transport, asigurare pe timpul transportului, incarcare-descarcare, manipulare sunt in sarcina furnizorului, dar se recupereaza de la client. Respectivele cheltuieli reprezinta cheltuieli accesorii livrarii de bunuri, care se includ in baza de impozitare a livrarii, beneficiind de tratamentul fiscal al tranzactiei principale. Refacturarea acestora nu reprezinta o refacturare de cheltuieli in sensul pct. 31.
  (6) Cheltuielile cu transportul bunurilor livrate intracomunitar sau alte cheltuieli accesorii, cum sunt cele de asigurare sau de ambalare, se cuprind in baza impozabila a livrarii intracomunitare numai daca, potrivit prevederilor contractuale, acestea cad in sarcina vanzatorului.
  (7) In sensul art. 286 alin. (2) din Codul fiscal, atunci cand poate fi stabilita o livrare de bunuri sau o prestare de servicii comparabila, valoarea de piata a bunurilor livrate/serviciilor prestate se determina prin metodele prevazute la art. 11 alin. (4) din Codul fiscal.
  31. (1) In sensul art. 286 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret nu se cuprind in baza de impozitare a taxei daca sunt acordate de furnizor/prestator direct in beneficiul clientului la momentul livrarii/prestarii si nu constituie, in fapt, remunerarea unui serviciu sau unei livrari.
  Exemplul nr. 1: Un furnizor livreaza bunuri si, potrivit intelegerii dintre parti, furnizorul va acoperi orice cheltuieli cu eventuale remedieri sau reparatii ale bunurilor livrate in conditiile in care aceste operatiuni sunt realizate de catre client. Furnizorul nu va putea considera ca sumele necesare acoperirii acestor cheltuieli sunt considerate reduceri de pret, acestea fiind in fapt remunerarea unui serviciu prestat de catre client in contul sau.
  Exemplul nr. 2: La data livrarii unor bunuri, furnizorul acorda o reducere de pret de 10% din valoarea acestora. Sunt livrate bunuri supuse cotei standard de TVA de 20% in valoare de 2.000 lei si bunuri supuse cotei de 9% in valoare de 5.000 lei.
  Pe factura se inscrie baza impozabila a celor doua livrari, respectiv 2.000 lei plus 5.000 lei, baza se reduce cu 10%, iar TVA se aplica asupra bazei reduse: [2000 - (2000 x 10/100)] x 20% = 360 lei si [5000 - (5000 x 10/100)] x 9% = 405 lei.
  Se considera ca factura este corecta inclusiv daca TVA este mentionata integral inainte de reducerea bazei si apoi se mentioneaza cu minus TVA aferenta reducerii.
  (2) In cazul reducerilor de pret acordate consumatorului final pe baza de cupoane valorice de catre producatorii/distribuitorii de bunuri in cadrul unor campanii promotionale, se considera ca aceste reduceri sunt acordate si in beneficiul comerciantilor care au acceptat aceste cupoane valorice de la consumatorii finali, chiar daca in circuitul acestor bunuri de la producatori/distribuitori la comercianti s-au interpus unul sau mai multi intermediari cumparatori-revanzatori. Cupoanele valorice trebuie sa contina minimum urmatoarele elemente:
  a) numele producatorului/distribuitorului care acorda reducerea de pret in scopuri promotionale;
  b) produsul pentru care se face promotia;
  c) valoarea reducerii acordate, in suma globala, care contine si taxa pe valoarea adaugata aferenta reducerii, fara a fi mentionata distinct in cupon;
  d) termenul de valabilitate a cuponului;
  e) mentiunea potrivit careia cupoanele pot fi utilizate numai in magazinele agreate in desfasurarea promotiei in cauza;
  f) instructiunile privind utilizarea acestor cupoane;
  g) denumirea societatii specializate in administrarea cupoanelor valorice, daca este cazul.
  (3) In sensul art. 286 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, sumele achitate de o persoana impozabila in numele si in contul altei persoane impozabile reprezinta sumele achitate de o persoana impozabila pentru facturi emise de diversi furnizori/prestatori pe numele altei persoane si care apoi sunt recuperate de cel care le achita de la beneficiar. Persoana care achita sume in numele si in contul altei persoane nu primeste facturi pe numele sau si nici nu emite facturi pe numele sau. Pentru recuperarea sumelor achitate in numele si in contul altei persoane se poate emite, in mod optional, o factura de decontare de catre persoana impozabila care a achitat respectivele facturi. In situatia in care partile convin sa isi deconteze sumele achitate pe baza facturii de decontare, taxa nu se mentioneaza distinct, fiind inclusa in totalul sumei de recuperat. Factura de decontare se transmite beneficiarului insotita de factura achitata in numele sau. Persoana care a achitat facturile in numele altei persoane nu exercita dreptul de deducere pentru sumele achitate, nu colecteaza taxa pe baza facturii de decontare si nu inregistreaza aceste sume in conturile de cheltuieli, respectiv de venituri. Beneficiarul ale carui facturi au fost achitate de alta persoana isi va deduce in conditiile legii taxa pe baza facturii care a fost emisa pe numele sau de furnizori/prestatori, factura de decontare fiind doar un document care se anexeaza la factura achitata.
  Exemplu: Persoana A emite o factura de servicii de transport catre persoana B, dar factura lui A este platita de C in numele lui B. Pentru recuperarea de la B a sumelor platite, C are posibilitatea sa emita o factura de decontare, dar care nu este obligatorie. B isi exercita dreptul de deducere a TVA in conditiile stabilite de lege pe baza facturii emise de A, in timp ce o eventuala factura de decontare de la C doar se ataseaza acestei facturi.
  (4) In cazul refacturarii de cheltuieli, se aplica structura de comisionar conform prevederilor pct. 7 alin. (4) sau, dupa caz, ale pct. 8 alin. (3). Totusi, structura de comisionar nu se aplica in situatia in care se aplica prevederile pct. 30 alin. (4) si (5), respectiv daca sunt cheltuieli cu impozite si taxe sau sunt cheltuieli accesorii, care cad in sarcina furnizorului/prestatorului in legatura cu operatiunile pe care le-a realizat, fiind recuperate de la client.
  (5) Se considera ca are loc o refacturare de cheltuieli, in sensul alin. (4), atunci cand sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
  a) persoana impozabila urmareste doar recuperarea contravalorii unor achizitii de bunuri/servicii care au fost efectuate pe numele sau, dar in contul altei persoane;
  b) persoana impozabila nu recupereaza mai mult decat cheltuiala efectuata.
  (6) In masura in care persoana impozabila poate face dovada ca singurul scop este refacturarea de cheltuieli, fiind indeplinite conditiile prevazute la alin. (5), nu este obligata sa aiba inscrisa in obiectul de activitate realizarea livrarilor/prestarilor pe care le refactureaza. Spre deosebire de situatia prezentata la alin. (3), in cazul structurii de comisionar persoana impozabila are dreptul la deducerea taxei aferente achizitiilor de bunuri/servicii care vor fi refacturate, in conditiile legii, si are obligatia de a colecta taxa pe valoarea adaugata pentru operatiunile taxabile. Se considera ca la aplicarea structurii de comisionar exigibilitatea pentru operatiunile refacturate intervine la data emiterii facturii de catre persoana care refactureaza cheltuieli efectuate pentru alte persoane, indiferent de natura operatiunilor refacturate. Pentru fiecare cheltuiala refacturata se va aplica regimul fiscal al operatiunii de refacturate, referitoare, printre altele, la locul livrarii/prestarii, cotele, scutirile livrarii/prestarii refacturate.
  Exemplul nr. 1: Un furnizor A din Romania realizeaza o livrare intracomunitara de bunuri catre beneficiarul B din Ungaria. Conditia de livrare este ex-works, prin urmare transportul este in sarcina cumparatorului, a lui B. Totusi, B il mandateaza pe A sa angajeze o firma de transport, urmand sa ii achite costul transportului. Transportatorul C factureaza lui A serviciul de transport din Romania in Ungaria, iar A, aplicand structura de comisionar, va refactura costul exact al serviciul lui B. Din perspectiva stabilirii naturii serviciului prestat, se considera ca A a primit si a prestat el insusi serviciul de transport, dar nu este tratat ca si un cumparator revanzator, ci ca o persoana care refactureaza cheltuieli, deoarece persoana impozabila nu recupereaza o cheltuiala mai mare decat cea efectuata. Acest serviciu de transport se factureaza de catre C catre A cu TVA, locul prestarii fiind in Romania, conform art. 278 alin. (2) din Codul fiscal. A refactureaza transportul catre B fara TVA, serviciul fiind neimpozabil in Romania conform art. 278 alin. (2) din Codul fiscal.
  Exemplul nr. 2: O societate care deruleaza operatiuni imobiliare are incheiate contracte de inchiriere pentru diverse spatii dintr-un bun imobil. In cadrul acestei activitati, ea refactureaza prestatii care cuprind, pe de o parte, furnizarea anumitor utilitati, si anume electricitate, incalzire si apa, precum si, pe de alta parte, colectarea deseurilor, serviciile de curatenie in spatiile comune ale imobilului, transferand chiriasului costurile pe care le-a suportat pentru cumpararea acestor bunuri si servicii de la terti furnizori. Trebuie sa se verifice in cadrul fiecarei inchirieri daca, in ceea ce priveste utilitatile, chiriasul are libertatea sa decida in privinta consumului sau in cantitatea pe care o doreste. Daca chiriasul are posibilitatea sa isi aleaga prestatorii si/sau modalitatile de utilizare a bunurilor sau a serviciilor in cauza, prestatiile care privesc aceste bunuri sau servicii pot, in principiu, sa fie considerate distincte de inchiriere. In special, daca chiriasul poate sa decida in legatura cu consumul de apa, de electricitate sau de energie pentru incalzire, care poate fi verificat prin montarea unor contoare individuale si facturat in functie de consumul respectiv, prestatiile care privesc aceste bunuri sau servicii pot, in principiu, sa fie considerate distincte de inchiriere. In ceea ce priveste serviciul de curatenie a partilor comune a bunului imobil, acestea trebuie sa fie considerate distincte de inchiriere daca pot fi organizate de fiecare chirias individual sau de chiriasi in mod colectiv si daca in toate cazurile facturile adresate chiriasului mentioneaza furnizarea acestor bunuri si prestarea acestor servicii in rubrici diferite de chirie. In ceea ce priveste colectarea deseurilor, daca chiriasul poate alege prestatorul sau poate incheia un contract direct cu acesta, chiar daca, pentru motive care tin de facilitate, nu isi exercita aceasta alegere sau aceasta posibilitate, ci obtine aceasta prestatie de la operatorul desemnat de locator pe baza unui contract incheiat intre acestia din urma, aceasta imprejurare constituie un indiciu in favoarea existentei unei prestatii distincte de inchiriere. In acest sens a fost pronuntata si Hotararea Curtii de Justitie Europene in Cauza C-42/14. In toate situatiile in care livrarile/prestarile sunt distincte de serviciul de inchiriere, locatorul aplica structura de comisionar, aplicand regimul fiscal adecvat pentru fiecare livrare/prestare in parte, in functie de natura acestora.
  Exemplul nr. 3: Societatea A din Franta isi trimite angajatii in Romania pentru negocierea unor contracte cu parteneri din Romania. Conform intelegerii dintre parti, facturile pentru cazare, transport local si alte cheltuieli efectuate pentru angajatii trimisi din Franta vor fi emise catre partenerii din Romania, acestia urmand sa isi recupereze sumele achitate prin refacturare catre societatea A din Franta. Astfel, serviciile de cazare au locul in Romania, acolo unde este situat bunul imobil [art. 278 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal], si vor fi refacturate prin aplicarea cotei reduse de TVA de 9%, serviciile de transport local de calatori au locul in Romania, acolo unde sunt efectiv prestate [art. 278 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal], si vor fi refacturate prin aplicarea cotei standard de TVA.
  Exemplul nr. 4: Societatea A incheie un contract de proiectare a unui bun imobil cu societatea B. In contract se stipuleaza ca B va suporta cheltuielile de cazare, transport, masa, diurna etc. ale salariatilor lui A care realizeaza acest proiect. Pe factura emisa A mentioneaza separat costul proiectarii si costul asa-numitelor cheltuieli suportate de B. In aceasta situatie nu este vorba despre o refacturare de cheltuieli. Toate cheltuielile de cazare, transport, masa, diurna etc., facturate de A lui B, sunt cheltuieli accesorii serviciilor de proiectare si trebuie sa urmeze aceleasi reguli referitoare la locul prestarii, cotele sau regimul aplicabil ca si serviciul de proiectare de care sunt legate, conform prevederilor pct. 30 alin. (5). In acest exemplu nu se refactureaza cheltuieli, deoarece toate cheltuielile respective sunt accesorii serviciului de proiectare, intrucat cad in sarcina prestatorului, chiar daca sunt recuperate de la client prin refacturare.
  (7) In sensul art. 286 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, sumele incasate in numele si in contul altei persoane, care nu se cuprind in baza de impozitare, cuprind operatiuni precum:
  a) cotizatii, onorarii, redevente, taxe sau alte plati incasate in contul unei institutii publice, daca pentru acestea institutia publica nu este persoana impozabila in sensul art. 269 din Codul fiscal, iar persoana de la care sunt percepute aceste plati nu este si persoana care suporta costul acestora;
  b) sume incasate in contul altei persoane, daca factura este emisa de aceasta alta persoana catre un tert. Pentru decontarea sumelor incasate de la tert cu persoana care a emis factura, conform intelegerii dintre parti, pot fi intocmite facturi de decontare conform prevederilor alin. (3).
  (8) In cazul sumelor incasate de persoana impozabila in contul altei persoane, daca persoana impozabila actioneaza in nume propriu, respectiv emite facturi sau alte documente catre clienti si primeste facturi sau alte documente pe numele sau de la persoana in numele careia incaseaza sumele, se aplica structura de comisionar prevazuta la pct. 7 alin. (4) sau, dupa caz, la pct. 8 alin. (3), chiar daca nu exista un contract de comision intre parti.
  Exemplu: O companie B incaseaza contravaloarea taxei radio TV de la clienti, pe care o vireaza apoi companiilor de radio si televiziune. Aceasta taxa este mentionata pe factura emisa de compania B, alaturi de propriile sale livrari/prestari efectuate.
  Intrucat taxa radio TV reprezinta contravaloarea unei operatiuni scutite de TVA conform art. 292 alin. (1) lit. o) din Codul fiscal, fiind efectuata de posturile publice de radio si televiziune, compania B va pastra acelasi regim la facturarea acestei taxe catre clienti. Conform structurii de comisionar, posturile de radio si televiziune vor factura catre compania B serviciile pentru care aceasta a incasat sumele in contul lor.
  (9) In sensul art. 286 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, ambalajele care circula intre furnizorii de marfa si clienti prin schimb, fara facturare, nu se includ in baza de impozitare a taxei, chiar daca beneficiarii nu detin cantitatile de ambalaje necesare efectuarii schimbului si achita o garantie baneasca in schimbul ambalajelor primite. Pentru vanzarile efectuate prin unitati care au obligatia utilizarii aparatelor de marcat electronice fiscale, suma garantiei banesti incasate pentru ambalaje se evidentiaza distinct pe bonurile fiscale, fara taxa. Restituirea garantiilor banesti nu se reflecta in documente fiscale.
  (10) Persoanele care au primit ambalaje in schimbul unei garantii banesti au obligatia sa comunice periodic furnizorului de ambalaje, dar nu mai tarziu de termenul legal pentru efectuarea inventarierii anuale, cantitatile de ambalaje scoase din evidenta ca urmare a distrugerii, uzurii, lipsurilor sau altor cauze de aceeasi natura. Furnizorii de ambalaje sunt obligati sa factureze cu taxa cantitatile de ambalaje respective. Daca garantiile sunt primite de la persoane fizice de catre proprietarul ambalajelor, pe baza evidentei vechimii garantiilor primite si nerestituite se va colecta taxa pentru ambalajele pentru care s-au incasat garantii mai vechi de un an calendaristic.
  (11) In sensul prevederilor art. 286 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, in cazul contractelor de leasing, atunci cand locatorul asigura el insusi bunul care face obiectul unui contract de leasing si refactureaza locatarului costul exact al asigurarii, costul asigurarii nu reprezinta o cheltuiala accesorie serviciului de leasing in sensul art. 286 alin. (3) din Codul fiscal, nefiind inclus in baza de impozitare a serviciului de leasing. Refacturarea de catre locator a costului exact al asigurarii reprezinta o operatiune de asigurare scutita de TVA conform art. 292 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, distincta si independenta de operatiunea de leasing.
  SECTIUNEA a 2-a
  Ajustarea bazei de impozitare
  32. (1) In situatiile prevazute la art. 287 din Codul fiscal, furnizorii de bunuri si/sau prestatorii de servicii isi ajusteaza baza impozabila a taxei dupa efectuarea livrarii/prestarii sau dupa facturarea livrarii/prestarii, chiar daca livrarea/prestarea nu a fost efectuata, dar evenimentele prevazute la art. 287 din Codul fiscal intervin ulterior facturarii si inregistrarii taxei in evidentele persoanei impozabile. In acest scop furnizorii/prestatorii trebuie sa emita facturi cu valorile inscrise cu semnul minus cand baza de impozitare se reduce sau, dupa caz, fara semnul minus, daca baza de impozitare se majoreaza, care vor fi transmise si beneficiarului. Prevederile acestui alineat se aplica si pentru livrari intracomunitare.
  (2) In cazul in care persoanele care aplica sistemul TVA la incasare se afla in situatiile prevazute la alin. (1), se aplica prevederile art. 282 alin. (10) din Codul fiscal. In acest scop furnizorii/prestatorii trebuie sa emita facturi cu valorile inscrise cu semnul minus, cand baza de impozitare se reduce, ori, dupa caz, fara semnul minus, daca baza de impozitare se majoreaza, care vor fi transmise si beneficiarului, indiferent daca taxa aferenta este sau nu exigibila.
  (3) In sensul art. 287 lit. a) si b) din Codul fiscal, desfiintarea unui contract reprezinta orice modalitate prin care partile renunta la contract de comun acord sau ca urmare a unei hotarari judecatoresti sau a unui arbitraj. In cazul bunurilor, daca desfiintarea contractului presupune si restituirea bunurilor deja livrate, nu se considera ca are loc o noua livrare de la cumparator catre vanzatorul initial. In cazul prestarilor de servicii, art. 287 lit. a) si b) din Codul fiscal se aplica numai pentru servicii care nu au fost prestate, desfiintarea unui contract care are ca obiect prestari de servicii avand efecte numai pentru viitor in ce priveste reducerea bazei de impozitare.
  (4) Beneficiarii au obligatia sa ajusteze dreptul de deducere exercitat initial, potrivit prevederilor art. 304 alin. (1) lit. b) si art. 305 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, numai pentru operatiunile prevazute la art. 287 lit. a)-c) si e) din Codul fiscal. Prevederile acestui alineat se aplica si pentru achizitiile intracomunitare.
  (5) Prin exceptie de la prevederile alin. (4), in cazul achizitiilor realizate de/de la persoanele care aplica sistemul TVA la incasare, se aplica corespunzator prevederile art. 282 alin. (10) din Codul fiscal in situatiile prevazute la art. 287 lit. a)-c) si e) din Codul fiscal.
  Exemplu: Societatea A, care aplica sistemul TVA la incasare, emite catre beneficiarul B o factura pentru o livrare de bunuri la data de 10 ianuarie 2016, in valoare de 5.000 lei plus 20% TVA, respectiv 1.000 lei, total factura 6.000 lei. TVA in suma de 1.000 lei se inregistreaza in creditul contului 4428 "TVA neexigibila". La data de 20 martie 2016 incaseaza suma de 2.000 lei de la beneficiarul sau. TVA aferenta acestei incasari se determina astfel: 2.000 x 20/120 = 333 lei si se evidentiaza in debitul contului 4428 "TVA neexigibila" si concomitent in creditul contului 4427 "TVA colectata". In data de 25 aprilie 2016, societatea A acorda o reducere de pret beneficiarului B de 10% din contravaloarea bunurilor livrate.
  Societatea A emite o factura in care inscrie cu semnul minus baza de impozitare, respectiv 5.000 x 10/100 = 500 lei, si TVA aferenta, respectiv 1.000 x 10/100 = 100 lei. Conform prevederilor art. 282 alin. (10) din Codul fiscal, in luna noiembrie 2014, societatea A va diminua TVA neexigibila in cuantum de 667 lei cu suma de 100 lei.
  Beneficiarul B, la primirea facturii pentru reducerea de pret de la societatea A, va diminua TVA neexigibila in cuantum de 667 lei cu suma de 100 lei.
  (6) Ajustarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adaugata, prevazuta la art. 287 lit. d) din Codul fiscal, este permisa pentru facturile emise care se afla in cadrul termenului de prescriptie prevazut in Codul de procedura fiscala. In cazul in care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa ca urmare a punerii in aplicare a unui plan de reorganizare admis si confirmat printr-o hotarare judecatoreasca, prin care creanta creditorului este modificata sau eliminata, ajustarea este permisa incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoresti de confirmare a planului de reorganizare, daca aceasta a intervenit dupa data de 1 ianuarie 2016. In cazul persoanelor care aplica sistemul TVA la incasare se opereaza anularea taxei neexigibile aferente livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii realizate.
  (7) Reducerile de pret acordate de producatorii/distribuitorii de bunuri pe baza de cupoane valorice in cadrul unor campanii promotionale se reflecta in facturi astfel:
  a) facturile de reducere se intocmesc direct de catre producatorii/distribuitorii de bunuri pe numele comerciantilor care au acceptat cupoanele valorice de la consumatorii finali, chiar daca initial facturile de livrare a bunurilor pentru care se acorda aceste reduceri de pret au fost emise de producatori/distribuitori catre diversi intermediari cumparatori-revanzatori. La rubrica "Cumparator" se inscriu datele de identificare ale cumparatorului care a acceptat cupoanele valorice de la consumatorii finali;
  b) in cazul in care producatorii/distribuitorii de bunuri incheie contracte cu societati specializate in administrarea cupoanelor valorice, producatorii/distribuitorii emit o singura factura cu semnul minus pentru valoarea reducerilor de pret acordate in cursul unei luni si a taxei pe valoarea adaugata aferente. Anexa la aceste facturi trebuie sa contina informatii din care sa rezulte valoarea reducerilor de pret acordate de un producator/distribuitor pentru fiecare comerciant, pe categorii de bunuri. La rubrica "Cumparator" se vor inscrie datele de identificare ale societatii specializate in administrarea cupoanelor valorice. Societatile specializate in administrarea cupoanelor valorice vor emite catre fiecare comerciant o singura factura cu semnul minus pentru toate bunurile in cauza, in care vor inscrie valoarea reducerilor de pret acordate de producatori/distribuitori in cursul unei luni si a taxei pe valoarea adaugata aferente. Anexa la aceste facturi trebuie sa contina informatii din care sa rezulte valoarea reducerilor de pret acordate de un producator/distribuitor pentru fiecare comerciant, pe categorii de bunuri. La rubrica "Furnizor" se vor inscrie datele de identificare ale societatii specializate in administrarea cupoanelor valorice.
  SECTIUNEA a 3-a
  Baza de impozitare pentru achizitiile intracomunitare
  33. In sensul art. 288 din Codul fiscal, baza de impozitare a achizitiei intracomunitare cuprinde elementele prevazute la art. 286 alin. (3) din Codul fiscal si nu cuprinde elementele prevazute la art. 286 alin. (4) din Codul fiscal si/sau, dupa caz, se ajusteaza in conformitate cu prevederile art. 287 din Codul fiscal. Cheltuielile de transport sau alte cheltuieli accesorii, cum sunt cele de asigurare sau de ambalare, se cuprind in baza impozabila a bunurilor achizitionate intracomunitar numai daca acestea cad in sarcina vanzatorului conform contractului dintre parti.
  SECTIUNEA a 4-a
  Baza de impozitare pentru import
  34. (1) In sensul art. 289 din Codul fiscal, baza de impozitare nu cuprinde elementele prevazute la art. 286 alin. (4) lit. a)-d) din Codul fiscal, daca acestea sunt cunoscute in momentul in care intervine exigibilitatea taxei pentru un import conform art. 285 din Codul fiscal.
  (2) Baza de impozitare pentru importul de bunuri nu se ajusteaza in cazul modificarii ulterioare a elementelor care au stat la baza determinarii valorii in vama a bunurilor, ca urmare a unor evenimente prevazute la art. 286 alin. (4) lit. a)-d) din Codul fiscal, cu exceptia situatiilor in care aceste modificari sunt cuprinse intr-un document pentru regularizarea situatiei emis de organele vamale.
  (3) In cazul bunurilor care au fost achizitionate din afara Uniunii Europene si inainte de a fi importate pe teritoriul Uniunii sunt supuse unor lucrari sau evaluari asupra bunurilor mobile corporale in afara Uniunii Europene, pentru evitarea dublei impozitari, atunci cand beneficiarul serviciilor este o persoana impozabila stabilita in Romania, inclusiv o persoana juridica neimpozabila inregistrata in scopuri de TVA conform art. 316 sau 317 din Codul fiscal, pentru serviciile prestate in afara Uniunii Europene se aplica prevederile art. 278 alin. (2) din Codul fiscal. Contravaloarea acestor servicii nu va fi inclusa in baza de impozitare a importului de bunuri. Ambalajele sau alte bunuri utilizate in legatura directa cu bunurile asupra carora au fost realizate lucrarile sau bunurile incorporate in acestea sunt accesorii serviciilor realizate si nu sunt tratate ca livrari de bunuri separate, ci ca fiind parte a serviciului prestat. Baza de impozitare a taxei pentru aceste servicii cuprinde si eventualele taxe, impozite, prelevari care sunt percepute pentru importul bunurilor accesorii serviciilor.
  (4) Atunci cand beneficiarul serviciilor prevazute la alin. (3) prestate in afara Uniunii Europene este o persoana neimpozabila, inclusiv persoana juridica neimpozabila care nu este inregistrata in scopuri de TVA conform art. 316 sau 317 din Codul fiscal, baza de impozitare a importului va cuprinde si valoarea serviciilor prestate in afara Uniunii Europene, la care se adauga elementele care nu sunt deja cuprinse in aceasta valoare, conform art. 289 alin. (2) din Codul fiscal.
  SECTIUNEA a 5-a
  Cursul de schimb valutar
  35. (1) In sensul art. 290 alin. (2) din Codul fiscal, prin ultimul curs de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei se intelege cursul de schimb comunicat de respectiva banca in ziua anterioara si care este valabil pentru operatiunile care se vor desfasura in ziua urmatoare.
  (2) In sensul art. 290 alin. (2) din Codul fiscal, in cazul emiterii de facturi inainte de livrarea de bunuri sau prestarea de servicii ori de incasarea unui avans, cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adaugata la data emiterii acestor facturi va ramane neschimbat la data definitivarii operatiunii, respectiv la data regularizarii operatiunii, inclusiv in cazul operatiunilor pentru care se aplica sistemul TVA la incasare. In cazul incasarii de avansuri pentru care factura este emisa ulterior incasarii avansului, cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adaugata la data incasarii avansurilor va ramane neschimbat la data definitivarii operatiunii, respectiv atunci cand se fac regularizarile avansurilor incasate.
  Exemplul nr. 1: In luna ianuarie 2016, o persoana impozabila A inregistrata in scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal incaseaza 1.000 euro drept avans pentru livrarea in interiorul tarii a unui automobil de la o alta societate B; A va emite o factura catre B la cursul de 4,5 lei/euro, valabil la data incasarii avansului.
  Baza de impozitare a TVA: 1.000 euro x 4,5 lei/euro = 4.500 lei.
  Taxa pe valoarea adaugata aferenta avansului: 4.500 lei x 20% = 900 lei.
  Dupa o perioada de 3 luni are loc livrarea automobilului, care costa 5.000 euro. Cursul din data livrarii bunului este de 4,4 lei/euro. La data livrarii se vor storna avansul si taxa pe valoarea adaugata aferenta acestuia, respectiv 4.500 lei si 900 lei, cu semnul minus.
  Baza de impozitare a TVA pentru livrare se determina astfel:
  [(1.000 euro x 4,5 lei/euro) + (4.000 euro x 4,4 lei/euro)] = 22.100 lei.
  Taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarii se determina astfel:
  22.100 lei x 20% = 4.420 lei.
  Exemplul nr. 2: Compania A incaseaza in luna decembrie 2015 un avans de 2.000 euro pentru livrarea in interiorul tarii a unui utilaj catre clientul sau B. Livrarea utilajului are loc in cursul lunii ianuarie la pretul de 6.000 euro.
  A va emite o factura pentru avansul de 2.000 euro catre B la cursul de 4,45 lei/euro, valabil la data incasarii avansului in luna decembrie.
  Baza de impozitare a TVA pentru avans: 2.000 euro x 4,45 lei/euro = 8.900 lei.
  Taxa pe valoarea adaugata aferenta avansului: 8.900 lei x 24% = 2.136 lei.
  In ianuarie 2016, la livrarea utilajului se regularizeaza avansul facturat, inclusiv cota de taxa pe valoarea adaugata ca urmare a modificarii cotei standard la 1 ianuarie 2016. Cursul din data livrarii bunului este de 4,5 lei/euro. Regularizarile efectuate, inclusiv regularizarea cotei de TVA:
  Stornarea avansului, inclusiv a taxei pe valoarea adaugata aferente acestuia, respectiv 8.900 lei si 2.136 lei, cu semnul minus.
  Baza de impozitare a livrarii: [(2.000 euro x 4,45 lei/euro) + (4.000 euro x 4,5 lei/euro)] = 8.900 lei + 18.000 lei = 26.900 lei.
  Taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarii: 26.900 lei x 20% = 5.380 lei.
  Exemplul nr. 3: Compania A livreaza bunuri in valoare de 7.000 euro catre compania B, la data de 20 februarie 2016. Compania A aplica sistemul TVA la incasare, iar factura este emisa la data de 10 martie 2016. Cursul de schimb valutar valabil in data de 20 februarie 2016 este de 4,5 lei/euro. Societatea A incaseaza contravaloarea integrala a facturii in data de 15 mai 2016, la cursul de 4,4 lei/euro. Societatea A va inregistra ca taxa neexigibila aferenta livrarii suma de 6.300 lei, calculata astfel:
  - baza impozabila: 7.000 euro x 4,5 lei/euro = 31.500 lei;
  - TVA neexigibila aferenta livrarii: 31.500 lei x 20% = 6.300 lei.
  Exigibilitatea TVA aferente livrarii intervine la data incasarii, respectiv 15 mai 2016, data la care societatea A trebuie sa colecteze TVA in suma de 6.300 lei.
  (3) Pentru livrari de bunuri sau prestari de servicii in interiorul tarii, contractate in valuta cu decontare in lei la cursul de schimb din data platii, diferentele de curs dintre cursul de schimb mentionat in factura intocmita conform alin. (1) si cursul de schimb utilizat la data incasarii nu sunt considerate diferente de pret si nu se emite o factura in acest sens.
  (4) In cazul achizitiilor intracomunitare de bunuri, cursul de schimb utilizat pentru determinarea in lei a bazei impozabile a taxei este cursul din data exigibilitatii taxei, astfel cum este stabilita la art. 284 din Codul fiscal, indiferent de data la care sunt sau vor fi receptionate bunurile.
  (5) In cazul livrarilor intracomunitare de bunuri scutite de taxa conform art. 294 alin. (2) din Codul fiscal, cursul de schimb utilizat pentru determinarea in lei a bazei impozabile a taxei este cursul din data exigibilitatii taxei, astfel cum este stabilita la art. 283 din Codul fiscal, indiferent de data la care sunt sau vor fi livrate bunurile.
  (6) Pentru operatiunile in interiorul tarii, daca baza impozabila este stabilita in valuta, transformarea in lei se va efectua la cursul din data la care intervine exigibilitatea taxei, conform prevederilor art. 280, 281 si 282 alin. (1) si (2) din Codul fiscal. Prin exceptie, in cazul operatiunilor supuse sistemului TVA la incasare prevazut la art. 282 alin. (3)-(8) din Codul fiscal, transformarea in lei se efectueaza la cursul din data la care ar fi intervenit exigibilitatea taxei pentru operatiunea in cauza daca nu ar fi fost supusa sistemului TVA la incasare, respectiv conform prevederilor art. 280-282 alin. (1) si (2) din Codul fiscal.
  (7) Prevederile primei teze a alin. (6) se aplica si pentru serviciile prestate catre persoane stabilite in Uniunea Europeana ori in afara Uniunii Europene, precum si pentru serviciile achizitionate de la prestatori stabiliti in Uniunea Europeana sau in afara Uniunii Europene, precum si in cazul livrarilor de bunuri care nu au locul in Romania conform art. 275 din Codul fiscal, efectuate de persoane impozabile stabilite in Romania, sau al achizitiilor de bunuri care au locul in Romania si pentru care beneficiarul este obligat la plata taxei conform art. 307 alin. (2)-(6) din Codul fiscal.
  CAP. VIII

  Cotele de taxa
  36. Pentru livrarile de bunuri/prestarile de servicii taxabile, respectiv cele care sunt supuse cotei standard de TVA sau cotelor reduse de TVA, prevazute de art. 291 din Codul fiscal, taxa colectata se determina dupa cum urmeaza:
  a) se aplica cota legala de TVA la contravaloarea livrarii/prestarii, in cazul in care rezulta ca partile au convenit ca TVA nu este inclusa in contravaloarea livrarii, sau in cazul in care contrapartida nu este stabilita de parti, ci este stabilita prin lege, prin licitatie, printr-o hotarare a instantei, sau alte situatii similare, si nu include taxa;
  b) contrapartida unei livrari de bunuri/prestari de servicii trebuie considerata ca incluzand deja taxa pe valoarea adaugata, taxa determinandu-se prin aplicarea procedeului sutei marite, respectiv 20 x 100/120 in cazul cotei standard si 19 x 100/119 incepand cu data de 1 ianuarie 2017, 9 x 100/109 sau 5 x 100/105 in cazul cotelor reduse, in urmatoarele situatii:
  1. atunci cand partile au convenit ca TVA este inclusa in contravaloarea livrarii/prestarii;
  2. in cazul livrarilor de bunuri si/sau prestarilor de servicii direct catre populatie pentru care nu este necesara potrivit legii emiterea unei facturi;
  3. in orice situatie in care contrapartida nu este stabilita de parti, ci este stabilita prin lege, prin licitatie, printr-o hotarare a instantei, sau alte situatii similare, si include taxa;
  4. atunci cand pretul unui bun/serviciu a fost stabilit de parti fara nicio mentiune cu privire la taxa pe valoarea adaugata, iar furnizorul/prestatorul bunului/serviciului respectiv este persoana obligata la plata taxei pe valoarea adaugata colectate pentru operatiunea supusa taxei, si furnizorul/prestatorul nu are posibilitatea de a recupera de la beneficiar taxa pe valoarea adaugata care ar fi trebuit colectata pentru operatiunea respectiva. Poate fi acceptata ca mijloc de proba a faptului ca furnizorul/prestatorul nu are posibilitatea de a recupera de la beneficiar taxa pe valoarea adaugata, inclusiv o declaratie pe propria raspundere a furnizorului.
  37. (1) Cota redusa de taxa de 9% prevazuta la art. 291 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal se aplica pentru protezele medicale si accesoriile acestora, exclusiv protezele dentare care sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata, in conditiile prevazute la art. 292 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal. Proteza medicala este un dispozitiv medical destinat utilizarii personale exclusive care amplifica, restabileste sau inlocuieste zone din tesuturile moi ori dure, precum si functii ale organismului uman; acest dispozitiv poate fi intern, extern sau atat intern, cat si extern. Accesoriul unei proteze este un articol care este prevazut in mod special de catre producator pentru a fi utilizat impreuna cu proteza medicala.
  (2) Cota redusa de taxa de 9% prevazuta la art. 291 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal se aplica pentru produsele ortopedice. Sunt produse ortopedice protezele utilizate pentru amplificarea, restabilirea sau inlocuirea tesuturilor moi ori dure, precum si a unor functii ale sistemului osteoarticular, ortezele utilizate pentru modificarea caracteristicilor structurale si functionale ale sistemului neuromuscular si scheletic, precum si incaltamintea ortopedica realizata la recomandarea medicului de specialitate, mijloacele si dispozitivele de mers ortopedice, precum fotolii rulante si/sau alte vehicule similare pentru invalizi, parti si/sau accesorii de fotolii rulante ori de vehicule similare pentru invalizi.
  (3) In sensul art. 291 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, prin cazare in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara se intelege cazarea in structurile de primire turistice cu functiuni de cazare turistica prevazute la art. 2 lit. d) din Ordonanta Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 755/2001, cu modificarile si completarile ulterioare. Cota redusa de taxa de 9% prevazuta la art. 291 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal se aplica pentru tipurile de cazare in structurile de primire turistica cu functiune de cazare, prevazute la art. 2^1 din Ordonanta Guvernului nr. 58/1998, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 755/2001, cu modificarile si completarile ulterioare. In cazul cazarii cu demipensiune, cu pensiune completa sau cu "all inclusive", astfel cum sunt definite la art. 2^1 din Ordonanta Guvernului nr. 58/1998, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 755/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, cota redusa de TVA se aplica asupra pretului total al cazarii, care poate include si bauturi alcoolice. Orice persoana care actioneaza in conditiile prevazute la pct. 8 alin. (2) sau care intermediaza astfel de operatiuni in nume propriu, dar in contul altei persoane, potrivit art. 271 alin. (2) din Codul fiscal, aplica cota de 9% a taxei, cu exceptia situatiilor in care este obligatorie aplicarea regimului special de taxa pentru agentii de turism, prevazut la art. 311 din Codul fiscal.
  (4) Cota redusa de taxa de 9% prevazuta la art. 291 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal se aplica pe tot lantul economic de la productie pana la vanzarea catre consumatorul final de catre toti furnizorii, indiferent de calitatea acestora, respectiv producatori sau comercianti, pentru livrarea bunurilor care se incadreaza la urmatoarele coduri NC, indiferent de destinatia acestora:
  a) animale vii si pasari vii, din specii domestice, care se incadreaza la codurile NC 0101-0105, 0106 14 10, 0106 19 00, 0106 33 00, 0106 39 10, 0106 39 80, 0106 41 00 si 0106 90 00 destinate consumului alimentar uman sau animal sau destinate producerii de alimente pentru consumul uman sau animal, de materii prime sau ingrediente pentru prepararea alimentelor pentru consumul uman sau animal, inclusiv in cazul in care acestea sunt utilizate pentru reproductie;
  b) carne si organe comestibile care se incadreaza la codurile NC 0201-0210;
  c) pesti si crustacee, moluste si alte nevertebrate acvatice, care se incadreaza la codurile NC 0301-0308, cu exceptia pestilor ornamentali vii care se incadreaza la codurile NC 0301 11 00 si 0301 19 00;
  d) lapte si produse lactate care se incadreaza la codurile NC 0401-0406;
  e) oua de pasari care se incadreaza la codurile NC 0407- 0408, cu exceptia celor care se incadreaza la codurile NC 0407 11 00, 0407 19, 0408 11 20, 0408 19 20, 0408 91 20, 0408 99 20;
  f) miere naturala care se incadreaza la codul NC 04090000;
  g) alte produse comestibile de origine animala care se incadreaza la codurile NC 0410 00 00, 0504 00 00, 0506 90 00, 0507, 0508 00 00, 0511 91, 0511 99;
  h) plante vii utilizate ca alimente destinate consumului uman sau animal ori ca materii prime sau ingrediente pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman sau animal, care se incadreaza la codul NC 0602 90 50;
  i) legume, plante, radacini si tuberculi, alimentare, care se incadreaza la codurile NC 0701-0714, cu exceptia celor care se incadreaza la codurile NC 0701 10 00, 0703 10 11, 0712 90 11, 0713 10 10, 0713 33 10;
  j) fructe comestibile, coji de citrice sau de pepeni, care se incadreaza la codurile NC 0801-0814 00 00;
  k) cafea, ceai, mate si mirodenii, care se incadreaza la codurile NC 0901-0910;
  l) cereale care se incadreaza la codurile NC 1001-1008, cu exceptia celor destinate insamantarii care se incadreaza la codurile NC 1001 11 00, 1001 91, 1002 10 00, 1003 10 00, 1004 10 00, 1005 10, 1006 10 10, 1007 10 si 1008 21 00;
  m) produse ale industriei moraritului, malt, amidon si fecule, inulina, gluten de grau, care se incadreaza la codurile NC 1101 00-1109 00 00, cu exceptia celor care se incadreaza la codul NC 1106 20 10;
  n) seminte si fructe oleaginoase, seminte si fructe diverse, plante industriale sau medicinale, paie si furaje, care se incadreaza la codurile NC 1201-1206, 1208, 1210, 1213 si 1214, cu exceptia celor care se incadreaza la codurile 1201 10 00, 1202 30 00, 1204 00 10, 1205 10 10, 1206 00 10;
  o) grasimi si uleiuri de origine animala sau vegetala, produse ale disocierii acestora, grasimi alimentare prelucrate, care se incadreaza la codurile NC 1501-1517, cu exceptia celor care se incadreaza la codurile NC 1505 00, 1509 10 10;
  p) preparate din carne, din peste sau din crustacee, din moluste sau din alte nevertebrate acvatice, care se incadreaza la codurile NC 1601 00-1605;
  q) zaharuri si produse zaharoase, care se incadreaza la codurile NC 1701-1704;
  r) cacao si preparate din cacao, care se incadreaza la codurile NC 1801 00 00-1806;
  s) preparate pe baza de cereale, de faina, de amidon, de fecule sau de lapte, produse de patiserie, care se incadreaza la codurile NC 1901-1905;
  s) preparate din legume, din fructe sau din alte parti de plante, care se incadreaza la codurile NC 2001-2009;
  t) preparate alimentare diverse care se incadreaza la codurile NC 2101-2106, cu exceptia preparatelor ce contin alcool de la codul 2106 90 20;
  t) bauturi, otet comestibil si inlocuitori de otet comestibil obtinuti din acid acetic, care se incadreaza la codurile NC 2201, 2202 si 2209 00;
  u) reziduuri si deseuri ale industriei alimentare, alimente preparate pentru animale, care se incadreaza la codurile NC 2301, 2302, 2304 00 00-2306, 2308 00 si 2309;
  Exemplul nr. 1: Un producator agricol vinde caise care se incadreaza la codul NC 0809 10 00 catre un comerciant. Pentru livrarea efectuata producatorul agricol aplica cota de TVA de 9%. La randul sau, comerciantul vinde caisele cu cota de 9% indiferent ce destinatie ulterioara vor avea fructele livrate: alimente, materie prima pentru dulceata, compoturi sau productia de alcool.
  Exemplul nr. 2: Un producator de miere livreaza mierea, care se incadreaza la codul NC NC 04090000, atat catre magazine de vanzare cu amanuntul, cat si catre fabrici de produse cosmetice sau catre producatori de hidromel. In toate situatiile va aplica cota redusa de 9% la livrarea mierii.
  Exemplul nr. 3: O persoana impozabila importa ulei de soia, care se incadreaza la codul NC 1507, pentru producerea de biodiesel. Cota de TVA aplicabila pentru importul de ulei de soia este cota redusa de 9%.
  (5) Pentru livrarea urmatoarelor bunuri, datorita naturii lor, cota redusa de TVA de 9% se aplica de orice furnizor numai daca acesta poate face dovada ca sunt utilizate pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman sau animal ori pentru a completa sau inlocui alimentele destinate consumului uman sau animal:
  a) seminte si fructe oleaginoase, seminte si fructe diverse, plante industriale sau medicinale, paie si furaje, care se incadreaza la codurile NC 1207, 1209, 1211 si 1212;
  b) grasimi si uleiuri de origine animala sau vegetala, produse ale disocierii acestora, grasimi alimentare prelucrate, care se incadreaza la codurile NC 1518 00, 1520 00 00, 1521 si 1522 00;
  c) reziduuri si deseuri ale industriei alimentare, alimente preparate pentru animale, care se incadreaza la codurile NC 2303 si 2307 00;
  d) gume, rasini si alte seve si extracte vegetale, care sunt utilizate ca ingrediente pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman sau animal, ori pentru a completa sau inlocui alimentele destinate consumului uman sau animal si care se incadreaza la codurile NC 1301 si 1302, cu exceptia celor care se incadreaza la codul NC 1302 11 00;
  e) sare care este utilizata ca ingredient pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman sau animal ori pentru a completa sau inlocui alimentele destinate consumului uman sau animal si care se incadreaza la codul NC 2501 00;
  f) produse chimice anorganice si organice care sunt utilizate ca ingrediente pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman sau animal ori pentru a completa sau inlocui alimentele destinate consumului uman sau animal si care se incadreaza la codurile NC 2801-2853 si 2901-2942, cu exceptia codurilor 2805 40, 2815 11 00, 2815 12 00, 2815 30 00, 2818-2825, 2828, 2834 29, 2837, 2843-2846, 2849, 2850, 2852, 2853 00 50, 2901-2904, 2905 11-2905 39 95, 2909 11 00-2909 60 si 2910;
  g) alte bunuri care sunt utilizate ca ingrediente pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman sau animal ori pentru a completa sau inlocui alimentele destinate consumului uman sau animal si care se incadreaza la codurile NC 3203, 3204, 3301, 3302 10, 3402 13 00, 3501-3505, 3507, 3823, 3824 60, 3824 90 25, 3824 90 55, 3824 90 62, 3824 90 64, 3824 90 80, 3824 90 92-3824 90 96, 3912 31 00, 3913 10 00, 3917 10 si 4706 91 00.
  (6) Conditia prevazuta la alin. (5) se considera indeplinita daca bunurile:
  a) fie sunt comercializate in propriile magazine de comert cu amanuntul sau cash and carry sau sunt utilizate in propriile unitati de productie de alimente destinate consumului uman sau animal, restaurante sau alte unitati de servicii de alimentatie, pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman sau animal ori pentru a completa sau inlocui alimentele destinate consumului uman sau animal;
  b) fie sunt livrate catre persoane impozabile care desfasoara activitati de comert cu amanuntul, comert cash and carry, restaurant sau alte activitati de servicii de alimentatie ori activitati de productie de alimente destinate consumului uman sau animal.
  (7) In cazul importului de bunuri prevazute la alin. (5), cota redusa de TVA se aplica pe baza declaratiei angajament, al carei model este prevazut in anexa nr. 4, care face parte integranta din prezentele norme metodologice, care se depune la organul vamal competent la momentul importului, din care sa rezulte:
  a) fie ca va comercializa bunurile importate in propriile magazine de comert cu amanuntul sau cash and carry sau le va utiliza in propriile unitati de productie de alimente destinate consumului uman sau animal, restaurante sau alte unitati de servicii de alimentatie, pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman sau animal ori pentru a completa sau inlocui alimentele destinate consumului uman sau animal;
  b) fie ca va livra ulterior importului bunurile catre persoane impozabile care desfasoara activitati de comert cu amanuntul, comert cash and carry, restaurante sau alte activitati de servicii de alimentatie ori activitati de productie de alimente destinate consumului uman sau animal.
  (8) In cazul achizitiei intracomunitare de bunuri prevazute la alin. (5), cota redusa de TVA de 9% se aplica numai daca persoana impozabila poate face dovada:
  a) fie ca va comercializa bunurile achizitionate intracomunitar in propriile magazine de comert cu amanuntul sau cash and carry sau le va utiliza in propriile unitati de productie de alimente destinate consumului uman sau animal, restaurante sau alte unitati de servicii de alimentatie, pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman sau animal ori pentru a completa sau inlocui alimentele destinate consumului uman sau animal;
  b) fie ca va livra ulterior achizitiei intracomunitare bunurile catre persoane impozabile care desfasoara activitati de comert cu amanuntul, comert cash and carry, restaurante sau alte activitati de servicii de alimentatie ori activitati de productie de alimente destinate consumului uman sau animal.
  (9) Daca persoana impozabila care importa, achizitioneaza intracomunitar sau livreaza in tara bunurile prevazute la alin. (5) nu poate face dovada aplicarii cotei reduse de TVA de 9% in conditiile prevazute la alin. (6)-(8), se aplica cota standard de TVA, chiar daca pentru o livrare ulterioara se aplica cota redusa de 9% pentru acelasi bun.
  (10) Cota redusa de TVA de 9% se aplica pentru livrarea, importul sau achizitia intracomunitara de suplimente alimentare notificate care se regasesc pe site-ul Ministerului Sanatatii sau pe cel al Institutului de Bioresurse Alimentare, in conformitate cu Ordinul ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale, al ministrului sanatatii si al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 1.228/2005/244/63/2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind comercializarea suplimentelor alimentare predozate de origine animala si vegetala si/sau a amestecurilor acestora cu vitamine, minerale si alti nutrienti, cu Ordinul ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale si al ministrului sanatatii nr. 244/401/2005 privind prelucrarea, procesarea si comercializarea plantelor medicinale si aromatice utilizate ca atare, partial procesate sau procesate sub forma de suplimente alimentare predozate si cu Ordinul ministrului sanatatii publice nr. 1.069/2007 pentru aprobarea Normelor privind suplimentele alimentare.
  (11) In situatia in care se comercializeaza un pachet care cuprinde bunuri supuse atat cotei de TVA de 9%, cat si cotei standard de TVA, la un pret total, se aplica cota de TVA corespunzatoare fiecarui bun, in masura in care bunurile care compun pachetul pot fi separate, in caz contrar aplicandu-se cota standard de TVA la valoarea totala a pachetului. Se excepteaza bunurile acordate gratuit in vederea stimularii vanzarilor in conditiile prevazute la pct. 7 alin. (10) lit. a).
  Exemplul 1: La vanzarea unui cos care are un pret total, care cuprinde atat produse alimentare, cat si bauturi alcoolice si produse cosmetice, se aplica cota de TVA aferenta fiecarui produs in parte.
  Exemplul 2: La vanzarea unui aragaz, daca comerciantul ofera gratuit un pachet de spaghete, se considera ca acesta este acordat gratuit, in scopul stimularii vanzarilor, iar cota aplicabila pentru vanzarea aragazului este de 20%.
  (12) In aplicarea art. 291 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, prin servicii de restaurant si de catering se intelege serviciile prevazute la pct. 18. Orice combinatie de bauturi alcoolice si nealcoolice indiferent de concentratia alcoolica este considerata bautura alcoolica. Pentru bauturile alcoolice servite la restaurant sau oferite in cazul serviciilor de catering se aplica cota standard de TVA, dar nu se considera ca are loc o livrare separata de bunuri, oferirea de bauturi alcoolice facand parte din serviciile de restaurant sau de catering.
  Exemplu: Un restaurant care vinde si mancare pentru a fi servita in afara locatiei restaurantului nu este considerata prestare de servicii de restaurant, ci livrare de bunuri, dar pentru care aplica cota redusa de TVA de 9%, inclusiv pentru caserola sau paharele in care sunt servite alimentele sau bauturile nealcoolice, chiar daca contravaloarea acestora ar fi evidentiata separat pe bonul fiscal. In acest caz se considera ca livrarea alimentelor este livrarea principala care atrage aceeasi cota de TVA livrarii caserolei sau a paharului, acestea fiind livrari accesorii, nu un scop in sine pentru client.
  (13) In aplicarea art. 291 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal, se aplica cota redusa de TVA de 9%:
  a) de orice persoana impozabila care livreaza apa potabila. Prin apa potabila se intelege apa care indeplineste conditiile prevazute la art. 2 pct. 1 din Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicata, cu modificarile ulterioare;
  b) de orice persoana care livreaza apa de irigatii care este transportata prin infrastructura principala si/sau secundara de irigatii. In categoria persoanelor care livreaza apa destinata irigatiilor se cuprind inclusiv furnizorii de apa din Dunare, din rauri interioare, izvoare, lacuri de acumulare sau alte surse de apa, care alimenteaza sistemele de irigatii.
  38. (1) Cota redusa de 5% prevazuta la art. 291 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal se aplica pentru livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, inclusiv pentru cele inregistrate pe suport electromagnetic sau pe alte tipuri de suporturi. Cartile si manualele scolare sunt tipariturile care au cod ISBN, inclusiv partiturile muzicale imprimate care au cod ISMN, indiferent de suportul pe care sunt livrate. Ziarele si revistele sunt orice tiparituri care au cod ISSN, indiferent de suportul pe care sunt livrate. Nu se aplica cota redusa a taxei pe valoarea adaugata pentru livrarea de carti, ziare si reviste care sunt destinate in principal sau exclusiv publicitatii. Prin sintagma "in principal" se intelege ca mai mult de jumatate din continutul cartii, ziarului sau revistei este destinat publicitatii. De asemenea, nu se aplica cota redusa a taxei pentru livrarea de carti, ziare si reviste, in cazul in care acestea sunt furnizate pe cale electronica, operatiunile fiind considerate prestari de servicii, conform art. 7 alin. (2) din Regulamentul de punere in aplicare (UE) nr. 282/2011 al Consiliului din 15 martie 2011 de stabilire a masurilor de punere in aplicare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata.
  (2) Cota redusa de taxa de 5% prevazuta la art. 291 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal se aplica numai pentru livrarea, astfel cum este definita la art. 270 alin. (1) din Codul fiscal, a locuintelor ca parte a politicii sociale, respectiv pentru transferul dreptului de a dispune ca si un proprietar de bunurile prevazute la art. 291 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal. Pentru livrarile prevazute la art. 291 alin. (3) lit. c) pct. 1, 2 si 4 din Codul fiscal, cota redusa de TVA de 5% se aplica inclusiv pentru terenul pe care este construita locuinta.
  (3) In aplicarea art. 291 alin. (3) lit. c) pct. 3 din Codul fiscal:
  a) prin locuinta se intelege constructia alcatuita din una sau mai multe camere de locuit, cu dependintele, dotarile si utilitatile necesare, care, la data livrarii, satisface cerintele de locuit ale unei persoane ori familii;
  b) anexele gospodaresti nu se iau in calculul suprafetei utile a locuintei de 120 mp;
  c) valoarea-limita de 450.000 lei cuprinde valoarea locuintei, inclusiv valoarea cotelor indivize din partile comune ale imobilului si a anexelor gospodaresti si, dupa caz, a terenului pe care este construita locuinta, dar exclude unele drepturi de servitute legate de locuinta respectiva; aceste prevederi se aplica inclusiv pentru contractele incheiate pana la data de 31 decembrie 2015, pentru operatiuni al caror fapt generator de taxa intervine dupa 1 ianuarie 2016;
  d) la calculul suprafetei maxime de 250 mp se cuprind si suprafetele anexelor gospodaresti, precum si cotele indivize din orice alte suprafete dobandite impreuna cu locuinta si care au o legatura directa cu locuinta respectiva, fiind considerate accesorii livrarii, chiar daca se afla la numere cadastrale diferite.
  (4) Suprafata terenului pe care este construita locuinta, precum si suprafata utila a locuintei, prevazute la art. 291 alin. (3) lit. c) pct. 3 din Codul fiscal, trebuie sa fie inscrise in documentatia cadastrala anexata la actul de vanzare-cumparare incheiat in conditiile legii.
  (5) Cumparatorul trebuie sa puna la dispozitia vanzatorului, cel mai tarziu pana la momentul livrarii bunului imobil, o declaratie pe propria raspundere, autentificata de un notar, din care sa rezulte ca sunt indeplinite conditiile stabilite la art. 291 alin. (3) lit. c) pct. 3 subpct. (i) si (ii) din Codul fiscal, care se pastreaza de vanzator pentru justificarea aplicarii cotei reduse de TVA de 5%.
  (6) Persoanele impozabile care livreaza locuinte vor aplica cota de 5%, inclusiv pentru avansurile aferente acestor livrari, daca din contractele incheiate rezulta ca la momentul livrarii vor fi indeplinite toate conditiile impuse de art. 291 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal si sunt in posesia declaratiei prevazute la alin. (5). In situatia in care avansurile au fost facturate prin aplicarea cotei standard de TVA, datorita neprezentarii de catre cumparator a declaratiei prevazute la alin. (5) sau din alte motive obiective, la livrarea bunului imobil se efectueaza regularizarile prevazute la art. 291 alin. (4) din Codul fiscal in vederea aplicarii cotei de 5%, daca toate conditiile impuse de art. 291 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal, astfel cum sunt detaliate si de prezentele norme metodologice, sunt indeplinite la data livrarii.
  (7) Pentru cladirile prevazute la art. 291 alin. (3) lit. c) pct. 1, 2 si 4 din Codul fiscal, cumparatorul va pune la dispozitia vanzatorului o declaratie pe propria raspundere, autentificata de un notar, din care sa rezulte ca va utiliza aceste cladiri conform destinatiei prevazute de lege, care se pastreaza de vanzator pentru justificarea aplicarii cotei reduse de TVA de 5%. Declaratia trebuie prezentata cel mai tarziu pana la momentul livrarii cladirii respective. Prevederile art. 291 alin. (3) lit. c) pct. 1, 2 si 4 din Codul fiscal se aplica si in cazul livrarii de parti dintr-o cladire destinate scopurilor respective.
  39. (1) In cazul achizitiilor intracomunitare de bunuri pentru care exigibilitatea taxei a intervenit integral sau partial anticipat faptului generator, nu se fac regularizari in situatia modificarii cotelor de TVA, in sensul aplicarii cotei de TVA de la data faptului generator de taxa, cota aplicabila fiind cea in vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei.
  (2) Pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii, inclusiv in cazul in care beneficiarul are obligatia platii taxei potrivit art. 331 sau art. 307 alin. (2)-(6) din Codul fiscal, in situatia modificarilor de cote se aplica regularizarile prevazute la art. 291 alin. (6) din Codul fiscal.
  Exemplul nr. 1: O societate de constructii intocmeste situatia de lucrari in cursul lunii decembrie 2015, pentru lucrarile efectuate in lunile noiembrie si decembrie. Contractul prevede ca situatia de lucrari trebuie acceptata de beneficiar. Beneficiarul accepta situatia de lucrari in luna ianuarie 2016. Faptul generator de taxa, respectiv data la care se considera serviciul prestat, intervine la data acceptarii situatiei de lucrari de catre beneficiar, potrivit prevederilor art. 281 alin. (7) din Codul fiscal. In consecinta, cota aplicabila pentru intreaga contravaloare a serviciilor acceptate de beneficiar este de 20%, cota in vigoare la data faptului generator de taxa. In situatia in care anterior emiterii situatiei de lucrari au fost emise facturi de avans cu cota de 24%, dupa data de 1 ianuarie 2016 avansurile respective se regularizeaza prin aplicarea cotei de 20%.
  Exemplul nr. 2: O societate de furnizare a energiei electrice are incheiate contracte cu persoane fizice si cu persoane juridice:
  A. Pentru categoria de consumatori casnici, in contractul de furnizare se prevede ca societatea factureaza energia electrica furnizata la valoarea indexului comunicat de client lunar in intervalul 1-10 al fiecarei luni. Dupa comunicarea indexului pentru energia electrica consumata, societatea de furnizare emite factura in luna urmatoare celei in care a fost comunicat indexul de catre client. Faptul generator intervine la data la care societatea de furnizare emite factura potrivit art. 281 alin. (8) din Codul fiscal, intrucat contractul nu specifica o anumita data la care trebuie efectuata plata. Daca pe factura se mentioneaza un anumit termen de plata a facturii, data platii nu constituie fapt generator de taxa in lipsa acestei mentiuni in contract. Presupunand ca indexul a fost comunicat de client la data de 10 decembrie 2015, iar factura este emisa in cursul lunii ianuarie 2016, cota de TVA aplicabila este de 20%.
  De asemenea, contractul de furnizare a energiei electrice prevede ca in situatia in care clientul nu transmite indexul, societatea de furnizare va emite factura pentru o valoare estimata a consumului de energie electrica, determinat potrivit consumurilor anterioare efectuate de client. Presupunand ca facturarea s-a realizat in lunile noiembrie, decembrie 2015 si ianuarie 2016, pe baza consumului estimat, se considera ca faptul generator de taxa a intervenit la data emiterii fiecarei facturi pentru valoarea consumului estimat, cu cota de TVA in vigoare in perioadele respective, 24% in noiembrie si decembrie 2015 si 20% in ianuarie 2016. In luna februarie 2016, societatea de furnizare va trimite un reprezentant pentru citirea indexului in vederea regularizarii la consumul efectiv din perioadele de facturare anterioare. Presupunand ca exista diferente in plus sau in minus fata de consumul estimat facturat, in luna februarie 2016 intervine o situatie de ajustare a bazei de impozitare potrivit art. 287 din Codul fiscal, pentru care societatea de furnizare va emite o factura. In situatia in care societatea de furnizare nu poate determina carei livrari ii corespund diferentele respective, se va aplica cota de TVA in vigoare la data la care a intervenit evenimentul prevazut la art. 287 din Codul fiscal, conform pct. 25 alin. (2), respectiv 20%. Exemplul este valabil si pentru furnizarea de gaze naturale si apa, a caror livrare este continua.
  B. Pentru categoria de consumatori mari, potrivit contractului de furnizare de energie electrica, societatea de furnizare factureaza lunar in avans o valoare a energiei electrice ce urmeaza a fi livrata in luna in curs, avand la baza criterii de determinare a cantitatii necesare de energie electrica la punctele de consum ale clientului. La finalul perioadei de facturare lunare, societatea de furnizare regularizeaza valoarea facturata initial in vederea reflectarii energiei electrice efectiv furnizate in luna respectiva. In aceasta situatie, factura emisa initial pentru valoarea energiei electrice ce urmeaza sa fie furnizata se considera o factura de avans si nu da nastere unui fapt generator de taxa. In acest sens, faptul generator intervine la emiterea facturii pentru cantitatea de energie electrica efectiv furnizata in luna respectiva. Presupunand ca la data de 1 decembrie 2015 se emite factura de avans pentru luna decembrie 2015, se aplica cota de TVA de 24%, iar regularizarea facturii de avans se realizeaza la data de 3 ianuarie 2016, factura de avans se reia cu semnul minus si se va factura cantitatea de energie electrica furnizata la cota de TVA de 20%, cota in vigoare la data faptului generator de taxa. Presupunand ca regularizarea facturii de avans se realizeaza la 31 decembrie 2015, la facturarea cantitatii de energie electrica furnizata se aplica cota de TVA de 24%. Exemplul este valabil si pentru furnizarea de gaze naturale si apa, a caror livrare este continua.
  Exemplul nr. 3: O societate de leasing are incheiate cu utilizatori contracte de leasing financiar pentru autovehicule, in care se precizeaza un scadentar pentru efectuarea platii ratelor de leasing. Pentru rata de leasing avand data scadenta pentru efectuarea platii in data de 20 decembrie 2015 se aplica cota de TVA de 24%. Pentru rata de leasing avand data scadenta pentru efectuarea platii in data de 20 ianuarie 2016 se aplica cota de TVA de 20%. Daca societatea de leasing emite factura pentru rata de leasing scadenta in ianuarie 2016, aceasta se considera o factura emisa inainte de faptul generator de taxa. Prin urmare, se efectueaza regularizarea facturii emise anticipat pentru a aplica cota de TVA de 20% de la data faptului generator de taxa, potrivit prevederilor art. 291 alin. (4) din Codul fiscal. In cazul acestui exemplu, daca factura ar fi fost achitata in luna decembrie, nu ar fi modificat faptul generator de taxa, care ramane data de 20 ianuarie 2016, astfel cum este stipulata in contract. In cazul contractelor care nu au o data stipulata in contract pentru plata se aplica prevederile pct. 24 alin. (7).
  Exemplul nr. 4: O societate de consultanta fiscala presteaza servicii de consultanta pentru care emite rapoarte de lucru. Prin contract nu se prevede ca este necesara acceptarea raportului de lucru de catre client. Faptul generator de taxa este, prin urmare, data emiterii raportului de lucru. Daca societatea de consultanta fiscala a prestat servicii de consultanta in lunile noiembrie si decembrie 2015 pentru care a emis rapoartele de lucru in luna decembrie 2015, factura va fi emisa aplicandu-se cota de TVA de 24%, termenul de emitere a facturii fiind pana la data de 15 ianuarie 2016, potrivit art. 319 alin. (16) din Codul fiscal. In situatia in care serviciile de consultanta sunt prestate in baza unui contract in conditiile prevazute la pct. 24 alin. (5), respectiv se fac plati forfetare, indiferent de volumul serviciilor prestate, fara sa fie emise rapoarte sau alte situatii de lucru, faptul generator de taxa intervine potrivit art. 281 alin. (8) din Codul fiscal si a pct. 24 alin. (5).
  Exemplul nr. 5: O societate furnizeaza reviste online pe baza de abonament, prin care clientul primeste acces la consultarea revistei pentru perioada de timp la care se refera abonamentul. Societatea factureaza in luna decembrie 2015 abonamente prin care se acorda acces la revista online pentru o perioada de 6 luni, aplicand cota de TVA de 24%. Faptul generator de taxa intervine la data acordarii dreptului de acces online la reviste.
  Exemplul nr. 6: O societate inregistrata in scopuri de TVA receptioneaza bunuri livrate din Ungaria in Romania in cursul lunii decembrie 2015. Pana la data de 15 ianuarie 2016 societatea nu primeste factura aferenta bunurilor receptionate in luna decembrie 2015 si, in consecinta, va emite autofactura prevazuta la art. 320 alin. (1) din Codul fiscal la data de 15 ianuarie 2016, aplicand cota de TVA de 20%. Achizitia intracomunitara de bunuri se declara in decontul de TVA si in declaratia recapitulativa aferente lunii ianuarie 2016. In luna februarie 2016, societatea primeste factura emisa de furnizor avand data de 10 decembrie 2015. Intrucat factura are data anterioara fata de 15 ianuarie 2015, exigibilitatea TVA intervine la data la care este emisa factura. Prin urmare, in luna februarie 2016, societatea va inscrie pe randurile de regularizari din decontul de TVA diferentele de curs valutar rezultate intre cursul in vigoare la data emiterii autofacturii si cursul de schimb in vigoare la data emiterii facturii de catre furnizor, pentru a raporta achizitia intracomunitara de bunuri la cursul de schimb valutar valabil la data exigibilitatii de taxa. De asemenea, societatea va regulariza cota de TVA aferenta acestei achizitii intracomunitare de bunuri in sensul aplicarii cotei de TVA de 24%, cota de TVA aplicabila la data exigibilitatii achizitiei intracomunitare de bunuri. In ceea ce priveste declaratia recapitulativa prevazuta la art. 325 din Codul fiscal, societatea va rectifica atat declaratia recapitulativa aferenta lunii ianuarie 2016, in sensul excluderii achizitiei intracomunitare de bunuri, cat si declaratia recapitulativa aferenta lunii decembrie 2015, in sensul includerii achizitiei intracomunitare de bunuri.
  Exemplul nr. 7: O casa de expeditie presteaza servicii de transport, servicii accesorii transportului (incarcare, manipulare), alte servicii necesare pentru transportul de bunuri. Casa de expeditie nu dispune de propriile mijloace de transport, apeland la transportatori pentru transportul efectiv al bunurilor. De asemenea apeleaza la alti prestatori de servicii si pentru celelalte servicii. Pentru a determina faptul generator de taxa al serviciilor prestate de casa de expeditie, se pot distinge doua situatii:
  a) Daca casa de expeditie factureaza un singur serviciu, nu un complex de servicii, cum ar fi numai serviciul de transport, faptul generator de taxa intervine la data finalizarii serviciului respectiv potrivit prevederilor art. 281 alin. (12) din Codul fiscal. Astfel, daca din documentele de transport emise de transportator rezulta ca transportul s-a finalizat in luna decembrie 2015, acesta va fi facturat cu cota de TVA de 24%, chiar daca casa de expeditie va factura cu intarziere acest transport catre client, de exemplu doar in luna februarie 2016.
  b) Daca casa de expeditie face un pachet de servicii pe care le factureaza clientului, care cuprinde de exemplu transport, manipulare, alte servicii de logistica, se considera ca se presteaza un serviciu complex unic pentru care faptul generator de taxa intervine la data finalizarii ultimului serviciu din pachetul respectiv. Astfel, daca presupunem ca transportul si serviciile de manipulare s-au finalizat in luna decembrie 2015, dar serviciile logistice s-au finalizat in luna ianuarie 2016, faptul generator de taxa al acestui serviciu complex unic intervine in luna ianuarie 2016 si se aplica cota de TVA in vigoare la data faptului generator de taxa, respectiv de 20%.
  Exemplul nr. 8: O societate de leasing a incheiat un contract de leasing pentru o cladire in anul 2010. Contractul prevedea ca pe langa rata de leasing (capitalul), societatea de leasing mai factura in vederea incasarii, pe parcursul derularii contractului de leasing, si valoarea reziduala a cladirii respective. De asemenea, societatea de leasing mai factura odata cu rata de leasing si comisionul de administrare, comisioane bancare, diferente de curs, alte cheltuieli care intrau in sarcina societatii de leasing in legatura cu operatiunea de leasing si care erau recuperate de la beneficiar si asigurarea. Societatea de leasing a optat pentru taxarea operatiunii de leasing potrivit prevederilor art. 292 alin. (3) din Codul fiscal. Pe perioada derularii contractului de leasing, operatiunea efectuata de societatea de leasing este o prestare de servicii, conform prevederilor pct. 8 alin. (4), iar la sfarsitul perioadei de leasing, cand locatorul/finantatorul transfera locatarului/utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului, la solicitarea acestuia, operatiunea reprezinta o livrare de bunuri pentru valoarea la care se face transferul, respectiv pentru valoarea reziduala prevazuta in contract. Faptul generator de taxa pentru serviciul de leasing (rate) intervine la data prevazuta in contract pentru efectuarea platii ratei, iar pentru valoarea reziduala, la data la care are loc transferul dreptului de a dispune de bun ca si un proprietar. La fiecare rata de leasing facturata, toate cheltuielile accesorii vor urma acelasi regim ca si operatiunea de baza, respectiv, pe langa capital, vor fi facturate cu TVA si comisionul de administrare, comisioanele bancare, diferentele de curs si celelalte cheltuieli care sunt facturate de societatea de leasing, dar asigurarea se factureaza in regim de scutire de TVA, conform prevederilor art. 286 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal. Facturarea unei parti din valoarea reziduala odata cu ratele de leasing reprezinta facturarea in avans a contravalorii livrarii de bunuri care are loc la sfarsitul contractului de leasing. Pentru ratele facturate s-a aplicat cota in vigoare la data faptului generator de taxa (fiecare data prevazuta in contract pentru plata ratei) si nu se mai fac regularizari la data transferului dreptului de proprietate asupra cladirii. Intrucat valoarea reziduala a fost incasata in avans fata de data livrarii, aplicandu-se cota de 24%, daca livrarea cladirii are loc dupa data de 1 ianuarie 2016, se va proceda la regularizarea sumelor incasate in avans pentru a aplica cota de TVA de 20% in vigoare la data faptului generator de taxa.
  CAP. IX

  Operatiuni scutite de taxa
  SECTIUNEA 1
  Scutiri pentru anumite activitati de interes general si scutiri pentru alte activitati
  40. (1) Scutirea prevazuta la art. 292 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se aplica pentru:
  a) serviciile de spitalizare si alte servicii al caror scop principal il constituie ingrijirea medicala, respectiv protejarea, inclusiv mentinerea sau refacerea sanatatii, desfasurate de unitatile autorizate prevazute la art. 292 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal. Se cuprind in sfera de aplicare a acestei scutiri inclusiv servicii precum: efectuarea examinarilor medicale ale persoanelor fizice pentru angajatori sau companiile de asigurare, prelevarea de sange ori alte probe in vederea testarii prezentei unor virusi, infectii sau alte boli, in numele angajatorilor ori al asiguratorilor, certificarea starii de sanatate, de exemplu cu privire la posibilitatea de a calatori;
  b) operatiunile care sunt strans legate de spitalizare, ingrijirile medicale, incluzand livrarea de medicamente, bandaje, proteze si accesorii ale acestora, produse ortopedice si alte bunuri similare catre pacienti in perioada tratamentului, precum si furnizarea de hrana si cazare pacientilor in timpul spitalizarii si ingrijirii medicale, desfasurate de unitatile autorizate prevazute la art. 292 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal. Totusi scutirea nu se aplica meselor pe care spitalul le asigura contra cost vizitatorilor intr-o cantina sau in alt mod si nici pentru bunurile vandute la cantina spitalului.
  (2) Scutirea prevazuta la art. 292 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal nu se aplica pentru:
  a) serviciile care nu au ca scop principal ingrijirea medicala, respectiv protejarea, mentinerea sau refacerea sanatatii, cum sunt:
  1. serviciile cu scop unic estetic;
  2. serviciile constand in trimiterea unui kit de colectare a sangelui din cordonul ombilical al nou-nascutilor, testarea si procesarea acestui sange si, daca este cazul, depozitarea celulelor stem continute in el in vederea unei eventuale utilizari terapeutice in viitor, destinate numai pentru a se asigura ca o anumita resursa va fi disponibila pentru tratament medical in ipoteza incerta in care tratamentul ar deveni necesar, dar nu, in sine, pentru a diagnostica, trata sau vindeca boli sau tulburari de sanatate, indiferent daca serviciile in cauza sunt realizate impreuna sau separat.
  3. serviciile desfasurate de medici investigatori pentru efectuarea studiilor clinice cu medicamente de uz uman, astfel cum sunt definite la art. 21 din Normele referitoare la implementarea regulilor de buna practica in desfasurarea studiilor clinice efectuate cu medicamente de uz uman, aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii publice nr. 904/2006, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 671 din 4 august 2006;
  4. serviciile care au ca scop furnizarea unor informatii necesare pentru luarea unei decizii cu consecinte juridice, cum sunt: eliberarea de certificate cu privire la starea de sanatate a unei persoane, destinate utilizarii in scopul acordarii dreptului la o pensie, elaborarea unor rapoarte de expertiza medicala privind stabilirea raspunderii in cazurile de vatamare corporala, precum si examinarile medicale efectuate in acest scop, elaborarea unor rapoarte de expertiza medicala privind respectarea normelor de medicina muncii, in vederea solutionarii unor litigii, precum si efectuarea de examinari medicale in acest scop, pregatirea unor rapoarte medicale bazate pe fise medicale, fara efectuarea de examinari medicale;
  b) furnizarea de medicamente, bandaje, proteze medicale si accesorii ale acestora, produse ortopedice si alte bunuri similare, care nu este efectuata in cadrul tratamentului medical sau al spitalizarii, cum ar fi cele efectuate de farmacii, chiar si in situatia in care acestea sunt situate in incinta unui spital ori a unei clinici si/sau sunt conduse de catre acestea;
  c) serviciile medicale veterinare, astfel cum a fost pronuntata Hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza C-122/87 Comisia Comunitatilor Europene impotriva Republicii Italia.
  (3) In conformitate cu prevederile art. 292 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata serviciile de ingrijire medicala furnizate de unitati autorizate conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 109/2000 privind statiunile balneare, climatice si balneoclimatice si asistenta medicala balneara si de recuperare, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 343/2002, cu modificarile ulterioare, precum si serviciile de cazare si masa furnizate pe perioada acordarii ingrijirilor medicale. Scutirea se aplica atat pentru serviciile prestate pacientilor ale caror bilete sunt decontate de Casa Nationala de Pensii Publice, cat si pentru cele prestate pacientilor care beneficiaza de tratament pe baza de trimitere de la medic. Serviciile de cazare si masa beneficiaza de scutirea de TVA in masura in care sunt furnizate de aceeasi persoana care furnizeaza serviciul de tratament, fiind considerate accesorii serviciului principal scutit, respectiv serviciului de tratament, astfel cum rezulta din Hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza C-349/96 Card Protection Plan Ltd (CPP) impotriva Commissioners of Customs & Excise. In acest sens, persoana care furnizeaza pachetul de servicii poate furniza serviciile de tratament, cazare si masa cu mijloace proprii sau achizitionate de la terti. Nu beneficiaza de scutirea de TVA serviciile de cazare si/sau masa furnizate de alte persoane catre persoana impozabila care furnizeaza pachetul de servicii compus din servicii de tratament, masa si/sau cazare.
  41. Scutirea prevazuta la art. 292 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal privind activitatea de transport al bolnavilor si ranitilor cu vehicule special amenajate in acest sens se aplica pentru transporturile efectuate de statiile de salvare sau de alte unitati sau vehicule autorizate de Ministerul Sanatatii pentru desfasurarea acestei activitati.
  42. (1) Scutirea prevazuta la art. 292 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal pentru formarea profesionala a adultilor se aplica de persoanele autorizate in acest scop conform Ordonantei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de persoanele autorizate pentru formarea profesionala a personalului aeronautic civil navigant prevazut de Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila din Romania, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si de Agentia Nationala a Functionarilor Publici pentru activitatea de perfectionare profesionala. Sunt de asemenea scutite serviciile de formare profesionala prestate de furnizorii de formare profesionala in baza contractelor de parteneriat incheiate cu Agentia Nationala a Functionarilor Publici in baza art. 23 din Hotararea Guvernului nr. 1.066/2008 pentru aprobarea normelor privind formarea profesionala a functionarilor publici.
  (2) Scutirea prevazuta la art. 292 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal nu se aplica pentru studiile sau cercetarea efectuate cu plata de scoli, universitati sau orice alta institutie de invatamant pentru alte persoane. In acest sens a fost pronuntata hotararea Curtii Europene de Justitie in Cazul C-287/00.
  (3) Scutirea prevazuta la art. 292 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal se aplica si pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii strans legate de serviciile educationale, precum vanzarea de manuale scolare, organizarea de conferinte legate de activitatea de invatamant, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati autorizate pentru activitatile de invatamant sau pentru formarea profesionala a adultilor, prestarea de servicii de examinare in vederea obtinerii accesului la serviciile educationale sau de formare profesionala a adultilor.
  (4) Scutirea prevazuta la art. 292 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal nu este aplicabila pentru achizitiile de bunuri sau servicii efectuate de institutiile publice sau de alte entitati autorizate pentru activitatile de invatamant sau pentru formare profesionala a adultilor, destinate activitatii scutite de taxa prevazute la art. 292 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal.
  43. In sensul art. 292 alin. (1) lit. i) si j) din Codul fiscal, entitatile recunoscute ca avand caracter social sunt furnizorii de servicii sociale prevazuti de Legea asistentei sociale nr. 292/2011, cu modificarile ulterioare, acreditati in conditiile legii, pentru activitatea acestora de prestare a serviciilor sociale asa cum sunt acestea clasificate in Nomenclatorul serviciilor sociale aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 867/2015.
  44. Scutirea prevazuta la art. 292 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal se aplica si de catre cresele care sunt infiintate in baza Legii nr. 263/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea creselor, cu modificarile si completarile ulterioare.
  45. In sensul art. 292 alin. (1) lit. k) din Codul fiscal:
  a) cuantumul cotizatiilor este stabilit de organul de conducere abilitat, conform statutului propriu al organizatiilor fara scop patrimonial;
  b) activitatile desfasurate in favoarea membrilor in contul cotizatiilor incasate in baza art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea camerelor de comert din Romania nr. 335/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, de catre camerele de comert, sunt scutite de taxa.
  46. (1) Scutirea prevazuta la art. 292 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal se aplica daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
  a) prestarile sa fie efectuate de o organizatie fara scop patrimonial;
  b) prestarile de servicii efectuate de astfel de organizatii sa fie strans legate de sport sau de educatia fizica si sa fie efectuate in favoarea persoanelor care practica sportul sau educatia fizica;
  c) prestarile de servicii sa fie esentiale pentru operatiunile scutite, si anume practicarea sportului sau a educatiei fizice. Scutirea unei operatiuni se stabileste in special in functie de natura prestarii de servicii efectuate si de raportul acesteia cu practicarea sportului sau a educatiei fizice.
  (2) In sensul alin. (1) lit. b), in vederea garantarii unei aplicari efective a scutirii prevazute la art. 292 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal, aceasta dispozitie trebuie interpretata in sensul ca prestarile de servicii efectuate in special in cadrul sporturilor practicate in grupuri de persoane sau practicate in structuri organizatorice infiintate de cluburi de sport pot in principiu beneficia de scutirea prevazuta de aceasta dispozitie. Rezulta ca, pentru a aprecia daca prestarile de servicii sunt scutite, identitatea destinatarului formal al unei prestari de servicii si forma juridica sub care acesta beneficiaza de prestare sunt irelevante.
  (3) Scutirea prevazuta la art. 292 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal se aplica indiferent daca activitatea sportiva este practicata la nivel profesionist, sau in mod regulat sau organizat ori in vederea participarii la competitii sportive, ori activitatile sportive au caracter neorganizat, nesistematic si nu au ca scop participarea la competitii sportive, cu conditia totusi ca exercitarea acestor activitati sa nu se inscrie intr-un cadru de pura recreere si destindere.
  (4) Nu se aplica scutirea de taxa pentru incasarile din publicitate, incasarile din cedarea drepturilor de transmitere la radio si la televiziune a manifestarilor sportive si incasarile din acordarea dreptului de a intra la orice manifestari sportive.
  47. Prestarile de servicii culturale prevazute de art. 292 alin. (1) lit. m) din Codul fiscal efectuate de institutiile publice sau de organizatii culturale nonprofit cuprind activitati precum: reprezentatiile de teatru, opera, opereta, balet, dans contemporan, organizarea de expozitii, festivaluri si alte activitati culturale recunoscute de Ministerul Culturii. Livrarile de bunuri strans legate de aceste servicii cuprind livrari precum: vanzarea de brosuri, pliante si alte materiale care popularizeaza o activitate culturala.
  48. Potrivit art. 292 alin. (1) lit. n) din Codul fiscal, sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata activitati cum sunt: reprezentatii teatrale, coregrafice sau cinematografice, expozitii, concerte, conferinte, simpozioane, altele decat cele prevazute la pct. 47, cu conditia ca veniturile obtinute din aceste activitati sa serveasca numai la acoperirea cheltuielilor persoanelor care le-au organizat.
  49. In sensul art. 292 alin. (1) lit. o) din Codul fiscal, prin posturi publice nationale de radio si televiziune se intelege Societatea Romana de Radiodifuziune si Societatea Romana de Televiziune, prevazute de Legea nr. 41/1994 privind organizarea si functionarea Societatii Romane de Radiodifuziune si Societatii Romane de Televiziune, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
  50. In sensul art. 292 alin. (1) lit. p) din Codul fiscal, serviciile publice postale sunt serviciile postale din sfera serviciului universal prestate de furnizorii de serviciu universal, potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile postale, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 187/2013.
  51. (1) In sensul art. 292 alin. (1) lit. q) din Codul fiscal, prin grup independent de persoane se intelege asocierea, cu sau fara personalitate juridica, dintre doua sau mai multe persoane impozabile sau neimpozabile, care sunt de acord sa imparta cheltuieli comune si direct necesare pentru exercitarea unei activitati scutite de TVA conform art. 292 din Codul fiscal sau pentru care nu sunt considerati persoane impozabile conform art. 269 din Codul fiscal. Alocarea de cheltuieli se considera a fi o prestare de servicii in beneficiul membrilor de catre grupul independent de persoane.
  (2) Scutirea se aplica numai pentru serviciile prevazute la alin. (1) care sunt legate in mod specific de activitatile scutite sau neimpozabile ale membrilor grupului si care sunt indispensabile desfasurarii acestor activitati si numai in cazul in care grupul solicita membrilor sai rambursarea exacta a cotei-parti din cheltuielile comune, in conditiile in care aceasta scutire nu este de natura a produce distorsiuni concurentiale. Scutirea se aplica indiferent daca grupul sau membrii acestuia sunt sau nu inregistrati in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal.
  (3) Serviciile prestate de grupul independent in beneficiul membrilor sai vor fi decontate fiecarui membru si reprezinta contravaloarea cheltuielilor comune aferente perioadei pentru care se efectueaza decontarea. Ca urmare a acestor decontari, grupul independent nu poate obtine niciun profit.
  (4) Decontarea mentionata la alin. (3) se efectueaza in baza unui decont justificativ ce stabileste:
  a) cota-parte exacta de cheltuieli comune pentru fiecare membru al grupului;
  b) o evaluare exacta a cotei-parti a fiecarui membru din cheltuielile comune, in baza criteriilor obiective agreate intre membrii grupului.
  (5) Grupul independent poate primi sume in avans de la membrii sai, cu conditia ca valoarea totala a acestor avansuri sa nu depaseasca suma totala a cheltuielilor comune angajate pe perioada acoperita de fiecare decont justificativ.
  (6) In situatia in care se deconteaza costurile de administrare a grupului independent catre membri, acestea nu sunt scutite de taxa in conditiile art. 292 alin. (1) lit. q) din Codul fiscal.
  (7) In vederea implementarii scutirii de TVA prevazute la art. 292 alin. (1) lit. q) din Codul fiscal, grupul independent trebuie sa depuna la organul fiscal competent in administrarea sa o notificare care sa cuprinda urmatoarele elemente:
  a) numele, adresa si codul de inregistrare fiscala al grupului independent de persoane;
  b) numele, adresa, obiectul de activitate si codul de inregistrare fiscala ale fiecarui membru;
  c) elementele care sa demonstreze ca membrii desfasoara activitati scutite de TVA conform art. 292 din Codul fiscal sau pentru care nu sunt considerati persoane impozabile conform art. 269 din Codul fiscal;
  d) data de la care grupul independent de persoane va incepe sa presteze serviciile scutite conform art. 292 alin. (1) lit. q) din Codul fiscal.
  (8) Depunerea cu intarziere a notificarii prevazute la alin. (7) nu va conduce la anularea scutirii prevazute la art. 292 alin. (1) lit. q) din Codul fiscal.
  (9) Organele de inspectie fiscala vor permite, in timpul desfasurarii controlului, depunerea notificarii prevazute la alin. (7), daca grupul independent de persoane nu a depus notificare, indiferent daca inspectia fiscala are loc la grupul independent de persoane sau la membrii acestuia.
  52. (1) In sensul art. 292 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, pentru a se califica drept operatiuni scutite de taxa, serviciile externalizate trebuie sa fie servicii distincte care sa indeplineasca caracteristicile specifice si esentiale ale serviciului principal scutit de taxa. Scutirile se aplica numai in functie de natura serviciilor, si nu de statutul persoanei care le presteaza sau careia ii sunt prestate. In acest sens au fost date si deciziile Curtii Europene de Justitie: C-2/95 SDC; C-235/00 CSC; C-169/04 Abbey National. Serviciile externalizate aferente operatiunilor prevazute la art. 292 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, precum serviciile de marketing, cercetare, serviciile juridice, serviciile de contabilitate si/sau de audit nu se cuprind in sfera operatiunilor scutite de taxa.
  (2) Este considerata negociere in operatiuni financiar-bancare asigurarea tuturor demersurilor necesare pentru ca cele doua parti direct implicate, respectiv clientul si prestatorul de servicii financiar-bancare, sa intre in relatie contractuala. Simpla culegere, prelucrare a datelor si furnizare a rezultatelor nu reprezinta negociere in operatiuni financiar-bancare, asa cum rezulta si din decizia Curtii Europene de Justitie in Cazul C235/00 CSC.
  (3) Printre altele, se cuprind in sfera operatiunilor scutite conform art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal si imprumuturile acordate de asociati/actionari societatilor in vederea asigurarii resurselor financiare ale societatii, imprumuturile garantate cu bunuri imobile, inclusiv imprumuturile ipotecare, imprumuturile garantate cu bunuri mobile corporale, inclusiv imprumuturile acordate de casele de amanet.
  (4) Componentele de finantare din cadrul operatiunilor de leasing nu se cuprind in sfera operatiunilor scutite conform art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal, aceste componente reprezentand o parte a remuneratiei pentru respectivele bunuri sau servicii. In intelesul art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal, un furnizor de bunuri sau servicii care isi autorizeaza clientul sa amane plata pretului dupa data livrarii sau prestarii, in schimbul platii unei dobanzi, efectueaza o acordare de credit scutita. Daca un furnizor de bunuri sau servicii acorda clientului sau o amanare a platii pretului, in schimbul platii unei dobanzi, doar pana la momentul livrarii sau prestarii, acea dobanda nu reprezinta plata pentru acordarea creditului, ci este o parte din contrapartida obtinuta pentru furnizarea bunurilor sau serviciilor in intelesul art. 286 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal. In acest sens a fost data si decizia Curtii Europene de Justitie in Cazul C281/91 - Muys' en De Winter's Bouw - en Aannemingsbedrijf BV.
  (5) Se cuprind in sfera operatiunilor scutite conform art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal servicii precum depozitarea, transferul si retragerea banilor catre sau din conturile bancare, inclusiv prin mijloace electronice, transferul de fonduri dintr-un cont specific in alte mijloace banesti, precum vouchere cu scop multiplu si alte mijloace prin care se poate face plata pentru bunuri si servicii.
  (6) In sfera operatiunilor scutite conform art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal se cuprind si servicii auxiliare, precum verificarea platilor, eliberarea extraselor de cont duplicat, punerea la dispozitia clientilor bancii, la cererea acestora, a copiilor mesajelor SWIFT legate de platile acestora.
  (7) Exceptia prevazuta la art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal referitoare la neaplicarea scutirii de TVA pentru recuperarea de creante se aplica in functie de natura operatiunii, indiferent de terminologia utilizata, respectiv recuperare de creante sau factoring.
  (8) In situatia in care, conform contractului, scopul operatiunii la care se face referire la alin. (7) nu il constituie recuperarea de creante, ci acordarea unui credit, societatea care preia creantele aferente unui credit acordat asumandu-si pozitia creditorului, operatiunea este scutita de taxa pe valoarea adaugata, nefacand obiectul exceptiei prevazute la art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal.
  (9) Operatiunile cu creante se clasifica, in functie de contractul incheiat intre parti, in:
  a) operatiuni prin care persoana care detine creantele angajeaza o persoana in vederea recuperarii acestora, care nu presupun cesiunea creantelor;
  b) operatiuni care presupun cesiunea creantelor.
  (10) In situatia prevazuta la alin. (9) lit. b) se disting operatiuni prin care:
  a) cesionarul cumpara creantele, fara ca operatiunea sa aiba drept scop recuperarea creantei;
  b) cesionarul cumpara creantele, asumandu-si sau nu riscul neincasarii acestora, percepand un comision de recuperare a creantelor de la cedent;
  c) cesionarul cumpara creantele, asumandu-si riscul neincasarii acestora, la un pret inferior valorii nominale a creantelor, fara sa perceapa un comision de recuperare a creantelor de la cedent.
  (11) Se considera ca cesionarul realizeaza o prestare de servicii de recuperare de creante in beneficiul cedentului, taxabila conform prevederilor art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal in situatia prevazuta la alin. (10) lit. b), intrucat percepe de la cedent un comision pentru aceasta operatiune. De asemenea, persoana care este angajata in scopul recuperarii creantelor in situatia prevazuta la alin. (9) lit. a) realizeaza o prestare de servicii de recuperare de creante in beneficiul persoanei care detine creantele, taxabila conform prevederilor art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal.
  (12) In situatia prevazuta la alin. (10) lit. b) se considera ca cesiunea creantei de catre cedent nu reprezinta o operatiune in sfera de aplicare a TVA.
  (13) In situatia prevazuta la alin. (10) lit. a):
  a) daca pretul de vanzare al creantei este mai mare decat valoarea nominala a creantei, cedentul realizeaza o operatiune scutita de TVA conform prevederilor art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal, iar cesionarul nu realizeaza o operatiune in sfera de aplicare a TVA;
  b) daca pretul de vanzare al creantei este mai mic sau egal cu valoarea nominala a creantei, nici cedentul, nici cesionarul nu realizeaza operatiuni in sfera de aplicare a TVA.
  (14) In cazul cesiunii de creanta prevazute la alin. (10) lit. c):
  a) se considera ca cesiunea creantei de catre cedent reprezinta o operatiune scutita de TVA in sensul art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal;
  b) cesionarul se considera ca nu efectueaza o prestare de servicii de recuperare de creante in beneficiul cedentului, respectiv nu realizeaza o operatiune in sfera de aplicare a TVA, intrucat nu percepe un comision pentru aceasta operatiune.
  (15) In sensul alin. (9)-(14) au fost pronuntate si deciziile in cauzele Curtii Europene de Justitie nr. C-305/01 Finanzamt Gross-Gerau impotriva MKG-Kraftfahrzeuge-Factoring GmbH si C-93/10 Finanzamt Essen-NordOst impotriva GFKL Financial Services AG.
  (16) Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata pentru serviciile constand in recuperare de creante prevazute la alin. (11) este constituita din contravaloarea serviciului, reprezentand toate componentele comisionului perceput de cesionar, inclusiv componenta de finantare.
  (17) Se cuprind in sfera operatiunilor scutite conform art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 4 din Codul fiscal operatiuni precum schimbarea bancnotelor sau monedelor intr-o alta valuta sau in aceeasi valuta si distribuirea de numerar.
  (18) In sfera operatiunilor scutite conform art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 4 din Codul fiscal nu se cuprind operatiuni precum: furnizarea de informatii financiare cu caracter general, analize privind evolutia cursului valutar sau a ratei dobanzii, vanzarea ori inchirierea dispozitivelor pentru numararea sau sortarea banilor, serviciile externalizate privind transportul de numerar.
  (19) Se cuprind in sfera operatiunilor scutite conform art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 5 din Codul fiscal, printre altele, si transferul si/sau orice alte operatiuni cu parti sociale si actiuni necotate la bursa.
  (20) In sfera operatiunilor scutite conform art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 5 din Codul fiscal nu se cuprind operatiuni precum: depozitarea activelor fondurilor speciale de investitii, asa cum rezulta si din Decizia Curtii Europene de Justitie nr. C-169/04 Abbey National, administrarea si depozitarea titlurilor de valoare.
  (21) In sensul art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 6 din Codul fiscal, fondurile speciale de investitii sunt urmatoarele:
  a) organismele de plasament colectiv definite conform legislatiei in vigoare care reglementeaza aceste organisme;
  b) fondurile de pensii administrate privat si fondurile de pensii facultative;
  c) fondurile comune de garantare a creantelor.
  53. (1) In sfera operatiunilor scutite conform art. 292 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal nu se cuprind operatiuni precum serviciile de marketing si serviciile administrative, cum ar fi acceptarea cererilor de asigurare, gestionarea modificarii contractelor si a primelor de asigurare, incheierea, administrarea si rezilierea politelor, organizarea si managementul sistemului informatic, furnizarea de informatii si intocmirea rapoartelor pentru partile asigurate, furnizate de alte persoane impozabile catre persoanele impozabile care realizeaza operatiunile scutite de taxa prevazute la art. 292 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal. In acest sens a fost pronuntata hotararea Curtii Europene de Justitie in Cazul C-472/03 Arthur Andersen.
  (2) O caracteristica esentiala a unui serviciu de asigurare o reprezinta existenta unei relatii contractuale intre prestator si beneficiarul serviciilor. Scutirea de taxa pentru serviciile de asigurare si/sau de reasigurare se aplica de catre societatea care suporta riscul si care incheie contractul cu clientii, inclusiv in cazul externalizarii tranzactiilor in domeniul asigurarilor/ reasigurarilor. In acest sens a fost pronuntata hotararea Curtii Europene de Justitie in cazul C-240/99 Skandia.
  (3) Nu sunt scutite de taxa conform art. 292 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal serviciile de evaluare a riscurilor si/sau a daunelor, furnizate de alte persoane impozabile catre persoanele impozabile care realizeaza operatiunile scutite de taxa prevazute la art. 292 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal. In acest sens a fost pronuntata hotararea Curtii Europene de Justitie in Cazul C-8/01 Taksatorringen.
  54. In sensul art. 292 alin. (2) lit. e) pct. 3 din Codul fiscal, masinile si utilajele fixate definitiv in bunuri imobile sunt cele care nu pot fi detasate fara a fi deteriorate sau fara a antrena deteriorarea imobilelor insesi.
  55. (1) In aplicarea art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, atunci cand se livreaza un corp funciar unic format din constructia si terenul pe care aceasta este edificata, identificat printr-un singur numar cadastral:
  a) terenul pe care s-a edificat constructia urmeaza regimul constructiei, daca valoarea acestuia este mai mica decat valoarea constructiei asa cum rezulta din raportul de expertiza/evaluare;
  b) constructia va urma regimul terenului pe care este edificata, daca valoarea acesteia este mai mica decat valoarea terenului asa cum rezulta din raportul de expertiza/evaluare;
  c) daca terenul si constructia au valori egale, asa cum rezulta din raportul de expertiza/evaluare, regimul corpului funciar se stabileste in functie de bunul imobil cu suprafata cea mai mare. Se va avea in vedere suprafata construita desfasurata a constructiei.
  (2) Prevederile alin. (1) nu se aplica in situatia in care se livreaza un teren pe care se afla o constructie a carei demolare a inceput inainte de livrare si a fost asumata de vanzator. Asemenea operatiuni de livrare si de demolare formeaza o operatiune unica in ceea ce priveste TVA, avand in ansamblu ca obiect livrarea unui teren, iar nu livrarea constructiei existente si a terenului pe care se afla aceasta, indiferent de stadiul lucrarilor de demolare a constructiei in momentul livrarii efective a terenului. In acest sens a fost pronuntata Hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza C-461/08 Don Bosco Onroerend Goed BV impotriva Staatssecretaris van Financien.
  (3) Se considera a fi data primei ocupari, in cazul unei constructii sau al unei parti din constructie care nu a suferit transformari de natura celor prevazute la art. 292 alin. (2) lit. f) pct. 4 din Codul fiscal, data semnarii de catre beneficiar a procesului-verbal de receptie definitiva a constructiei sau a unei parti din constructie. Prin proces-verbal de receptie definitiva se intelege procesul-verbal de receptie la terminarea lucrarilor, incheiat conform legislatiei in vigoare. In cazul unei constructii realizate in regie proprie, data primei ocupari este data documentului pe baza caruia constructia sau partea din constructie este inregistrata in evidentele contabile drept activ corporal fix.
  (4) Data primei utilizari a unei constructii se refera la constructii care au suferit transformari de natura celor prevazute la art. 292 alin. (2) lit. f) pct. 4 din Codul fiscal. Prin data primei utilizari se intelege data semnarii de catre beneficiar a procesului-verbal de receptie definitiva a lucrarilor de transformare a constructiei in cauza sau a unei parti a constructiei. Prin proces-verbal de receptie definitiva se intelege procesul-verbal de receptie la terminarea lucrarilor, incheiat conform legislatiei in vigoare. In cazul lucrarilor de transformare in regie proprie a unei constructii sau a unei parti din constructie, data primei utilizari a bunului dupa transformare este data documentului pe baza caruia este majorata valoarea constructiei sau a unei parti din constructie cu valoarea transformarii respective.
  (5) Daca livrarea unei constructii intervine inainte de data primei ocupari, astfel cum este definita prima ocupare la alin. (3), se considera ca are loc livrarea unei constructii noi.
  (6) In aplicarea art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, calificarea unui teren drept teren construibil sau teren cu alta destinatie, la momentul vanzarii sale de catre proprietar, rezulta din certificatul de urbanism. In situatia in care livrarea unui teren pe care se afla o constructie are loc ulterior livrarii constructiei sau independent de livrarea constructiei, livrarea fiind realizata de persoana care detine si titlul de proprietate asupra constructiei ori de alta persoana care detine numai titlul de proprietate asupra terenului, se considera ca are loc livrarea unui teren construibil in sensul art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal.
  56. In cazul livrarii de bunuri a caror achizitie a facut obiectul limitarilor speciale ale dreptului de deducere, scutirea prevazuta la art. 292 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal se aplica numai in situatia in care achizitia bunurilor a facut obiectul limitarii totale a dreptului de deducere. Scutirea nu se aplica pentru livrarea bunurilor a caror achizitie a facut obiectul restrictionarii la 50% a dreptului de deducere.
  57. (1) In sensul art. 292 alin. (3) din Codul fiscal si fara sa contravina prevederilor art. 332 din Codul fiscal, orice persoana impozabila stabilita in Romania poate opta pentru taxarea oricareia dintre operatiunile scutite de taxa prevazute la art. 292 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, in ceea ce priveste un bun imobil sau o parte a acestuia.
  (2) In aplicarea alin. (1), un bun imobil reprezinta o constructie care are intelesul prevazut la art. 292 alin. (2) lit. f) pct. 2 din Codul fiscal si orice teren.
  (3) Optiunea prevazuta la alin. (1) se notifica organelor fiscale competente pe formularul prezentat in anexa nr. 1 care face parte integranta din prezentele norme metodologice si se va exercita de la data inscrisa in notificare. O copie de pe notificare se transmite clientului. Depunerea cu intarziere a notificarii nu anuleaza dreptul persoanei impozabile de a aplica regimul de taxare si nici dreptul de deducere exercitat de beneficiar in conditiile art. 297-301 din Codul fiscal. Dreptul de deducere la beneficiar ia nastere si poate fi exercitat la data la care intervine exigibilitatea taxei, si nu la data primirii copiei de pe notificarea transmisa de vanzator. In situatia in care optiunea se exercita numai pentru o parte din bunul imobil, aceasta parte din bunul imobil care se intentioneaza a fi utilizata pentru operatiuni taxabile se comunica in notificarea transmisa organului fiscal.
  (4) Persoana impozabila stabilita in Romania, neinregistrata in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, trebuie sa solicite inregistrarea, daca opteaza pentru taxare, si sa depuna si notificarea prevazuta in anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice. Optiunea de inregistrare in scopuri de taxa nu tine loc de optiune de taxare a operatiunilor prevazute la alin. (1).
  (5) Persoana impozabila care a optat pentru regimul de taxare in conditiile alin. (1) poate aplica regimul de scutire de taxa prevazut la art. 292 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal de la data inscrisa in notificarea prevazuta la alin. (7).
  (6) In cazul persoanelor impozabile care au depus notificari pentru taxarea operatiunilor de inchiriere, concesionare sau arendare de bunuri imobile, inainte de data aderarii, nu este necesara modificarea notificarii in sensul mentionarii suprafetei bunului imobil, in loc de procent din bunul imobil, conform mentiunilor din anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice.
  (7) Persoana impozabila trebuie sa notifice organele fiscale competente cu privire la anularea optiunii, prin formularul prezentat in anexa nr. 2, care face parte integranta din prezentele norme metodologice. Aplicarea scutirii de taxa este permisa de la data inscrisa in notificare.
  (8) In cazul in care optiunea prevazuta la alin. (1) se exercita de catre o persoana impozabila care nu a avut dreptul la deducerea integrala sau partiala a taxei aferente imobilului sau partii din imobil care face obiectul optiunii, persoana impozabila poate efectua o ajustare in favoarea sa in conditiile prevazute la art. 305 din Codul fiscal, daca bunul se afla in cadrul perioadei de ajustare.
  (9) Orice persoana impozabila care aplica regimul de scutire prevazut de art. 292 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal si care a avut dreptul la deducerea integrala sau partiala a taxei aferente bunului imobil sau partii din bunul imobil trebuie sa efectueze ajustarea taxei deduse conform art. 305 din Codul fiscal, daca bunul se afla in cadrul perioadei de ajustare.
  (10) Prin exceptie de la prevederile alin. (8) si (9), pentru operatiunile prevazute la art. 292 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal cu bunuri imobile sau parti ale acestora, construite, achizitionate, transformate sau modernizate, inainte de data aderarii se aplica prevederile tranzitorii ale art. 332 din Codul fiscal referitoare la ajustarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata.
  (11) Organele de inspectie fiscala vor permite, in timpul desfasurarii controlului, depunerea de notificari pentru taxarea operatiunilor prevazute la art. 292 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, daca persoana impozabila a aplicat regimul de taxare, dar nu a depus notificare, indiferent daca inspectia fiscala are loc la persoana impozabila care a realizat operatiunile prevazute la art. 292 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal sau la beneficiarul acestor operatiuni. Aceleasi prevederi se aplica corespunzator si pentru notificarea prevazuta la alin. (7).
  58. (1) In sensul art. 292 alin. (3) din Codul fiscal, orice persoana impozabila stabilita in Romania poate opta pentru taxarea operatiunilor scutite prevazute la art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal in ceea ce priveste un bun imobil sau o parte a acestuia.
  (2) Optiunea de taxare prevazuta la alin. (1) nu se va aplica la transferul titlului de proprietate asupra bunurilor imobile de catre persoanele care au aplicat regimul de scutire prevazut la art. 292 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal pentru leasingul cu bunuri imobile.
  (3) Optiunea prevazuta la alin. (1) se notifica organelor fiscale competente pe formularul prezentat in anexa nr. 3, care face parte integranta din prezentele norme metodologice si se exercita pentru bunurile imobile mentionate in notificare. Optiunea se poate exercita si numai pentru o parte a acestor bunuri. Depunerea cu intarziere a notificarii nu va conduce la anularea optiunii de taxare exercitate de vanzator si nici la anularea dreptului de deducere exercitat de beneficiar in conditiile art. 297-301 din Codul fiscal. Notificarea trebuie transmisa in copie si cumparatorului. Dreptul de deducere la beneficiar ia nastere si poate fi exercitat la data la care intervine exigibilitatea taxei, si nu la data primirii copiei de pe notificarea transmisa de vanzator.
  (4) In cazul in care optiunea prevazuta la alin. (1) se refera numai la o parte a bunurilor imobile, aceasta parte care se vinde in regim de taxare, identificata cu exactitate, se inscrie in notificarea prevazuta la alin. (3). Daca, dupa depunerea notificarii, persoana impozabila doreste sa renunte la optiunea de taxare, in cazul in care livrarea bunului nu a avut loc, trebuie sa transmita o instiintare scrisa in acest sens organelor fiscale competente.
  (5) In cazul in care optiunea prevazuta la alin. (1) se exercita de catre o persoana impozabila care nu a avut dreptul la deducerea integrala sau partiala a taxei aferente bunului ce face obiectul optiunii, aceasta persoana impozabila va efectua o ajustare in favoarea sa in conformitate cu prevederile art. 305 din Codul fiscal, daca bunul se afla in cadrul perioadei de ajustare.
  (6) Orice persoana impozabila care aplica regimul de scutire prevazut de art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal si care a avut dreptul la deducerea integrala sau partiala a taxei aferente bunului imobil va efectua ajustarea taxei deduse conform art. 305 din Codul fiscal, daca bunul se afla in cadrul perioadei de ajustare.
  (7) Prin exceptie de la prevederile alin. (5) si (6), pentru operatiunile prevazute la art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal cu bunuri imobile, construite, achizitionate, transformate sau modernizate inainte de data aderarii, se aplica prevederile tranzitorii ale art. 332 din Codul fiscal, referitoare la ajustarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata.
  (8) In cazul notificarii depuse dupa data de 1 ianuarie 2010 inclusiv, pentru operatiunile prevazute la art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, care au fost efectuate in anii precedenti, se aplica prevederile legale in vigoare la momentul depunerii notificarii.
  (9) Organele de inspectie fiscala vor permite, in timpul desfasurarii controlului, depunerea de notificari pentru taxarea operatiunilor prevazute la art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, daca persoana impozabila a aplicat regimul de taxare, dar nu a depus notificare, indiferent daca inspectia fiscala are loc la persoana impozabila care a realizat operatiunile prevazute la art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal sau la beneficiarul acestor operatiuni.
  59. (1) Cu exceptia situatiilor prevazute la art. 292 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele impozabile nu pot aplica taxarea pentru operatiunile scutite prevazute de art. 292 din Codul fiscal. Daca o persoana impozabila a facturat in mod eronat cu taxa livrari de bunuri si sau prestari de servicii scutite conform art. 292 din Codul fiscal, este obligata sa storneze facturile emise in conformitate cu prevederile art. 330 din Codul fiscal. Beneficiarii unor astfel de operatiuni nu au dreptul de deducere sau de rambursare a taxei aplicate in mod eronat pentru o astfel de operatiune scutita. Acestia trebuie sa solicite furnizorului/ prestatorului stornarea facturii cu taxa si emiterea unei noi facturi fara taxa.
  (2) In cazul operatiunilor scutite de taxa pentru care prin optiune se aplica regimul de taxare conform prevederilor art. 292 alin. (3) din Codul fiscal, nu se aplica prevederile alin. (1), fiind aplicabile prevederile pct. 57 si 58. Prin exceptie, prevederile alin. (1) se aplica atunci cand persoana impozabila care a realizat operatiunile prevazute la art. 292 alin. (2) lit. e) si f) din Codul fiscal nu a depus notificarile prevazute la pct. 57 si 58, dar a taxat operatiunile si nu depune notificarea in timpul inspectiei fiscale.
  (3) Scutirile de taxa prevazute la art. 292 din Codul fiscal se aplica inclusiv pentru livrarile de bunuri catre sine prevazute la art. 270 alin. (4) din Codul fiscal si pentru prestarile de servicii catre sine prevazute la art. 271 alin. (4) din Codul fiscal.
  SECTIUNEA a 2-a
  Scutiri pentru importuri de bunuri si pentru achizitii intracomunitare
  60. Scutirea prevazuta la art. 293 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal se acorda de catre birourile vamale de frontiera si de interior, pe baza avizului Ministerului Afacerilor Externe privind respectarea limitelor si conditiilor precizate in Protocolul din 8 aprilie 1965 privind privilegiile si imunitatile Comunitatilor Europene sau in acordurile de sediu, in masura in care nu conduc la denaturarea concurentei.
  61. Scutirea prevazuta la art. 293 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal se acorda de catre birourile vamale de frontiera si de interior, pe baza avizului Ministerului Afacerilor Externe privind respectarea limitelor si conditiilor precizate in conventiile de infiintare a acestor organizatii sau in acordurile de sediu.
  62. In sensul art. 293 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, bunurile reimportate beneficiaza de scutirea de TVA in masura in care sunt scutite de taxe vamale potrivit legislatiei vamale care se refera la marfurile reintroduse pe teritoriul Uniunii Europene, respectiv art. 185-187 din Regulamentul (CEE) nr. 2.913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar.
  63. (1) In sensul art. 293 alin. (1) lit. j) din Codul fiscal, scutirea partiala de la plata taxei, respectiv pentru valoarea bunurilor in momentul exportului, se acorda pentru:
  a) reimportul bunurilor care au fost reparate in afara Uniunii Europene;
  b) reimportul bunurilor care au fost prelucrate sau evaluate in afara Uniunii Europene, inclusiv asamblate sau montate;
  c) reimportul de parti de bunuri sau piese de schimb care au fost exportate in afara Comunitatii pentru a fi incorporate in aceste bunuri;
  d) reimportul bunurilor rezultate din transformarea bunurilor exportate in afara Comunitatii in vederea acestei transformari.
  (2) Scutirea partiala mentionata la alin. (1) se acorda in urmatoarele conditii:
  a) bunurile trebuie sa fi fost exportate din Romania sau din alt stat membru, in afara Comunitatii, dupa plasarea acestora in regim de perfectionare pasiva;
  b) exportul si reimportul bunurilor trebuie efectuate de aceeasi persoana.
  (3) Pentru evitarea dublei impozitari, atunci cand beneficiarul serviciilor este o persoana impozabila stabilita in Romania, inclusiv o persoana juridica neimpozabila inregistrata in scopuri de TVA conform art. 316 sau 317 din Codul fiscal, pentru serviciile prestate in afara Comunitatii se aplica prevederile art. 278 alin. (2) din Codul fiscal. Contravaloarea acestor servicii nu se include in baza de impozitare a reimportului mentionat la alin. (1). Ambalajele sau alte bunuri utilizate, in legatura directa cu bunurile asupra carora au fost realizate lucrarile mentionate la alin. (1), sau bunurile incorporate in acestea sunt accesorii serviciilor realizate si nu sunt tratate ca livrari de bunuri separate, ci ca fiind parte a serviciului prestat. Baza de impozitare a TVA pentru aceste servicii cuprinde si eventualele taxe, impozite, prelevari care sunt percepute pentru importul bunurilor accesorii serviciilor.
  (4) Atunci cand beneficiarul serviciilor prestate in afara Uniunii Europene este o persoana neimpozabila, inclusiv persoana juridica neimpozabila care nu este inregistrata in scopuri de TVA conform art. 316 sau 317 din Codul fiscal, baza de impozitare a reimportului mentionat la alin. (1) este constituita din valoarea serviciilor prestate in afara Uniunii Europene, la care se adauga elementele care nu sunt deja cuprinse in aceasta valoare, conform art. 289 alin. (2) din Codul fiscal.
  (5) Scutirea totala se acorda pentru reimportul de bunuri care deja au fost supuse in afara Comunitatii uneia sau mai multor operatiuni, in conditiile in care aceleasi operatiuni efectuate in Romania nu ar fi fost taxate.
  64. Scutirea mentionata la art. 293 alin. (1) lit. m) din Codul fiscal se acorda in cazurile in care importul este urmat de livrarea bunurilor scutite in temeiul art. 294 alin. (2) din Codul fiscal, numai daca, la data importului, importatorul a pus la dispozitia organelor vamale cel putin informatiile urmatoare:
  a) codul sau de inregistrare in scopuri de TVA atribuit conform art. 316 din Codul fiscal;
  b) codul de inregistrare in scopuri de TVA al clientului caruia ii sunt livrate produsele in conformitate cu art. 294 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, atribuit in alt stat membru, sau codul sau de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit in statul membru in care se incheie expedierea sau transportul produselor, atunci cand acestea sunt transferate in conformitate cu art. 294 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal;
  c) dovada faptului ca produsele importate urmeaza sa fie transportate sau expediate din statul membru in care se face importul spre un alt stat membru in aceeasi stare in care se aflau in momentul importului.
  SECTIUNEA a 3-a
  Scutiri cu drept de deducere
  65. Scutirile cu drept de deducere prevazute la art. 294, 295 si 296 din Codul fiscal sunt aplicate in masura in care persoanele impozabile pot justifica scutirea cu documentele prevazute de instructiuni aprobate de ministrul finantelor publice. Aplicarea regimului de taxare pentru operatiuni scutite cu drept de deducere de catre persoanele impozabile nu implica anularea dreptului de deducere la beneficiarii operatiunilor.
  66. (1) Scutirile de taxa pe valoarea adaugata prevazute la art. 295 din Codul fiscal nu se aplica in cazul regimurilor vamale suspensive care nu se regasesc la alin. (1) lit. a) al aceluiasi articol, cum sunt cele de admitere temporara cu exonerare partiala de drepturi de import, transformare sub control vamal, perfectionare activa in sistemul de rambursare.
  (2) In sensul art. 295 alin. (1) lit. a) pct. 7 din Codul fiscal, prin ape teritoriale se intelege marea teritoriala a Romaniei, astfel cum este definita la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale, al zonei contigue si al zonei economice exclusive ale Romaniei, republicata.
  CAP. X

  Regimul deducerilor
  SECTIUNEA 1
  Sfera de aplicare a dreptului de deducere
  67. (1) Dreptul persoanelor impozabile de a deduce taxa achitata sau datorata pentru bunurile/serviciile achizitionate destinate utilizarii in scopul operatiunilor prevazute la art. 297 alin. (4) din Codul fiscal constituie un principiu fundamental al sistemului de TVA. Dreptul de deducere prevazut la art. 297 din Codul fiscal face parte integranta din mecanismul TVA si, in principiu, nu poate fi limitat. Acest drept se exercita imediat pentru totalitatea taxei aplicate operatiunilor efectuate in amonte. Pentru a beneficia de dreptul de deducere trebuie indeplinite in primul rand conditiile de fond, astfel cum rezulta din jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene, respectiv pe de o parte, cel interesat sa fie o persoana impozabila in sensul titlului VII din Codul fiscal si, pe de alta parte, bunurile sau serviciile invocate pentru a justifica acest drept sa fie utilizate in aval de persoana impozabila in scopul operatiunilor prevazute la art. 297 alin. (4) din Codul fiscal, iar in amonte, aceste bunuri sau servicii sa fie furnizate de o alta persoana impozabila.
  (2) Potrivit jurisprudentei constante a Curtii de Justitie a Uniunii Europene organele fiscale competente sunt in masura sa refuze acordarea dreptului de deducere daca se stabileste, in raport cu elemente obiective, ca acest drept este invocat in mod fraudulos sau abuziv.
  (3) Jurisprudenta Curtii de Justitie Europene relevanta pentru aplicarea alin. (2) include cu titlu de exemplu hotararile pronuntate in cauzele Bonik C-285/11 si C-277/14 PPUH.
  (4) O persoana care are intentia, confirmata de dovezi obiective, sa inceapa in mod independent o activitate economica in sensul art. 269 din Codul fiscal si care incepe sa angajeze costuri si/sau sa faca investitii pregatitoare necesare initierii acestei activitati economice, trebuie sa fie considerata ca o persoana impozabila care actioneaza in aceasta calitate, care are, in conformitate cu art. 297 din Codul fiscal, dreptul imediat de a deduce taxa datorata sau achitata pentru cheltuielile si/sau investitiile efectuate in scopul operatiunilor pe care intentioneaza sa le efectueze si care dau nastere unui drept de deducere, fara a trebui sa astepte inceperea exploatarii efective a activitatii sale. In acest sens a fost pronuntata hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza C-110/98 Gabalfrisa.
  (5) Taxa este deductibila la beneficiar atunci cand intervine exigibilitatea taxei pentru livrarea/prestarea realizata de furnizor/prestator, conform prevederilor art. 297 alin. (1) din Codul fiscal, cu exceptiile prevazute la art. 297 alin. (2) si (3) din Codul fiscal.
  (6) Prevederile art. 297 alin. (2) din Codul fiscal se aplica numai in cazul operatiunilor taxabile, pentru care furnizorul/ prestatorul aplica sistemul TVA la incasare, caz in care acesta trebuie sa inscrie in factura aceasta mentiune conform prevederilor art. 319 alin. (20) lit. p) din Codul fiscal. In situatia in care furnizorul/prestatorul este inscris in Registrul persoanelor impozabile care aplica sistemul TVA la incasare la data emiterii unei facturi, dar omite sa inscrie mentiunea "TVA la incasare", operatiunea respectiva nefiind exclusa de la aplicarea sistemului TVA la incasare conform prevederilor art. 282 alin. (6) din Codul fiscal, beneficiarul isi exercita dreptul de deducere in conformitate cu prevederile art. 297 alin. (2) din Codul fiscal, cu exceptia situatiei in care sunt aplicabile prevederile art. 324 alin. (13) din Codul fiscal. Prevederile art. 297 alin. (2) din Codul fiscal nu se aplica in cazul operatiunilor pentru care furnizorul/prestatorul nu trebuie sa aplice sistemul TVA la incasare, acestea fiind supuse la furnizor/prestator regulilor generale de exigibilitate conform prevederilor art. 282 alin. (1) si (2) din Codul fiscal, iar in cazul beneficiarului fiind aplicabile prevederile art. 297 alin. (1) din Codul fiscal.
  (7) Prevederile art. 297 alin. (2) din Codul fiscal se aplica inclusiv de catre beneficiarii persoane impozabile care au sediul activitatii economice in afara Romaniei, dar care sunt inregistrate in Romania in scopuri de TVA, conform art. 316 din Codul fiscal, indiferent daca sunt sau nu stabilite in Romania conform art. 266 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal.
  (8) Prevederile art. 297 alin. (2) si (3) din Codul fiscal referitoare la amanarea dreptului de deducere pana in momentul in care taxa aferenta bunurilor/serviciilor este platita furnizorului/prestatorului se aplica numai pentru taxa care ar fi deductibila potrivit prevederilor art. 297 alin. (4)-(6), art. 298, 300 si 301 din Codul fiscal. Persoanele impozabile care se afla in situatiile prevazute la art. 297 alin. (2) si (3) din Codul fiscal si achizitioneaza bunuri/servicii pentru care taxa nu este deductibila conform art. 297 alin. (4)-(7), art. 298 si 300 din Codul fiscal nu vor reflecta ca taxa neexigibila taxa nedeductibila, indiferent daca taxa aferenta este sau nu achitata.
  (9) Pentru determinarea taxei deductibile in conformitate cu prevederile art. 297 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, aferente platii contravalorii integrale sau partiale a livrarii de bunuri ori a prestarii de servicii, se aplica procedeul sutei marite, respectiv 20 x 100/120 in cazul cotei standard, 19 x 100/119 incepand cu data de 1 ianuarie 2017, 9 x 100/109 sau 5 x 100/105 in cazul cotelor reduse.
  Exemplu: Societatea A, care aplica sistemul TVA la incasare, avand perioada fiscala luna calendaristica, emite o factura pentru o livrare de bunuri in valoare de 3.000 lei plus 20% TVA in suma de 600 lei, in data de 14 mai 2016 catre societatea B. Daca taxa nu se achita in aceeasi perioada fiscala se inregistreaza in contul 4428 "TVA neexigibila". In data de 5 iulie 2016, societatea B plateste partial prin virament bancar suma de 1.300 lei. Taxa deductibila aferenta acestei plati se calculeaza astfel: 1.300 x 20/120 = 216,67 lei si se evidentiaza in debitul contului 4426 "TVA deductibila", concomitent cu evidentierea in creditul contului 4428 "TVA neexigibila".
  (10) In sensul art. 297 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, se considera ca taxa a fost platita furnizorului/prestatorului in situatia in care se stinge obligatia de plata catre furnizor/prestator, chiar daca plata este facuta catre un tert.
  (11) In scopul aplicarii prevederilor art. 297 alin. (2) si (3) din Codul fiscal:
  a) in cazul in care plata se efectueaza prin instrumente de plata de tip transfer-debit, respectiv cec, cambie si bilet la ordin, data platii contravalorii totale/partiale a achizitiilor de bunuri/ prestarii de servicii efectuate de la/de persoana care aplica sistemul TVA la incasare, este:
  1. data inscrisa in extrasul de cont sau alt document asimilat acestuia in situatia in care cumparatorul este emitentul instrumentului de plata, indiferent daca incasarea este efectuata de furnizor/prestator ori de alta persoana;
  2. data girului catre furnizor/prestator, in situatia in care cumparatorul nu este emitentul instrumentului de plata, in acest scop fiind obligatorie pastrarea unei copii a instrumentului de plata in care este mentionata si persoana catre care a fost girat instrumentul de plata;
  b) in situatia in care plata s-a efectuat prin carduri de debit sau de credit de catre cumparator, data platii este data inscrisa in extrasul de cont ori alt document asimilat acestuia. Indisponibilizarea sumelor, evidentiata in extrasul de cont, nu este considerata plata;
  c) in cazul platilor prin banca de tipul transfer-credit, data platii contravalorii totale/partiale a achizitiilor de bunuri/servicii de la/de persoana care aplica sistemul TVA la incasare este data inscrisa in extrasul de cont sau alt document asimilat acestuia;
  d) in cazul cesiunii de creante si al compensarii, se aplica corespunzator prevederile pct. 26 alin. (8), respectiv pct. 26 alin. (9), pentru a determina data platii;
  e) in cazul platii in natura, data platii este data la care intervine faptul generator de taxa pentru livrare/prestarea care reprezinta contrapartida pentru achizitia de bunuri/servicii efectuata.
  (12) In cazul persoanelor impozabile care au efectuat achizitii pe perioada in care au aplicat sistemul TVA la incasare sau al celor care au efectuat achizitii de la persoane impozabile care aplicau sistemul TVA la incasare, pentru care deducerea taxei se exercita potrivit prevederilor art. 297 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, care sunt scoase din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA, potrivit art. 316 alin. (11) lit. g) din Codul fiscal, in vederea aplicarii regimului special de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal, taxa neachitata aferenta achizitiilor respective efectuate inainte de scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA se deduce potrivit prevederilor art. 297-300 din Codul fiscal, la data platii, in situatia in care bunurile achizitionate nu se aflau in stoc la data anularii inregistrarii in scopuri de TVA. Deducerea se realizeaza prin inscrierea sumelor deduse in declaratia depusa potrivit prevederilor art. 324 alin. (9) lit. c) din Codul fiscal si restituirea sumelor respective de la bugetul de stat.
  (13) In cazul persoanelor impozabile care au efectuat achizitii pe perioada in care au aplicat sistemul TVA la incasare sau al celor care au efectuat achizitii de la persoane impozabile care aplicau sistemul TVA la incasare, pentru care deducerea taxei se exercita potrivit prevederilor art. 297 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, care sunt scoase din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA, potrivit art. 316 alin. (11) lit. a)-e) si h) din Codul fiscal, taxa neachitata aferenta achizitiilor respective efectuate inainte de scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA se deduce potrivit prevederilor art. 297-300 din Codul fiscal in primul decont de TVA sau, dupa caz, intr-un decont ulterior, daca plata a fost efectuata in perioada in care nu a avut un cod valid de TVA.
  (14) In sensul art. 297 alin. (6) din Codul fiscal, orice persoana impozabila are dreptul sa deduca taxa pentru achizitiile efectuate de aceasta inainte de inregistrarea acesteia in scopuri de TVA, conform art. 316 din Codul fiscal, din momentul in care aceasta persoana intentioneaza sa desfasoare o activitate economica, cu conditia sa nu se depaseasca perioada prevazuta la art. 301 alin. (2) din Codul fiscal. Deducerea se exercita prin inscrierea taxei deductibile in decontul de taxa prevazut la art. 323 din Codul fiscal, depus dupa inregistrarea persoanei impozabile in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, cu exceptia situatiei in care se aplica prevederile art. 310 alin. (6) din Codul fiscal. In cazul micilor intreprinderi care au aplicat regimul special de scutire in conformitate cu prevederile art. 310 din Codul fiscal si care se inregistreaza in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, taxa pentru achizitii efectuate inainte de inregistrare se deduce potrivit prevederilor pct. 83 si 84.
  (15) In cazul persoanelor impozabile nestabilite pe teritoriul Romaniei:
  a) se aplica prevederile art. 302 din Codul fiscal in perioada in care nu au fost inregistrate in scopuri de taxa conform art. 316 din Codul fiscal, in situatia in care persoanele respective au solicitat rambursarea taxei in baza art. 302 din Codul fiscal si in perioada respectiva indeplineau conditiile pentru a beneficia de rambursare conform prevederilor art. 302 din Codul fiscal, indiferent daca la data solicitarii rambursarii sunt deja inregistrate in scopuri de taxa conform art. 316 din Codul fiscal;
  b) se aplica prevederile art. 301 din Codul fiscal, inclusiv pentru achizitiile efectuate inainte de inregistrarea in scopuri de TVA, daca persoanele impozabile nestabilite in Romania sunt inregistrate in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal la data solicitarii rambursarii, in situatia in care pentru respectivele achizitii nu au solicitat rambursarea taxei conform art. 302 din Codul fiscal, dar in perioada respectiva indeplineau conditiile pentru a beneficia de rambursare conform prevederilor art. 302 din Codul fiscal, sau in situatia in care au depus o cerere de rambursare conform art. 302 din Codul fiscal, dar aceasta a fost respinsa de organele fiscale competente din cauza faptului ca persoana respectiva ar fi fost obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal.
  (16) Dreptul de deducere pentru achizitiile de bunuri efectuate inainte de inregistrarea in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal poate fi exercitat de persoana impozabila chiar daca factura nu contine mentiunea referitoare la codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit beneficiarului conform art. 316 din Codul fiscal. Prin exceptie de la prevederile art. 319 alin. (20) din Codul fiscal, factura nu trebuie sa contina mentiunea referitoare la codul de inregistrare in scopuri de TVA pentru operatiunile efectuate inainte de inregistrarea in scopuri de TVA a persoanei impozabile conform art. 316 din Codul fiscal.
  (17) In cazul imobilizarilor in curs de executie care nu se mai finalizeaza, in baza unei decizii de abandonare a executarii lucrarilor de investitii, fiind scoase din evidenta pe seama conturilor de cheltuieli, persoana impozabila isi poate pastra dreptul de deducere exercitat in baza art. 297 alin. (4) din Codul fiscal, indiferent daca sunt sau nu valorificate prin livrarea imobilizarilor ca atare ori dupa casare, daca din circumstante care nu depind de vointa sa persoana impozabila nu utilizeaza niciodata aceste bunuri/servicii pentru activitatea sa economica, astfel cum a fost pronuntata hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza C-37/95 Statul belgian impotriva Ghent Coal Terminal NV. Dreptul de deducere poate fi pastrat si in alte situatii in care achizitiile de bunuri/servicii pentru care dreptul de deducere a fost exercitat conform art. 297 alin. (4) din Codul fiscal nu sunt utilizate pentru activitatea economica a persoanei impozabile, din motive obiective, care nu depind de vointa sa, astfel cum a fost pronuntata hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza C110/94 Intercommunale voor zeewaterontzilting (INZO) impotriva Statului belgian.
  (18) In cazul achizitiei unei suprafete de teren impreuna cu constructii edificate pe aceasta, persoana impozabila are dreptul de a deduce taxa pe valoarea adaugata aferenta acestei achizitii, inclusiv taxa aferenta constructiilor care urmeaza a fi demolate, daca face dovada intentiei, confirmata cu elemente obiective, ca suprafata de teren pe care erau edificate constructiile continua sa fie utilizata in scopul operatiunilor sale taxabile, cum ar fi, de exemplu, edificarea altor constructii destinate unor operatiuni taxabile, astfel cum a fost pronuntata Hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza C-257/11 Gran Via Moinesti.
  (19) Justificarea intentiei persoanei impozabile de a realiza operatiuni cu drept de deducere in cazul livrarii de bunuri imobile care nu mai indeplinesc conditiile de a fi considerate noi in sensul art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal si al inchirierii de bunuri imobile, anterior momentului livrarii/inchirierii acestora, se realizeaza prin depunerea notificarilor prevazute in anexa nr. 1 sau, dupa caz, in anexa nr. 2 la prezentele norme, in vederea exercitarii optiunii de taxare a operatiunilor respective in conformitate cu art. 292 alin. (3) din Codul fiscal, astfel cum a fost pronuntata Hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza C-268/83 D.A. Rompelman si E.A. Rompelman - Van Deelen impotriva Minister van Financien. Organele de inspectie fiscala vor permite in timpul desfasurarii controlului depunerea acestor notificari.
  (20) In cazul investitiilor destinate realizarii de bunuri imobile persoana impozabila:
  a) aplica prevederile celei de-a doua teze a art. 300 alin. (5) din Codul fiscal, in situatia in care preconizeaza ca va realiza atat operatiuni care dau drept de deducere cat si operatiuni care nu dau drept de deducere cu respectivele bunuri imobile, precum si prevederile alin. (19) pentru partea din bunul imobil destinata livrarii/inchirierii in regim de taxare;
  b) in situatia in care preconizeaza ca va realiza exclusiv operatiuni care dau drept de deducere, aplica prevederile alin. (4). Daca bunul imobil este destinat livrarii, dar operatiunea respectiva nu se produce pe perioada in care bunul imobil este considerat nou conform prevederilor art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, se aplica prevederile alin. (19).
  SECTIUNEA a 2-a
  Limitari speciale ale dreptului de deducere
  68. (1) In aplicarea art. 298 alin. (1) din Codul fiscal, prin cheltuieli legate de vehiculele aflate in proprietatea sau in folosinta persoanei impozabile se intelege orice cheltuieli direct atribuibile unui vehicul, cum sunt cheltuielile de reparatii, de intretinere, cheltuielile cu lubrifianti, cu piese de schimb, cheltuielile cu combustibilul utilizat pentru functionarea vehiculului. Nu reprezinta cheltuieli legate de vehiculele aflate in proprietatea sau in folosinta persoanei impozabile orice cheltuieli care nu pot fi direct atribuibile pentru un anumit vehicul. In sensul prezentelor norme, prin vehicul se intelege orice vehicul avand o masa totala maxima autorizata care nu depaseste 3.500 kg si nu are mai mult de 9 scaune, inclusiv scaunul soferului.
  (2) In cazul vehiculelor care sunt utilizate exclusiv in scopul activitatii economice, in sensul art. 298 alin. (1) din Codul fiscal, taxa aferenta cumpararii, achizitiei intracomunitare, importului, inchirierii sau leasingului si cheltuielilor legate de aceste vehicule este deductibila conform regulilor generale prevazute la art. 297 si la art. 299-301 din Codul fiscal, nefiind aplicabila limitarea la 50% a deducerii taxei. Utilizarea in scopul activitatii economice a unui vehicul cuprinde, fara a se limita la acestea: deplasari in tara sau in strainatate la clienti/furnizori, pentru prospectarea pietei, deplasari la locatii unde se afla puncte de lucru, la banca, la vama, la oficiile postale, la autoritatile fiscale, utilizarea vehiculului de catre personalul de conducere in exercitarea atributiilor de serviciu, deplasari pentru interventie, service, reparatii, utilizarea vehiculelor de test-drive de catre dealerii auto. Este obligatia persoanei impozabile sa demonstreze ca sunt indeplinite toate conditiile legale pentru acordarea deducerii, astfel cum rezulta si din hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza C-268/83 D.A. Rompelman si E.A. Rompelman - Van Deelen impotriva Minister van Financien. In vederea exercitarii dreptului de deducere a taxei orice persoana impozabila trebuie sa detina documentele prevazute de lege pentru deducerea taxei si sa intocmeasca foaia de parcurs care trebuie sa contina cel putin urmatoarele informatii: categoria de vehicul utilizat, scopul si locul deplasarii, kilometrii parcursi, norma proprie de consum carburant pe kilometru parcurs.
  (3) In cazul vehiculelor utilizate pentru transportul angajatilor la si de la locul de munca se considera ca vehiculul este utilizat in scopul activitatii economice atunci cand exista dificultati evidente in folosirea altor mijloace de transport adecvate, cum ar fi lipsa mijloacelor de transport in comun, decalajul orarului mijloacelor de transport in comun fata de programul de lucru al persoanei impozabile. Reprezinta vehicule utilizate de angajator pentru transportul angajatilor la si de la locul de munca vehiculele utilizate pentru transportul angajatilor de la resedinta acestora/locul convenit de comun acord la locul de munca, precum si de la locul de munca la resedinta angajatilor/locul convenit de comun acord. Prin angajati se intelege salariatii, administratorii societatilor, directorii care isi desfasoara activitatea in baza contractului de mandat, potrivit legii si persoanele fizice rezidente si/sau nerezidente detasate, potrivit legii, in situatia in care persoana impozabila suporta drepturile legale cuvenite acestora.
  (4) Utilizarea unui vehicul in folosul propriu de catre angajatii unei persoane impozabile ori pentru a fi pus la dispozitie in vederea utilizarii in mod gratuit altor persoane, pentru alte scopuri decat desfasurarea activitatii sale economice, este denumita in continuare uz personal. Transportul la si de la locul de munca al angajatilor in alte conditii decat cele mentionate la alin. (3), este considerat uz personal al vehiculului. Se considera ca un vehicul nu este utilizat exclusiv in scopul activitatii economice, in sensul art. 298 alin. (1) din Codul fiscal, in situatia in care, pe langa utilizarea in scopul activitatii economice, vehiculul este utilizat ocazional sau de o maniera continua si pentru uz personal. Daca vehiculul este utilizat atat pentru activitatea economica, cat si pentru uz personal, se limiteaza la 50% dreptul de deducere a taxei aferente cumpararii, achizitiei intracomunitare, importului, inchirierii sau leasingului si a taxei aferente cheltuielilor legate de acesta. Persoana impozabila care aplica deducerea limitata de 50% nu trebuie sa faca dovada utilizarii vehiculului in scopul activitatii economice sau pentru uz personal cu ajutorul foii de parcurs prevazute la alin. (2). Prin limitarea la 50% a dreptului de deducere a taxei aferente cumpararii, achizitiei intracomunitare, importului, inchirierii sau leasingului de vehicule rutiere motorizate si a taxei aferente cheltuielilor legate de aceste vehicule, se intelege limitarea deducerii taxei care ar fi deductibila in conditiile prevazute la art. 297 si la art. 299-301 din Codul fiscal.
  (5) In cazul vehiculelor prevazute la art. 298 alin. (3) lit. b)-f) din Codul fiscal, taxa aferenta cumpararii, achizitiei intracomunitare, importului, inchirierii sau leasingului si taxa aferenta cheltuielilor legate de aceste vehicule este deductibila conform regulilor generale prevazute la art. 297 si la art. 299-301 din Codul fiscal, nefiind aplicabila limitarea la 50% a deducerii taxei, utilizarea acestora si pentru uz personal fiind considerata neglijabila cu exceptia situatiei in care se poate face dovada unei practici abuzive. In situatia prevazuta la art. 298 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal este obligatoriu ca persoana impozabila sa utilizeze exclusiv vehiculul pentru servicii de urgenta, servicii de paza si protectie si servicii de curierat, in vederea deducerii taxei aferente cumpararii, achizitiei intracomunitare, importului, inchirierii sau leasingului si a taxei aferente cheltuielilor legate de aceste vehicule conform regulilor generale prevazute la art. 297 si la art. 299-301 din Codul fiscal. Totusi, in cazul vehiculelor prevazute la art. 298 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, nu se aplica limitarea dreptului de deducere a taxei daca acestea sunt utilizate si pentru alte activitati economice ale persoanei impozabile, inclusiv pentru activitatile prevazute la art. 298 alin. (3) lit. b)-f) din Codul fiscal.
  (6) In scopul aplicarii art. 298 alin. (3) lit. a), b) si d) din Codul fiscal, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
  a) vehiculele utilizate exclusiv pentru:
  1. servicii de urgenta reprezinta vehiculele care pot fi inzestrate sau nu cu echipamente tehnice specifice, ce deservesc personalul specializat in vederea unor interventii de urgenta, cum sunt cele asupra retelelor de gaz, energie electrica, apa, canalizare;
  2. servicii de paza si protectie reprezinta vehiculele utilizate in vederea asigurarii sigurantei obiectivelor, bunurilor si valorilor impotriva oricaror actiuni ilicite care lezeaza dreptul de proprietate, existenta materiala a acestora, precum si protejarii persoanelor impotriva oricaror acte ostile care le pot periclita viata, integritatea fizica sau sanatatea, potrivit prevederilor Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
  3. servicii de curierat reprezinta vehiculele care servesc la primirea, transportul si distribuirea scrisorilor, coletelor si pachetelor;
  b) vehiculele utilizate de agentii de vanzari reprezinta vehiculele utilizate in cadrul activitatii unei persoane impozabile de catre angajatii acesteia care se ocupa in principal cu prospectarea pietei, desfasurarea activitatii de merchandising, negocierea conditiilor de vanzare, derularea vanzarii bunurilor/serviciilor, asigurarea de servicii postvanzare si monitorizarea clientilor. Exercitarea dreptului de deducere in conformitate cu prevederile art. 298 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal se limiteaza la cel mult un vehicul utilizat de fiecare agent de vanzari;
  c) vehiculele utilizate de agentii de achizitii reprezinta vehiculele utilizate in cadrul activitatii unei persoane impozabile de catre angajatii acesteia care se ocupa in principal cu negocierea si incheierea de contracte pentru cumpararea de bunuri si servicii, intretinerea bazei de date a furnizorilor potentiali sau existenti, intocmirea documentelor administrative pentru cumparari, analizarea cererilor de cumparare si propunerea ofertei celei mai bune, urmarirea performantelor furnizorilor pentru a atinge obiectivele de calitate, costuri, termene. Exercitarea dreptului de deducere in conformitate cu prevederile art. 298 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal se limiteaza la cel mult un vehicul utilizat de fiecare agent de achizitii;
  d) vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plata reprezinta vehiculele care contribuie in mod esential la prestarea directa a serviciilor cu plata si fara de care serviciile nu pot fi efectuate.
  (7) Utilizarea vehiculului pentru activitatile exceptate prevazute la art. 298 alin. (3) din Codul fiscal rezulta, in functie de fiecare situatie in parte, din informatii cum sunt: obiectul de activitate al persoanei impozabile, dovada ca persoana impozabila are personal angajat cu calificare in domeniile prevazute de exceptii, foile de parcurs care trebuie sa contina cel putin elementele prevazute la alin. (2), in cazul vehiculelor prevazute la art. 298 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, sau orice alte dovezi care pot fi furnizate.
  (8) Incadrarea vehiculelor in categoriile prevazute de art. 298 din Codul fiscal se realizeaza de fiecare persoana impozabila luand in considerare criteriile prevazute de Codul fiscal si de prezentele norme metodologice. Daca situatia de fapt constatata de organul fiscal este diferita de situatia prezentata de persoana impozabila in ce priveste exercitarea dreptului de deducere a taxei pentru vehicule conform art. 298 din Codul fiscal, organul fiscal este indreptatit sa aprecieze, in limitele atributiilor si competentelor ce ii revin, relevanta starilor de fapt fiscale si sa adopte solutia admisa de lege, intemeiata pe constatari complete asupra tuturor imprejurarilor edificatoare in cauza, in conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscala.
  (9) In situatia in care persoanele care achizitioneaza vehicule sunt persoane care aplica sistemul TVA la incasare sau sunt persoane care achizitioneaza vehicule de la persoane care aplica sistemul TVA la incasare, se aplica corespunzator prevederile art. 297 alin. (2) si (3) din Codul fiscal.

SECTIUNEA a 3-a
  Conditii de exercitare a dreptului de deducere
  69. (1) Persoana impozabila poate deduce taxa aferenta achizitiilor daca sunt indeplinite conditiile de fond prevazute la pct. 67 alin. (1), precum si formalitatile prevazute la art. 299 din Codul fiscal.
  (2) Justificarea deducerii taxei se face numai pe baza exemplarului original al documentelor prevazute la art. 299 alin. (1) din Codul fiscal. In cazul facturilor, acestea trebuie sa contina cel putin informatiile prevazute la art. 319 alin. (20) din Codul fiscal si dovada platii, in cazul achizitiilor prevazute la art. 297 alin. (3) din Codul fiscal efectuate de catre persoanele impozabile care aplica sistemul TVA la incasare, respectiv de catre persoanele impozabile care achizitioneaza bunuri/servicii prevazute la art. 297 alin. (2) din Codul fiscal de la persoane impozabile care au aplicat sistemul TVA la incasare.
  (3) Facturile emise in conditiile prevazute la art. 319 alin. (12), (13) si (21) din Codul fiscal constituie documente justificative in vederea deducerii taxei numai in situatia in care au inscris si codul de inregistrare in scopuri de TVA al beneficiarului.
  (4) In cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii exemplarului original al facturii, beneficiarul trebuie sa solicite emitentului un duplicat al facturii, pe care se mentioneaza ca inlocuieste factura initiala. In cazul facturilor emise pe suport hartie, duplicatul poate fi o factura noua emisa de furnizor/prestator, care sa cuprinda aceleasi date ca factura initiala si pe care sa se mentioneze ca este duplicat si ca inlocuieste factura initiala sau, o fotocopie a facturii initiale, pe care furnizorul/prestatorul mentioneaza ca este duplicat si ca inlocuieste factura initiala. In cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii exemplarului original al declaratiei vamale pentru import ori al documentului pentru regularizarea situatiei, persoana impozabila trebuie sa solicite un duplicat certificat de organele vamale.
  (5) In cazul utilizarii Sistemului roman de procesare automata a declaratiei vamale de import, justificarea deducerii taxei se face cu exemplarul pe suport hartie al declaratiei vamale care certifica inscrisurile din documentul electronic de import/ documentul electronic de import cu elemente de securitate si siguranta pentru care s-a acordat liber de vama, autentificat prin aplicarea semnaturii si a stampilei lucratorului vamal.
  (6) Pentru achizitiile de bunuri si servicii pe baza de bonuri fiscale emise in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, deducerea taxei poate fi justificata cu bonurile fiscale care indeplinesc conditiile unei facturi simplificate, in conformitate cu prevederile art. 319 alin. (12), (13) si (21) din Codul fiscal, daca furnizorul/prestatorul a mentionat pe bonul fiscal cu ajutorul aparatului de marcat electronic fiscal codul de inregistrare in scopuri de TVA al beneficiarului. Prevederile acestui alineat se completeaza cu cele ale pct. 67.
  (7) Facturile emise pe numele salariatilor unei persoane impozabile, aflati in deplasare in interesul serviciului, pentru transport sau cazarea in hoteluri ori in alte unitati similare, permit deducerea taxei pe valoarea adaugata de catre persoana impozabila daca sunt insotite de decontul de deplasare. Aceleasi prevederi se aplica si in cazul personalului pus la dispozitie de o alta persoana impozabila sau pentru administratorii unei societati comerciale.
  (8) Pentru achizitiile de bunuri si/sau servicii pentru care persoana impozabila, care este inregistrata in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, este obligata la plata taxei prin mecanismul taxarii inverse conform art. 308, art. 307 alin. (2)-(6) si art. 326 alin. (4) din Codul fiscal, nu poate fi anulat dreptul de deducere a taxei in situatia in care obligatiile prevazute la art. 326 alin. (2) sau, dupa caz, la art. 326 alin. (5) din Codul fiscal nu au fost indeplinite, dar achizitiile sunt destinate operatiunilor cu drept de deducere conform art. 297-300 din Codul fiscal si persoana respectiva detine un document care corespunde cerintelor prevazute la art. 299 din Codul fiscal. In acest sens a fost pronuntata hotararea Curtii Europene de Justitie in cauzele conexate C-95/07 si C-96/07.
  (9) In situatia in care organele fiscale competente, cu ocazia verificarilor efectuate, constata ca nu s-au indeplinit obligatiile prevazute la art. 326 alin. (2) sau, dupa caz, la art. 326 alin. (5) din Codul fiscal, procedeaza astfel:
  a) daca achizitiile de bunuri si servicii prevazute la alin. (8) sunt destinate exclusiv realizarii de operatiuni care dau drept de deducere, dispun aplicarea prevederilor art. 326 alin. (2) sau, dupa caz, ale art. 326 alin. (5) din Codul fiscal in perioada fiscala in care s-a finalizat inspectia fiscala;
  b) daca achizitiile de bunuri si servicii prevazute la alin. (8) sunt destinate realizarii de operatiuni care sunt supuse pro rata, calculeaza diferenta dintre taxa colectata si taxa dedusa potrivit pro rata aplicabila la data efectuarii operatiunii. In cazul in care inspectia fiscala are loc in cursul anului fiscal in care operatiunea a avut loc, pentru determinarea diferentei prevazute se are in vedere pro rata provizorie aplicata. Daca inspectia fiscala are loc intr-un alt an fiscal decat cel in care a avut loc operatiunea, pentru determinarea diferentei prevazute se are in vedere pro rata definitiva calculata pentru anul in care a avut loc operatiunea. Diferentele astfel stabilite se achita sau, dupa caz, se compenseaza, in conformitate cu normele procedurale in vigoare;
  c) daca achizitiile de bunuri si servicii prevazute la alin. (8) sunt destinate realizarii de operatiuni care nu dau drept de deducere, stabilesc taxa datorata bugetului de stat, care se achita sau, dupa caz, se compenseaza, in conformitate cu normele procedurale in vigoare.
  (10) Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila, obligata la plata taxei in conditiile art. 307 alin. (2)-(4) si (6) si art. 308 din Codul fiscal, trebuie sa detina o factura care cuprinde cel putin informatiile prevazute la art. 319 din Codul fiscal ori o autofactura emisa in conformitate cu prevederile art. 320 alin. (1) sau (2) din Codul fiscal.
  (11) In aplicarea prevederilor art. 299 alin. (1) lit. c) si d) din Codul fiscal, prin actul constatator emis de organele vamale se intelege documentul pentru regularizarea situatiei, emis inclusiv ca urmare a unui control vamal.
  (12) In cazul achizitiilor efectuate de la persoanele impozabile nestabilite in Romania si scutite de obligatia inregistrarii in scopuri de TVA in Romania conform prevederilor pct. 91 alin. (1), justificarea deducerii taxei se face pe baza exemplarului original al facturii prevazute la pct. 91 alin. (4) si a unei copii de pe decizia privind modalitatea de plata a taxei pe valoarea adaugata pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii realizate ocazional.
  SECTIUNEA a 4-a
  Deducerea taxei pentru persoana impozabila cu regim mixt si persoana partial impozabila
  70. (1) In aplicarea art. 300 alin. (3) si (4) din Codul fiscal, pentru bunurile sau serviciile achizitionate care pot fi alocate partial activitatii care nu da drept de deducere si partial activitatii care da drept de deducere, nu se aplica prevederile art. 300 alin. (5) din Codul fiscal, respectiv deducerea taxei pe baza de pro rata.
  Exemplu: o societate care cumpara o cladire, cunoaste din momentul achizitionarii acesteia partea din cladire care va fi alocata pentru inchiriere in regim de scutire si partea de cladire care va fi alocata pentru inchiriere in regim de taxare, va deduce taxa corespunzatoare partii din cladire care urmeaza a fi utilizata pentru inchiriere in regim de taxare si nu va deduce taxa aferenta partii din cladire care va fi utilizata pentru inchiriere in regim de scutire.
  (2) Prevederile art. 300 alin. (5) din Codul fiscal, referitoare la deducerea integrala a taxei aferente investitiilor pentru care se prevede ca vor fi utilizate atat pentru operatiuni care dau drept de deducere, cat si pentru operatiuni care nu dau drept de deducere, se aplica atat pentru investitiile care au fost incepute dupa data de 1 ianuarie 2016, cat si pentru achizitiile efectuate dupa data de 1 ianuarie 2016 aferente unor investitii incepute inainte de aceasta data. In ambele situatii, taxa dedusa aferenta achizitiilor destinate realizarii acestor investitii se ajusteaza conform prevederilor art. 305 din Codul fiscal, in primul an in care au loc livrari de bunuri/prestari de servicii cu bunul rezultat in urma investitiei.
  Exemplul nr. 1: o persoana impozabila incepe in luna februarie 2016 lucrarile de investitii pentru edificarea unui imobil care va fi utilizat pentru activitati medicale scutite de TVA, dar si pentru operatii estetice si de infrumusetare care nu sunt scutite de TVA. Pe perioada derularii investitiei, persoana impozabila poate deduce integral taxa aferenta achizitiilor necesare pentru investitia respectiva. In anul in care sunt realizate primele activitati medicale mentionate, taxa dedusa aferenta obiectivului de investitii se ajusteaza conform prevederilor art. 305 din Codul fiscal, respectiv in acest caz conform pct. 79 alin. (16). In situatia in care persoana respectiva achizitioneaza si alte bunuri decat cele necesare realizarii investitiei, dar care vor fi utilizate pentru activitatile mentionate, va aplica pro rata provizorie stabilita conform art. 300 alin. (10) lit. d) din Codul fiscal, deoarece presupunem ca in anul 2016 nu va realiza venituri, care va fi regularizata conform prevederilor art. 300 alin. (13) din Codul fiscal.
  Exemplul nr. 2: O societate care are ca obiect de activitate operatiuni imobiliare deruleaza o investitie incepand din anul 2015 si care se continua si in anul 2016. Investitia respectiva este un imobil care va fi utilizat de societate atat pentru inchirierea in regim de taxare, cat si in regim de scutire. De la 1 ianuarie 2016 persoana impozabila poate deduce integral taxa aferenta achizitiilor necesare pentru investitia respectiva. In anul in care sunt realizate primele operatiuni de inchiriere, va efectua o ajustare negativa a taxei corespunzatoare partii din cladire inchiriata in regim de scutire, conform prevederilor art. 305 din Codul fiscal.
  (3) In sensul art. 300 alin. (7) lit. c) din Codul fiscal, operatiunile imobiliare reprezinta operatiuni de livrare, inchiriere, leasing, arendare, concesionare si alte operatiuni similare, efectuate in legatura cu bunurile imobile.
  (4) O operatiune este accesorie activitatii principale daca se indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
  a) realizarea acestei operatiuni necesita resurse tehnice limitate privind echipamentele si utilizarea de personal;
  b) operatiunea nu este direct legata de activitatea principala a persoanei impozabile;
  c) suma achizitiilor efectuate in scopul operatiunii si suma taxei deductibile aferente operatiunii sunt nesemnificative.
  (5) In cazul in care ulterior depunerii decontului de taxa se constata erori in calculul pro rata definitiva pentru perioade anterioare:
  a) daca pro rata corect determinata este mai mica decat pro rata utilizata, persoana impozabila are obligatia sa procedeze la regularizarea diferentelor in cadrul perioadei prevazute la art. 301 alin. (2) din Codul fiscal;
  b) daca pro rata corect determinata este mai mare decat pro rata utilizata, persoana impozabila are dreptul sa procedeze la regularizarea diferentelor in cadrul perioadei prevazute la art. 301 alin. (2) din Codul fiscal.
  Regularizarea se inscrie in decontul de taxa aferent perioadei fiscale in care sunt constatate aceste erori.
  (6) Aprobarile directiei de specialitate din cadrul Ministerului Finantelor Publice pentru situatiile prevazute la art. 300 alin. (16) si (17) din Codul fiscal isi mentin valabilitatea pe perioada in care persista situatiile speciale care au necesitat acordarea acestora.
  SECTIUNEA a 5-a
  Dreptul de deducere exercitat prin decontul de taxa
  71. (1) Prevederile art. 301 alin. (2) si (3) din Codul fiscal se aplica de persoanele impozabile si ulterior unui control fiscal, chiar daca taxa inscrisa in facturile pentru achizitii era exigibila in perioada supusa inspectiei fiscale.
  (2) In sensul art. 301 alin. (2) din Codul fiscal, in cazul in care, in cadrul inspectiei fiscale la furnizori, organul fiscal a stabilit TVA colectata pentru anumite operatiuni efectuate in perioada supusa inspectiei fiscale, furnizorii pot emite facturi de corectie pana la expirarea termenului de prescriptie pentru operatiunile in cauza, astfel cum a fost prelungit cu perioada supusa inspectiei fiscale, beneficiarul avand dreptul de deducere aferent facturilor emise in aceste conditii, chiar daca perioada de prescriptie a expirat, cu conditia ca dreptul de deducere sa fie exercitat in termen de cel mult un an de la data primirii facturii de corectie.
  (3) In aplicarea art. 301 alin. (3) din Codul fiscal, persoana impozabila va notifica organele fiscale competente printr-o scrisoare recomandata, insotita de copii de pe facturi sau alte documente justificative ale dreptului de deducere, faptul ca va exercita dreptul de deducere dupa mai mult de 3 ani consecutivi dupa anul in care acest drept a luat nastere.
  SECTIUNEA a 6-a
  Rambursarile de taxa
  SUBSECTIUNEA 1
  Rambursarea taxei catre persoane impozabile neinregistrate in scopuri de TVA in Romania si rambursarea TVA de catre alte state membre catre persoane impozabile stabilite in Romania
  72. (1) In baza art. 302 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, orice persoana impozabila nestabilita in Romania, dar stabilita in alt stat membru poate beneficia de rambursarea taxei pe valoarea adaugata aferente importurilor si achizitiilor de bunuri/servicii efectuate in Romania. Taxa pe valoarea adaugata se ramburseaza de catre Romania, statul membru in care au fost achizitionate bunuri/servicii sau in care s-au efectuat importuri de bunuri, daca persoana impozabila respectiva indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
  a) pe parcursul perioadei de rambursare nu a avut in Romania sediul activitatii sale economice sau un sediu fix de la care sa fi efectuat operatiuni economice sau, in lipsa unor astfel de sedii fixe, domiciliul sau resedinta sa obisnuita;
  b) pe parcursul perioadei de rambursare nu este inregistrata si nici nu este obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA in Romania conform art. 316 din Codul fiscal;
  c) pe parcursul perioadei de rambursare nu a livrat bunuri si nu a prestat servicii considerate ca fiind livrate/prestate pe teritoriul Romaniei, cu exceptia urmatoarelor operatiuni:
  1. prestarea de servicii de transport si de servicii auxiliare acestora, scutite in temeiul art. 294 alin. (1) lit. c)-n), art. 295 alin. (1) lit. c) si art. 296 din Codul fiscal;
  2. livrarea de bunuri si prestarea de servicii catre o persoana care are obligatia de a plati TVA in conformitate cu art. 307 alin. (2)-(6) din Codul fiscal.
  (2) Nu se ramburseaza:
  a) taxa pe valoarea adaugata care, conform Codului fiscal, a fost facturata incorect;
  b) taxa pe valoarea adaugata facturata pentru livrari de bunuri care sunt sau pot fi scutite in temeiul art. 294, 295 si 296 din Codul fiscal;
  c) taxa pe valoarea adaugata facturata agentiilor de turism, inclusiv turoperatorilor, care aplica regimul special de taxa, conform echivalentului din alt stat membru al art. 311 din Codul fiscal;
  d) taxa pe valoarea adaugata care, conform Codului fiscal, a fost facturata ulterior inregistrarii in Romania in scopuri de TVA a respectivei persoane impozabile, pentru care se aplica prevederile art. 301 din Codul fiscal.
  (3) Se ramburseaza oricarei persoane impozabile nestabilite in Romania taxa pe valoarea adaugata aferenta achizitiilor de bunuri/servicii, inclusiv taxa aferenta importurilor, efectuate in Romania, in masura in care bunurile si serviciile respective sunt utilizate pentru urmatoarele operatiuni:
  a) operatiuni rezultate din activitati economice pentru care locul livrarii/prestarii se considera ca fiind in afara Romaniei, daca taxa ar fi deductibila, in cazul in care aceste operatiuni ar fi fost realizate in Romania;
  b) operatiuni efectuate catre o persoana care are obligatia de a plati TVA in conformitate cu art. 307 alin. (2)-(6) din Codul fiscal;
  c) prestarea de servicii de transport si de servicii auxiliare acestora, scutite in temeiul art. 294 alin. (1) lit. c)-n), art. 295 alin. (1) lit. c) si art. 296 din Codul fiscal.
  (4) Dreptul la rambursarea taxei aferente achizitiilor este determinat in temeiul prevederilor art. 297, 298 si 299 din Codul fiscal.
  (5) Pentru a fi eligibila pentru rambursare in Romania, o persoana impozabila nestabilita in Romania trebuie sa efectueze operatiuni care dau dreptul de deducere in statul membru in care este stabilita. In cazul in care o persoana impozabila nestabilita in Romania efectueaza in statul membru in care este stabilita atat operatiuni care dau drept de deducere, cat si operatiuni care nu dau drept de deducere in respectivul stat membru, Romania va rambursa numai acea parte din TVA rambursabila conform alin. (3) care corespunde operatiunilor cu drept de deducere. Dreptul de rambursare a taxei se determina conform alin. (4), respectiv in aceleasi conditii ca si cele aplicabile pentru operatiuni care sunt realizate in Romania.
  (6) Pentru a obtine o rambursare a TVA in Romania, persoana impozabila care nu este stabilita in Romania adreseaza o cerere de rambursare pe cale electronica si o inainteaza statului membru in care este stabilita, prin intermediul portalului electronic pus la dispozitie de catre statul membru respectiv.
  (7) Cererea de rambursare contine urmatoarele informatii:
  a) numele si adresa completa ale solicitantului;
  b) o adresa de contact pe cale electronica;
  c) descrierea activitatii economice a solicitantului pentru care sunt achizitionate bunurile si serviciile;
  d) perioada de rambursare acoperita de cerere;
  e) o declaratie din partea solicitantului ca nu a livrat bunuri si nu a prestat servicii considerate ca fiind livrate/prestate pe teritoriul Romaniei pe parcursul perioadei de rambursare, cu exceptia operatiunilor prevazute la alin. (1) lit. c) pct. 1 si 2;
  f) codul de inregistrare in scopuri de TVA sau codul de inregistrare fiscala al solicitantului;
  g) datele contului bancar, inclusiv codurile IBAN si BIC.
  (8) In afara de informatiile mentionate la alin. (7), cererea de rambursare mai contine, pentru fiecare factura sau document de import, urmatoarele informatii:
  a) numele si adresa completa ale furnizorului sau prestatorului;
  b) cu exceptia importurilor, codul de inregistrare in scopuri de TVA al furnizorului sau prestatorului;
  c) cu exceptia importurilor, prefixul statului membru de rambursare in conformitate cu codul ISO 3166 - alfa 2, respectiv codul RO;
  d) data si numarul facturii sau documentului de import;
  e) baza impozabila si cuantumul TVA, exprimate in lei;
  f) cuantumul TVA deductibil, calculat in conformitate cu alin. (3), (4) si (5), exprimat in lei;
  g) dupa caz, partea de TVA deductibila calculata in conformitate cu alin. (5) si exprimata ca procent;
  h) natura bunurilor si a serviciilor achizitionate, descrisa conform codurilor de la alin. (9).
  (9) In cererea de rambursare natura bunurilor si a serviciilor achizitionate se descrie conform urmatoarelor coduri:
  1. combustibil;
  2. inchiriere de mijloace de transport;
  3. cheltuieli legate de mijloace de transport (altele decat bunurile si serviciile prevazute la codurile 1 si 2);
  4. taxe rutiere de acces si taxa de utilizare a drumurilor;
  5. cheltuieli de deplasare, de exemplu, cu taxiul sau cu mijloacele de transport public;
  6. cazare;
  7. servicii de catering si restaurant;
  8. acces la targuri si expozitii;
  9. cheltuieli pentru produse de lux, activitati de divertisment si spectacole;
  10. altele. In cazul in care se utilizeaza codul 10, se specifica natura bunurilor livrate si a serviciilor prestate.
  (10) Solicitantul trebuie sa furnizeze pe cale electronica informatii suplimentare codificate cu privire la codurile 1 si 3 prevazute la alin. (9), aceste informatii fiind necesare pentru a determina existenta unor restrictii asupra dreptului de deducere.
  (11) In cazul in care baza de impozitare de pe o factura sau de pe un document de import este de cel putin echivalentul in lei a 1000 euro ori in cazul facturilor pentru combustibil de cel putin 250 euro, in vederea obtinerii rambursarii taxei pe valoarea adaugata, solicitantul trebuie sa trimita pe cale electronica copii de pe respectivele facturi sau, dupa caz, documente de import, impreuna cu cererea de rambursare. Echivalentul in lei se determina pe baza cursului valutar de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil la data de 1 ianuarie 2010. Pentru facturile sau documentele de import a caror valoare nu depaseste sumele prevazute in teza anterioara, nu este obligatorie transmiterea lor in vederea obtinerii rambursarii, cu exceptia situatiei prevazute la alin. (22).
  (12) Solicitantul trebuie sa furnizeze o descriere a activitatilor sale economice prin utilizarea sistemului armonizat de coduri detaliat la nivelul 4, stabilit in conformitate cu art. 34a alin. (3) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1.798/2003 al Consiliului din 7 octombrie 2003 privind cooperarea administrativa in domeniul taxei pe valoarea adaugata si de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 218/92, cu modificarile ulterioare.
  (13) Solicitantul trebuie sa furnizeze informatiile din cererea de rambursare si eventualele informatii suplimentare solicitate de organul fiscal competent din Romania in limba romana.
  (14) In cazul in care, ulterior depunerii cererii de rambursare, pro rata de deducere este modificata, ca urmare a calculului pro rata definitiva, solicitantul procedeaza la rectificarea sumei solicitate sau deja rambursate. Rectificarea se efectueaza printr-o alta cerere de rambursare depusa pe parcursul anului calendaristic care urmeaza perioadei de rambursare in cauza sau, in cazul in care solicitantul nu inainteaza nicio cerere de rambursare pe parcursul respectivului an calendaristic, printr-o declaratie separata trimisa prin intermediul portalului electronic creat de statul membru in care este stabilit solicitantul.
  (15) Cererea de rambursare se refera la urmatoarele:
  a) achizitii de bunuri sau servicii care au fost facturate in perioada de rambursare;
  b) importuri de bunuri efectuate in perioada de rambursare.
  (16) Pe langa operatiunile mentionate la alin. (15), cererea de rambursare poate sa se refere, de asemenea, la facturi sau documente de import care nu au fost acoperite de cererile de rambursare precedente si care privesc operatiuni finalizate pe parcursul anului calendaristic in cauza.
  (17) Cererea de rambursare este trimisa statului membru in care este stabilit solicitantul, cel tarziu pana la data de 30 septembrie a anului calendaristic care urmeaza perioadei de rambursare. Se considera ca cererea a fost depusa numai in cazul in care solicitantul a furnizat toate informatiile/documentele cerute conform alin. (7)-(10) si (12). Statul membru in care este stabilit solicitantul ii trimite acestuia, de indata, o confirmare electronica de primire a cererii si transmite pe cale electronica organului fiscal competent din Romania cererea de rambursare completata conform alin. (7)-(9) si informatiile/documentele prevazute la alin. (10)-(12).
  (18) Perioada pentru care se ramburseaza taxa pe valoarea adaugata este de maximum un an calendaristic si de minimum 3 luni calendaristice. Cererile de rambursare pot insa viza o perioada mai mica de 3 luni in cazul in care aceasta reprezinta perioada ramasa pana la sfarsitul anului calendaristic.
  (19) In cazul in care cererea de rambursare vizeaza o perioada de rambursare mai mica de un an calendaristic, dar mai mare de 3 luni, cuantumul TVA pentru care se solicita o rambursare nu poate fi mai mic decat echivalentul in lei a 400 euro. Echivalentul in lei se determina pe baza cursului valutar de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil la data de 1 ianuarie 2010.
  (20) In cazul in care cererea de rambursare se refera la o perioada de rambursare de un an calendaristic sau la perioada ramasa dintr-un an calendaristic, cuantumul TVA nu poate fi mai mic decat echivalentul in lei a 50 euro. Echivalentul in lei se determina pe baza cursului valutar de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil la data de 1 ianuarie 2010.
  (21) Dupa primirea cererii transmise pe cale electronica de autoritatea competenta din alt stat membru, organul fiscal competent din Romania ii comunica de indata solicitantului, pe cale electronica, data la care a primit cererea. Decizia de aprobare sau respingere a cererii de rambursare se comunica solicitantului in termen de 4 luni de la data primirii cererii, daca nu se solicita informatii suplimentare conform alin. (22).
  (22) In cazul in care organul fiscal competent din Romania considera ca nu are toate informatiile relevante pentru a lua o decizie privind cererea de rambursare in totalitatea ei sau privind o parte a acesteia, poate cere, pe cale electronica, informatii suplimentare, inclusiv copii de pe documentele prevazute la alin. (11), de la solicitant sau de la autoritatile competente din statul membru de stabilire, dupa caz, pe parcursul perioadei de 4 luni prevazute la alin. (21). In cazul in care informatiile suplimentare sunt cerute de la o alta sursa decat solicitantul sau o autoritate competenta dintr-un stat membru, cererea se transmite prin mijloace electronice numai daca destinatarul cererii dispune de astfel de mijloace. Daca este necesar, se pot solicita alte informatii suplimentare. Informatiile solicitate in conformitate cu prezentul alineat pot cuprinde depunerea facturii sau a documentului de import respectiv, in original ori in copie, in cazul in care exista indoieli intemeiate cu privire la validitatea sau acuratetea unei anumite cereri. In acest caz, plafoanele prevazute la alin. (11) nu se aplica.
  (23) Informatiile solicitate in temeiul alin. (22) trebuie furnizate in termen de o luna de la data la care solicitarea de informatii suplimentare este primita de cel caruia ii este adresata.
  (24) In cazul in care organul fiscal competent din Romania cere informatii suplimentare, acesta comunica solicitantului decizia sa de aprobare sau respingere a cererii de rambursare in termen de doua luni de la data primirii informatiilor cerute sau, in cazul in care nu a primit raspuns la cererea sa de informatii, in termen de doua luni de la data expirarii termenului prevazut la alin. (23). Cu toate acestea, perioada pentru luarea deciziei cu privire la cererea de rambursare, in totalitatea ei sau la o parte a acesteia, trebuie sa fie intotdeauna de maximum 6 luni de la data primirii cererii de catre statul membru de rambursare. In cazul in care organul fiscal competent din Romania cere alte informatii suplimentare, acesta comunica solicitantului decizia sa privind cererea de rambursare, in totalitatea ei sau privind o parte a acesteia, in termen de 8 luni de la data primirii cererii.
  (25) In cazul in care cererea de rambursare se aproba, rambursarea sumei aprobate este efectuata cel tarziu in termen de 10 zile lucratoare de la data expirarii termenului prevazut la alin. (21) sau, in cazul in care au fost solicitate informatii suplimentare sau alte informatii ulterioare, a termenelor mentionate la alin. (24).
  (26) Rambursarea se efectueaza in lei intr-un cont bancar din Romania sau, la cererea solicitantului, in oricare alt stat membru. In acest al doilea caz, eventualele comisioane bancare de transfer sunt retinute din suma care urmeaza a fi platita solicitantului.
  (27) In cazul in care cererea de rambursare este respinsa, integral sau partial, organul fiscal competent din Romania comunica solicitantului motivele respingerii, impreuna cu decizia. Decizia poate fi contestata potrivit prevederilor legale in vigoare in Romania.
  (28) Absenta unei decizii privind o cerere de rambursare in termenul prevazut la alin. (25) nu este considerata ca fiind echivalenta aprobarii sau respingerii cererii, dar poate fi contestata conform normelor procedurale in vigoare.
  (29) In cazul in care o rambursare a fost obtinuta prin frauda sau printr-o alta metoda incorecta, organul fiscal competent din Romania va solicita persoanei impozabile care a beneficiat de rambursare restituirea sumelor rambursate in mod eronat si a accesoriilor aferente. In caz de nerestituire a sumelor, organul fiscal competent din Romania va suspenda orice rambursare ulterioara catre persoana impozabila in cauza pana la concurenta sumei neplatite sau, daca nu exista o rambursare ulterioara, va proceda la recuperarea sumelor rambursate eronat si a accesoriilor aferente potrivit prevederilor referitoare la asistenta reciproca in materie de colectare.
  (30) Orice rectificare facuta in urma unei cereri de rambursare anterioare, in conformitate cu alin. (14), sau, in cazul in care o declaratie separata este depusa, sub forma unei recuperari sau plati separate, reprezinta o majorare sau o reducere a sumei de rambursat.
  (31) In cazul nerespectarii termenului de rambursare prevazut la alin. (25) se plateste o dobanda solicitantului pentru suma rambursata dupa expirarea acestui termen. Dobanda se calculeaza incepand din ziua urmatoare ultimei zile prevazute pentru plata in temeiul alin. (25) pana in ziua in care suma este efectiv platita. Ratele dobanzilor sunt egale cu rata dobanzii aplicabile rambursarilor de TVA catre persoanele impozabile stabilite Romania.
  (32) In cazul in care solicitantul nu transmite organului fiscal competent din Romania, in termenul prevazut, informatiile suplimentare sau alte informatii solicitate, prevederile alin. (31) nu se aplica. De asemenea, prevederile alin. (31) nu se aplica pana in momentul primirii de catre statul membru de rambursare a documentelor care trebuie trimise pe cale electronica in temeiul alin. (11).
  (33) Prevederile alin. (1)-(32) se aplica cererilor de rambursare depuse dupa 31 decembrie 2009. Cererile de rambursare depuse inainte de 1 ianuarie 2010 se solutioneaza potrivit prevederilor legale in vigoare la data depunerii lor.
  (34) Prevederile alin. (1)-(33) transpun prevederile Directivei 2008/9/CE a Consiliului din 12 februarie 2008 de stabilire a normelor detaliate privind rambursarea taxei pe valoarea adaugata, prevazuta in Directiva 2006/112/CE, catre persoane impozabile stabilite in alt stat membru decat statul membru de rambursare, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 44 din 20 februarie 2008, si ale Directivei 2010/66/UE a Consiliului din 14 octombrie 2010 de modificare a Directivei Consiliului 2008/9/CE de stabilire a normelor detaliate privind rambursarea taxei pe valoare adaugata, prevazuta in Directiva 2006/112/CE, catre persoane impozabile stabilite in alt stat membru decat statul membru de rambursare, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 275 din 20 octombrie 2010.
  73. (1) Conform art. 302 alin. (2) din Codul fiscal, persoana impozabila stabilita in Romania poate beneficia de rambursarea taxei pe valoarea adaugata aferente importurilor si achizitiilor de bunuri/servicii, efectuate in alt stat membru, denumit in continuare stat membru de rambursare, in conditiile si conform procedurilor stabilite de legislatia statului respectiv, care transpune prevederile Directivei 2008/9/CE si ale Directivei 2010/66/UE.
  (2) Dreptul la rambursarea taxei aferente achizitiilor este determinat conform legislatiei din statul membru de rambursare.
  (3) Pentru a fi eligibila pentru rambursare in statul membru de rambursare, o persoana impozabila stabilita in Romania trebuie sa efectueze operatiuni care dau dreptul de deducere in Romania. In cazul in care o persoana impozabila efectueaza in Romania atat operatiuni care dau drept de deducere, cat si operatiuni care nu dau drept de deducere, statul membru de rambursare poate rambursa numai acea parte din TVA rambursabila care corespunde operatiunilor cu drept de deducere.
  (4) Pentru a obtine o rambursare a TVA in statul membru de rambursare, persoana impozabila stabilita in Romania adreseaza o cerere de rambursare pe cale electronica statului membru respectiv pe care o inainteaza organului fiscal competent din Romania, prin intermediul portalului electronic pus la dispozitie de acesta. Organul fiscal competent din Romania va transmite electronic autoritatii competente din statul membru de rambursare cererea de rambursare completata corespunzator.
  (5) Cererea de rambursare trebuie sa cuprinda:
  a) numele si adresa completa ale solicitantului;
  b) o adresa de contact pe cale electronica;
  c) descrierea activitatii economice a solicitantului pentru care sunt achizitionate bunurile si serviciile;
  d) perioada de rambursare acoperita de cerere;
  e) o declaratie din partea solicitantului ca nu a livrat bunuri si nu a prestat servicii considerate ca fiind livrate/prestate pe teritoriul statului membru de rambursare pe parcursul perioadei de rambursare, cu exceptia serviciilor de transport si serviciilor auxiliare transportului, scutite in temeiul art. 144, 146, 148, 149, 151, 153, 159 sau 160 din Directiva 2006/112/CE si a livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii catre o persoana care are obligatia de a plati TVA in conformitate cu art. 194-197 si 199 din Directiva 2006/112/CE, astfel cum au fost transpuse in legislatia statutului membru de rambursare;
  f) codul de inregistrare in scopuri de TVA al solicitantului;
  g) datele contului bancar, inclusiv codurile IBAN si BIC.
  (6) In afara de informatiile mentionate la alin. (5), cererea de rambursare mai contine, pentru fiecare stat membru de rambursare si pentru fiecare factura sau document de import, urmatoarele informatii:
  a) numele si adresa completa ale furnizorului sau prestatorului;
  b) cu exceptia importurilor, codul de inregistrare in scopuri de TVA sau codul de inregistrare fiscala al furnizorului sau prestatorului, astfel cum au fost alocate de statul membru de rambursare;
  c) cu exceptia importurilor, prefixul statului membru de rambursare in conformitate cu codul ISO 3166-alfa 2, cu exceptia Greciei care utilizeaza prefixul "EL";
  d) data si numarul facturii sau documentului de import;
  e) baza impozabila si cuantumul TVA exprimate in moneda statului membru de rambursare;
  f) cuantumul TVA deductibil, exprimat in moneda statului membru de rambursare;
  g) dupa caz, partea de TVA deductibila calculata in conformitate cu alin. (3) si exprimata ca procent;
  h) natura bunurilor si a serviciilor achizitionate.
  (7) In cererea de rambursare natura bunurilor si a serviciilor achizitionate se descrie conform codurilor prevazute la pct. 72 alin. (9).
  (8) In cazul in care, ulterior depunerii cererii de rambursare, pro rata de deducere este modificata conform art. 300 alin. (8) din Codul fiscal, solicitantul procedeaza la rectificarea sumei solicitate sau deja rambursate. Rectificarea se efectueaza printr-o cerere de rambursare pe parcursul anului calendaristic care urmeaza perioadei de rambursare in cauza sau, in cazul in care solicitantul nu inainteaza nicio cerere de rambursare pe parcursul respectivului an calendaristic, printr-o declaratie separata trimisa prin intermediul portalului electronic creat de Romania.
  (9) Cererea de rambursare se refera la urmatoarele:
  a) achizitii de bunuri sau servicii care au fost facturate pe parcursul perioadei de rambursare, cu conditia ca TVA sa fi devenit exigibila inaintea sau la momentul facturarii sau pentru care TVA a devenit exigibila pe parcursul perioadei de rambursare, cu conditia ca achizitiile sa fi fost facturate inainte ca TVA sa devina exigibila;
  b) importul de bunuri efectuat pe parcursul perioadei de rambursare.
  (10) Pe langa operatiunile mentionate la alin. (9), cererea de rambursare poate sa se refere, de asemenea, la facturi sau documente de import care nu au fost acoperite de cererile de rambursare precedente si care privesc operatiuni finalizate pe parcursul anului calendaristic in cauza.
  (11) Cererea de rambursare este transmisa electronic organului fiscal competent din Romania prin intermediul portalului electronic pus la dispozitie de acesta, cel tarziu pana la data de 30 septembrie a anului calendaristic care urmeaza perioadei de rambursare. Organul fiscal competent din Romania va trimite solicitantului, de indata, o confirmare electronica de primire a cererii.
  (12) Perioada de rambursare este de maximum un an calendaristic si de minimum 3 luni calendaristice. Cererile de rambursare pot insa viza o perioada mai mica de 3 luni, in cazul in care aceasta reprezinta perioada ramasa pana la sfarsitul anului calendaristic.
  (13) In cazul in care cererea de rambursare vizeaza o perioada de rambursare mai mica de un an calendaristic, dar mai mare de 3 luni, cuantumul TVA pentru care se solicita o rambursare nu poate fi mai mic de 400 euro sau echivalentul acestei sume in moneda nationala a statului de rambursare.
  (14) In cazul in care cererea de rambursare se refera la o perioada de rambursare de un an calendaristic sau la perioada ramasa dintr-un an calendaristic, cuantumul TVA nu poate fi mai mic de 50 euro sau echivalentul acestei sume in moneda nationala a statului de rambursare.
  (15) Organul fiscal competent din Romania nu inainteaza cererea statului membru de rambursare in cazul in care, pe parcursul perioadei de rambursare, solicitantul se incadreaza in oricare dintre situatiile urmatoare:
  a) nu este persoana impozabila in sensul TVA;
  b) efectueaza numai livrari de bunuri sau prestari de servicii care sunt scutite de TVA fara drept de deducere in temeiul art. 292 din Codul fiscal;
  c) beneficiaza de scutirea pentru intreprinderi mici prevazuta la art. 310 din Codul fiscal.
  (16) Organul fiscal competent din Romania ii comunica solicitantului, pe cale electronica, decizia pe care a luat-o in temeiul alin. (15).
  (17) Contestatiile impotriva deciziilor de respingere a unor cereri de rambursare pot fi depuse de solicitant in conformitate cu legislatia statului membru de rambursare. In cazul in care absenta unei decizii privind o cerere de rambursare in termenele stabilite de Directiva 2008/9/CE nu este considerata, conform legislatiei statului membru de rambursare, ca fiind echivalenta unei aprobari sau unui refuz, solicitantul poate recurge la orice proceduri administrative sau judiciare prevazute de legislatia statului membru de rambursare. In cazul in care nu sunt prevazute astfel de proceduri, absenta unei decizii privind o cerere de rambursare in termenele stabilite de Directiva 2008/9/CE este considerata ca fiind echivalenta respingerii cererii.
  74. (1) In baza art. 302 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal persoana impozabila neinregistrata si care nu este obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA in Romania, nestabilita pe teritoriul Uniunii Europene, poate solicita rambursarea taxei aferente importurilor si achizitiilor de bunuri mobile corporale si de servicii, efectuate in Romania. Taxa pe valoarea adaugata se ramburseaza de catre Romania, daca persoana impozabila respectiva indeplineste urmatoarele conditii:
  a) pe parcursul perioadei de rambursare nu a avut in Romania sediul activitatii sale economice sau un sediu fix de la care sa fi efectuat operatiuni economice sau, in lipsa unor astfel de sedii fixe, domiciliul sau resedinta sa obisnuita;
  b) pe parcursul perioadei de rambursare nu a livrat bunuri si nu a prestat servicii considerate ca fiind livrate/prestate pe teritoriul Romaniei, cu exceptia urmatoarelor operatiuni:
  1. prestarea de servicii de transport si de servicii auxiliare acestora, scutite in temeiul art. 294 alin. (1) lit. c)-n), art. 295 alin. (1) lit. c) si art. 296 din Codul fiscal;
  2. livrarea de bunuri si prestarea de servicii catre o persoana care are obligatia de a plati TVA in conformitate cu art. 307 alin. (2)-(6) din Codul fiscal.
  (2) Nu se va acorda rambursarea pentru:
  a) taxa pe valoarea adaugata care, conform Codului fiscal, a fost facturata incorect;
  b) taxa pe valoarea adaugata facturata pentru livrari de bunuri care sunt sau pot fi scutite in temeiul art. 294, 295 si 296 din Codul fiscal;
  c) taxa pe valoarea adaugata aferenta achizitiilor de bunuri/servicii pentru a caror livrare/prestare nu se acorda in Romania deducerea taxei in conditiile art. 297, 298 si 299 din Codul fiscal;
  d) taxa pe valoarea adaugata care, conform Codului fiscal, a fost facturata ulterior inregistrarii in Romania in scopuri de TVA a respectivei persoane impozabile, pentru care se aplica prevederile art. 301 din Codul fiscal.
  (3) Rambursarea prevazuta la alin. (1) se acorda pentru:
  a) operatiuni rezultate din activitati economice pentru care locul livrarii/prestarii se considera ca fiind in afara Romaniei, daca taxa ar fi deductibila, in cazul in care aceste operatiuni ar fi fost realizate in Romania;
  b) operatiuni efectuate catre o persoana care are obligatia de a plati TVA in conformitate cu art. 307 alin. (2)-(6) din Codul fiscal.
  (4) Perioada pentru care se ramburseaza taxa pe valoarea adaugata este de maximum un an calendaristic si de minimum 3 luni calendaristice. Cererile de rambursare pot insa viza o perioada mai mica de 3 luni, in cazul in care aceasta reprezinta perioada ramasa pana la sfarsitul anului calendaristic.
  (5) Pentru a indeplini conditiile pentru rambursare, orice persoana impozabila prevazuta la alin. (3) trebuie sa desemneze un reprezentant in Romania in scopul rambursarii.
  (6) Reprezentantul prevazut la alin. (5) actioneaza in numele si in contul persoanei impozabile pe care o reprezinta si este tinut raspunzator individual si in solidar alaturi de persoana impozabila prevazuta la alin. (3) pentru obligatiile si drepturile persoanei impozabile cu privire la cererea de rambursare.
  (7) Reprezentantul trebuie sa indeplineasca urmatoarele obligatii, in numele si in contul solicitantului:
  a) sa depuna la organele fiscale competente o cerere pe modelul stabilit de Ministerul Finantelor Publice, anexand toate facturile si/sau documentele de import in original, care sa evidentieze taxa a carei rambursare se solicita;
  b) sa prezinte documente din care sa rezulte ca solicitantul este angajat intr-o activitate economica ce i-ar conferi acestuia calitatea de persoana impozabila in conditiile art. 269 din Codul fiscal, daca ar fi stabilita in Romania. Prin exceptie, in cazul in care organele fiscale competente detin deja o astfel de dovada, nu este obligatoriu ca persoana impozabila sa aduca noi dovezi pe o perioada de un an de la data prezentarii respectivelor dovezi;
  c) sa prezinte o declaratie scrisa a solicitantului ca in perioada la care se refera cererea de rambursare persoana respectiva nu a efectuat livrari de bunuri sau prestari de servicii ce au avut loc sau au fost considerate ca avand loc in Romania, cu exceptia, dupa caz, a serviciilor prevazute la alin. (2).
  (8) Pentru a se asigura ca o cerere de rambursare este justificata si pentru a preveni fraudele, organele fiscale competente pot solicita reprezentantului ce solicita o rambursare conform art. 302 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal informatii sau documente suplimentare.
  (9) Cererea de rambursare prevazuta la alin. (7) lit. a) este aferenta facturilor pentru achizitionarea de bunuri sau servicii sau documentelor pentru importuri efectuate in perioada prevazuta la alin. (1), dar poate fi aferenta si facturilor sau documentelor de import necuprinse inca in cererile anterioare, in masura in care aceste facturi sau documente de import sunt aferente operatiunilor incheiate in anul calendaristic la care se refera cererea.
  (10) Cererea de rambursare prevazuta la alin. (7) lit. a) trebuie depusa la autoritatea fiscala competenta in termen de maximum 9 luni de la sfarsitul anului calendaristic in care taxa devine exigibila.
  (11) Daca o cerere se refera la o perioada:
  a) mai scurta decat un an calendaristic, dar nu mai mica de 3 luni, suma pentru care se solicita rambursarea nu poate fi mai mica decat echivalentul in lei a 400 euro, determinat pe baza cursului de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil la data de 1 ianuarie 2010;
  b) de un an calendaristic sau perioada ramasa dintr-un an calendaristic, suma pentru care se solicita rambursarea nu poate fi mai mica decat echivalentul in lei a 50 euro, determinat pe baza cursului de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil la data de 1 ianuarie 2010.
  (12) Decizia privind cererea de rambursare se emite in termen de 6 luni de la data la care cererea, insotita de documentele necesare pentru analizarea cererii, se primeste de organele fiscale competente. In cazul in care rambursarea este respinsa partial sau in totalitate, organele fiscale competente vor prezenta motivele respingerii cererii. Decizia poate fi contestata potrivit prevederilor legale in vigoare din Romania.
  (13) Rambursarile se efectueaza in lei intr-un cont deschis in Romania si indicat de reprezentant. Orice comisioane bancare se vor suporta de catre solicitant.
  (14) Organele fiscale competente vor marca documentatia anexata la o cerere de rambursare pentru a impiedica utilizarea acestora pentru o alta cerere. Organele fiscale competente vor returna aceasta documentatie reprezentantului in termen de o luna de la data deciziei prevazute la alin. (12).
  (15) Atunci cand s-a obtinut o rambursare in mod fraudulos sau printr-o eroare oarecare, organele fiscale competente vor proceda direct la recuperarea sumelor platite in mod eronat si a oricaror accesorii aferente de la imputernicit.
  (16) In cazul cererilor frauduloase, organele fiscale competente vor respinge persoanei impozabile respective orice alta rambursare pe o perioada de 10 ani de la data depunerii cererii frauduloase.
  (17) La cererea unei persoane impozabile stabilite in Romania, care doreste sa solicite rambursarea taxei intr-un stat tert, organele fiscale competente vor emite un certificat din care sa rezulte ca persoana respectiva este persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 316 din Codul fiscal.
  (18) Persoana impozabila neinregistrata si care nu este obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA si nu este stabilita pe teritoriul Uniunii Europene poate solicita rambursarea taxei daca, in conformitate cu legile tarii unde este stabilita, o persoana impozabila stabilita in Romania ar avea acelasi drept de rambursare in ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata sau alte impozite/taxe similare aplicate in tara respectiva, fapt dovedit prin existenta unor acorduri/declaratii de reciprocitate semnate de reprezentantii autoritatilor competente din Romania si din tara solicitantului. In vederea semnarii unor astfel de acorduri/declaratii, autoritatile competente ale tarilor interesate trebuie sa se adreseze Ministerului Finantelor Publice. Tarile cu care Romania a semnat acorduri/declaratii de reciprocitate in ceea ce priveste rambursarea taxei pe valoarea adaugata vor fi publicate pe pagina de internet a Ministerului Finantelor Publice.
  (19) Prevederile alin. (1)-(18) transpun Directiva 86/560/CEE, a treisprezecea directiva a Consiliului din 17 noiembrie 1986 privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri - Sisteme de restituire a taxei pe valoarea adaugata persoanelor impozabile care nu sunt stabilite pe teritoriul Comunitatii, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene, seria L, nr. 326 din 21 noiembrie 1986.
  75. (1) Pentru a avea dreptul la rambursare, persoana prevazuta la art. 302 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal va indeplini urmatoarele obligatii:
  a) va depune la organele fiscale competente o cerere pe modelul stabilit de Ministerul Finantelor Publice;
  b) va anexa factura si - dupa caz - documentele de import, in original, sau orice alt document care sa evidentieze taxa achitata de aceasta persoana pentru achizitia a carei rambursare se solicita;
  c) va prezenta dovezi asupra faptului ca mijlocul de transport:
  1. a facut obiectul unei livrari intracomunitare scutite de taxa in conditiile art. 294 alin. (2) din Codul fiscal;
  2. era un mijloc de transport nou, in conditiile art. 266 alin. (3) din Codul fiscal, la momentul livrarii, fapt care rezulta din documentele prevazute la lit. b).
  (2) Rambursarea se efectueaza in termenul prevazut de normele procedurale in vigoare, care incepe sa curga de la data depunerii cererii si a tuturor documentelor mentionate la alin. (1) lit. b) la organele fiscale competente. Rambursarea se va efectua in lei intr-un cont din Romania indicat de persoana prevazuta la alin. (1).
  (3) Organele fiscale competente vor marca factura, documentul de import sau orice alt document anexat la o cerere de rambursare pentru a impiedica utilizarea acestora pentru o alta cerere si vor returna aceste documente solicitantului.
  (4) In cazul in care rambursarea este respinsa partial sau in totalitate, organele fiscale competente vor prezenta motivele respingerii cererii. Decizia poate fi contestata potrivit prevederilor legale in vigoare din Romania.
  76. (1) Pentru a avea dreptul la rambursare, persoana impozabila stabilita in Romania, neinregistrata si care nu este obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA, prevazuta la art. 302 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, va indeplini urmatoarele obligatii:
  a) va depune la organele fiscale competente o cerere pe modelul stabilit prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala;
  b) va anexa toate facturile si - dupa caz - documentele de import, in original, sau orice alt document care sa evidentieze taxa datorata sau achitata de aceasta persoana pentru achizitiile efectuate pentru care se solicita rambursarea;
  c) va prezenta documente din care sa rezulte ca taxa prevazuta la lit. b) este aferenta operatiunilor ce dau drept de deducere a taxei in conditiile art. 297 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal.
  (2) Rambursarea se efectueaza in termenul prevazut de normele procedurale in vigoare, care incepe sa curga de la data depunerii cererii si a tuturor documentelor mentionate la alin. (1) lit. b) la organele fiscale competente. Rambursarea se va efectua in lei intr-un cont din Romania indicat de persoana prevazuta la alin. (1) si orice comisioane bancare vor cadea in sarcina solicitantului.
  (3) Organele fiscale competente vor marca documentatia anexata la cererea de rambursare pentru a impiedica utilizarea acestora pentru o alta cerere si vor returna aceste documente solicitantului.
  (4) In cazul in care rambursarea este respinsa partial sau in totalitate, organele fiscale competente vor prezenta motivele respingerii cererii. Decizia poate fi contestata potrivit prevederilor legale in vigoare din Romania.
  SUBSECTIUNEA a 2-a
  Rambursarile de taxa catre persoane impozabile inregistrate in scopuri de TVA, conform art. 316 din Codul fiscal
  77. Prevederile art. 303 alin. (8) din Codul fiscal se aplica inclusiv pentru cererile de rambursare, respectiv deconturile de TVA cu optiune de rambursare, depuse anterior datei de 1 ianuarie 2016 si care sunt in curs de solutionare la aceasta data.
  SECTIUNEA a 7-a
  Ajustarea taxei deductibile in cazul achizitiilor de servicii si bunuri, altele decat bunurile de capital
  78. (1) In situatia in care intervin situatiile prevazute la art. 304 alin. (1) din Codul fiscal, se ajusteaza taxa pe valoarea adaugata deductibila aferenta serviciilor neutilizate, bunurilor de natura stocurilor, activelor corporale fixe in curs de executie. Ajustarea reprezinta exercitarea dreptului de deducere, atunci cand persoana impozabila castiga dreptul de deducere potrivit legii, denumita in continuare ajustare pozitiva, sau anularea totala sau partiala a deducerii exercitate initial in situatia in care persoana impozabila pierde potrivit legii dreptul de deducere, denumita in continuare ajustare negativa. Ajustarea se evidentiaza in decontul de taxa aferent perioadei fiscale in care a intervenit evenimentul care a generat ajustarea.
  (2) In sensul alin. (1), prin servicii neutilizate se intelege imobilizarile necorporale care nu sunt complet amortizate la momentul la care intervine obligatia sau dreptul de ajustare a taxei. Serviciile de alta natura se considera utilizate in perioada fiscala in care au fost achizitionate. Ajustarea se efectueaza in cazul serviciilor neutilizate numai pentru taxa aferenta valorii ramase neamortizate.
  (3) Nu se efectueaza ajustarea taxei deductibile:
  a) in situatia in care are loc o livrare/prestare catre sine efectuata de persoana impozabila conform art. 270 alin. (4) sau art. 271 alin. (4) din Codul fiscal;
  b) in situatiile prevazute la art. 304 alin. (2) din Codul fiscal.
  (4) In baza prevederilor art. 304 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, atunci cand deducerea este mai mare sau mai mica decat cea pe care persoana impozabila avea dreptul sa o opereze, ca urmare a unor erori, persoana impozabila poate sa realizeze o ajustare pozitiva, respectiv este obligata sa realizeze o ajustare negativa a taxei, dupa caz, aferenta bunurilor si serviciilor prevazute la alin. (1), constatate pe baza de inventariere.
  (5) Conform art. 304 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, persoana impozabila realizeaza o ajustare negativa sau pozitiva, dupa caz, a taxei deductibile aferente bunurilor si serviciilor prevazute la alin. (1), in situatii precum:
  a) cazurile prevazute la art. 287 lit. a)-c) si e) din Codul fiscal;
  b) cand pro rata definitiva, calculata la sfarsitul anului, difera de pro rata provizorie utilizata in cursul anului.
  (6) In baza art. 304 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, persoana impozabila realizeaza o ajustare pozitiva sau, dupa caz, trebuie sa efectueze o ajustare negativa a taxei deductibile in situatii precum:
  a) bunuri lipsa in gestiune din alte cauze decat cele prevazute la art. 304 alin. (2) din Codul fiscal. In cazul bunurilor lipsa din gestiune care sunt imputate, sumele imputate nu sunt considerate contravaloarea unor operatiuni in sfera de aplicare a TVA, indiferent daca pentru acestea este sau nu obligatorie ajustarea taxei;
  b) alocarea de bunuri/servicii pentru operatiuni care nu dau drept de deducere si ulterior alocarea acestora pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere, precum si alocarea de bunuri/servicii pentru operatiuni care dau drept de deducere si ulterior alocarea acestora pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere;
  c) inregistrarea in scopuri de TVA a persoanei impozabile care a aplicat regimul special de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal, precum si anularea inregistrarii in scopuri de TVA a persoanei impozabile ca urmare a prevederilor art. 316 alin. (11) lit. f) si g) din Codul fiscal.
  (7) In cazul bunurilor/serviciilor prevazute la alin. (1) achizitionate de persoane impozabile care aplica sistemul TVA la incasare, altele decat achizitiile intracomunitare de bunuri, importurile si achizitiile de bunuri/servicii pentru care se aplica taxare inversa potrivit prevederilor art. 307 alin. (2)-(6) sau art. 331 din Codul fiscal, precum si cele achizitionate de beneficiari de la persoane impozabile care aplica sistemul TVA la incasare, altele decat cele prevazute la art. 282 alin. (6) lit. a)-d) din Codul fiscal, se realizeaza ajustari pozitive sau negative, dupa caz, in situatiile prevazute la art. 304 alin. (1) din Codul fiscal, la data la care intervine evenimentul care genereaza ajustarea, pentru taxa deductibila, respectiv pentru taxa care a fost platita furnizorului/prestatorului. In situatia in care la data la care intervine evenimentul care genereaza ajustarea nu a fost achitata integral taxa aferenta achizitiei, pe masura ce se plateste diferenta de taxa, persoana impozabila isi exercita dreptul de deducere a taxei respective, cu exceptia situatiei in care la data platii bunurile/serviciile nu sunt utilizate pentru operatiuni care dau drept de deducere a taxei. Taxa aferenta achizitiilor intracomunitare de bunuri, importurilor si achizitiilor de bunuri/servicii pentru care se aplica taxare inversa potrivit prevederilor art. 307 alin. (2)-(6) sau art. 331 din Codul fiscal, efectuate de persoane impozabile care aplica sistemul TVA la incasare, precum si taxa aferenta achizitiilor de bunuri/servicii prevazute la art. 282 alin. (6) lit. a)-d) din Codul fiscal efectuate de beneficiari de la persoane impozabile care aplica sistemul TVA la incasare se ajusteaza, daca intervin situatiile de la art. 304 alin. (1) din Codul fiscal, indiferent daca sunt aferente unor facturi neachitate total sau partial.
  (8) In cazul in care persoana impozabila care aplica regimul special de scutire, prevazut la art. 310 din Codul fiscal se inregistreaza potrivit legii in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal precum si in cazul in care persoana inregistrata in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal solicita scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA, conform art. 310 alin. (7) din Codul fiscal, se aplica ajustarile de taxa prevazute la pct. 83 si 84. Persoanele care aplica sistemul TVA la incasare, precum si cele care au achizitionat bunuri/servicii de la persoane impozabile care aplica sistemul TVA si trec la regimul special de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal aplica in mod corespunzator prevederile alin. (7).
  (9) In cazul persoanelor impozabile a caror inregistrare in scopuri de TVA a fost anulata de organele fiscale competente, conform art. 316 alin. (11) lit. a)-e) si h) din Codul fiscal, nu se fac ajustari ale taxei aferente bunurilor prevazute la alin. (1), fiind supuse obligatiei de plata a TVA colectate conform art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal.
  (10) In sensul art. 304 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, persoana impozabila nu are obligatia ajustarii taxei deductibile in cazul bunurilor de natura celor prevazute la alin. (1) distruse, pierdute sau furate, in conditiile in care aceste situatii sunt demonstrate sau confirmate in mod corespunzator, in situatii cum ar fi, de exemplu, urmatoarele, dar fara a se limita la acestea:
  a) calamitatile naturale si cauzele de forta majora, demonstrate sau confirmate in mod corespunzator;
  b) furtul bunurilor demonstrat pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare;
  c) contractele de leasing financiar avand ca obiect bunuri mobile corporale, altele decat bunurile de capital, care se reziliaza, iar bunurile nu sunt restituite de utilizator in termenul prevazut in contract, caz in care locatorul/finantatorul nu are obligatia sa efectueze ajustari ale taxei deduse daca face dovada ca a initiat si a efectuat demersuri pentru recuperarea bunului, indiferent daca la finalizarea acestor demersuri bunul este sau nu recuperat de catre societatea de leasing;
  d) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate si pentru care se face dovada distrugerii;
  e) pierderile tehnologice sau, dupa caz, alte consumuri proprii, caz in care persoana impozabila nu are obligatia ajustarii taxei in limitele stabilite potrivit legii ori, in lipsa acestora, in limitele stabilite de persoana impozabila in norma proprie de consum. In cazul depasirii limitelor privind normele tehnologice ori consumurile proprii, se ajusteaza taxa aferenta depasirii acestora. Prin exceptie, in cazul societatilor de distributie a energiei electrice, nu se face ajustarea taxei pentru cantitatile de energie electrica consumate la nivelul normei proprii de consum tehnologic sau, in lipsa acesteia, la nivelul normei aprobate de catre Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei pentru fiecare societate de distributie a energiei electrice, care include si consumul propriu comercial;
  f) perisabilitatile, in limitele stabilite prin lege.
  (11) Situatiile mentionate la alin. (10) nu sunt exhaustive, in orice alta situatie in care persoana impozabila aduce suficiente dovezi ca bunurile sunt distruse, pierdute sau furate, nu are obligatia ajustarii taxei. De asemenea, situatiile mentionate la alin. (9) pot fi aplicate cumulativ, de exemplu, pentru un stoc de produse exista o pierdere datorata unor perisabilitati, dar stocul respectiv poate fi distrus ca urmare a degradarii calitative, ceea ce conduce la neajustarea taxei.
  (12) Obligatia de a demonstra sau confirma in mod corespunzator ca bunurile au fost distruse, pierdute sau furate, in sensul art. 304 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, revine persoanei impozabile. In situatia in care organele de inspectie fiscala nu considera suficiente dovezile furnizate de persoana impozabila, acestea pot obliga persoana respectiva sa efectueze ajustarea taxei. Conform principiului proportionalitatii, organele fiscale nu pot solicita persoanei impozabile mai mult decat ceea ce este necesar pentru dovedirea incidentului care a condus la pierderea, distrugerea sau furtul bunului, astfel incat sarcina persoanei impozabile sa nu devina practic imposibila sau extrem de dificila.
  (13) Ajustarea se efectueaza in functie de cota de taxa in vigoare la data achizitiei bunurilor/serviciilor prevazute la alin. (1). In situatia in care nu se poate determina cota de la data achizitiei se efectueaza ajustarea utilizand cota de taxa in vigoare la data la care intervine obligatia/dreptul de ajustare.
  SECTIUNEA a 8-a
  Ajustarea taxei deductibile in cazul bunurilor de capital
  79. (1) In perioada de ajustare prevazuta la art. 305 alin. (2) din Codul fiscal, in situatia in care intervin situatiile prevazute la art. 305 alin. (4) din Codul fiscal, se ajusteaza taxa pe valoarea adaugata deductibila aferenta bunurilor de capital si se evidentiaza in decontul de taxa aferent perioadei fiscale in care a intervenit evenimentul care a generat ajustarea. Ajustarea reprezinta exercitarea dreptului de deducere, atunci cand persoana impozabila castiga dreptul de deducere potrivit legii, denumita in continuare ajustare pozitiva, sau anularea totala sau partiala a deducerii exercitate in situatia in care persoana impozabila pierde potrivit legii dreptul de deducere, denumita in continuare ajustare negativa. Numarul ajustarilor poate fi nelimitat, acesta depinzand de modificarea destinatiei bunului respectiv in perioada de ajustare, respectiv pentru operatiuni care dau sau nu drept de deducere. Dupa expirarea perioadei de ajustare nu se mai fac ajustari ale taxei deductibile aferente bunurilor de capital.
  (2) In vederea ajustarii taxei deductibile aferente bunurilor de capital, persoanele impozabile sunt obligate sa tina un registru al bunurilor de capital, in care sa evidentieze pentru fiecare bun de capital, astfel cum este definit la art. 305 alin. (1) din Codul fiscal, urmatoarele informatii:
  a) data achizitiei, fabricarii, finalizarii construirii sau transformarii/modernizarii;
  b) valoarea (baza de impozitare) bunului de capital;
  c) taxa deductibila aferenta bunului de capital;
  d) taxa dedusa;
  e) ajustarile efectuate conform art. 305 alin. (4) din Codul fiscal.
  (3) Prevederile art. 305 din Codul fiscal si ale prezentului punct se aplica si de catre persoanele impozabile care efectueaza operatiuni imobiliare constand in operatiuni de livrare, inchiriere, leasing, arendare, concesionare si alte operatiuni similare, efectuate in legatura cu bunurile imobile.
  (4) In sensul art. 305 alin. (9) din Codul fiscal, nu se efectueaza ajustarea taxei deductibile aferente bunurilor de capital in situatia in care suma care ar rezulta ca urmare a fiecarei ajustari aferente unui bun de capital este mai mica de 1.000 lei.
  (5) In cazul bunurilor de capital pentru care persoana impozabila a aplicat prevederile art. 297 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, perioada de ajustare incepe la data prevazuta la art. 305 alin. (3) din Codul fiscal.
  (6) Ajustarea taxei deductibile aferente bunurilor de capital care fac obiectul inchirierii, leasingului, concesionarii sau oricarei alte metode de punere a acestora la dispozitia unei persoane, se efectueaza de catre persoana care inchiriaza, da in leasing ori pune la dispozitia altei persoane bunurile respective, cu exceptia situatiei prevazute la alin. (7). Data la care bunul de capital se considera achizitionat din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata de locatar/utilizator este data la care se face transferul dreptului de proprietate de catre locator/finantator. Pentru taxa aferenta achizitiei bunurilor de capital care au fost cumparate de locatar/utilizator printr-un contract de leasing, perioada de ajustare incepe la data de 1 ianuarie a anului in care a avut loc transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, dar ajustarea se efectueaza pentru suma integrala a taxei deductibile aferente bunurilor de capital, inclusiv pentru taxa platita sau datorata inainte de data transferului dreptului de proprietate.
  (7) In aplicarea art. 305 din Codul fiscal, prin bun imobil se intelege bunurile definite la art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal. Fiecare transformare sau modernizare a unui bun imobil ori a unei parti a acestuia, in conditiile prevazute la art. 305 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, reprezinta bun de capital al persoanei care este proprietara bunului sau al persoanei la dispozitia careia este pus bunul imobil sau o parte a acestuia, in situatia in care lucrarile de transformare ori modernizare sunt efectuate de catre aceasta persoana. In situatia in care valoarea fiecarei transformari sau modernizari nu depaseste 20% din valoarea totala dupa transformarea ori modernizarea bunului imobil sau a partii de bun imobil, nu se efectueaza ajustari privind taxa pe valoarea adaugata conform art. 304 sau 305 din Codul fiscal. In sensul prezentelor norme metodologice sunt luate in considerare operatiunile de transformare sau modernizare care conduc la majorarea valorii bunului imobil. In scopul calcularii acestei depasiri se vor avea in vedere valorile reevaluate ale bunurilor respective, asa cum sunt inregistrate in contabilitate, sau, in cazul in care bunurile apartin unor persoane care nu sunt obligate sa conduca evidenta contabila, se va avea in vedere valoarea bunului imobil inainte si dupa transformare/ modernizare stabilita prin raport de expertiza. In cazul in care transformarile/modernizarile sunt realizate de persoana careia ia fost pus la dispozitie bunul imobil, pentru determinarea valorii totale dupa transformarea ori modernizarea bunului imobil sau a partii de bun imobil, este necesar ca persoana respectiva sa obtina de la persoana care i-a pus bunul la dispozitie care este valoarea bunului imobil, sau a partii din bunul imobil, reevaluate, asa cum sunt inregistrate in contabilitate, inainte de efectuarea acestor lucrari. Daca persoana care a pus bunul imobil la dispozitie este o persoana fizica neimpozabila sau alta persoana care nu este obligata sa conduca evidenta contabila, persoana care utilizeaza bunul trebuie sa determine valoarea bunului imobil inainte si dupa transformare/modernizare stabilita prin raport de expertiza. Se considera ca bunurile sunt folosite pentru prima data dupa transformare ori modernizare, pentru transformarile sau modernizarile bunurilor de capital prevazute la art. 305 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, la data semnarii de catre beneficiar a procesului-verbal de receptie definitiva a lucrarilor de transformare a constructiei in cauza. Prin proces-verbal de receptie definitiva se intelege procesul-verbal de receptie la terminarea lucrarilor. In cazul lucrarilor de transformare in regie proprie a unei constructii, data primei utilizari a bunului dupa transformare este data documentului pe baza caruia este majorata valoarea activului corporal fix cu valoarea transformarii respective.
  (8) Ajustarea taxei deductibile in situatiile prevazute la art. 305 alin. (4) lit. a), c) si d) din Codul fiscal se realizeaza pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, incluzand anul in care apare evenimentul care genereaza ajustarea si proportional cu partea din bunul de capital utilizata in aceste scopuri, fiind de pana la o cincime ori, dupa caz, o douazecime pe an, fiind operata in decontul de TVA aferent perioadei fiscale in care apare evenimentul care genereaza ajustarea. Daca la achizitia bunului de capital a fost aplicata pro rata, se pot aplica prevederile alin. (16).
  (9) Ajustarea taxei deductibile aferente bunurilor de capital, conform art. 305 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, se efectueaza in cazul in care furnizorul ajusteaza baza de impozitare conform art. 287 lit. a)-c) din Codul fiscal. Ajustarea se efectueaza in perioada fiscala in care apar situatiile prevazute la art. 287 lit. a)-c) din Codul fiscal, pe baza facturii emise de furnizor.
  (10) In situatia in care bunul de capital isi inceteaza existenta ca urmare a unei lipse din gestiune, in alte cazuri decat cele prevazute la art. 305 alin. (4) lit. d) pct. 1 si 2 din Codul fiscal, se ajusteaza deducerea initiala a taxei conform prevederilor art. 305 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal. In cazul bunurilor lipsa din gestiune, altele decat cele prevazute la art. 305 alin. (4) lit. d) pct. 1 si 2 din Codul fiscal, care sunt imputate, sumele imputate nu sunt considerate contravaloarea unor operatiuni in sfera de aplicare a TVA, indiferent daca pentru acestea este sau nu obligatorie ajustarea taxei.
  (11) In sensul art. 305 alin. (4) lit. d) pct. 2 din Codul fiscal, persoana impozabila nu are obligatia ajustarii taxei aferente bunurilor distruse, pierdute sau furate, in conditiile in care aceste situatii sunt demonstrate sau confirmate in mod corespunzator, in situatii cum ar fi, de exemplu, urmatoarele, dar fara a se limita la acestea:
  a) calamitati naturale si cauze de forta majora, demonstrate sau confirmate in mod corespunzator;
  b) furtul bunurilor, demonstrat pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare;
  c) contractele de leasing financiar avand ca obiect bunuri de capital, care se reziliaza, iar bunurile nu sunt restituite de utilizator in termenul prevazut in contract, caz in care locatorul/finantatorul nu are obligatia sa efectueze ajustari ale taxei deduse daca face dovada ca a initiat si a efectuat demersuri pentru recuperarea bunului, indiferent daca la finalizarea acestor demersuri bunul este sau nu recuperat de catre societatea de leasing.
  (12) Obligatia de a demonstra sau confirma in mod corespunzator ca bunurile au fost distruse, pierdute sau furate, in sensul art. 305 alin. (4) lit. d) pct. 2 din Codul fiscal, revine persoanei impozabile. In situatia in care organele de inspectie fiscala nu considera suficiente dovezile furnizate de persoana impozabila, acestea pot obliga persoana respectiva sa efectueze ajustarea taxei. Conform principiului proportionalitatii, organele fiscale nu pot solicita persoanei impozabile mai mult decat ceea ce este necesar pentru dovedirea incidentului care a condus la pierderea, distrugerea sau furtul bunului, astfel incat sarcina persoanei impozabile sa nu devina practic imposibila sau extrem de dificila.
  (13) In situatia in care in cursul perioadei de ajustare prevazute la art. 305 alin. (2) din Codul fiscal expira contractul de inchiriere, leasing, concesionare sau orice alt tip de contract prin care bunul imobil ori o parte a acestuia a fost pus/pusa la dispozitia altei persoane si bunul de capital este restituit proprietarului sau persoanei care a pus bunul la dispozitie, se considera ca bunul de capital constand in modernizarile/ transformarile efectuate conform alin. (7) isi inceteaza existenta in cadrul activitatii economice a persoanei impozabile care a utilizat bunul respectiv, conform art. 305 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal. Ajustarea deducerii aferente operatiunilor de transformare sau modernizare se realizeaza pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, incluzand anul in care bunul este restituit proprietarului, in conformitate cu prevederile art. 305 alin. (5) lit. c) din Codul fiscal. Daca lucrarile de modernizare/transformare sunt transferate cu titlu oneros proprietarului sau persoanei care a pus bunul la dispozitie, se aplica prevederile art. 305 alin. (4) lit. d) pct. 1 din Codul fiscal, respectiv nu se mai efectueaza ajustarea taxei.
  (14) In cazul persoanelor impozabile a caror inregistrare in scopuri de TVA a fost anulata de organele fiscale competente conform art. 316 alin. (11) lit. a)-e) si h) din Codul fiscal, se considera ca bunurile de capital nu sunt alocate unei activitati economice pe perioada in care nu au avut un cod valabil de TVA, fiind obligatorie ajustarea taxei conform art. 305 alin. (4) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal. Ajustarea se reflecta in ultimul decont de taxa depus pentru perioada fiscala in care a fost anulata inregistrarea in scopuri de TVA a persoanei impozabile. Dupa inregistrarea in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, persoanele impozabile pot ajusta taxa aferenta bunurilor de capital proportional cu perioada ramasa din perioada de ajustare, in conformitate cu prevederile art. 305 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal. In situatia bunurilor de capital livrate in cadrul procedurii de executare silita sau a celor achizitionate de la persoane impozabile aflate in procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, cu modificarile si completarile ulterioare, in regim de taxare, in perioada in care persoanele impozabile nu au avut un cod valabil de TVA, persoanele impozabile pot ajusta taxa aferenta acestora proportional cu perioada ramasa din perioada de ajustare, determinata in functie de anul in care a avut loc livrarea bunurilor respective. Ajustarea se reflecta in primul decont de taxa depus dupa inregistrarea in scopuri de TVA a persoanei impozabile sau, dupa caz, intr-un decont ulterior.
  (15) Exemple de ajustari:
  Exemplul nr. 1, pentru situatia prevazuta la art. 305 alin. (4) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal:
  O persoana impozabila a cumparat o cladire pentru activitatea sa economica la data de 10 august 2010 si a dedus TVA in suma de 5.000.000 lei la achizitia sa. In luna mai 2016, aceasta persoana decide sa livreze in regim de scutire cladirea. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2010 si pana in anul 2029 inclusiv. Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, respectiv 14 ani, si persoana respectiva trebuie sa restituie 14 douazecimi din TVA dedusa initial: 5.000.000 lei/20 x 14 = 3.500.000 lei ajustare negativa).
  Exemplul nr. 2 - pentru situatia prevazuta la art. 305 alin. (4) lit. a) pct. 2 din Codul fiscal:
  - O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 316 din Codul fiscal achizitioneaza un imobil in anul 2011 in vederea desfasurarii de operatiuni cu drept de deducere si deduce integral taxa pe valoarea adaugata la data achizitionarii in suma de 2.000.000 lei.
  - In anul 2016 inchiriaza 30% din suprafata imobilului in regim de scutire de taxa pe valoarea adaugata. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2011 si pana in anul 2030 inclusiv. Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, respectiv 15 ani, si persoana respectiva trebuie sa restituie 15 douazecimi din TVA dedusa initial, proportional cu suprafata inchiriata in regim de scutire (2.000.000 x 30%/20 x 15 = 450.000).
  - Daca in anul 2018, persoana impozabila renunta la inchirierea acestei parti de 30% din imobil in regim de scutire, vor fi efectuate ajustari pozitive pentru perioada ramasa din perioada de ajustare, respectiv 13 ani, astfel: 2.000.000 x 30%/20 x 13 = 390.000 lei ajustare pozitiva).
  - In cazul persoanei care a inchiriat spatiul comercial, aceasta a realizat o serie de lucrari de modernizare in anul 2016 a caror valoare a depasit 20% din partea din bunul imobil dupa modernizare, calculata aplicand procentul de ocupare de 30% la valoarea bunului imobil, reevaluat, asa cum este inregistrat in contabilitatea persoanei care este proprietarul bunului imobil, inainte de efectuarea acestor lucrari, la care se adauga contravaloarea lucrarilor de modernizare. In anul 2020 contractul de inchiriere este reziliat. Pentru lucrarea de modernizare pot exista doua variante:
  a) Daca persoana care a fost beneficiarul inchirierii bunului transfera cu plata contravaloarea modernizarii catre persoana de la care a inchiriat, nu se fac ajustari ale TVA deduse pentru modernizare, potrivit prevederilor art. 305 alin. (4) lit. d) pct. 1 din Codul fiscal, transferul fiind o operatiune taxabila;
  b) Daca modernizarea este transferata cu titlu gratuit de catre chirias catre persoana de la care a inchiriat bunul imobil, se considera ca bunul de capital (modernizarea) si-a incetat existenta in cadrul activitatii economice a chiriasului fiind necesara ajustarea TVA deduse pentru modernizare, corespunzator numarului de ani ramasi din perioada de ajustare, respectiv 16 ani.
  Persoana impozabila poate opta pentru ajustarea TVA in functie de pro rata conform prevederilor alin. (16).
  Exemplul nr. 3 - pentru situatia prevazuta la art. 305 alin. (4) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal:
  O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 316 din Codul fiscal construieste in anul 2016 o clinica medicala destinata atat operatiunilor scutite de TVA, cat si operatiunilor cu drept de deducere (de exemplu, chirurgie estetica), pentru care deduce integral taxa conform prevederilor art. 300 alin. (5) din Codul fiscal.
  La finalizarea investitiei, pe perioada de ajustare de 20 de ani, se vor efectua ajustari ale taxei deduse in functie de pro rata definitiva a fiecarui an, dupa modelul de la alin. (12).
  Exemplul nr. 4
  O societate detine un imobil care a fost construit in anul 2009, TVA dedus pentru achizitia de bunuri/servicii necesare construirii imobilului fiind de 6 milioane lei. In perioada 2009-2015 bunul imobil a fost utilizat exclusiv pentru operatiuni taxabile. In anul 2016, se inchiriaza o parte din bunul imobil reprezentand cca. 40% din suprafata acestuia, in regim de scutire de TVA. La determinarea suprafetei de 40% au fost luate in calcul si suprafetele aferente garajelor subterane si locurilor de parcare supraterane. Persoana respectiva trebuie sa ajusteze in anul 2016 taxa dedusa initial, proportional cu suprafata de 40% inchiriata in regim de scutire. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2009 si pana la finele anului 2028. Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, la schimbarea destinatiei unei parti din cladire, astfel:
  - pentru perioada 2009-2015, persoana impozabila nu ajusteaza taxa dedusa initial aferenta acestor ani;
  - pentru perioada ramasa, 2016-2028 = 13 ani, taxa se ajusteaza astfel:
  - 6.000.000 lei x 40% = 2.400.000 lei, reprezinta partea de TVA supusa ajustarii. Ajustarea se face proportional cu perioada ramasa din perioada de ajustare astfel: 2.400.000/20 x 13 = 1.560.000 lei taxa de ajustat (ajustare negativa) care se inscrie in decontul de taxa pe valoarea adaugata din perioada fiscala in care apare modificarea de destinatie.
  Exemplul nr. 5:
  In anul 2010 o societate achizitioneaza un spatiu comercial (imobil) destinat exclusiv operatiunilor scutite fara drept de deducere constand in jocuri de noroc. TVA aferent acestui un spatiu comercial care nu a fost dedusa la achizitie a fost in suma de 3.000.000 lei. In anul 2016 societatea in cauza aloca cca 40% din suprafata bunului imobil pentru activitati de alimentatie publica (restaurant), taxabile. Conform acestei alocari persoana impozabila va efectua in anul 2016 o ajustare pozitiva aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, respectiv 14 ani, astfel: 3.000.000 x 40%/20 x 14 = 840.000 ajustare pozitiva)
  (16) Pentru cazul prevazut la art. 305 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, ajustarea se efectueaza in cadrul perioadei de ajustare prevazute la art. 305 alin. (2) din Codul fiscal, pentru o cincime sau o douazecime din taxa dedusa/nededusa initial, in functie de pro rata definitiva la finele fiecarui an, conform procedurii descrise la art. 300 alin. (15) din Codul fiscal. Aceasta ajustare se aplica pentru bunurile la achizitia, fabricarea, constructia, transformarea sau modernizarea carora se aplica prevederile art. 300 alin. (5) din Codul fiscal, precum si pentru bunurile de capital la achizitia, fabricarea, constructia, transformarea sau modernizarea carora s-a dedus integral taxa ori nu s-a exercitat dreptul de deducere a taxei si care in cursul perioadei de ajustare sunt alocate unor activitati in cazul carora nu se poate determina proportia in care sunt utilizate pentru operatiuni cu drept de deducere si fara drept de deducere. Daca taxa aferenta achizitiei, fabricarii, constructiei, transformarii sau modernizarii bunului de capital s-a dedus integral se considera ca taxa a fost dedusa pe baza de pro rata de 100%, respectiv daca nu s-a exercitat dreptul de deducere se considera ca pro rata a fost de 0%. Fata de ajustarea prevazuta la art. 305 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, care se face de cate ori apare un eveniment care conduce la ajustare, in cazurile prevazute la prezentul alineat ajustarea se va realiza anual, pe durata intregii perioade de ajustare, atat timp cat bunul de capital este alocat unei activitati in cazul careia nu se poate determina proportia in care este utilizat pentru operatiuni cu drept de deducere si fara drept de deducere. Daca in cursul perioadei de ajustare a unui bun de capital, pentru care se aplica metoda de ajustare prevazuta de prezentul alineat, apare unul dintre urmatoarele evenimente: bunul de capital este utilizat pentru alte scopuri decat activitatea economica, este alocat unui sector de activitate care nu da drept de deducere, face obiectul unei operatiuni pentru care taxa este deductibila integral sau isi inceteaza existenta, taxa se ajusteaza conform prevederilor alin. (8) sau, dupa caz (13).
  Exemplu: O persoana impozabila cu regim mixt cumpara un utilaj la data de 1 februarie 2016, in valoare de 200.000 lei, plus 20% TVA, adica 40.000 lei. Pro rata provizorie pentru anul 2016 este 40%, iar taxa dedusa este de 16.000 lei (40.000 lei x 40%). Pro rata definitiva calculata la sfarsitul anului 2016 este de 30%.
  La sfarsitul anului 2016 se realizeaza ajustarea taxei pe baza pro rata definitiva, respectiv 40.000 lei x 30% = 12.000 lei taxa de dedus, care se compara cu taxa dedusa pe baza pro rata provizorie (16.000 lei), iar diferenta de 4.000 lei se inscrie in decontul din luna decembrie ca taxa nedeductibila. Aceasta ajustare a deducerii se refera la intreaga suma dedusa initial provizoriu si prin urmare acopera si ajustarea aferenta primei cincimi pentru bunurile de capital.
  Ajustarile pentru anii 2017, 2018, 2019 si 2020 se realizeaza astfel:
  TVA deductibila se imparte la 5: 40.000 lei: 5 = 8.000 lei.
  TVA efectiv dedusa in baza pro rata definitiva pentru prima perioada se imparte la randul sau la 5: 12.000 lei: 5 = 2.400 lei.
  Rezultatul inmultirii taxei pe valoarea adaugata deductibile de 8.000 lei cu pro rata definitiva pentru fiecare dintre perioadele urmatoare se va compara apoi cu 2.400 lei.
  Diferenta rezultata va constitui ajustarea deducerii in favoarea fie a statului, fie a persoanei impozabile.
  Ajustarea pentru anul 2017:
  - pro rata definitiva pentru anul 2017 este de 50%;
  - deducere autorizata: 8.000 lei x 50% = 4.000 lei;
  - deja dedusa: 2.400 lei;
  - ajustare pozitiva: 4.000 lei - 2.400 lei = 1.600 lei.
  Ajustarea pentru anul 2018:
  - pro rata definitiva pentru anul 2018 este de 20%;
  - deducere autorizata: 8.000 lei x 20% = 1.600 lei;
  - deja dedusa: 2.400 lei;
  - ajustare negativa: 2.400 lei - 1.600 lei = 800 lei - nu se efectueaza, fiind sub nivelul minim de 1.000 lei prevazut la alin. (16).
  Ajustarea pentru anul 2019:
  - pro rata definitiva pentru anul 2019 este de 25%;
  - deducere autorizata: 8.000 lei x 25% = 2.000 lei;
  - deja dedusa: 2.400 lei;
  - ajustare negativa: 2.400 lei - 2.000 lei = 400 lei - nu se efectueaza, fiind sub nivelul minim de 1.000 lei prevazut la alin. (16).
  Ajustarea pentru anul 2020:
  - pro rata definitiva pentru anul 2020 este de 70%;
  - deducere autorizata: 8.000 lei x 70% = 5.600 lei;
  - deja dedusa: 2.400 lei;
  - deducere pozitiva: 5.600 lei - 2.400 lei = 3.200 lei.
  Orice modificare a pro rata in anii urmatori, respectiv dupa scurgerea ultimului an de ajustare (2020), nu va mai influenta deducerile efectuate pentru acest utilaj. Dar pentru livrari catre sine nu exista limita de timp.
  Daca presupunem ca acelasi utilaj ar fi alocat in cursul anului 2017 unui sector de activitate care nu da drept de deducere sau isi inceteaza existenta ori este utilizat pentru alte scopuri decat activitatea economica, persoana impozabila ar avea obligatia sa efectueze urmatoarele ajustari:
  - perioada ramasa din perioada de ajustare: 3 ani;
  - taxa dedusa initial: 12.000 lei;
  - ajustare in favoarea bugetului de stat: 2.400 lei x 3/5 = 1.440 lei.
  (17) Ajustarea prevazuta la art. 305 alin. (4) din Codul fiscal nu se efectueaza in situatia in care sunt aplicabile prevederile art. 270 alin. (4) lit. a) si b) din Codul fiscal referitoare la livrarea catre sine, precum si in situatia in care nu are loc o livrare de bunuri in conformitate cu prevederile art. 270 alin. (8) din Codul fiscal, situatii in care persoana impozabila are dreptul sa deduca taxa conform art. 297 alin. (4) lit. a) si alin. (5) din Codul fiscal. Casarea activelor corporale fixe care sunt bunuri de capital in conformitate cu prevederile art. 305 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal nu implica efectuarea de ajustari ale taxei deduse. Prin casare, in sensul TVA, se intelege operatia de scoatere din functiune a activului respectiv, urmata de dezmembrarea acestuia, indiferent daca partile componente rezultate sunt sau nu sunt valorificate.
  Demolarea unor constructii, achizitionate impreuna cu suprafata de teren pe care au fost edificate, nu determina obligatia de ajustare a deducerii initiale a taxei pe valoarea adaugata aferente achizitionarii constructiilor care au fost demolate, daca persoana impozabila face dovada intentiei, confirmata cu elemente obiective, ca suprafata de teren pe care erau edificate constructiile continua sa fie utilizata in scopul operatiunilor sale taxabile, cum ar fi, de exemplu, edificarea altor constructii destinate unor operatiuni taxabile, astfel cum a fost pronuntata Hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza C257/11 Gran Via Moinesti.
  (18) Taxa deductibila aferenta bunurilor de capital, achizitionate de persoane impozabile care aplica sistemul TVA la incasare, altele decat achizitiile intracomunitare de bunuri, importurile si achizitiile de bunuri/servicii pentru care se aplica taxare inversa potrivit prevederilor art. 307 alin. (2)-(6) sau art. 331 din Codul fiscal, precum si a bunurilor de capital achizitionate de beneficiari de la persoane impozabile care aplica sistemul TVA la incasare, altele decat cele prevazute la art. 282 alin. (6) din Codul fiscal, se ajusteaza la data la care intervine evenimentul care genereaza ajustarea conform art. 305 alin. (4) lit. a), c) si d) din Codul fiscal, astfel:
  a) in situatia in care ajustarea este negativa, se ajusteaza taxa efectiv dedusa aferenta sumei platite, corespunzatoare perioadei ramase din perioada de ajustare;
  b) in situatia in care ajustarea este pozitiva se ajusteaza taxa nededusa, dar platita furnizorului/prestatorului, corespunzatoare perioadei ramase din perioada de ajustare.
  (19) In situatia prevazuta la alin. (18), daca la data la care intervine un eveniment care genereaza ajustarea nu a fost achitata integral taxa aferenta achizitiei, pe masura ce se plateste diferenta de taxa, se determina taxa care ar fi deductibila sau nedeductibila corespunzator utilizarii bunului de capital pentru operatiuni cu ori fara drept de deducere in cadrul perioadei de ajustare si se evidentiaza in decontul de taxa aferent perioadei fiscale in care taxa a fost platita. Taxa aferenta achizitiilor intracomunitare de bunuri, importurilor si achizitiilor de bunuri/servicii pentru care se aplica taxare inversa potrivit prevederilor art. 307 alin. (2)-(6) sau art. 331 din Codul fiscal, efectuate de o persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare, precum si taxa aferenta achizitiilor de bunuri/servicii prevazute la art. 282 alin. (6) din Codul fiscal efectuate de beneficiar de la o persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare se ajusteaza potrivit regulilor generale prevazute la alin. (1)-(16).
  Exemplu: O persoana impozabila B cumpara un bun de capital (o cladire) de la persoana impozabila A. Ambele persoane aplica sistemul TVA la incasare. Valoarea bunului de capital este de 120.000 lei si TVA aferenta este de 24.000 lei. Prin contractul dintre parti se stabilesc urmatoarele: bunul de capital va fi pus la dispozitia persoanei impozabile B la data de 20.07.2016, urmand ca plata sa se faca in 4 transe egale de 30.000 lei + TVA aferenta, care devin scadente la plata corespunzator, prima transa la data punerii bunului la dispozitia persoanei impozabile B (20.07.2016), a doua transa la 31.12.2016, a treia transa la 30.06.2017 si ultima transa la 31.12.2017. Platile se efectueaza cu respectarea prevederilor contractuale.
  Perioada de ajustare incepe de la 1 ianuarie a anului in care bunul de capital este pus la dispozitia persoanei impozabile B, respectiv 1 ianuarie 2016.
  Situatia 1:
  In perioada 20.07.2016-31.07.2017 bunul de capital este utilizat in scopul operatiunilor taxabile ale persoanei impozabile B, respectiv operatiunilor de inchiriere in regim de taxare cu TVA prin optiune conform art. 292 alin. (3) din Codul fiscal.
  Incepand cu 1.08.2017 bunul de capital este alocat in integralitate pentru realizarea de operatiuni de inchiriere in regim de scutire de TVA fara drept de deducere in sensul art. 292 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal.
  - Perioada de ajustare (20 de ani): 1.01.2016-31.12.2035
  - TVA aferenta achizitiei bunului de capital: 24.000 lei.
  - TVA dedusa conform platilor efectuate pana la data la care intervine evenimentul care genereaza ajustarea: 18.000 lei, corespunzator celor 3 transe de plata efectuate.
  - Ajustarea taxei deduse la data evenimentului care genereaza ajustarea: 18.000 x 19/20 = 17.100 lei, in favoarea statului. Diferenta de 900 de lei reprezinta taxa dedusa pentru anul 2016, in care bunul a fost utilizat pentru operatiuni taxabile.
  La 31.12.2016 se plateste si ultima transa, TVA aferenta fiind de 6.000 lei.
  Se determina la momentul efectuarii platii cuantumul TVA deductibile in functie de modul de utilizare a bunului de capital in perioada de ajustare, astfel: 6.000 lei x 19/20 ani = 5.700 lei, care nu se poate deduce, intrucat corespunde celor 19 ani ramasi din perioada de ajustare, iar bunul de capital este deja alocat operatiunilor scutite fara drept de deducere. Suma de 5.700 lei se scade din contul 4428 "TVA neexigibila" si se inregistreaza in conturile de cheltuieli.
  Suma de 300 lei aferenta anului 2016 se va deduce in decontul lunii decembrie 2017 si se inscrie in decont la randurile corespunzatoare de taxa dedusa.
  La data de 3.03.2019 bunul de capital incepe sa fie utilizat in integralitate pentru operatiuni taxabile.
  - TVA de ajustat: 24.000 x 17/20 = 20.400 lei, in favoarea persoanei impozabile.
  Situatia 2:
  In perioada 20.07.2016-31.07.2017 bunul de capital este utilizat in scopul operatiunilor taxabile ale persoanei impozabile B, respectiv pentru operatiuni de inchiriere in regim de taxare cu TVA in sensul art. 292 alin. (3) din Codul fiscal. Incepand cu 1.08.2017 bunul de capital este alocat partial (20%) pentru realizarea de operatiuni de inchiriere in regim de scutire de TVA fara drept de deducere in sensul art. 292 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal.
  - Perioada de ajustare (20 de ani): 1.01.2016-31.12.2035
  - TVA dedusa conform platilor efectuate pana la data la care intervine evenimentul care genereaza ajustarea: 18.000 lei, corespunzator celor 3 transe de plata efectuate.
  - Ajustarea taxei deduse la data evenimentului care genereaza ajustarea: 18.000 x 19/20 x 20% = 3.420 lei in favoarea statului.
  La 31.12.2017 se plateste si ultima transa, TVA aferenta fiind de 6.000 lei.
  Se determina la momentul efectuarii platii cuantumul TVA deductibile in functie de modul de utilizare a bunului de capital in perioada de ajustare, astfel: 6.000 lei x 19/20 x 20% = 1.140 lei, care nu se pot deduce, intrucat corespund celor 19 ani ramasi din perioada de ajustare, iar bunul de capital este deja alocat operatiunilor scutite fara drept de deducere in proportie de 20%.
  In decontul lunii decembrie 2017 se inscrie la randurile corespunzatoare de taxa dedusa suma de 4.860 lei (6.000 - 1.140).
  La data de 3.03.2019 bunul de capital incepe sa fie utilizat in integralitate pentru operatiuni taxabile.
  - TVA dedusa: 24.000 - 3.420 - 1.140 = 19.440 lei
  - TVA nededusa: 1.140 lei
  - TVA dedusa initial si ajustata in favoarea statului: 3.420 lei
  - TVA de ajustat - 17 ani - in favoarea persoanei impozabile B: 24.000 x 17/20 x 20% = 4.080 lei.
  (20) Pentru cazul prevazut la art. 305 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, taxa deductibila aferenta bunurilor de capital, achizitionate de persoane impozabile care aplica sistemul TVA la incasare, altele decat achizitiile intracomunitare de bunuri, importurile si achizitiile de bunuri/servicii pentru care se aplica taxare inversa potrivit prevederilor art. 307 alin. (2)-(6) sau art. 331 din Codul fiscal, precum si a bunurilor de capital achizitionate de beneficiari de la persoane impozabile care aplica sistemul TVA la incasare, altele decat cele prevazute la art. 282 alin. (6) din Codul fiscal, se ajusteaza conform alin. (9), tinand cont de platile efectuate astfel:
  a) in anul achizitiei se ajusteaza taxa aferenta sumelor efectiv platite conform pro rata definitiva din acest an;
  b) de cate ori se mai efectueaza o plata in anii urmatori din perioada de ajustare se deduce taxa aferenta platilor efectuate in functie de pro rata definitiva din anul achizitiei, in decontul perioadei fiscale in care s-a efectuat plata;
  c) la finele fiecarui an se ajusteaza o cincime sau o douazecime din taxa dedusa corespunzatoare platilor efectuate, in functie de pro rata definitiva;
  d) in situatia in care se efectueaza ajustarea prevazuta la lit. c) si ulterior se mai efectueaza plati, la fiecare plata se recalculeaza taxa ajustata conform lit. c), in functie de platile efectuate, diferenta rezultata inscriindu-se in decontul aferent perioadei fiscale in care s-a efectuat fiecare plata.
  Exemplu:
  O persoana impozabila cu regim mixt care aplica sistemul TVA la incasare cumpara un utilaj la data de 1 martie 2016, in valoare de 240.000 lei, plus 20% TVA, adica 48.000 lei. Conform contractului plata utilajului se efectueaza astfel: 50% din valoare la data achizitiei, respectiv 144.000 lei (din care TVA 24.000 lei), iar diferenta in doua rate de cate 72.000 lei (din care TVA 12.000 lei), platibile in luna ianuarie a urmatorilor 2 ani. Pro rata provizorie pentru anul 2016 este 30%.
  La data achizitiei persoana impozabila deduce taxa aferenta sumei achitate corespunzator pro rata provizorie astfel:
  24.000 lei x 30% = 7.200 lei, taxa care se deduce in decontul aferent lunii martie 2016.
  Pro rata definitiva calculata la sfarsitul anului 2016 este de 40%.
  La sfarsitul anului 2016 se realizeaza ajustarea taxei pe baza pro rata definitiva, respectiv 24.000 lei x 40% = 9.600 lei taxa de dedus, care se compara cu taxa dedusa pe baza pro rata provizorie (7.200 lei), iar diferenta de 2.400 lei se inscrie in decontul din luna decembrie ca taxa deductibila.
  Anul 2017
  Pro rata provizorie utilizata in anul 2017 este de 50%.
  In luna ianuarie din anul 2017 se efectueaza plata sumei de 62.000 lei (din care TVA 12.000 lei).
  La data platii se calculeaza taxa de dedus, tinand cont de pro rata definitiva din anul 2016, anul achizitiei utilajului:
  12.000 lei x 40% = 4.800 lei, taxa care se deduce in decontul aferent lunii ianuarie 2017.
  Pro rata definitiva pentru anul 2017 calculata la sfarsitul anului este de 60%.
  La sfarsitul anului 2017 se fac urmatoarele calcule:
  Taxa deductibila corespunzatoare platilor efectuate se imparte la 5 (perioada de ajustare):
  24.000 lei + 12.000 lei = 36.000 lei: 5 = 7.200 lei.
  Deducerea autorizata, respectiv taxa care poate fi dedusa pentru anul 2017, se calculeaza astfel:
  7.200 lei x 60% = 4.320 lei.
  Taxa deja dedusa corespunzatoare unui an, respectiv anului 2017, se calculeaza astfel:
  9.600 lei (dedusa in anul 2016) + 4.800 lei (dedusa in anul 2017) = 14.400 lei: 5 = 2.880 lei.
  Se compara deducerea autorizata cu taxa deja dedusa pentru anul 2017, iar diferenta de 1.440 lei (4.320 lei - 2.880 lei) reprezinta taxa de dedus suplimentar care se inscrie in decontul lunii decembrie.
  Anul 2018
  Pro rata provizorie utilizata in anul 2018 este de 60%.
  In luna ianuarie 2018 se efectueaza plata sumei de 72.000 lei (din care TVA 12.000 lei).
  La data platii se calculeaza taxa de dedus, tinand cont de pro rata definitiva din anul 2016, anul achizitiei utilajului:
  12.000 lei x 40% = 4.800 lei, taxa care se deduce in decontul aferent lunii ianuarie 2018.
  Ca urmare a efectuarii acestei plati se recalculeaza taxa deductibila aferenta anului 2017 astfel:
  Taxa deductibila corespunzatoare platilor efectuate se imparte la 5 (perioada de ajustare):
  24.000 lei + 12.000 lei + 12.000 lei = 48.000 lei: 5 = 9.600 lei.
  Deducerea autorizata, respectiv taxa care poate fi dedusa pentru anul 2017 ca urmare a acestei plati se calculeaza astfel:
  9.600 lei x 60% = 5.760 lei.
  Taxa deja dedusa corespunzatoare unui an este:
  9.600 lei (dedusa in anul 2016) + 4.800 lei (dedusa in anul 2017) + 4.800 lei (dedusa in anul 2018) = 19.200 lei: 5 = 3.840 lei.
  Se compara deducerea autorizata cu taxa dedusa efectiv (5.760 lei - 3.840 lei), iar diferenta de 1.920 lei este taxa care se poate deduce pentru anul 2017.
  Intrucat in decembrie 2017 s-a dedus suma de 1.440 lei, se va deduce suplimentar in ianuarie 2018 (luna in care s-a achitat ultima rata) suma de 480 lei (1.920 lei - 1.440 lei).
  In luna decembrie 2018 se efectueaza ajustarea corespunzatoare acestui an in functie de pro rata definitiva, care este de 30%, astfel:
  Taxa deductibila corespunzatoare platilor efectuate se imparte la 5 (perioada de ajustare):
  24.000 lei + 12.000 lei + 12.000 lei = 48.000 lei: 5 = 9.600 lei.
  Deducerea autorizata conform pro rata definitiva pentru acest an este de 2.880 lei (9.600 lei x 30%).
  Se determina taxa deja dedusa pentru acest an:
  9.600 lei + 4.800 lei+ 4.800 lei = 19.200 lei: 5 = 3.840 lei.
  Intrucat s-a dedus mai mult, in decontul lunii decembrie ar trebui sa se efectueze o ajustare in favoarea statului, dar in cazul prezentat fiind o suma mai mica de 1.000 lei, respectiv de 960 lei (3.840 lei - 2.880 lei), ajustarea nu se efectueaza.
  Anul 2019
  - pro rata definitiva pentru anul 2019 este de 35%;
  - deducere autorizata: 9.600 lei x 35% = 3.360 lei;
  - deja dedusa: 3.840 lei;
  - ajustare in favoarea statului: 3.840 lei - 3.360 lei = 480 lei - nu se efectueaza, fiind sub nivelul minim de 1.000 lei.
  In ultimul an al perioadei de ajustare, respectiv anul 2020, ajustarea se va efectua similar celei de la sfarsitul anului 2019.
  (21) Persoanele care aplica sistemul TVA la incasare, precum si cele care au achizitionat bunuri/servicii de la persoane impozabile care aplica sistemul TVA la incasare si trec la regimul special de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal aplica in mod corespunzator prevederile alin. (17) si alin. (18) lit. a).
  SECTIUNEA a 9-a
  Dispozitii tranzitorii privind ajustarea
  80. (1) Potrivit prevederilor art. 306 din Codul fiscal, se ajusteaza taxa deductibila aferenta activelor corporale fixe care pana la data de 31 decembrie 2015 nu erau considerate bunuri de capital, respectiv pentru:
  a) activele corporale fixe amortizabile a caror durata normala de utilizare stabilita pentru amortizarea fiscala este mai mica de 5 ani, care au fost achizitionate sau fabricate dupa data aderarii pana la data 31 decembrie 2015 inclusiv;
  b) activele corporale fixe de natura mijloacelor fixe amortizabile care fac obiectul leasingului a caror limita minima a duratei normale de utilizare este mai mica de 5 ani, care au fost achizitionate sau fabricate dupa data aderarii pana la data 31 decembrie 2015 inclusiv.
  (2) Ajustarea taxei se efectueaza numai daca intervin evenimentele prevazute la art. 305 alin. (4) din Codul fiscal, respectiv:
  a) in situatia in care bunul este folosit de persoana impozabila:
  1. integral sau partial, pentru alte scopuri decat activitatile economice, cu exceptia bunurilor a caror achizitie face obiectul limitarii la 50% a dreptului de deducere potrivit prevederilor art. 298 din Codul fiscal;
  2. pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere a taxei;
  3. pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere a taxei intr-o masura diferita fata de deducerea initiala;
  b) in cazurile in care apar modificari ale elementelor folosite la calculul taxei deduse;
  c) in situatia in care un bun al carui drept de deducere a fost integral sau partial limitat face obiectul oricarei operatiuni pentru care taxa este deductibila. In cazul unei livrari de bunuri, valoarea suplimentara a taxei de dedus se limiteaza la valoarea taxei colectate pentru livrarea bunului respectiv;
  d) in situatia in care bunul isi inceteaza existenta, cu urmatoarele exceptii:
  1. bunul a facut obiectul unei livrari sau unei livrari catre sine pentru care taxa este deductibila;
  2. bunul este pierdut, distrus sau furat, in conditiile in care aceste situatii sunt demonstrate sau confirmate in mod corespunzator. In cazul bunurilor furate, persoana impozabila demonstreaza furtul bunurilor pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare;
  3. situatiile prevazute la art. 270 alin. (8) din Codul fiscal;
  4. in cazul casarii bunului;
  e) in cazurile prevazute la art. 287 din Codul fiscal.
  (3) Ajustarea reprezinta exercitarea dreptului de deducere, atunci cand persoana impozabila castiga dreptul de deducere potrivit legii, denumita in continuare ajustare pozitiva, sau anularea totala sau partiala a deducerii exercitate in situatia in care persoana impozabila pierde potrivit legii dreptul de deducere, denumita in continuare ajustare negativa. Numarul ajustarilor poate fi nelimitat, acesta depinzand de modificarea destinatiei bunului, respectiv pentru operatiuni care dau sau nu drept de deducere.
  (4) Ajustarea taxei in cazul activelor corporale fixe prevazute la alin. (1) se efectueaza proportional cu valoarea ramasa neamortizata la momentul la care intervin evenimentele prevazute la alin. (2). Daca activele sunt complet amortizate la momentul la care intervin evenimentele prevazute la alin. (2) nu se mai fac ajustari de taxa. In cazul in care dreptul de deducere s-a exercitat potrivit art. 297 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, se ajusteaza taxa deductibila care a fost platita furnizorului/ prestatorului, proportional cu valoarea ramasa neamortizata la momentul la care intervin evenimentele care genereaza ajustarea.
  (5) In sensul art. 306 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, in cazul activelor corporale fixe de natura mijloacelor fixe amortizabile care fac obiectul leasingului, valoarea ramasa neamortizata se determina prin scaderea din valoarea de inregistrare in contabilitate a sumelor care ar reprezenta amortizarea contabila, daca bunul ar fi amortizat contabil pe perioada minima a duratei normale de utilizare stabilite prin hotarare a Guvernului.
  (6) Ajustarea de taxa se efectueaza in functie de cota de taxa in vigoare la data achizitiei activului corporal fix.
  CAP. XI

  Persoanele obligate la plata taxei
  SECTIUNEA 1
  Persoana obligata la plata taxei pentru operatiunile taxabile din Romania
  81. (1) O persoana impozabila care are sediul activitatii economice in Romania si livreaza bunuri sau presteaza servicii de la un sediu fix situat in afara Romaniei catre beneficiari persoane impozabile stabilite in Romania, iar locul acestor operatiuni este considerat a fi in Romania, conform art. 275 sau 278 din Codul fiscal, nu poate fi considerata ca nefiind stabilita in Romania, chiar daca sediul activitatii economice nu participa la livrarea bunurilor si/sau la prestarea serviciilor, fiind persoana obligata la plata taxei conform art. 307 alin. (1) din Codul fiscal.
  (2) In sensul art. 307 alin. (5) din Codul fiscal, persoana obligata la plata taxei pe valoarea adaugata este persoana din cauza careia bunurile ies din regimurile sau situatiile prevazute la art. 295 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, cu exceptia cazului in care bunurile ies din regimurile ori situatiile respective printr-un import, caz in care se aplica prevederile art. 309 din Codul fiscal si pct. 82.
  (3) Prevederile art. 307 alin. (6) din Codul fiscal nu se aplica in cazul vanzarilor la distanta realizate dintr-un stat membru in Romania de o persoana nestabilita in Romania, pentru care locul livrarii este in Romania conform art. 275 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, persoana nestabilita in Romania fiind obligata sa se inregistreze in Romania in scopuri de TVA, conform art. 316 din Codul fiscal.
  (4) In cazul serviciilor taxabile achizitionate intracomunitar, taxa este datorata conform art. 307 alin. (2) din Codul fiscal, inclusiv in situatia in care beneficiarul persoana impozabila stabilit in Romania nu si-a indeplinit obligatia de a se inregistra in scopuri de TVA conform art. 316 sau 317 din Codul fiscal.
  SECTIUNEA a 2-a
  Persoana obligata la plata taxei pentru importul de bunuri
  82. (1) In aplicarea art. 309 din Codul fiscal, importatorul care are obligatia platii taxei pentru un import de bunuri taxabil este:
  a) cumparatorul catre care se expediaza bunurile la data la care taxa devine exigibila la import sau, in absenta acestui cumparator, proprietarul bunurilor la aceasta data. Prin exceptie, furnizorul bunului sau un furnizor anterior poate opta pentru calitatea de importator. Orice livrari anterioare importului nu sunt impozabile in Romania, cu exceptia livrarilor de bunuri pentru care se aplica regulile prevazute la art. 275 alin. (1) lit. e) si f) din Codul fiscal;
  b) furnizorul bunurilor, pentru livrarile de bunuri care sunt instalate sau asamblate in interiorul Romaniei de catre furnizor ori in numele acestuia si daca livrarea acestor bunuri are loc in Romania in conditiile art. 275 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, sau cumparatorul catre care se expediaza bunurile, daca acesta a optat pentru calitatea de importator;
  c) proprietarul bunurilor, pentru bunurile importate in vederea efectuarii de operatiuni de inchiriere sau leasing in Romania;
  d) persoana care reimporta in Romania bunurile exportate in afara Uniunii Europene, pentru aplicarea scutirilor prevazute la art. 293 alin. (1) lit. i) si j) din Codul fiscal;
  e) proprietarul bunurilor sau persoana impozabila inregistrata conform art. 316 din Codul fiscal, care importa bunuri in Romania:
  1. in regim de consignatie sau stocuri la dispozitia clientului, pentru verificarea conformitatii ori pentru testare. Beneficiarul inregistrat conform art. 316 din Codul fiscal poate fi importatorul bunurilor care are obligatia platii taxei pentru respectivul import, cu conditia ca bunurile respective sa fie cumparate de acesta sau daca nu le achizitioneaza sa le reexporte in afara Uniunii Europene;
  2. in vederea repararii, transformarii, modificarii sau prelucrarii acestor bunuri, cu conditia ca bunurile rezultate ca urmare a acestor operatiuni sa fie reexportate in afara Uniunii Europene sau sa fie achizitionate de catre persoana impozabila inregistrata conform art. 316 din Codul fiscal care a efectuat importul.
  (2) Orice persoana care nu este obligata la plata taxei pentru un import conform alin. (1), dar pe numele careia au fost declarate bunurile in momentul in care taxa devine exigibila conform art. 285 din Codul fiscal, nu are dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferente importului respectiv decat in situatia in care va aplica structura de comisionar, respectiv va refactura valoarea bunurilor importate si taxa pe valoarea adaugata aferenta catre persoana care ar fi avut calitatea de importator conform alin. (1). Refacturarea intregii valori a bunurilor se realizeaza doar in scopul taxei pe valoarea adaugata, neimplicand existenta unei tranzactii.
  (3) Persoanele impozabile care au obligatia platii taxei in calitate de importatori conform alin. (1) au dreptul sa deduca taxa in limitele si in conditiile stabilite la art. 297-302 din Codul fiscal.
  CAP. XII

  Regimuri speciale
  SECTIUNEA 1
  Regimul special de scutire pentru intreprinderile mici
  83. (1) In sensul art. 310 alin. (1) si art. 316 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, persoana impozabila cu sediul activitatii economice in Romania, care realizeaza sau intentioneaza sa realizeze o activitate economica ce implica operatiuni taxabile scutite de taxa pe valoarea adaugata cu drept de deducere si/sau operatiuni rezultate din activitati economice pentru care locul livrarii/prestarii se considera ca fiind in strainatate, daca taxa ar fi deductibila, in cazul in care aceste operatiuni ar fi fost realizate in Romania, se considera ca aplica regimul special de scutire pentru intreprinderile mici, daca nu solicita inregistrarea in scopuri de TVA la organul fiscal competent inainte de realizarea unor astfel de operatiuni, conform art. 316 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal.
  (2) In sensul art. 310 alin. (2) din Codul fiscal, o operatiune este accesorie activitatii principale daca se indeplinesc cumulativ conditiile prevazute la pct. 70 alin. (4). Operatiunile scutite fara drept de deducere prevazute la art. 292 alin. (2) lit. a), b), e) si f) din Codul fiscal nu se includ in cifra de afaceri prevazuta la art. 310 alin. (2) din Codul fiscal daca sunt accesorii activitatii principale, respectiv daca se indeplinesc cumulativ conditiile prevazute la pct. 70 alin. (4).
  (3) La determinarea cifrei de afaceri prevazute la art. 310 alin. (1) din Codul fiscal se cuprind inclusiv facturile emise pentru avansuri incasate sau neincasate si alte facturi emise inainte de data livrarii/prestarii pentru operatiunile prevazute la art. 310 alin. (2) din Codul fiscal.
  (4) Persoanele impozabile care, daca ar fi inregistrate normal in scopuri de taxa conform art. 316 din Codul fiscal, ar aplica un regim special de taxa conform prevederilor art. 311 si 312 din Codul fiscal vor lua in calculul determinarii cifrei de afaceri prevazute la art. 310 alin. (1) din Codul fiscal numai baza impozabila pentru respectivele operatiuni determinata in conformitate cu prevederile art. 311 si 312 din Codul fiscal.
  (5) Activele corporale fixe prevazute la art. 310 alin. (2) din Codul fiscal sunt cele definite la art. 266 alin. (1) pct. 3 din Codul fiscal, iar activele necorporale sunt cele definite de legislatia contabila si care din punctul de vedere al taxei sunt considerate servicii.
  (6) In sensul art. 310 alin. (3) din Codul fiscal, persoana impozabila care opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxa trebuie sa solicite inregistrarea conform art. 316 din Codul fiscal si sa aplice regimul normal de taxa incepand cu data inregistrarii.
  (7) Persoana impozabila care solicita scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal in vederea aplicarii regimului special de scutire are obligatia sa ajusteze taxa deductibila aferenta:
  a) bunurilor aflate in stoc, serviciilor neutilizate si activelor corporale fixe in curs de executie, constatate pe baza de inventariere, in momentul trecerii la regimul de scutire, in conformitate cu prevederile art. 270 alin. (4) lit. c) si art. 304 din Codul fiscal;
  b) bunurilor de capital pentru care perioada de ajustare a deducerii nu a expirat, aflate in proprietatea sa in momentul trecerii la regimul de scutire, in conformitate cu prevederile art. 305 din Codul fiscal;
  c) activelor corporale fixe care pana la data de 31 decembrie 2015 nu erau considerate bunuri de capital, care au fost fabricate sau achizitionate pana la 1 ianuarie 2016 si care nu sunt complet amortizate la momentul trecerii la regimul de scutire, in conformitate cu prevederile art. 306 din Codul fiscal;
  d) achizitiilor de bunuri si servicii care urmeaza a fi obtinute, respectiv pentru care exigibilitatea de taxa a intervenit conform art. 282 alin. (2) lit. a) si b) din Codul fiscal inainte de data anularii calitatii de persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal si al caror fapt generator de taxa, respectiv livrarea/prestarea, are loc dupa aceasta data.
  (8) Valoarea rezultata ca urmare a efectuarii ajustarilor de taxa conform alin. (7) se evidentiaza in ultimul decont de taxa sau, dupa caz, in declaratia prevazuta la art. 324 alin. (9) din Codul fiscal. In situatia in care organele de inspectie fiscala constata ca persoana impozabila nu a evidentiat corect sau nu a efectuat ajustarile de taxa prevazute la alin. (7), acestea vor stabili valoarea corecta a ajustarilor de taxa si, dupa caz, vor solicita plata ori vor dispune restituirea taxei rezultate ca urmare a ajustarii.
  (9) In cazul activelor corporale fixe achizitionate printr-un contract de leasing, care intra sub incidenta prevederilor art. 305 sau 306 din Codul fiscal, daca transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor are loc dupa scoaterea locatarului/utilizatorului din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA in vederea aplicarii regimului special de scutire pentru intreprinderile mici, acesta are obligatia, pana cel tarziu pe data de 25 a lunii urmatoare celei in care a intervenit transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, sa ajusteze:
  a) taxa deductibila aferenta bunurilor de capital, inclusiv taxa platita sau datorata inainte de data transferului dreptului de proprietate, potrivit prevederilor art. 305 din Codul fiscal si pct. 79;
  b) taxa deductibila aferenta activelor corporale fixe, care pana la data de 31 decembrie 2015 nu erau considerate bunuri de capital, constatate pe baza de inventariere, corespunzator valorii ramase neamortizate la momentul schimbarii regimului, potrivit prevederilor art. 306 din Codul fiscal.
  (10) Prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala se stabileste procedura de declarare si plata a sumelor rezultate din ajustarea taxei prevazute la alin. (9).
  (11) In sensul art. 310 alin. (11) din Codul fiscal, persoanele impozabile care solicita inregistrarea in scopuri de taxa prin optiune conform prevederilor art. 310 alin. (3), coroborate cu prevederile art. 316 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, si persoanele impozabile care solicita inregistrarea in scopuri de taxa in cazul depasirii plafonului de scutire in termenul stabilit la art. 310 alin. (6) din Codul fiscal au dreptul la ajustarea taxei deductibile aferente:
  a) bunurilor aflate in stoc, serviciilor neutilizate si activelor corporale fixe in curs de executie, constatate pe baza de inventariere, in momentul trecerii la regimul normal de taxare, in conformitate cu prevederile art. 304 din Codul fiscal;
  b) bunurilor de capital pentru care perioada de ajustare a deducerii nu a expirat, aflate in proprietatea sa in momentul trecerii la regimul normal de taxa, in conformitate cu prevederile art. 305 din Codul fiscal;
  c) activelor corporale fixe care pana la data de 31 decembrie 2015 nu erau considerate bunuri de capital, care au fost fabricate sau achizitionate pana la 1 ianuarie 2016 si care nu sunt complet amortizate la momentul trecerii la regimul normal de taxa, in conformitate cu prevederile art. 306 din Codul fiscal;
  d) achizitiilor de bunuri si servicii care urmeaza a fi obtinute, respectiv pentru care exigibilitatea de taxa a intervenit conform art. 282 alin. (2) lit. a) si b) din Codul fiscal inainte de data trecerii la regimul normal de taxa si al caror fapt generator de taxa, respectiv livrarea/prestarea, are loc dupa aceasta data.
  (12) Ajustarile efectuate conform alin. (11) se inscriu in primul decont de taxa depus dupa inregistrarea in scopuri de taxa conform art. 316 din Codul fiscal a persoanei impozabile sau, dupa caz, intr-un decont ulterior.
  (13) Pentru ajustarea taxei prevazute la alin. (11), persoana impozabila trebuie sa indeplineasca conditiile si formalitatile prevazute la art. 297-306 din Codul fiscal. Prin exceptie de la prevederile art. 319 alin. (20) din Codul fiscal, factura pentru achizitii de bunuri/servicii efectuate inainte de inregistrarea in scopuri de TVA a persoanei impozabile nu trebuie sa contina mentiunea referitoare la codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit persoanei impozabile conform art. 316 din Codul fiscal.
  (14) Persoanele impozabile care trec de la regimul de scutire la cel de taxare au dreptul sau, dupa caz, obligatia de a efectua ajustarile de taxa prevazute la art. 270 alin. (4), art. 304, 305, 306 sau 332 din Codul fiscal, daca intervin evenimente care genereaza ajustarea taxei ulterior inregistrarii in scopuri de TVA a persoanei impozabile, conform art. 316 din Codul fiscal.
  (15) Persoana impozabila care aplica regimul special de scutire pentru intreprinderile mici nu are voie sa mentioneze taxa pe valoarea adaugata pe factura sau pe alt document, in conformitate cu prevederile art. 310 alin. (10) lit. b) din Codul fiscal. In cazul in care o persoana impozabila a facturat in mod eronat cu taxa livrari de bunuri si sau prestari de servicii scutite conform art. 310 din Codul fiscal, este obligata sa storneze facturile emise in conformitate cu prevederile art. 330 din Codul fiscal. Beneficiarii unor astfel de operatiuni nu au dreptul de deducere sau de rambursare a taxei aplicate in mod eronat pentru o astfel de operatiune scutita. Acestia trebuie sa solicite furnizorului/prestatorului stornarea facturii cu taxa si emiterea unei noi facturi fara taxa.
  84. (1) Persoanele care aplica regimul special de scutire, conform art. 310 din Codul fiscal, au obligatia sa tina evidenta livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii care ar fi taxabile daca nu ar fi realizate de o mica intreprindere, cu ajutorul jurnalului pentru vanzari, precum si evidenta bunurilor si a serviciilor taxabile achizitionate, cu ajutorul jurnalului pentru cumparari.
  (2) In cazul in care persoana impozabila a atins sau a depasit plafonul de scutire si nu a solicitat inregistrarea in scopuri de TVA conform legii, organele fiscale competente procedeaza dupa cum urmeaza:
  a) stabilesc obligatii privind taxa de plata, constand in diferenta dintre taxa pe care persoana impozabila ar fi trebuit sa o colecteze si taxa pe care ar fi avut dreptul sa o deduca, de la data la care persoana impozabila respectiva ar fi fost inregistrata in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal daca ar fi solicitat inregistrarea in termenul prevazut de lege, daca taxa colectata este mai mare decat taxa deductibila, precum si accesoriile aferente, sau dupa caz;
  b) determina suma negativa a taxei, respectiv diferenta dintre taxa pe care ar fi avut dreptul sa o deduca, de la data la care persoana impozabila respectiva ar fi fost inregistrata in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal daca ar fi solicitat inregistrarea in termenul prevazut de lege, si taxa pe care ar fi trebuit sa o colecteze, de la data la care ar fi trebuit sa fie inregistrata in scopuri de taxa conform art. 316 din Codul fiscal, daca taxa deductibila este mai mare decat taxa colectata;
  c) in cazul in care nerespectarea prevederilor legale este identificata de organele de inspectie fiscala inainte de inregistrarea persoanei impozabile in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, organul fiscal competent inregistreaza din oficiu aceste persoane in scopuri de taxa, inregistrarea fiind considerata valabila incepand cu data comunicarii de catre organul fiscal competent a deciziei privind inregistrarea, din oficiu, in scopuri de TVA.
  (3) In aplicarea prevederilor alin. (2), in ceea ce priveste determinarea taxei pe care persoana impozabila ar fi avut dreptul sa o deduca, organele fiscale competente trebuie sa aiba in vedere urmatoarele:
  a) taxa deductibila aferenta bunurilor aflate in stoc, a activelor corporale aflate in curs de executie si serviciilor neutilizate, la data la care persoana respectiva ar fi fost inregistrata in scopuri de taxa daca ar fi solicitat inregistrarea in termenul prevazut de lege;
  b) ajustarea pozitiva, calculata conform prevederilor art. 305 alin. (2) din Codul fiscal si pct. 79, aferenta bunurilor de capital pentru care perioada de ajustare a deducerii nu a expirat, aflate in proprietatea persoanei impozabile la data la care aceasta ar fi fost inregistrata in scopuri de taxa daca ar fi solicitat inregistrarea in termenul prevazut de lege;
  c) ajustarea pozitiva, calculata potrivit prevederilor art. 306 din Codul fiscal si pct. 80, aferenta activelor corporale fixe care pana la data de 31 decembrie 2015 nu erau considerate bunuri de capital, care au fost fabricate sau achizitionate pana la 1 ianuarie 2016 si care nu sunt complet amortizate la data la care persoana respectiva ar fi fost inregistrata in scopuri de taxa daca ar fi solicitat inregistrarea in termenul prevazut de lege;
  d) taxa deductibila aferenta achizitiilor de bunuri, inclusiv a bunurilor de capital, si serviciilor efectuate in perioada cuprinsa intre data la care persoana respectiva ar fi fost inregistrata in scopuri de taxa daca ar fi solicitat in termenul prevazut de lege inregistrarea si data la care a fost inregistrata, precum si taxa deductibila aferenta achizitiilor de bunuri si servicii pentru care exigibilitatea de taxa a intervenit conform art. 282 alin. (2) lit. a) si b) din Codul fiscal inainte de data la care persoana respectiva ar fi fost inregistrata in scopuri de taxa daca ar fi solicitat inregistrarea in termenul prevazut de lege si al caror fapt generator de taxa, respectiv livrarea/prestarea, are loc in perioada cuprinsa intre data la care persoana respectiva ar fi fost inregistrata in scopuri de taxa daca ar fi solicitat inregistrarea in termenul prevazut de lege si data la care a fost inregistrata.
  (4) In cazul in care persoana impozabila a solicitat in mod eronat scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, in vederea aplicarii regimului special de scutire pentru intreprinderile mici, organele fiscale competente procedeaza dupa cum urmeaza:
  a) in cazul in care persoana impozabila, ulterior scoaterii din evidenta, nu s-a inregistrat in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal pana la data identificarii acestei erori de catre organele de inspectie fiscala, acestea aplica prevederile alin. (2) lit. a) si b) pe perioada cuprinsa intre data anularii codului de inregistrare in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal si data identificarii acestei erori. Totodata, organele fiscale competente inregistreaza din oficiu aceste persoane in scopuri de taxa. Inregistrarea in scopuri de TVA se considera valabila incepand cu data comunicarii de catre organul fiscal competent a deciziei privind inregistrarea, din oficiu, in scopuri de TVA;
  b) in cazul in care, ulterior scoaterii din evidenta, persoana impozabila s-a inregistrat in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal pana la data identificarii acestei erori de catre organele de inspectie fiscala, acestea aplica prevederile alin. (2) lit. a) si b) pe perioada cuprinsa intre data la care persoanei respective i s-a anulat codul de inregistrare in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal si data la care a fost inregistrata.
  (5) Persoanele impozabile care au solicitat in mod eronat scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, in vederea aplicarii regimului special de scutire pentru intreprinderile mici, indiferent daca au facut sau nu obiectul inspectiei fiscale, au dreptul sa anuleze ajustarile de taxa corespunzatoare scoaterii din evidenta.
  (6) In aplicarea prevederilor alin. (2)-(4) organele fiscale competente au in vedere faptul ca pentru exercitarea deducerii persoana impozabila trebuie sa indeplineasca conditiile si formalitatile prevazute de lege. Prin exceptie de la prevederile art. 319 alin. (20) din Codul fiscal, factura pentru achizitii de bunuri/servicii efectuate inainte de inregistrarea in scopuri de TVA a persoanei impozabile nu trebuie sa contina mentiunea referitoare la codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit persoanei impozabile conform art. 316 din Codul fiscal.
  (7) Persoanele impozabile care au aplicat regimul special de scutire pentru intreprinderi mici prevazut la art. 310 din Codul fiscal si care au fost inregistrate in scopuri de TVA conform art. 316 alin. (1) lit. b) sau c) din Codul fiscal, daca ulterior inregistrarii realizeaza numai operatiuni fara drept de deducere, vor solicita scoaterea din evidenta conform art. 316 alin. (20) din Codul fiscal. Daca, ulterior scoaterii din evidenta, aceste persoane impozabile vor realiza operatiuni care dau drept de deducere a taxei, vor aplica prevederile art. 310 din Codul fiscal.
  SECTIUNEA a 2-a
  Regimul special pentru agentiile de turism
  85. (1) In sensul art. 311 din Codul fiscal, calatorul poate fi o persoana impozabila, o persoana juridica neimpozabila si orice alta persoana neimpozabila.
  (2) Regimul special nu se aplica pentru serviciile prestate de agentia de turism exclusiv cu mijloace proprii.
  (3) In aplicarea prevederilor art. 311 alin. (4) din Codul fiscal, urmatorii termeni se definesc astfel:
  a) suma totala ce este platita de calator reprezinta tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care va fi obtinuta de agentia de turism din partea calatorului sau de la un tert pentru serviciul unic, inclusiv subventiile direct legate de acest serviciu, impozitele, taxele, cheltuielile accesorii cum ar fi comisioanele si cheltuielile de asigurare, dar fara a cuprinde sumele prevazute la art. 286 alin. (4) din Codul fiscal. Daca elementele folosite pentru stabilirea sumei ce este platita de calator sunt exprimate in valuta, cursul de schimb care se aplica este ultimul curs de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei sau ultimul curs de schimb publicat de Banca Central Europeana ori cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectueaza decontarile, din data intocmirii facturii pentru vanzarea serviciilor, inclusiv pentru facturile partiale sau de avans;
  b) costurile agentiei de turism pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii in beneficiul direct al calatorului reprezinta pretul, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, facturat de furnizorii operatiunilor specifice, precum servicii de transport, hoteliere, catering si alte cheltuieli precum cele cu asigurarea mijloacelor de transport utilizate, taxe pentru viza, diurna si cazarea pentru sofer, taxele de drum, taxele de parcare, combustibilul, cu exceptia cheltuielilor generale ale agentiei de turism care sunt incluse in costul serviciului unic. Daca elementele folosite pentru stabilirea costurilor sunt exprimate in valuta, cursul de schimb se determina potrivit art. 290 din Codul fiscal.
  (4) Pentru a stabili valoarea taxei colectate pentru serviciile unice efectuate intr-o perioada fiscala, agentiile de turism:
  a) tin jurnale pentru vanzari sau, dupa caz, borderouri de incasari, in care inregistreaza documentele de vanzare catre client, care includ si taxa, a serviciilor supuse regimului special prevazut la art. 311 din Codul fiscal, aferente unei perioade fiscale. Aceste jurnale, respectiv borderouri se tin separat de operatiunile pentru care se aplica regimul normal de taxa;
  b) tin jurnale de cumparari separate in care evidentiaza achizitiile de bunuri si/sau servicii cuprinse in costurile serviciului unic;
  c) pe baza informatiilor din jurnalele pentru vanzari si pentru cumparari determina baza de impozitare pentru serviciile unice prestate intr-o perioada fiscala conform prevederilor art. 311 alin. (4) din Codul fiscal. La determinarea bazei impozabile nu sunt luate in considerare sumele incasate in avans pentru care nu pot fi determinate cheltuielile aferente si, de asemenea, nu pot fi scazute cheltuielile aferente unor livrari de bunuri sau prestari de servicii care nu au fost vandute catre client;
  d) calculeaza suma taxei colectate la nivelul cotei standard de taxa, prin aplicarea procedeului sutei marite, respectiv 20 x 100/120 in anul 2016, respectiv 19 x 100/119 incepand cu data de 1 ianuarie 2017, cu exceptia situatiei in care se aplica scutirea de taxa prevazuta la art. 311 alin. (5) din Codul fiscal, din diferenta dintre suma prevazuta la alin. (3) lit. a) si cea prevazuta la alin. (3) lit. b).
  (5) Agentiile de turism actioneaza in calitate de intermediari, conform art. 311 alin. (9) din Codul fiscal, pentru serviciile prevazute la art. 311 alin. (5) din Codul fiscal, precum si in situatia in care actioneaza in numele si in contul altei persoane, potrivit art. 271 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal si pct. 8 alin. (5). De exemplu, agentia de turism actioneaza in calitate de intermediar atunci cand intermediaza operatiuni de asigurare medicala in folosul calatorilor si acestea nu sunt vandute impreuna cu alte servicii turistice.
  (6) Agentiile de turism sunt obligate sa aplice regimul special prevazut la art. 311 din Codul fiscal si in cazul in care serviciul unic cuprinde o singura prestare de servicii, cu exceptia prevazuta la alin. (2) si cu exceptia situatiei in care opteaza pentru regimul normal de taxa in limitele art. 311 alin. (10) din Codul fiscal. In acest sens a fost pronuntata hotararea Curtii Europene de Justitie in Cazul C-163/91 Van Ginkel. Totusi, pentru transportul de calatori agentia de turism poate aplica regimul normal de taxa, cu exceptia situatiei in care transportul este vandut impreuna cu alte servicii turistice.
  (7) Persoana impozabila, care achizitioneaza de la o agentie de turism servicii care au fost supuse regimului special prevazut la art. 311 din Codul fiscal si refactureaza aceste servicii catre alte persoane, aplica la randul sau regimul special prevazut la art. 311 din Codul fiscal.
  SECTIUNEA a 3-a
  Regimuri speciale pentru bunurile second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati
  86. (1) In sensul art. 312 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, bunurile second-hand includ orice obiecte vechi care mai pot fi utilizate "ca atare" sau in urma unor reparatii, cu exceptia bunurilor prevazute la alin. (2).
  (2) Nu sunt considerate bunuri second-hand in sensul art. 312 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal:
  a) aurul, argintul si platina prezentate sub forma de bare, plachete, lingouri, pulbere, foite, folie, tuburi, sarma sau in orice alt mod, ce pot fi folosite ca materie prima pentru producerea altor bunuri, fie pure, fie in aliaj cu alte metale;
  b) aurul de investitii conform definitiei prevazute la art. 313 alin. (1) din Codul fiscal;
  c) monedele din argint sau platina care nu constituie obiecte de colectie in sensul art. 312 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal;
  d) reziduuri de obiecte vechi formate din metale pretioase recuperate in scopul topirii si refolosirii ca materii prime;
  e) pietrele pretioase si semipretioase si perlele, indiferent daca sunt sau nu taiate, sparte in lungul fibrei, gradate sau slefuite, insa nu pe fir, montate sau fixate, ce pot fi utilizate pentru producerea de bijuterii clasice si fantezie, obiecte de aurarie si argintarie si similare;
  f) bunurile care se consuma la prima utilizare;
  g) bunurile ce nu mai pot fi refolosite in niciun fel;
  h) obiectele vechi care sunt executate din metale pretioase sau si cu pietre pretioase sau semipretioase, cum ar fi bijuteriile (clasice si fantezie, obiectele de aurarie si argintarie si toate celelalte obiecte vechi, inclusiv uneltele, integral sau partial formate din aur, argint, platina, pietre pretioase si/sau perle, indiferent de gradul de puritate a metalelor si pietrelor pretioase).
  (3) Optiunea prevazuta la art. 312 alin. (3) din Codul fiscal:
  a) se exercita pentru toate categoriile de bunuri prevazute la respectivul alineat;
  b) se notifica organului fiscal competent si ramane in vigoare pana la data de 31 decembrie a celui de-al doilea an calendaristic urmator exercitarii optiunii.
  (4) In scopul aplicarii art. 312 alin. (13) si (14) din Codul fiscal:
  a) baza de impozitare pentru fiecare livrare de bunuri supusa regimului special este diferenta dintre marja de profit realizata de persoana impozabila revanzatoare si valoarea taxei aferente marjei respective;
  b) marja profitului este diferenta dintre pretul de vanzare si pretul de cumparare al bunului supus regimului special;
  c) pentru determinarea taxei colectate aferente fiecarei livrari, din marja profitului determinata conform lit. b) se calculeaza suma taxei colectate corespunzatoare fiecarei livrari prin aplicarea procedeului sutei marite. Taxa colectata intr-o perioada fiscala pentru bunurile supuse regimului special reprezinta suma taxelor pe valoarea adaugata aferente fiecarei livrari de bunuri efectuate in perioada respectiva.
  (5) Persoana impozabila nu colecteaza TVA conform regimului special in situatia in care marja profitului, determinata conform alin. (4) lit. b), este negativa.
  (6) In scopul aplicarii art. 312 alin. (13) si (14) din Codul fiscal, persoana impozabila revanzatoare va indeplini urmatoarele obligatii:
  a) va tine un jurnal special de cumparari in care se inscriu toate bunurile supuse regimului special;
  b) va tine un jurnal special de vanzari in care se inscriu toate bunurile livrate in regim special;
  c) va tine un registru care permite sa se stabileasca, la finele fiecarei perioade fiscale, totalul bazei de impozitare pentru livrarile efectuate in respectiva perioada fiscala, pe fiecare cota de TVA aplicabila, si, dupa caz, taxa colectata;
  d) va emite o factura prin autofacturare catre fiecare furnizor de la care achizitioneaza bunuri supuse regimului special si care nu este obligat sa emita o factura. Factura emisa prin autofacturare trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii:
  1. numarul de ordine si data emiterii facturii;
  2. data achizitiei si numarul cu care a fost inregistrata in jurnalul special de cumparari prevazut la lit. a) sau data primirii bunurilor;
  3. numele si adresa partilor;
  4. codul de inregistrare in scopuri de TVA al persoanei impozabile revanzatoare;
  5. descrierea si cantitatea de bunuri cumparate sau primite;
  6. pretul de cumparare, care se inscrie in factura la momentul cumpararii pentru bunurile in regim de consignatie.
  (7) O intreprindere mica care livreaza bunuri unei persoane impozabile revanzatoare, conform art. 312 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, va mentiona in factura emisa ca livrarea in cauza se refera la bunurile prevazute la art. 312 alin. (1) lit. a)-d) din Codul fiscal si ca aceste bunuri au fost utilizate de intreprinderea mica ca active corporale fixe, asa cum sunt acestea definite la art. 266 alin. (1) pct. 3 din Codul fiscal.
  (8) In scopul aplicarii art. 312 alin. (15) din Codul fiscal, baza de impozitare pentru livrarile de bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie sau antichitati, efectuate de un organizator de vanzari prin licitatie publica, actionand in nume propriu in cadrul unui contract de comision la vanzare in contul persoanei prevazute la art. 312 alin. (2) lit. a)-d) din Codul fiscal, este constituita din suma totala facturata conform alin. (10) cumparatorului de catre organizatorul vanzarii prin licitatie publica, din care se scad urmatoarele:
  1. suma neta de plata sau platita de organizatorul vanzarii prin licitatie publica comitentului sau, stabilita conform alin. (10); si
  2. suma taxei colectate de organizatorul vanzarii prin licitatie publica pentru livrarea sa.
  (9) Suma neta de plata sau platita de organizatorul vanzarii prin licitatie publica comitentului sau este egala cu diferenta dintre:
  a) pretul bunurilor la licitatia publica; si
  b) valoarea comisionului, inclusiv taxa aferenta, obtinut sau care va fi obtinut de organizatorul vanzarii prin licitatie publica de la comitentul sau, in cadrul contractului de comision la vanzare.
  (10) Organizatorul vanzarii prin licitatie publica trebuie sa emita cumparatorului o factura sau, dupa caz, bon fiscal emis conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care nu trebuie sa mentioneze separat valoarea taxei.
  SECTIUNEA a 4-a
  Regimul special pentru aurul de investitii
  87. (1) In scopul implementarii art. 313 alin. (1) din Codul fiscal, greutatile acceptate pe pietele de lingouri cuprind cel putin urmatoarele unitati si greutati:
Unitate Greutati tranzactionate
Kg 12,5/1
Gram 500/250/100/50/20/10/5/2,5/2
Uncie (1 oz = 31,1035 g) 100/10/5/1/1/2/1/4
Tael (1 tael = 1,193 oz)
(unitate de masura chinezeasca) 10/5/1
Tola (10 tolas = 3,75 oz)
(unitate de masura indiana) 10

  (2) In sensul art. 313 alin. (1) lit. b) pct. 2 din Codul fiscal, prin monede reconfectionate dupa anul 1800 se intelege monedele care sunt batute dupa anul 1800.
  (3) Notificarea prevazuta la art. 313 alin. (7) din Codul fiscal trebuie sa fie efectuata anterior operatiunilor carora le este aferenta si trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii:
  a) prevederile legale in baza carora este efectuata, precum si daca persoana impozabila exercita optiunea in calitate de furnizor sau de intermediar;
  b) numele si codul de inregistrare in scopuri de TVA al persoanei impozabile in beneficiul careia s-au efectuat sau se vor efectua livrarile, precum si baza de impozitare a acestora.
  CAP. XIII

  Obligatii
  SECTIUNEA 1
  Inregistrarea persoanelor impozabile in scopuri de TVA
  88. (1) In cazul in care o persoana este obligata sa solicite inregistrarea in conditiile art. 316 alin. (1), (2), (4) sau (6) din Codul fiscal ori opteaza pentru inregistrare conform art. 316 alin. (4) din Codul fiscal, inregistrarea respectivei persoane se va considera valabila incepand cu:
  a) data comunicarii certificatului de inregistrare in scopuri de TVA sau a deciziei privind inregistrarea, din oficiu, in scopuri de TVA, in cazurile prevazute la art. 316 alin. (2), (4) si (6) din Codul fiscal;
  b) prima zi a lunii urmatoare celei in care persoana impozabila opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxa, in cazurile prevazute la art. 316 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal;
  c) prima zi a lunii urmatoare celei in care persoana impozabila solicita inregistrarea, in cazurile prevazute la art. 316 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal;
  d) data comunicarii deciziei de aprobare a inregistrarii in scopuri de TVA sau a deciziei privind inregistrarea, din oficiu, in scopuri de TVA, in cazurile prevazute la art. 316 alin. (1) lit. a) si c) si alin. (10) din Codul fiscal.
  (2) In aplicarea art. 316 alin. (1) din Codul fiscal, activitatea economica se considera ca fiind inceputa din momentul in care o persoana intentioneaza sa efectueze o astfel de activitate. Intentia persoanei trebuie apreciata in baza elementelor obiective, de exemplu, faptul ca aceasta incepe sa angajeze costuri si/sau sa faca investitii pregatitoare necesare initierii unei activitati economice.
  (3) Institutiilor publice care solicita inregistrarea in scopuri de TVA sau care sunt inregistrate din oficiu, conform art. 316 alin. (10) din Codul fiscal, li se atribuie un cod de inregistrare in scopuri de TVA numai pentru partea din structura/activitatea pentru care au calitatea de persoana impozabila, in conformitate cu prevederile art. 269 din Codul fiscal, in timp ce pentru activitatile pentru care nu au calitatea de persoana impozabila, respectiv pentru partea din structura prin care desfasoara numai activitati in calitate de autoritate publica, li se atribuie un cod de inregistrare fiscala distinct. Institutiilor publice care desfasoara numai activitati pentru care au calitatea de persoana impozabila, respectiv operatiuni taxabile, scutite fara drept de deducere potrivit prevederilor art. 292 din Codul fiscal sau scutite cu drept de deducere conform art. 294, 295, 296 din Codul fiscal, si care solicita inregistrarea in scopuri de TVA sau sunt inregistrate din oficiu, conform art. 316 alin. (10) din Codul fiscal, li se va atribui un singur cod de inregistrare in scopuri de TVA. Dupa atribuirea codului de inregistrare in scopuri de TVA, acesta este valabil pentru orice alte operatiuni taxabile, scutite cu sau fara drept de deducere, pe care institutia publica le va realiza ulterior. Orice institutie publica careia i s-a atribuit un cod de inregistrare in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal este considerata persoana impozabila conform art. 278 alin. (1) din Codul fiscal, dar numai in ceea ce priveste stabilirea locului prestarii serviciilor conform art. 278 din Codul fiscal.
  (4) Persoanei impozabile care are sediul activitatii economice in Romania si care are pe teritoriul Romaniei sucursale si alte sedii secundare, fara personalitate juridica, i se atribuie un singur cod de inregistrare in scopuri de taxa conform art. 316 din Codul fiscal.
  (5) Persoanei impozabile care are sediul activitatii economice in afara Romaniei si este stabilita in Romania printr-unul sau mai multe sedii fixe fara personalitate juridica, conform art. 266 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, i se atribuie un singur cod de inregistrare in scopuri de taxa conform art. 316 din Codul fiscal. In acest scop persoana impozabila care are sediul activitatii economice in afara Romaniei desemneaza unul dintre sediile fixe aflate pe teritoriul Romaniei sa depuna decontul de taxa si sa fie responsabil pentru toate obligatiile in scopuri de TVA, conform acestui titlu, ale tuturor sediilor fixe stabilite in Romania ale acestei persoane impozabile. Sediul fix este intotdeauna o structura fara personalitate juridica si poate fi, de exemplu, o sucursala, un birou de vanzari, un depozit, care trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute la art. 266 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal.
  (6) Persoana impozabila care are sediul activitatii economice in afara Romaniei si nu este stabilita prin sediu/sedii fix/fixe in Romania este obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA in Romania pentru operatiunile prevazute la art. 316 alin. (6) din Codul fiscal si la art. 316 alin. (4) din Codul fiscal, cu exceptia celor pentru care inregistrarea este optionala. In cazul operatiunilor prevazute la art. 316 alin. (4) din Codul fiscal, altele decat cele pentru care inregistrarea este optionala, organul fiscal competent nu inregistreaza in scopuri de TVA persoana impozabila nestabilita in Romania daca aceasta urmeaza sa realizeze in Romania numai operatiuni pentru care, potrivit prevederilor art. 307 alin. (2)-(6) din Codul fiscal, beneficiarul este persoana obligata la plata TVA. Organul fiscal competent inregistreaza in scopuri de TVA persoana impozabila nestabilita in Romania care urmeaza sa realizeze operatiuni pentru care inregistrarea este optionala conform art. 316 alin. (4) din Codul fiscal, respectiv: servicii de transport si servicii auxiliare acestora, scutite in temeiul art. 294 alin. (1) lit. c)-n), art. 295 alin. (1) lit. c) si art. 296 din Codul fiscal, importuri de bunuri, operatiuni prevazute la art. 292 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, daca opteaza pentru taxarea acestora, conform art. 292 alin. (3) din Codul fiscal, si/sau operatiuni prevazute la art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, daca acestea sunt taxabile prin efectul legii, sau prin optiune conform art. 292 alin. (3) din Codul fiscal. In vederea inregistrarii in scopuri de TVA:
  a) persoana impozabila nestabilita in Romania obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA conform art. 316 alin. (4) din Codul fiscal trebuie sa furnizeze o declaratie pe propria raspundere organului fiscal competent, in care sa mentioneze ca va realiza in Romania operatiuni taxabile pentru care este persoana obligata la plata taxei conform art. 307 alin. (1) din Codul fiscal si/sau ca urmeaza sa desfasoare operatiuni scutite cu drept de deducere, cu exceptia serviciilor de transport si a serviciilor auxiliare acestora, scutite in temeiul art. 294 alin. (1) lit. c)-n), art. 295 alin. (1) lit. c) si art. 296 din Codul fiscal, pentru care inregistrarea este optionala. Pe langa declaratia pe propria raspundere, trebuie prezentate contractele, comenzile, sau alte documente, din care rezulta aceste informatii;
  b) persoana impozabila nestabilita in Romania care opteaza pentru inregistrarea in scopuri de TVA in conditiile stabilite la art. 316 alin. (4) din Codul fiscal:
  1. trebuie sa depuna in vederea inregistrarii notificarile prevazute in anexele nr. 1 si 2 pentru operatiuni prevazute la art. 292 alin. (2) lit. e) si f) din Codul fiscal, daca opteaza pentru taxarea acestora conform art. 292 alin. (3) din Codul fiscal;
  2. trebuie sa furnizeze o declaratie pe propria raspundere organului fiscal competent, in care sa mentioneze ca va realiza in Romania importuri, operatiuni prevazute la art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, daca acestea sunt taxabile prin efectul legii, si/sau pentru alte operatiuni pentru care inregistrarea este optionala, respectiv: servicii de transport si servicii auxiliare acestora, scutite in temeiul art. 294 alin. (1) lit. c)-n), art. 295 alin. (1) lit. c) si art. 296 din Codul fiscal, precum si contractele, comenzile sau alte documente din care rezulta aceste informatii;
  c) persoana impozabila nestabilita in Romania care solicita inregistrarea conform art. 316 alin. (4) sau (6) din Codul fiscal trebuie sa prezinte contractele/comenzile/alte documente in baza carora urmeaza sa efectueze livrari si/sau achizitii intracomunitare care au locul in Romania.
  (7) Persoana impozabila nestabilita in Romania se va inregistra la autoritatea fiscala competenta dupa cum urmeaza:
  a) fie direct, fie prin desemnarea unui reprezentant fiscal, daca persoana este stabilita in Uniunea Europeana. In cazul inregistrarii directe, aceasta persoana trebuie sa declare adresa din Romania la care pot fi examinate toate evidentele si documentele ce trebuie pastrate in conformitate cu prevederile normelor metodologice de aplicare a titlului VII din Codul fiscal;
  b) prin desemnarea unui reprezentant fiscal, daca persoana nu este stabilita in Uniunea Europeana.
  (8) In situatia in care, ulterior inregistrarii directe in scopuri de taxa conform alin. (7) lit. a), persoana impozabila nestabilita in Romania devine stabilita in Romania printr-un sediu fix, inclusiv o sucursala, organele fiscale competente nu atribuie un alt cod de inregistrare in scopuri de taxa, fiind pastrat codul de inregistrare in scopuri de taxa acordat initial.
  (9) In cazul persoanelor impozabile care au sediul activitatii economice in afara Romaniei si care se inregistreaza in scopuri de taxa conform art. 316 alin. (2) din Codul fiscal prin sedii fixe, altele decat sucursalele, si ulterior infiinteaza sucursale in Romania, organele fiscale competente nu atribuie un alt cod de inregistrare in scopuri de taxa, fiind pastrat codul de inregistrare in scopuri de taxa acordat initial.
  (10) Conform prevederilor art. 316 alin. (20) din Codul fiscal, orice persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA si care, ulterior inregistrarii respective, desfasoara exclusiv operatiuni ce nu dau dreptul la deducere solicita anularea inregistrarii in termen de 15 zile de la incheierea lunii in care se desfasoara exclusiv operatiuni fara drept de deducere. Dovada faptului ca persoana nu mai realizeaza operatiuni cu drept de deducere trebuie sa rezulte din obiectul de activitate si, dupa caz, din declaratia pe propria raspundere data de imputernicitul legal al persoanei impozabile in cazul operatiunilor scutite pentru care persoana impozabila poate opta pentru taxare conform art. 292 alin. (3) din Codul fiscal.
  (11) In cazul persoanelor care au solicitat anularea inregistrarii conform prevederilor art. 316 alin. (20) din Codul fiscal, anularea inregistrarii in scopuri de TVA se efectueaza in prima zi a lunii urmatoare celei in care persoana impozabila a solicitat anularea.
  (12) Orice persoana impozabila stabilita in Romania si inregistrata in scopuri de TVA care isi inceteaza activitatea economica trebuie sa solicite anularea inregistrarii in scopuri de TVA in termen de 15 zile de la data documentelor ce evidentiaza acest fapt, conform prevederilor art. 316 alin. (20) din Codul fiscal. Anularea inregistrarii in scopuri de TVA este valabila de la data incetarii activitatii economice.
  (13) Persoana impozabila nestabilita in Romania, care s-a inregistrat conform art. 316 alin. (4) sau (6) din Codul fiscal, trebuie sa solicite anularea inregistrarii in scopuri de TVA in cazul in care nu mai realizeaza in Romania operatiuni pentru care ar fi obligata sa fie inregistrata in scopuri de TVA conform art. 316 alin. (4) sau (6) din Codul fiscal.
  (14) Persoana impozabila nestabilita in Romania, care s-a inregistrat prin optiune conform art. 316 alin. (4) din Codul fiscal, trebuie sa solicite anularea inregistrarii in scopuri de TVA in cazul in care nu mai realizeaza in Romania operatiuni de natura celor pentru care a solicitat inregistrarea si nici alte operatiuni pentru care ar fi obligata sa fie inregistrata in scopuri de TVA conform art. 316 alin. (4) sau (6) din Codul fiscal.
  (15) In cazul persoanelor impozabile nestabilite in Romania, anularea inregistrarii in scopuri de TVA este valabila din prima zi a lunii urmatoare celei in care s-a depus declaratia de incetare a activitatii.
  (16) Persoana impozabila care a solicitat anularea inregistrarii in scopuri de TVA are obligatia, indiferent de perioada fiscala utilizata, sa depuna ultimul decont de taxa prevazut la art. 323 din Codul fiscal pana la data de 25 a lunii in care a fost anulata inregistrarea in scopuri de TVA.
  (17) Pentru situatia prevazuta la art. 316 alin. (11) lit. f) din Codul fiscal, anularea inregistrarii in scopuri de TVA se realizeaza la solicitarea persoanei impozabile sau din oficiu de catre organele fiscale competente, dupa caz. Anularea inregistrarii in scopuri de TVA este valabila de la data comunicarii deciziei de anulare de catre organele fiscale competente.
  (18) In sensul art. 316 alin. (11) lit. c) din Codul fiscal, prin asociat majoritar se intelege persoana fizica sau juridica ce detine parti sociale/actiuni in cadrul unei societati reglementate de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in procent de minimum 50% din capitalul social al societatii.
  (19) In situatia in care persoana impozabila indeplineste conditiile pentru inregistrarea in scopuri de TVA prevazute de art. 316 alin. (12) din Codul fiscal, organul fiscal atribuie codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit initial, anterior anularii inregistrarii in scopuri de TVA.
  89. (1) In aplicarea prevederilor art. 316 alin. (7) din Codul fiscal, persoana impozabila nestabilita care se inregistreaza in Romania prin reprezentant fiscal, desemneaza reprezentantul fiscal printr-o cerere depusa la organul fiscal competent la care reprezentantul propus este inregistrat in scopuri de TVA. Inregistrarea in scopuri de TVA prin reprezentant fiscal poate fi solicitata de o persoana impozabila nestabilita in Romania daca este obligata sa se inregistreze in Romania in scopuri de TVA sau poate opta sa se inregistreze, conform prevederilor de la pct. 88 alin. (6). Cererea trebuie insotita de:
  a) declaratia de incepere a activitatii, care cuprinde: data si natura activitatii pe care o va desfasura in Romania, precum si de documentele prevazute la pct. 88 alin. (6);
  b) copie de pe actul de constituire in strainatate a persoanei impozabile nestabilite in Romania;
  c) acceptul scris al persoanei propuse ca reprezentant fiscal, prin care aceasta se angajeaza sa indeplineasca obligatiile ce ii revin conform legii si in care aceasta trebuie sa precizeze natura operatiunilor;
  d) contractul incheiat intre persoana nestabilita in Romania si reprezentantul fiscal propus, din care sa rezulte intinderea mandatului acordat reprezentantului.
  (2) Nu se admite decat un singur reprezentant fiscal pentru ansamblul operatiunilor desfasurate in Romania de persoana impozabila nestabilita in Romania. Nu se admite coexistenta mai multor reprezentanti fiscali cu angajamente limitate pentru reprezentarea aceleiasi persoane impozabile nestabilite in Romania. Pot fi desemnate ca reprezentanti fiscali orice persoane impozabile stabilite in Romania conform art. 266 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, inregistrate in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal.
  (3) Organul fiscal competent verifica indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1) si (2) si, in termen de cel mult 30 de zile de la data primirii cererii, comunica decizia luata atat persoanei impozabile nestabilite in Romania, cat si persoanei propuse ca reprezentant fiscal. In cazul acceptarii cererii, concomitent cu transmiterea deciziei de aprobare se indica si codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit persoanei impozabile nestabilite in Romania prin reprezentant fiscal ca mandatar al persoanei impozabile, care trebuie sa fie diferit de codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit pentru activitatea proprie a reprezentantului fiscal. In cazul respingerii cererii, decizia se comunica ambelor parti, cu motivarea refuzului.
  (4) Reprezentantul fiscal, dupa ce a fost acceptat de organul fiscal competent, este angajat, din punctul de vedere al drepturilor si obligatiilor privind taxa pe valoarea adaugata, pentru toate operatiunile pentru care a fost mandatat, efectuate in Romania de persoana impozabila nestabilita in Romania, atat timp cat dureaza mandatul sau.
  (5) In situatia in care mandatul reprezentantului fiscal inceteaza, dar continua activitatea economica a persoanei impozabile nestabilite in Romania pentru care aceasta trebuie sa fie inregistrata in scopuri de TVA conform pct. 88 alin. (6), aceasta este obligata fie sa prelungeasca mandatul reprezentantului fiscal, fie sa mandateze alt reprezentant fiscal, fie sa se inregistreze direct fara reprezentant fiscal in situatia in care este o persoana impozabila stabilita in Uniunea Europeana.
  (6) Reprezentantul fiscal trebuie sa anunte in scris organul fiscal competent cu privire la faptul ca mandatul sau a incetat si sa precizeze ultimul decont de taxa pe valoarea adaugata pe care il depune in aceasta calitate. Incetarea mandatului reprezentantului fiscal nu poate fi anterioara datei la care are obligatia sa depuna ultimul decont taxa in numele persoanei impozabile nestabilite in Romania pe care o reprezinta.
  (7) O persoana impozabila nestabilita in Romania care si-a desemnat reprezentant fiscal si ulterior devine stabilita printr-un sediu fix in Romania, conform prevederilor art. 266 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, trebuie sa renunte la reprezentantul fiscal in Romania. Si in aceasta situatie reprezentantul fiscal trebuie sa indeplineasca obligatiile prevazute la alin. (6).
  (8) Daca ulterior desemnarii unui reprezentant fiscal persoana impozabila nestabilita in Romania va avea unul sau mai multe sedii fixe pe teritoriul Romaniei in conformitate cu prevederile art. 266 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit reprezentantului fiscal este preluat de persoana impozabila care devine inregistrata in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, ca persoana stabilita in Romania. Suma negativa de taxa sau taxa de plata din ultimul decont de taxa depus de reprezentantul fiscal este preluata de persoana impozabila care a devenit stabilita in Romania. Din punctul de vedere al taxei, operatiunile realizate prin reprezentant fiscal sunt operatiuni apartinand persoanei impozabile care initial nu a fost stabilita in Romania, iar ulterior a devenit stabilita in Romania prin sediu fix.
  (9) Daca o persoana impozabila nestabilita in Romania, dar stabilita in alt stat membru, este inregistrata in scopuri de TVA in Romania printr-un reprezentant fiscal si renunta la reprezentantul fiscal in vederea inregistrarii directe in scopuri de TVA in Romania, codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit reprezentantului fiscal este preluat de persoana impozabila care devine inregistrata in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal. Suma negativa de taxa sau taxa de plata din ultimul decont de taxa depus de reprezentantul fiscal este preluata de persoana impozabila care se inregistreaza direct in Romania. Aceste prevederi se aplica in mod corespunzator si in situatia in care o persoana impozabila nestabilita in Romania, dar stabilita in alt stat membru este inregistrata direct in scopuri de TVA in Romania conform art. 316 din Codul fiscal si ulterior opteaza pentru inregistrarea printr-un reprezentant fiscal.
  (10) Operatiunile efectuate de reprezentantul fiscal in numele persoanei impozabile nestabilite in Romania nu se evidentiaza in contabilitatea proprie a persoanei desemnate ca reprezentant fiscal. Prevederile art. 310 din Codul fiscal cu privire la intreprinderile mici nu sunt aplicabile persoanelor impozabile nestabilite in Romania.
  (11) Reprezentantul fiscal emite, in limita mandatului sau, facturi pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii efectuate de persoana impozabila nestabilita in Romania, aplicand regimul de taxa corespunzator operatiunilor respective, pe care o transmite beneficiarilor. De asemenea, primeste, in limita mandatului sau, facturi pentru achizitiile efectuate de persoana impozabila nestabilita in Romania. Facturile de achizitii trebuie sa contina informatiile prevazute la art. 319 alin. (20) din Codul fiscal, inclusiv denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit in Romania si care si-a desemnat un reprezentant fiscal, precum si denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare prevazut la art. 316 ale reprezentantului fiscal. Prezentele norme metodologice nu instituie obligatii privind moneda in care se fac decontarile sau privind modalitatea in care se realizeaza decontarile, respectiv prin reprezentantul fiscal sau direct intre persoana impozabila nestabilita in Romania si clientii/furnizorii acesteia.
  (12) Factura emisa de reprezentantul fiscal in calitate de mandatar al persoanei impozabile nestabilite in Romania trebuie sa contina informatiile prevazute la art. 319 alin. (20) din Codul fiscal, inclusiv denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit in Romania si care si-a desemnat un reprezentant fiscal, precum si denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA, conform art. 316 din Codul fiscal, ale reprezentantului fiscal.
  (13) Reprezentantul fiscal depune decontul de taxa prevazut la art. 323 din Codul fiscal pentru operatiunile desfasurate in Romania de persoana impozabila nestabilita in Romania pe care o reprezinta, in care include si facturile emise de persoana impozabila nestabilita in Romania sub codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit prin reprezentant fiscal conform art. 316 din Codul fiscal. In situatia in care reprezentantul fiscal este mandatat de mai multe persoane impozabile stabilite in strainatate, trebuie sa depuna cate un decont de taxa pentru fiecare persoana impozabila nestabilita in Romania pe care o reprezinta. Nu ii este permis reprezentantului fiscal sa evidentieze in decontul de taxa depus pentru activitatea proprie, pentru care este inregistrat in scopuri de TVA, operatiunile desfasurate in numele persoanei impozabile nestabilite in Romania, pentru care depune un decont de taxa separat.
  (14) Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei aferente achizitiilor efectuate in numele persoanei impozabile nestabilite in Romania, reprezentantul fiscal trebuie sa detina documentele prevazute de lege.
  SECTIUNEA a 2-a
  Inregistrarea in scopuri de TVA a altor persoane care efectueaza achizitii intracomunitare sau pentru servicii
  90. (1) Au obligatia sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA conform art. 317 din Codul fiscal numai persoanele impozabile care au sediul activitatii economice in Romania.
  (2) Persoanele impozabile prevazute la art. 268 alin. (4) din Codul fiscal sunt obligate sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA pentru achizitii intracomunitare de bunuri conform art. 317 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, daca depasesc plafonul pentru achizitii intracomunitare de 10.000 euro stabilit conform pct. 3 alin. (5)-(7). In cazul in care o persoana este obligata sa solicite inregistrarea in conditiile art. 317 alin. (1) din Codul fiscal, inregistrarea respectivei persoane conform acestui articol este considerata valabila de la data solicitarii inregistrarii.
  (3) In situatia in care obligatia inregistrarii in scopuri de TVA conform art. 317 alin. (1) lit. b) sau c) din Codul fiscal revine unei persoane impozabile care realizeaza achizitii intracomunitare de bunuri care nu sunt impozabile in Romania conform art. 268 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, respectiva persoana poate aplica regulile referitoare la plafonul pentru achizitii intracomunitare si dupa inregistrare, pana la depasirea respectivului plafon. In acest scop nu va comunica codul de inregistrare in scopuri de TVA furnizorilor sai din alte state membre.
  (4) Inregistrarea in scopuri de TVA conform art. 317 alin. (1) lit. b) si c) din Codul fiscal se solicita numai de persoanele care nu sunt deja inregistrate conform art. 316 din Codul fiscal sau pentru achizitiile intracomunitare de bunuri conform art. 317 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal si numai in cazul serviciilor intracomunitare pentru care se aplica prevederile art. 278 alin. (2) din Codul fiscal sau echivalentul acestui articol din legislatia altui stat membru, altele decat cele scutite de taxa. Inregistrarea respectivei persoane conform acestui articol se considera valabila de la data solicitarii inregistrarii. Nu solicita inregistrarea in scopuri de TVA, conform art. 317 din Codul fiscal, persoanele impozabile care realizeaza servicii care se incadreaza in oricare din prevederile art. 278 alin. (3)-(7) din Codul fiscal, sau servicii pentru care se aplica prevederile art. 278 alin. (2) din Codul fiscal, dar care nu sunt servicii intracomunitare, respectiv sunt prestate de o persoana impozabila din Romania catre o persoana impozabila stabilita in afara Comunitatii ori sunt prestate de o persoana impozabila stabilita in afara Comunitatii in beneficiul unei persoane impozabile stabilite in Romania.
  (5) In cazul in care o persoana solicita inregistrarea in scopuri de TVA in conditiile art. 317 alin. (2) din Codul fiscal, respectiv prin optiunea de a aplica regimul general prevazut la art. 268 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, inregistrarea respectivei persoane conform acestui articol este considerata valabila de la data solicitarii inregistrarii.
  (6) In cazul in care o persoana solicita anularea inregistrarii in conditiile art. 317 alin. (5), (6) sau (8) din Codul fiscal, inregistrarea respectivei persoane se considera anulata din prima zi a anului calendaristic in care se face cererea de anulare.
  (7) Persoanele inregistrate conform art. 317 din Codul fiscal pot comunica acest cod altor persoane numai pentru achizitii intracomunitare de bunuri, pentru prestari de servicii intracomunitare si pentru achizitii de servicii intracomunitare.
  (8) Persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila care nu este inregistrata conform art. 316 din Codul fiscal si care efectueaza achizitii intracomunitare de bunuri accizabile nu are obligatia sa se inregistreze conform art. 317 din Codul fiscal pentru plata taxei aferente respectivei achizitii intracomunitare.
  (9) Orice persoana care efectueaza achizitii intracomunitare de mijloace noi de transport, care nu este inregistrata conform art. 316 din Codul fiscal, nu are obligatia sa se inregistreze conform art. 317 din Codul fiscal pentru plata taxei aferente respectivei achizitii intracomunitare.
  (10) Prevederile prezentelor norme metodologice se completeaza cu prevederile pct. 3.
  (11) Institutiile publice care sunt inregistrate in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, pentru intreaga activitate sau numai pentru o parte din structura, nu solicita inregistrarea conform art. 317 din Codul fiscal. Pentru toate achizitiile intracomunitare de bunuri, pentru prestarile de servicii intracomunitare si pentru achizitiile de servicii intracomunitare comunica codul de inregistrare in scopuri de TVA acordat conform art. 316 din Codul fiscal, indiferent daca achizitiile sunt destinate utilizarii pentru activitatea desfasurata in calitate de autoritate publica, pentru care institutia publica nu are calitatea de persoana impozabila, sau pentru activitati pentru care institutia publica are calitatea de persoana impozabila. Orice institutie publica careia i s-a atribuit un cod de inregistrare in scopuri de TVA conform art. 317 din Codul fiscal este considerata persoana impozabila conform art. 278 alin. (1) din Codul fiscal, dar numai in ceea ce priveste stabilirea locului prestarii serviciilor conform art. 278 din Codul fiscal.
  SECTIUNEA a 3-a
  Prevederi generale referitoare la inregistrare
  91. (1) In sensul art. 318 alin. (3) din Codul fiscal, persoana impozabila nestabilita in Romania care este obligata la plata TVA in Romania conform art. 307 alin. (1) din Codul fiscal poate fi scutita de obligatia inregistrarii in scopuri de TVA in urmatoarele situatii:
  a) cand efectueaza in Romania servicii prestate ocazional, daca aceste operatiuni nu sunt precedate de achizitii intracomunitare de bunuri efectuate in Romania;
  b) cand efectueaza in Romania livrari ocazionale de bunuri, cu exceptia:
  1. vanzarilor la distanta;
  2. livrarilor de bunuri precedate de achizitii intracomunitare de bunuri in Romania;
  (2) In sensul alin. (1) lit. a) si b), livrarile de bunuri si prestarile de servicii sunt considerate ocazionale daca sunt realizate o singura data in cursul unui an.
  (3) Persoanele nestabilite in Romania sunt obligate sa faca plata taxei datorate in Romania in conditiile prevazute la art. 326 alin. (6) din Codul fiscal.
  (4) Persoana impozabila nestabilita in Romania care realizeaza in Romania in mod ocazional operatiuni pentru care este obligata la plata TVA si care este scutita de la obligatia inregistrarii in scopuri de TVA conform prevederilor alin. (1) are obligatia sa transmita beneficiarilor facturile emise pentru respectivele operatiuni conform art. 319 din Codul fiscal, precum si o copie a deciziei privind modalitatea de plata a taxei pe valoarea adaugata pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii realizate ocazional. Facturile emise de persoanele scutite de la obligatia inregistrarii in scopuri de TVA conform prevederilor alin. (1) nu trebuie sa contina mentiunea referitoare la codul de inregistrare in scopuri de TVA in Romania al furnizorului/prestatorului.
  SECTIUNEA a 4-a
  Facturarea
  92. (1) In sensul art. 319 alin. (3) din Codul fiscal, autofactura trebuie emisa numai daca au intervenit evenimentele prevazute la art. 287 lit. a)-c) si e) din Codul fiscal si furnizorul de bunuri/prestatorul de servicii nu emite factura de corectie prevazuta la art. 330 alin. (2) din Codul fiscal, in termenul stabilit de lege. In cazul reducerilor de pret se considera ca evenimentul care genereaza obligatia emiterii autofacturii intervine la data la care clientul beneficiaza de reducere. In situatia in care ulterior emiterii autofacturii prevazute la art. 319 alin. (3) din Codul fiscal, se primeste factura emisa de furnizor/prestator pentru aceeasi ajustare si avand aceeasi valoare, se face o referire la autofactura emisa, fara ca aceasta sa mai genereze efecte privind ajustarea taxei deductibile.
  (2) Persoana impozabila care efectueaza o livrare de bunuri sau o prestare de servicii scutita fara drept de deducere a taxei, conform art. 292 alin. (1) si (2) din Codul fiscal, nu are obligatia intocmirii unei facturi, operatiunile fiind consemnate in documente potrivit legislatiei contabile.
  (3) Autofactura pentru livrari de bunuri sau prestari de servicii catre sine trebuie emisa numai daca operatiunile in cauza sunt taxabile si numai in scopul taxei, fiind obligatorie mentionarea urmatoarelor informatii:
  a) numarul facturii, care este un numar secvential acordat in baza uneia sau mai multor serii, ce identifica in mod unic o factura;
  b) data emiterii;
  c) numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA ale persoanei impozabile, la rubrica "Furnizor";
  d) la rubrica "Cumparator", numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA ale persoanei impozabile sau, dupa caz, ale beneficiarului;
  e) denumirea si descrierea bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate;
  f) valoarea bunurilor sau serviciilor, exclusiv taxa;
  g) cota de taxa aplicabila;
  h) valoarea taxei colectate.
  (4) Informatiile din factura emisa prin autofacturare se inscriu in jurnalele pentru vanzari si sunt preluate corespunzator in decontul de taxa prevazut la art. 323 din Codul fiscal, ca taxa colectata.
  (5) In cazul depasirii plafoanelor stabilite la pct. 7 alin. (12) pentru operatiunile prevazute la art. 270 alin. (8) lit. c) din Codul fiscal, persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal au obligatia sa intocmeasca autofactura conform prevederilor alin. (2) numai in scopuri de TVA. Autofactura va cuprinde la rubrica "Cumparator" informatiile de la alin. (3) lit. c), iar in cazul bunurilor acordate gratuit in cadrul actiunilor de protocol, sponsorizare, mecenat, in loc de denumirea si descrierea bunurilor livrate se poate mentiona, dupa caz: depasire plafon protocol, sponsorizare sau mecenat.
  (6) Persoana inregistrata sau care ar fi fost obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA in Romania, conform art. 316 din Codul fiscal, este obligata sa emita facturi prin autofacturare, potrivit prevederilor art. 319 alin. (9) din Codul fiscal, pentru fiecare transfer pe care l-a efectuat in alt stat membru. Factura se emite numai in scopul taxei, fiind obligatorie mentionarea urmatoarelor informatii:
  a) numarul facturii, care este un numar secvential acordat in baza uneia sau mai multor serii, ce identifica in mod unic o factura;
  b) data emiterii;
  c) la rubrica "Furnizor", numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA din Romania ale persoanei impozabile, iar in cazul persoanei impozabile nestabilite in Romania, care si-a desemnat un reprezentant fiscal in Romania, se inscriu denumirea/numele persoanei care efectueaza transferul, precum si denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA prevazut la art. 316 din Codul fiscal acordat reprezentantului fiscal pentru persoana impozabila nestabilita pe care o reprezinta;
  d) numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA acordat de autoritatile fiscale din alt stat membru persoanei impozabile care realizeaza transferul, la rubrica "Cumparator";
  e) adresa exacta a locului din care au fost transferate bunurile, precum si adresa exacta a locului in care au fost transferate bunurile;
  f) denumirea si cantitatea bunurilor transferate, precum si particularitatile prevazute la art. 266 alin. (3) din Codul fiscal, in definirea bunurilor in cazul transferului de mijloace de transport noi;
  g) data la care au fost transferate bunurile;
  h) valoarea bunurilor transferate.
  (7) Persoana inregistrata sau care ar fi fost obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA in Romania, conform art. 316 din Codul fiscal, este obligata sa emita facturi prin autofacturare, potrivit prevederilor art. 319 alin. (9) din Codul fiscal, pentru fiecare achizitie intracomunitara de bunuri efectuata in Romania in conditiile stabilite la art. 273 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, respectiv care urmeaza unui transfer pe care l-a efectuat din alt stat membru. In situatia in care a fost emis un document pentru transferul realizat in alt stat membru si care cuprinde cel putin elementele prevazute la alin. (5), acest document se considera autofactura pentru operatiunea asimilata achizitiei intracomunitare de bunuri efectuate in Romania in sensul art. 319 alin. (9) din Codul fiscal, pe baza caruia se inregistreaza achizitia intracomunitara de bunuri in Romania. Factura se emite numai in scopul taxei, fiind obligatorie mentionarea urmatoarelor informatii:
  a) numarul facturii, care este un numar secvential acordat in baza uneia sau mai multor serii, ce identifica in mod unic o factura;
  b) data emiterii;
  c) la rubrica "Cumparator", numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA din Romania ale persoanei impozabile, iar in cazul persoanei impozabile nestabilite in Romania, care si-a desemnat un reprezentant fiscal in Romania, se inscrie denumirea/numele persoanei care efectueaza achizitia intracomunitara de bunuri, precum si denumirea/ numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA prevazut la art. 316 din Codul fiscal acordat reprezentantului fiscal pentru persoana impozabila nestabilita pe care o reprezinta;
  d) numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA acordat de autoritatile fiscale din alt stat membru persoanei impozabile care realizeaza transferul, la rubrica "Furnizor";
  e) adresa exacta a locului din care au fost transferate bunurile din alt stat membru, precum si adresa exacta din Romania in care au fost achizitionate bunurile;
  f) denumirea si cantitatea bunurilor achizitionate, precum si particularitatile prevazute la art. 266 alin. (3) din Codul fiscal, in definirea bunurilor in cazul transferului de mijloace de transport noi;
  g) data la care au fost transferate bunurile din alt stat membru;
  h) valoarea bunurilor transferate.
  (8) Informatiile din facturile emise prin autofacturare conform alin. (6) se inscriu in jurnalele pentru vanzari, iar cele emise conform alin. (7) se inscriu in jurnalul pentru cumparari si sunt preluate corespunzator in decontul de taxa prevazut la art. 323 din Codul fiscal.
  93. In sensul art. 319 alin. (10) lit. c) din Codul fiscal, pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii, altele decat cele prevazute la art. 319 alin. (10) lit. a) si b) din Codul fiscal, furnizate catre beneficiari, persoane neimpozabile, altele decat persoanele juridice neimpozabile, care prin natura lor nu permit furnizorului/prestatorului identificarea beneficiarului, furnizorii/ prestatorii pot intocmi facturi simplificate in conditiile stabilite la art. 319 alin. (12) lit. a) din Codul fiscal, care trebuie sa contina cel putin informatiile prevazute la art. 319 alin. (21) din Codul fiscal. In situatia in care nu opteaza pentru emiterea de facturi simplificate, acestia au obligatia intocmirii unui document centralizator pentru fiecare perioada fiscala care sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii:
  a) un numar de ordine;
  b) data la care a intervenit exigibilitatea taxei pentru livrarea de bunuri si/sau prestarea de servicii;
  c) denumirea bunurilor livrate si/sau a serviciilor prestate;
  d) cantitatea bunurilor livrate;
  e) baza de impozitare a livrarilor de bunurilor/prestarilor de servicii ori, dupa caz, avansurile incasate, pentru fiecare cota, scutire sau operatiune netaxabila, pretul unitar, exclusiv taxa, precum si rabaturile, remizele, risturnele si alte reduceri de pret, in cazul in care acestea nu sunt incluse in pretul unitar;
  f) indicarea cotei de taxa aplicate si a sumei taxei colectate, exprimate in lei, in functie de cotele taxei;
  g) valoarea totala a bazei de impozitare si a taxei colectate.
  94. (1) In aplicarea prevederilor art. 319 alin. (11) din Codul fiscal, daca persoana impozabila nu are obligatia emiterii unei facturi, dar opteaza pentru emiterea acesteia, factura trebuie sa contina cel putin informatiile prevazute la art. 319 alin. (20) sau (21) din Codul fiscal, dupa caz, dar numai in situatia in care operatiunile sunt cuprinse in sfera de aplicare a taxei.
  (2) In vederea emiterii de facturi conform prevederilor art. 319 alin. (13) din Codul fiscal, Directia generala de legislatie Cod fiscal si reglementari vamale din cadrul Ministerului Finantelor Publice, la solicitarea persoanelor impozabile interesate sau din oficiu, va consulta Comitetul TVA. Persoanele impozabile interesate care solicita consultarea Comitetului TVA pentru emiterea de facturi conform prevederilor art. 319 alin. (13) din Codul fiscal trebuie sa prezinte Directiei generale de legislatie Cod fiscal si reglementari vamale motivatia solicitarii emiterii de facturi conform art. 319 alin. (13) din Codul fiscal. Din motivatia prezentata trebuie sa rezulte motivele obiective pentru care nu este posibila emiterea facturilor care contin toate elementele prevazute la art. 319 alin. (20) din Codul fiscal. Directia generala de legislatie Cod fiscal si reglementari vamale analizeaza daca exista motive obiective pentru care se solicita emiterea de facturi conform art. 319 alin. (13) din Codul fiscal. Daca nu sunt indeplinite conditiile minimale prevazute de lege si/sau se constata ca nu exista motive obiective pentru solicitare, aceste informatii se comunica solicitantului. Solicitarile avizate favorabil de Directia generala de legislatie Cod fiscal si reglementari vamale se transmit in vederea consultarii Comitetului TVA, conform prevederilor Directivei 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata. Ulterior consultarii Comitetului TVA, ministrul finantelor publice emite un ordin prin care aproba, dupa caz, fie emiterea de facturi conform art. 319 alin. (13) lit. a) din Codul fiscal, fie emiterea de facturi conform art. 319 alin. (13) lit. b) din Codul fiscal.
  95. (1) Persoana impozabila nu are obligatia de a emite facturi conform art. 319 din Codul fiscal pentru avansurile incasate in legatura cu o livrare intracomunitara de bunuri efectuata in conditiile art. 294 alin. (2) din Codul fiscal.
  (2) Regularizarea facturilor emise de catre furnizori/prestatori pentru avansuri sau in cazul emiterii de facturi partiale pentru livrari de bunuri ori prestari de servicii se realizeaza prin stornarea facturii de avans la data emiterii facturii pentru contravaloarea integrala a livrarii de bunuri si/sau prestarii de servicii. Stornarea se poate face separat ori pe aceeasi factura pe care se evidentiaza contravaloarea integrala a livrarii de bunuri si/sau prestarii de servicii. Pe factura emisa se va face o referire la facturile de avans sau la facturile partiale emise anterior, atunci cand se emit mai multe facturi pentru aceeasi operatiune, in conformitate cu prevederile art. 319 alin. (20) lit. r) din Codul fiscal. In cazul operatiunilor pentru care baza impozabila este stabilita in valuta, la regularizare se vor avea in vedere prevederile art. 290 din Codul fiscal si ale pct. 35. Nu se impune regularizarea de catre beneficiarul care are obligatia platii taxei, conform art. 307 alin. (2)-(6), art. 308 sau art. 309 din Codul fiscal, in cazul facturilor de avans sau al facturilor partiale emise de furnizorii de bunuri ori de prestatorii de servicii.
  (3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), in cazul schimbarii cotei de TVA, pentru a se aplica cota in vigoare la data faptului generator de taxa potrivit art. 291 alin. (6) din Codul fiscal, se impune efectuarea urmatoarelor regularizari:
  a) regularizarea facturilor emise de catre furnizori/prestatori pentru avansurile partiale sau integrale incasate, precum si a facturilor emise inainte de livrare/prestare pentru contravaloarea partiala ori integrala a bunurilor livrate/serviciilor prestate;
  b) regularizarea de catre beneficiarul care are obligatia platii taxei, potrivit art. 307 alin. (2), (3), (5) si (6) din Codul fiscal, a facturilor de avans partial sau integral ori a facturilor emise de furnizorii de bunuri sau de prestatorii de servicii inainte de livrare/prestare pentru contravaloarea partiala ori integrala a bunurilor livrate/serviciilor prestate.
  (4) In cazul reducerilor de pret acordate de producatorii/distribuitorii de bunuri potrivit prevederilor pct. 32 alin. (7), pe baza de cupoane valorice, facturile de reducere se intocmesc direct pe numele comerciantilor care au acceptat cupoanele valorice de la consumatorii finali, chiar daca initial facturile de livrare a bunurilor pentru care se acorda aceste reduceri de pret au fost emise de producatori/distribuitori catre diversi intermediari cumparatori-revanzatori. La rubrica "Cumparator" se inscriu datele de identificare ale cumparatorului care a acceptat cupoanele valorice de la consumatorii finali.
  (5) In cazul in care refactureaza cheltuieli potrivit pct. 31 alin. (4)-(6), persoana impozabila nu are obligatia de a emite factura in termenul prevazut la art. 319 alin. (16) din Codul fiscal.
  (6) In cazul facturii centralizatoare intocmite conform art. 319 alin. (17) din Codul fiscal nu este obligatorie mentionarea datei livrarii/prestarii sau a datei incasarii avansului, aceasta rezultand din documentele prevazute la art. 319 alin. (17) lit. b) din Codul fiscal.
  96. (1) Potrivit prevederilor art. 319 alin. (18) din Codul fiscal, factura se poate intocmi de catre cumparatorul unui bun sau serviciu in urmatoarele conditii:
  a) partile sa incheie un acord prealabil prin care sa se prevada aceasta procedura de facturare. Acord prealabil inseamna un acord incheiat inainte de inceperea emiterii de facturi de catre client in numele si in contul furnizorului/ prestatorului;
  b) sa existe o procedura de acceptare a fiecarei facturi. Procedura de acceptare poate fi explicita sau implicita si poate fi convenita si descrisa prin acordul prealabil ori poate fi reprezentata de primirea si prelucrarea facturii;
  c) factura sa fie emisa in numele si in contul furnizorului/prestatorului de catre cumparator si trimisa furnizorului/ prestatorului;
  d) factura sa cuprinda elementele prevazute la art. 319 alin. (20) sau (21) din Codul fiscal;
  e) factura sa fie inregistrata in jurnalul de vanzari de catre furnizor/prestator, daca este inregistrat in Romania conform art. 316 din Codul fiscal.
  (2) Aplicarea prevederilor alin. (1) de catre cumparatorul unui bun sau unui serviciu nu restrictioneaza dreptul furnizorului de a emite alte facturi catre respectivul cumparator in perioada acoperita de acord.
  (3) Termenii si conditiile acordului prealabil si ale procedurilor de acceptare prevazute la alin. (1) pentru fiecare factura se stabilesc de catre furnizor/prestator si client. La cererea organului de control, partile trebuie sa fie in masura sa demonstreze existenta acordului prealabil.
  (4) In sensul art. 319 alin. (19) din Codul fiscal, emiterea facturii poate fi externalizata, respectiv factura se poate intocmi de un tert in urmatoarele conditii:
  a) furnizorul/prestatorul sa notifice prin scrisoare recomandata organului fiscal competent faptul ca emiterea de facturi va fi realizata de un tert, cu cel putin o luna calendaristica inainte de a initia aceasta procedura, si sa anexeze la scrisoare numele, adresa si, dupa caz, codul de inregistrare in scopuri de TVA ale tertului;
  b) factura sa fie emisa de catre tert in numele si in contul furnizorului/prestatorului;
  c) factura sa cuprinda toate informatiile prevazute la art. 319 alin. (20) sau, dupa caz, la art. 319 alin. (21) din Codul fiscal;
  d) facturile sa fie puse la dispozitia organelor fiscale competente fara nicio intarziere, ori de cate ori se solicita acest lucru.
  (5) In sensul art. 319 alin. (19) din Codul fiscal, in cazul bunurilor supuse executarii silite care sunt livrate prin organele de executare silita, factura se intocmeste de catre organele de executare silita pe numele si in contul debitorului executat silit. In factura se face o mentiune cu privire la faptul ca facturarea este realizata de organul de executare silita. Originalul facturii se transmite cumparatorului, respectiv adjudecatarului, iar exemplarul al doilea se transmite debitorului executat silit. Prin organe de executare silita se intelege persoanele abilitate prin lege sa efectueze procedura de executare silita. Organele de executare silita emit facturi cu TVA numai in cazul operatiunilor taxabile si numai daca debitorul este inregistrat in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal sau a fost inregistrat in scopuri de TVA si i s-a anulat inregistrarea conform art. 316 alin. (11) lit. a)-e) si h) din Codul fiscal. Nu se mentioneaza TVA pe factura in cazul operatiunilor pentru care se aplica taxare inversa conform prevederilor art. 331 din Codul fiscal. In situatia in care debitorul executat silit aplica sistemul TVA la incasare prevazut la art. 282 alin. (3)-(8) din Codul fiscal, organul de executare silita inscrie pe factura mentiunea prevazuta la art. 319 alin. (20) lit. p) din Codul fiscal pentru livrarile de bunuri care sunt supuse sistemului TVA la incasare. In cazul in care la data livrarii debitorul executat silit nu este inregistrat in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal ca urmare a anularii codului sau de inregistrare in scopuri de TVA in conditiile prevazute la art. 316 alin. (11) lit. a)-e) si h) din Codul fiscal, organul de executare silita are obligatia sa emita factura cu TVA daca livrarea bunurilor ar fi fost taxabila in situatia in care respectivul debitor executat silit ar fi fost inregistrat in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal. In cazul operatiunilor scutite conform art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, debitorul executat silit poate sa opteze pentru taxare conform art. 292 alin. (3) din Codul fiscal, prin depunerea notificarii prevazute la pct. 58.
  (6) Daca organul de executare silita, mentionat la alin. (5), incaseaza contravaloarea bunurilor, inclusiv taxa de la cumparator sau de la adjudecatar, are obligatia sa vireze la bugetul de stat taxa incasata de la cumparator ori adjudecatar in termen de 5 zile lucratoare de la data adjudecarii. Pe baza documentului de plata a taxei pe valoarea adaugata transmis de organele de executare silita, debitorul executat silit evidentiaza suma achitata, cu semnul minus, la randul de regularizari taxa colectata din decontul de taxa prevazut la art. 323 din Codul fiscal. Prin exceptie, in cazul in care debitorul executat silit nu este inregistrat la data livrarii in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal ca urmare a anularii codului sau de inregistrare in scopuri de TVA, in conditiile prevazute la art. 316 alin. (11) lit. a)-e) si h) din Codul fiscal, acesta inregistreaza documentul de plata in primul decont depus in calitate de persoana inregistrata in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal.
  (7) In situatia in care cumparatorul sau adjudecatarul are obligatia sa plateasca la unitatile Trezoreriei Statului taxa aferenta bunurilor cumparate, organului de executare silita nu ii mai revin obligatii referitoare la plata taxei. Organul de executare silita sau, dupa caz, cumparatorul/adjudecatarul transmite o copie de pe documentul prin care s-a efectuat plata taxei debitorului executat silit. Prevederile acestui alineat si ale alin. (6) nu se aplica pentru situatiile prevazute la art. 331 din Codul fiscal, fiind aplicabile regulile specifice referitoare la taxarea inversa.
  (8) Organele de executare silita inregistreaza taxa din facturile pentru operatiuni de executare silita emise in alte conturi contabile decat cele specifice taxei pe valoarea adaugata. Daca organul de executare silita este persoana inregistrata in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, nu evidentiaza in decontul propriu de taxa operatiunile respective.
  (9) In situatia in care valorificarea bunurilor supuse executarii silite a fost realizata prin organele de executare silita, debitorul executat silit trebuie sa inregistreze in evidenta proprie operatiunea de livrare de bunuri pe baza facturii transmise de organele de executare silita, inclusiv taxa colectata aferenta, daca este cazul. Debitorul executat silit care aplica sistemul TVA la incasare aplica in mod corespunzator prevederile art. 282 alin. (3)-(8) din Codul fiscal. Pentru situatiile prevazute la art. 331 din Codul fiscal se aplica regulile specifice referitoare la taxarea inversa. In cazul in care debitorul executat silit nu este inregistrat la data livrarii in scopuri de TVA, conform art. 316 din Codul fiscal, ca urmare a anularii codului sau de inregistrare in scopuri de TVA, in conditiile prevazute la art. 316 alin. (11) lit. a)-e) si h) din Codul fiscal, acesta inregistreaza in evidenta proprie factura si, dupa caz, taxa colectata aferenta, in primul decont depus in calitate de persoana inregistrata in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal.
  (10) Factura de executare silita emisa de organul de executare silita contine, pe langa informatiile prevazute la art. 319 alin. (20) din Codul fiscal, numele si datele de identificare ale organului de executare silita prin care se realizeaza livrarea bunurilor.
  97. (1) In situatia in care denumirea bunurilor livrate/serviciilor prestate nu poate fi inscrisa pe o singura pagina, elementele prevazute la art. 319 alin. (20) din Codul fiscal, cu exceptia informatiilor prevazute la art. 319 alin. (20) lit. h)-j) si l)-p) din Codul fiscal, se inscriu numai pe prima pagina a facturii. In aceasta situatie este obligatorie inscrierea pe prima pagina a facturii a numarului de pagini pe care le contine factura si a numarului total de pozitii cuprinse in factura respectiva. Pe facturile emise si achitate pe baza de bonuri fiscale emise conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999, republicata, cu modificarile ulterioare, nu este necesara mentionarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, fiind suficienta mentiunea "conform bon fiscal nr./data".
  (2) In aplicarea prevederilor art. 319 alin. (20) lit. b) si c) din Codul fiscal:
  a) daca factura este emisa inainte de data livrarii/prestarii sau inainte de data incasarii unui avans, pe factura se mentioneaza numai data emiterii facturii. In acest caz exigibilitatea taxei coincide cu data emiterii facturii potrivit prevederilor art. 282 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, cu exceptia situatiilor in care se aplica prevederile referitoare la TVA la incasare;
  b) in cazul in care factura este emisa in data in care a avut loc livrarea/prestarea sau incasarea unui avans, pe factura se mentioneaza numai data emiterii facturii, care este aceeasi cu data livrarii/prestarii ori incasarii unui avans. Exigibilitatea taxei coincide cu data emiterii facturii potrivit prevederilor art. 282 alin. (1) si alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, cu exceptia situatiilor in care se aplica prevederile referitoare la TVA la incasare;
  c) in cazul in care factura este emisa ulterior datei livrarii/prestarii sau a incasarii unui avans, pe factura se mentioneaza atat data emiterii facturii, cat si data livrarii/prestarii ori a incasarii unui avans. Exigibilitatea taxei intervine, in aceasta situatie, la data livrarii/prestarii ori a incasarii unui avans, indiferent de data la care este emisa factura, cu exceptia situatiilor in care se aplica prevederile referitoare la TVA la incasare si cu exceptia livrarilor intracomunitare de bunuri.
  (3) Conform prevederilor art. 319 alin. (20) lit. d) din Codul fiscal, factura cuprinde obligatoriu denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA sau, dupa caz, codul de identificare fiscala ale persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile, iar in situatia prevazuta la art. 319 alin. (20) lit. e) din Codul fiscal factura cuprinde obligatoriu denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit in Romania si care si-a desemnat un reprezentant fiscal, precum si denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA, conform art. 316 din Codul fiscal, ale reprezentantului fiscal. In ce priveste informatiile privind adresa furnizorului/ prestatorului, aceasta trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii:
  a) in cazul persoanelor impozabile care au sediul activitatii economice in Romania: localitatea, strada si numarul. Daca aceste persoane au sedii secundare fara personalitate juridica pe teritoriul Romaniei, pe facturile emise se inscrie adresa sediului activitatii economice a persoanei juridice si, optional, se poate inscrie si adresa sediului secundar prin care au fost livrate bunurile si/sau au fost prestate serviciile;
  b) in cazul persoanelor impozabile cu sediul activitatii economice in afara Romaniei, care au sedii fixe pe teritoriul Romaniei, pe facturile emise se inscrie adresa sediului activitatii economice, precum si adresa sediului fix din Romania pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii la care sediul fix participa conform prevederilor pct. 1 alin. (6);
  c) in cazul persoanelor impozabile cu sediul activitatii economice in afara Romaniei, dar in interiorul Uniunii Europene, inregistrate direct in Romania, in scopuri de taxa conform prevederilor pct. 88 alin. (7) lit. a), pe facturile emise se inscrie adresa sediului activitatii economice din afara Romaniei;
  d) in cazul persoanelor impozabile cu sediul activitatii economice in afara Romaniei, inregistrate prin reprezentant fiscal potrivit prevederilor pct. 89, pe facturile emise se inscrie adresa reprezentantului fiscal din Romania.
  (4) Conform prevederilor art. 319 alin. (20) lit. f) din Codul fiscal factura cuprinde obligatoriu denumirea/numele si adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum si codul de inregistrare in scopuri de TVA sau codul de identificare fiscala al beneficiarului, daca acesta este o persoana impozabila ori o persoana juridica neimpozabila, iar in situatia prevazuta la art. 319 alin. (20) lit. g) factura cuprinde obligatoriu denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit in Romania si care sia desemnat un reprezentant fiscal, precum si denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare prevazut la art. 316 din Codul fiscal ale reprezentantului fiscal. In ce priveste informatiile privind adresa beneficiarului, aceasta trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii:
  a) in cazul persoanelor impozabile care au sediul activitatii economice in Romania: localitatea, strada si numarul. Daca aceste persoane au sedii secundare fara personalitate juridica pe teritoriul Romaniei, pe facturile emise se inscrie adresa sediului activitatii economice a persoanei juridice si, optional, se poate inscrie si adresa sediului secundar catre care au fost livrate bunurile si/sau au fost prestate serviciile;
  b) in cazul persoanelor impozabile cu sediul activitatii economice in afara Romaniei, care au sedii fixe pe teritoriul Romaniei, pe facturile emise se inscrie adresa sediului activitatii economice, precum si adresa sediului fix din Romania catre care au fost efectuate livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii;
  c) in cazul persoanelor impozabile cu sediul activitatii economice in afara Romaniei dar in interiorul Uniunii Europene, inregistrate direct in Romania in scopuri de taxa conform prevederilor pct. 88 alin. (7) lit. a), pe facturile emise se inscrie adresa sediului activitatii economice din afara Romaniei;
  d) in cazul persoanelor impozabile cu sediul activitatii economice in afara Romaniei, inregistrate prin reprezentant fiscal potrivit prevederilor pct. 89, pe facturile emise se inscrie adresa reprezentantului fiscal din Romania.
  (5) Prevederile art. 319 alin. (20) lit. r) din Codul fiscal cu privire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci cand se emit facturi de avans ori facturi partiale pentru aceeasi operatiune, se aplica atunci cand se efectueaza regularizarile prevazute la pct. 95 alin. (2) si (3).
  (6) In aplicarea prevederilor art. 319 alin. (20) lit. i) si j) din Codul fiscal, baza de impozitare poate fi inscrisa in valuta, dar, daca operatiunea este taxabila si nu se aplica taxare inversa, suma taxei trebuie inscrisa si in lei. Pentru inregistrarea in jurnalele de vanzari, baza impozabila se converteste in lei, utilizand cursul de schimb prevazut la art. 290 din Codul fiscal.
  98. (1) Pentru ca o factura sa fie considerata factura electronica, aceasta trebuie sa fie emisa si primita in format electronic, tipul formatului electronic al facturii fiind optiunea persoanelor impozabile. Formatul electronic al unei facturi poate fi, de exemplu, de tip "xml", "pdf".
  (2) In sensul art. 319 alin. (4) din Codul fiscal, facturile create pe suport hartie care sunt scanate, trimise si primite in format electronic sunt considerate facturi electronice. Facturile create in format electronic, de exemplu, prin intermediul unui program informatic de contabilitate sau a unui program de prelucrare a textelor, trimise si primite pe suport hartie nu sunt considerate facturi electronice.
  (3) Acceptarea de client a facturii electronice poate include orice acord scris, formal sau informal, precum si un accept tacit, cum ar fi faptul ca a procedat la procesarea ori plata facturii electronice. Acceptul clientului de a utiliza factura electronica reprezinta confirmarea acestuia ca detine mijloacele tehnice necesare primirii facturii electronice, precum si ca are capacitatea de a asigura autenticitatea originii, integritatea continutului si lizibilitatea facturii.
  (4) Asigurarea autenticitatii originii facturii, prevazuta la art. 319 alin. (25) din Codul fiscal, este obligatia atat a furnizorului/prestatorului, cat si a beneficiarului, persoane impozabile. Fiecare in mod independent trebuie sa asigure autenticitatea originii. Furnizorul/Prestatorul trebuie sa poata garanta ca factura a fost emisa de el sau a fost emisa in numele si in contul sau, de exemplu, prin inregistrarea facturii in evidentele sale contabile. Beneficiarul trebuie sa poata garanta ca factura este primita de la furnizor/prestator sau de la o alta persoana care a emis factura in numele si in contul furnizorului/prestatorului, in acest sens putand opta intre verificarea corectitudinii informatiilor cu privire la identitatea furnizorului/prestatorului mentionat pe factura si asigurarea identitatii acestuia sau a persoanei care a emis factura in numele si in contul furnizorului/prestatorului. Verificarea corectitudinii informatiilor cu privire la identitatea furnizorului/prestatorului mentionat pe factura presupune asigurarea din partea beneficiarului ca furnizorul/prestatorul mentionat pe factura este cel care a livrat bunurile sau a prestat serviciile la care se refera factura. In scopul indeplinirii acestei obligatii, beneficiarul poate aplica orice control de gestiune care sa permita stabilirea unei piste fiabile de audit intre factura si livrare/prestare. Asigurarea identitatii presupune garantarea de catre beneficiar a identitatii furnizorului/prestatorului sau a persoanei care a emis factura in numele si in contul acestuia, de exemplu, prin intermediul unei semnaturi electronice avansate ori prin schimb electronic de date, si asigurarea ca furnizorul/prestatorul mentionat pe factura este cel care a livrat bunurile sau a prestat serviciile la care se refera factura.
  (5) Integritatea continutului unei facturi prevazuta la art. 319 alin. (25) din Codul fiscal trebuie asigurata atat de furnizor/prestator, cat si de beneficiar, daca acesta este persoana impozabila. Fiecare in mod independent poate sa aleaga metoda prin care sa isi indeplineasca aceasta obligatie sau ambii pot conveni sa asigure integritatea continutului, de exemplu, prin intermediul unei tehnologii precum EDI sau prin semnatura electronica avansata. Persoana impozabila poate sa aleaga sa aplice, de exemplu, controale de gestiune care sa creeze o pista fiabila de audit intre factura si livrare/prestare sau tehnologii specifice pentru asigurarea integritatii continutului facturii. Integritatea continutului unei facturi nu are legatura cu formatul facturii electronice, factura putand fi convertita de catre beneficiar in alt format decat cel in care a fost emisa, in vederea adaptarii la propriul sistem informatic sau la schimbarile tehnologice ce pot interveni de-a lungul timpului. In situatia in care beneficiarul opteaza pentru asigurarea integritatii continutului prin folosirea unei semnaturi electronice avansate, la convertirea unei facturi dintr-un format in altul, trebuie sa se asigure trasabilitatea modificarii. In sensul prezentelor norme, prin forma se intelege tipul facturii, care poate fi pe suport hartie sau electronic, iar formatul reprezinta modul de prezentare a facturii electronice.
  (6) Lizibilitatea unei facturi, prevazuta la art. 319 alin. (25) din Codul fiscal, inseamna ca factura trebuie sa fie intr-un format care permite citirea de catre om. Lizibilitatea trebuie asigurata din momentul emiterii/primirii pana la sfarsitul perioadei de stocare, atat de furnizor/prestator, cat si de beneficiar. Factura trebuie prezentata astfel incat continutul sa fie usor de citit, pe hartie sau pe ecran, fara a necesita o atentie ori o interpretare excesiva. Pentru facturile electronice, aceasta conditie se considera indeplinita daca factura poate fi prezentata la cerere intr-o perioada rezonabila de timp, inclusiv dupa un proces de conversie, intr-un format care permite citirea de catre om pe ecran sau prin tiparire. Persoana impozabila trebuie sa asigure posibilitatea verificarii corespondentei dintre informatiile din fisierul electronic original si documentul lizibil prezentat. Lizibilitatea unei facturi electronice din momentul emiterii pana la sfarsitul perioadei de stocare poate fi asigurata prin orice mijloace, insa utilizarea semnaturii electronice avansate sau EDI nu este suficienta in acest scop.
  (7) In sensul art. 319 alin. (25) din Codul fiscal, controlul de gestiune inseamna procesul prin care persoana impozabila garanteaza in mod rezonabil identitatea furnizorului/prestatorului facturii, integritatea continutului facturii si lizibilitatea facturii din momentul emiterii/primirii pana la sfarsitul perioadei de stocare. Controlul de gestiune trebuie sa corespunda volumului/tipului de activitate a persoanei impozabile, sa ia in considerare numarul si valoarea tranzactiilor, precum si numarul si tipul de furnizori/clienti si, dupa caz, orice alti factori relevanti. Un exemplu de control de gestiune este reprezentat de corelarea documentelor justificative.
  (8) Pista fiabila de audit, in sensul art. 319 alin. (25) din Codul fiscal, trebuie sa ofere o legatura verificabila intre factura si livrarea de bunuri sau prestarea de servicii. Persoana impozabila poate alege metoda prin care demonstreaza legatura dintre o factura si o livrare/prestare.
  (9) Cele doua tehnologii prevazute la art. 319 alin. (26) din Codul fiscal sunt doar exemple de tehnologii pentru asigurarea autenticitatii originii si integritatii continutului facturii electronice si nu constituie cerinte obligatorii, cu exceptia situatiei prevazute la art. 319 alin. (27) din Codul fiscal.
  99. (1) Persoana impozabila stabilita in Romania printr-un sediu fix are obligatia de a stoca in Romania, conform prevederilor art. 319 alin. (33) din Codul fiscal, numai facturile emise/primite in legatura cu operatiunile la care sediul fix din Romania participa.
  (2) Persoanele impozabile pot stoca facturile emise/primite pe suport hartie sau in format electronic, indiferent de forma originala in care au fost trimise ori puse la dispozitie, cu conditia sa asigure autenticitatea originii, integritatea continutului si lizibilitatea acestora, conform art. 319 alin. (25) din Codul fiscal, de la momentul emiterii/primirii pana la sfarsitul perioadei de stocare. Facturile emise/primite pe suport hartie pot fi convertite in forma electronica in vederea stocarii. Facturile emise/primite in forma electronica pot fi convertite pe suport hartie in vederea stocarii. Indiferent de forma in care este emisa/primita factura, si factura stocata in forma pentru care a optat persoana impozabila se considera exemplar original, in sensul pct. 69 alin. (2). Persoanele impozabile care opteaza pentru stocarea electronica a facturilor au obligatia sa stocheze prin mijloace electronice si datele ce garanteaza autenticitatea originii si integritatea continutului facturilor.
  (3) La solicitarea organelor de inspectie fiscala trebuie asigurata traducerea in limba romana a facturilor primite/emise.
  100. Prevederile pct. 92 alin. (1) se aplica in mod corespunzator si in cazul autofacturilor emise conform art. 320 alin. (3) din Codul fiscal.
  SECTIUNEA a 5-a
  Evidenta operatiunilor
  101. (1) In aplicarea prevederilor art. 321 alin. (4) din Codul fiscal, fiecare persoana impozabila trebuie sa tina evidenta urmatoarelor documente:
  a) al doilea exemplar al facturilor sau altor documente emise de aceasta si legate de activitatea sa economica, conform prevederilor pct. 99;
  b) facturile sau alte documente primite si legate de activitatea sa economica;
  c) documentele vamale si, dupa caz, cele privind accizele legate de importul, exportul, livrarea intracomunitara si achizitia intracomunitara de bunuri realizate de respectiva persoana;
  d) facturile si alte documente emise sau primite de respectiva persoana pentru majorarea sau reducerea contravalorii livrarilor de bunuri, prestarilor de servicii, achizitiilor intracomunitare sau importurilor;
  e) un registru al nontransferurilor de bunuri transportate de persoana impozabila sau de alta persoana in contul acesteia in afara Romaniei, dar in interiorul Comunitatii pentru operatiunile prevazute la art. 270 alin. (12) lit. f)-h) din Codul fiscal, precum si pentru alte situatii in care se aplica masuri de simplificare aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice. Registrul nontransferurilor va cuprinde: denumirea si adresa primitorului, un numar de ordine, data transportului bunurilor, descrierea bunurilor transportate, cantitatea bunurilor transportate, valoarea bunurilor transportate, data transportului bunurilor care se intorc dupa efectuarea de lucrari asupra acestora, cum ar fi lucrarile de prelucrare, reparare, evaluare, descrierea bunurilor returnate, cantitatea bunurilor returnate, descrierea bunurilor care nu sunt returnate, cantitatea acestora si o mentiune referitoare la documentele emise in legatura cu aceste operatiuni, dupa caz, precum si data emiterii acestor documente. Nu trebuie completat acest registru pentru urmatoarele bunuri:
  1. mijloacele de transport inmatriculate in Romania;
  2. paleti, containere si alte ambalaje care circula fara facturare;
  3. bunurile necesare desfasurarii activitatii de presa, radiodifuziune si televiziune;
  4. bunurile necesare exercitarii unei profesii sau meserii, daca:
  (i) pretul sau valoarea normala pe fiecare bun nu depaseste nivelul de 1.250 de euro la cursul de schimb din data la care bunul este transportat ori expediat in alt stat membru si cu conditia ca bunul sa nu fie utilizat mai mult de 7 zile in afara Romaniei; sau
  (ii) pretul sau valoarea normala pe fiecare bun nu depaseste nivelul de 250 de euro la cursul de schimb din data la care bunul este transportat ori expediat in alt stat membru si cu conditia ca bunul sa nu fie utilizat mai mult de 24 de luni in afara Romaniei;
  5. computerele portabile si alt material profesional similar care este transportat in afara Romaniei in cadrul unei deplasari de afaceri de catre personalul unei entitati economice sau de catre o persoana fizica autorizata;
  f) un registru pentru bunurile mobile corporale primite care au fost transportate din alt stat membru al Uniunii Europene in Romania sau care au fost importate in Romania ori achizitionate din Romania de o persoana impozabila nestabilita in Romania si care sunt date unei persoane impozabile in Romania in scopul evaluarii sau pentru lucrari efectuate asupra acestor bunuri in Romania, cu exceptia situatiilor in care, prin ordin al ministrului finantelor publice, nu se impune o asemenea obligatie. Registrul bunurilor primite nu trebuie tinut in cazul bunurilor care sunt plasate in regimul vamal de perfectionare activa. Registrul pentru bunurile mobile corporale primite cuprinde:
  1. denumirea si adresa expeditorului;
  2. un numar de ordine;
  3. data primirii bunurilor;
  4. descrierea bunurilor primite;
  5. cantitatea bunurilor primite;
  6. data transportului bunurilor transmise clientului dupa expertizare sau prelucrare;
  7. cantitatea si descrierea bunurilor care sunt returnate clientului dupa evaluare sau prelucrare;
  8. cantitatea si descrierea bunurilor care nu sunt returnate clientului;
  9. o mentiune referitoare la documentele emise in legatura cu serviciile prestate, precum si data emiterii acestor documente.
  (2) Jurnalele pentru vanzari si pentru cumparari, registrele, evidentele si alte documente similare ale activitatii economice a fiecarei persoane impozabile se intocmesc astfel incat sa permita stabilirea urmatoarelor elemente:
  a) valoarea totala, fara taxa, a tuturor livrarilor de bunuri si/sau prestarilor de servicii efectuate de aceasta persoana in fiecare perioada fiscala, evidentiata distinct pentru:
  1. livrarile intracomunitare de bunuri scutite;
  2. livrari/prestari scutite de taxa sau pentru care locul livrarii/prestarii este in afara Romaniei;
  3. livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii taxabile si carora li se aplica cote diferite de taxa;
  4. prestarile de servicii intracomunitare efectuate conform art. 278 alin. (2) din Codul fiscal catre beneficiari persoane impozabile stabilite in Uniunea Europeana;
  b) valoarea totala, fara taxa, a tuturor achizitiilor pentru fiecare perioada fiscala, evidentiata distinct pentru:
  1. achizitii intracomunitare de bunuri;
  2. achizitii de bunuri/servicii pentru care persoana impozabila este obligata la plata taxei in conditiile art. 307 alin. (3)-(6) din Codul fiscal;
  3. achizitii de bunuri, inclusiv provenite din import, si de servicii, taxabile, carora li se aplica cote diferite de taxa;
  4. achizitii intracomunitare de servicii pentru care persoana impozabila este obligata la plata taxei in conditiile art. 307 alin. (2) din Codul fiscal, care sunt prestate de catre persoane impozabile stabilite in Comunitate;
  c) taxa colectata de respectiva persoana pentru fiecare perioada fiscala;
  d) taxa totala deductibila si taxa dedusa pentru fiecare perioada fiscala;
  e) calculul taxei deduse provizoriu pentru fiecare perioada fiscala, al taxei deduse efectiv pentru fiecare an calendaristic si al ajustarilor efectuate, atunci cand dreptul de deducere se exercita pe baza de pro rata, evidentiind distinct:
  1. taxa dedusa conform art. 300 alin. (3) din Codul fiscal;
  2. taxa nededusa conform art. 300 alin. (4) din Codul fiscal;
  3. taxa dedusa pe baza de pro rata conform art. 300 alin. (5) din Codul fiscal.
  (3) Persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA care aplica sistemul TVA la incasare au obligatia sa mentioneze in jurnalele pentru vanzari facturile emise pentru livrari de bunuri/prestari de servicii pentru care aplica sistemul TVA la incasare, chiar daca exigibilitatea taxei nu intervine in perioada fiscala in care a fost emisa factura. In plus fata de cele prevazute la alin. (2), in jurnalele pentru vanzari se inscriu si urmatoarele informatii in cazul acestor operatiuni:
  a) numarul si data documentului de incasare;
  b) valoarea integrala a contravalorii livrarii de bunuri/prestarii de servicii, inclusiv TVA;
  c) baza impozabila si taxa pe valoarea adaugata aferenta;
  d) valoarea incasata, inclusiv TVA, precum si baza impozabila si TVA exigibila corespunzatoare sumei incasate;
  e) diferenta reprezentand baza impozabila si TVA neexigibila.
  (4) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA care aplica sistemul TVA la incasare mentioneaza in jurnalele pentru vanzari bonurile fiscale emise in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit informatiilor din rapoartele fiscale de inchidere zilnica.
  (5) In cazul jurnalelor pentru vanzari prevazute la alin. (3), facturile a caror TVA este neexigibila integral sau partial se preiau in fiecare jurnal pentru vanzari pana cand toata taxa aferenta devine exigibila, cu mentionarea informatiilor prevazute la alin. (3) lit. a)-e). In cazul informatiei de la alin. (3) lit. d) se va mentiona numai suma incasata in perioada fiscala pentru care se intocmeste jurnalul pentru vanzari.
  (6) Persoanele impozabile care fac achizitii de bunuri/servicii de la persoane care aplica sistemul TVA la incasare inregistreaza in jurnalul pentru cumparari facturile primite pentru livrari de bunuri/prestari de servicii pentru care se aplica sistemul TVA la incasare, chiar daca exigibilitatea, respectiv deductibilitatea taxei nu intervine in perioada fiscala in care a fost emisa factura. Persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA care aplica sistemul TVA la incasare inregistreaza in jurnalul pentru cumparari facturile primite pentru livrari de bunuri/prestari de servicii, chiar daca taxa nu este deductibila in perioada fiscala in care a fost emisa factura. In plus fata de cele prevazute la alin. (2), in jurnalele pentru cumparari se mentioneaza si urmatoarele informatii:
  a) numarul si data documentului de plata;
  b) valoarea integrala a contravalorii achizitiei de bunuri/ prestarii de servicii, inclusiv TVA;
  c) baza impozabila si taxa pe valoarea adaugata aferenta;
  d) valoarea platita, inclusiv TVA si corespunzator baza impozabila si TVA exigibila;
  e) diferenta reprezentand baza impozabila si TVA neexigibila.
  (7) In cazul jurnalelor pentru cumparari prevazute la alin. (6), facturile a caror TVA este neexigibila integral sau partial vor fi preluate in fiecare jurnal pentru cumparari pana cand toata taxa aferenta devine exigibila ca urmare a platii, cu mentionarea informatiilor prevazute la alin. (6) lit. a)-e), cu exceptia situatiilor in care s-a implinit termenul de prescriptie si facturile respective nu se mai achita, fiind scoase din evidentele persoanei impozabile. In cazul informatiei de la alin. (6) lit. d) se va mentiona numai suma platita in perioada fiscala pentru care se intocmeste jurnalul pentru cumparari.
  (8) Fiecare persoana impozabila poate sa isi stabileasca modelul documentelor pe baza carora determina taxa colectata si taxa deductibila conform specificului propriu de activitate, dar acestea trebuie sa contina informatiile minimale stabilite la alin. (2)-(7) si sa asigure intocmirea decontului de taxa prevazut la art. 323 din Codul fiscal.
  102. (1) In aplicarea prevederilor art. 269 alin. (11) si art. 321 alin. (5) din Codul fiscal, asocierilor in participatiune sau altor asocieri tratate drept asocieri in participatiune, denumite in continuare asocieri, li se aplica prevederile de la alin. (3)-(16), daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
  a) veniturile si cheltuielile asocierii sunt contabilizate de asociatul administrator si sunt repartizate pe baza de decont fiecarui asociat corespunzator cotei de participare in asociere, conform prevederilor art. 321 alin. (5) din Codul fiscal;
  b) persoana desemnata prin contractul incheiat intre parti sa reprezinte asocierea, denumita in continuare asociatul administrator, este persoana care emite facturi in nume propriu catre terti pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii realizate de asociere;
  c) scopul asocierii este livrarea de bunuri/prestarea de servicii catre terti. Aceasta conditie se considera indeplinita inclusiv in situatia in care, pe langa livrarea de bunuri/prestarea de servicii catre terti se efectueaza si livrari/prestari intre membrii asociati conform alin. (6).
  (2) In sensul alin. (1) participatiile la o asociere pot consta in bunuri, servicii sau in bani.
  (3) Bunurile care sunt puse la dispozitia asocierii de catre membrii sai fara plata, ca aport la asociere in limita cotei de participare stabilite prin contract, nu constituie livrare de bunuri cu plata in sensul art. 270 din Codul fiscal.
  (4) Serviciile care sunt prestate de membrii unei asocieri corespunzand partii ce i-a fost repartizata fiecaruia dintre ei in acel contract, care sunt menite sa duca la obtinerea unui rezultat comun, nu constituie servicii efectuate cu plata in sensul art. 268 coroborat cu art. 271 din Codul fiscal. Faptul ca aceste operatiuni sunt desfasurate de asociatul administrator este irelevant in acest sens.
  (5) Repartizarea pe baza de decont a veniturilor asocierii, in limita cotei de participare stabilite prin contract, de catre asociatul administrator catre membrii asocierii nu este considerata ca fiind plata pentru bunurile/serviciile prevazute la alin. (3) si (4). Repartizarea cheltuielilor asocierii de catre asociatul administrator, pe baza de decont, in limita cotei de participare stabilite prin contract, nu reprezinta operatiuni in sfera de aplicare a TVA.
  (6) Atunci cand efectuarea mai multor operatiuni decat partea ce a fost repartizata prin contract unui membru al asocierii implica plata de catre ceilalti membri a operatiunilor ce depasesc aceasta parte, acele operatiuni constituie livrari de bunuri sau prestari de servicii efectuate cu plata, in sensul art. 268 coroborat cu art. 270 si 271 din Codul fiscal. In acest caz, baza impozabila este suma primita de membrul respectiv al asocierii drept contravaloare a operatiunilor ce depasesc partea prevazuta pentru el in contractul de asociere.
  (7) Aportul la asociere nu este considerat avans la o livrare/prestare, in masura in care sunt respectate prevederile prezentelor norme referitoare la asocierile in participatiune, respectiv in situatia in care nu au loc livrari de bunuri/prestari de servicii exclusiv intre membrii asociati.
  (8) Membrii asocierii transmit pe baza de decont catre asociatul administrator cheltuielile aferente bunurilor si serviciilor prevazute la alin. (3) si (4), cu exceptia situatiei in care partile opteaza pentru taxarea operatiunilor respective, conform alin. (10).
  (9) Pentru achizitiile bunurilor prevazute la alin. (3), altele decat bunurile de capital pentru care se aplica prevederile alin. (12)-(16), precum si pentru achizitiile necesare efectuarii serviciilor prevazute la alin. (5), membrii asocierii isi pot exercita dreptul de deducere astfel:
  a) daca livrarea de bunuri/prestarea de servicii catre terti efectuata de asociere implica exclusiv operatiuni care dau drept de deducere, dreptul de deducere se exercita integral;
  b) daca livrarea de bunuri/prestarea de servicii catre terti efectuata de asociere implica exclusiv operatiuni care nu dau drept de deducere a TVA, nu se exercita dreptul de deducere, sau, dupa caz, daca acesta a fost exercitat anterior semnarii contractului de asociere, se efectueaza o ajustare negativa potrivit prevederilor art. 304 din Codul fiscal;
  c) daca livrarea de bunuri/prestarea de servicii catre terti efectuata de asociere implica atat operatiuni care dau drept de deducere, cat si operatiuni care nu dau drept de deducere, asociatul administrator trebuie sa comunice fiecarui membru al asocierii, la sfarsitul fiecarei perioade fiscale, modul de alocare a bunurilor si serviciilor puse la dispozitia asocierii de membrii asociati, conform art. 300 alin. (3)-(5) din Codul fiscal, in functie de care fiecare membru asociat isi va exercita dreptul de deducere, sau, dupa caz va proceda la ajustari conform art. 304 din Codul fiscal. In masura in care pentru anumite bunuri/servicii este necesara aplicarea pro rata, asociatul administrator trebuie sa notifice autoritatea fiscala de care apartine in vederea aplicarii prevederilor art. 300 alin. (17) din Codul fiscal.
  (10) In situatia prevazuta la alin. (9) lit. c), prin exceptie, in scopul simplificarii operatiunilor derulate de asociere, membrii acesteia pot opta pentru taxarea operatiunilor prevazute la alin. (3) si (4).
  (11) Pe parcursul derularii contractului de asociere, drepturile si obligatiile legale privind taxa pe valoarea adaugata prevazute de titlul VII al Codului fiscal revin asociatului administrator, care cuprinde in propriul decont de taxa inclusiv achizitiile de bunuri/servicii, precum si livrarile de bunuri/prestarile de servicii aferente asocierii. Prin drepturi si obligatii legale se intelege, printre altele, dreptul de a exercita deducerea taxei pentru achizitiile efectuate pentru realizarea scopului asocierii, conform prevederilor art. 297-301 din Codul fiscal, obligatia de a emite facturi catre beneficiari si de a colecta taxa in cazul operatiunilor taxabile care rezulta din asociere, dreptul/obligatia de ajustare a taxei conform prevederilor art. 304, in cazul propriilor bunuri, si 305 din Codul fiscal, atat pentru bunurile de capital proprii, cat si de cele care au fost aduse ca aport la asociere de membrii asocierii, si care sunt utilizate in scopul asocierii.
  (12) Asociatii care au pus la dispozitia asocierii bunuri de capital conform alin. (3), ca aport la asociere, isi pastreaza dreptul de deducere si nu vor efectua ajustari pe perioada functionarii asocierii, intrucat aceasta obligatie, daca intervin evenimentele prevazute de lege care genereaza ajustarea, sunt efectuate de asociatul administrator in conformitate cu prevederile alin. (13) lit. c). In cazul bunurilor de capital se face o mentiune referitoare la perioada in care bunurile au fost puse la dispozitia asocierii, perioada in care membrii asociati nu fac ajustari.
  (13) In cazul in care pe perioada de existenta a asocierii intervin evenimente care genereaza ajustarea, asociatul administrator are dreptul/obligatia de ajustare a taxei pentru bunuri/servicii conform art. 304 sau 305 din Codul fiscal, astfel:
  a) pentru bunurile/serviciile achizitionate de asociatul administrator, dupa constituirea asocierii, care sunt destinate utilizarii in scopul pentru care a fost constituita asocierea;
  b) pentru bunurile/serviciile achizitionate de asociatul administrator inainte de constituirea asocierii si care ulterior sunt alocate pentru realizarea scopului pentru care a fost constituita asocierea;
  c) pentru bunurile de capital pe care membrii asociati le aduc ca aport la asociere, conform prevederilor alin. (3).
  (14) In situatiile prevazute la alin. (13) lit. a) si b), asociatul administrator aplica regulile privind ajustarea taxei din perspectiva persoanei care detine aceste bunuri/servicii. In situatia prevazuta la alin. (13) lit. c), momentul de referinta pentru determinarea datei de la care incepe ajustarea taxei, in cazul bunurilor de capital, este data obtinerii bunului de catre asociatul care le-a pus la dispozitia asocierii. Membrii asocierii trebuie sa transmita asociatului administrator o copie de pe registrul bunurilor de capital, daca acestea sunt obtinute dupa data aderarii.
  (15) Asociatul administrator trebuie sa pastreze copie de pe registrul bunurilor de capital pe perioada prevazuta la art. 305 alin. (8) din Codul fiscal si va mentiona ajustarile pe care le-a efectuat in perioada de existenta a asocierii.
  (16) Atunci cand asocierea isi inceteaza existenta sau unul ori mai multi asociati se retrag din asociere, asociatul administrator are dreptul sa ajusteze taxa aferenta bunurilor de capital prevazute la alin. (13) lit. c) restituite membrului asocierii caruia i-au apartinut, in cazul in care pe perioada existentei asocierii a fost necesara efectuarea unei ajustari negative efectuate de asociatul administrator. In cazul bunurilor de capital, ajustarea se va realiza pentru perioada ramasa din perioada de ajustare. Se considera, din perspectiva asociatului administrator, ca bunurile/serviciile restituite membrului asociat caruia ii apartin sunt alocate unei activitati cu drept de deducere, pentru a permite continuarea ajustarii de catre acesta din urma in functie de activitatile pe care le va realiza dupa incetarea existentei asocierii.
  (17) Nu se aplica regulile asocierii in participatiune prevazute la alin. (3)-(16), in cazul in care:
  a) nu sunt indeplinite conditiile prevazute la alin. (1);
  b) in cazul in care si alti asociati decat asociatul administrator emite facturi pentru livrari de bunuri/prestari de servicii catre terti legate de scopul asocierii, fiecare persoana fiind tratata drept o persoana impozabila separata, in conformitate cu prevederile art. 269 alin. (9) din Codul fiscal, si tranzactiile respective fiind impozitate distinct in conformitate cu regulile stabilite la titlul VII din Codul fiscal.
  (18) Exemple privind asocierile:
  Exemplul nr. 1: Doua societati incheie un contract de asociere in participatiune al carei scop este prestarea de servicii de consultanta in domeniul imobiliar, operatiuni taxabile care dau drept de deducere integrala a taxei. Prin contract se prevede ca procentele in care se vor imparti veniturile si cheltuielile sunt de 40% pentru asociatul secund si 60% pentru asociatul administrator, calculate pe baza aportului la asociere. Cheltuielile aferente realizarii scopului asocierii efectuate de asociatul secund se transmit pe baza de decont asociatului administrator. Ulterior, asociatul administrator va imparti cheltuielile respective conform cotei de participare a fiecarui asociat.
  Exemplul nr. 2: Intr-o asociere formata din trei persoane impozabile, unul dintre asociati aduce ca aport la asociere, conform contractului, un utilaj pentru care a dedus TVA. Operatiunea de aport la asociere nu este o operatiune in sfera de aplicare a TVA in limita cotei de participare stabilite prin contract. Scopul asocierii este realizarea unor produse care vor fi livrate de catre asociatul administrator. Operatiunile respective sunt taxabile. In consecinta, asociatul administrator nu are obligatia sa ajusteze TVA pentru utilajul respectiv pe perioada de existenta a asocierii.
  Exemplul nr. 3: O asociere formata din doua persoane impozabile are ca obiect prestarea de servicii de jocuri de noroc. Asociatul secund achizitioneaza masini pentru jocuri de noroc, care sunt bunuri de capital, pe care le pune la dispozitia asocierii. Pentru achizitia acestor masini asociatul secund va deduce TVA. Intrucat scopul asocierii este prestarea de servicii de jocuri de noroc, scutite de TVA fara drept de deducere, asociatul administrator are obligatia sa ajusteze TVA dedusa de asociatul secund pentru masinile de jocuri de noroc puse la dispozitia asocierii, conform prevederilor art. 305 din Codul fiscal.
  Exemplul nr. 4: Asociatul administrator al unei asocieri in participatiune detine o cladire din anul 2010 la achizitia careia a dedus TVA. In anul 2016, cand se constituie asocierea cu alte doua persoane, scopul acesteia este prestarea de servicii de inchiriere. Cladirea respectiva va fi utilizata in acest scop si nu s-a optat pentru taxarea operatiunii, prin urmare se aplica scutirea de TVA fara drept de deducere. Asociatul administrator are obligatia sa ajusteze TVA aferenta achizitiei cladirii, conform prevederilor art. 305 din Codul fiscal. Daca cladirea respectiva ar fi fost utilizata pentru inchirierea in regim de taxare, nu ar mai fi intervenit obligatia ajustarii TVA de catre asociatul administrator.
  Exemplul nr. 5: In cadrul unei asocieri in participatiune, unul dintre asociatii secunzi a pus in anul 2016 la dispozitia asocierii un imobil care a fost achizitionat in anul 2014, drept aport la asociere conform contractului. Valoarea imobilului a fost de 1.000.000 lei si TVA aferenta 240.000 lei, care a fost dedusa. Scopul asocierii este deschiderea unei clinici de stomatologie care va presta servicii scutite de TVA fara drept de deducere. Asociatul administrator, care preia registrul bunurilor de capital de la asociatul secund, are obligatia sa ajusteze TVA aferenta acestui imobil, intrucat va fi utilizata pentru operatiuni scutite de TVA. Ajustarea negativa se va calcula proportional astfel: 240.000/20 x 18 = 216.000 lei, si va fi inscrisa de asociatul administrator in decontul de TVA. Daca asocierea isi inceteaza existenta dupa 5 ani, asociatul administrator are dreptul sa efectueze o ajustare pozitiva cand restituie imobilul catre asociatul secund, astfel: 240.000/20 x 13 = 156.000 lei.
  Exemplul nr. 6: O persoana fizica se asociaza cu o societate inregistrata in scopuri de TVA in vederea construirii unei cladiri. Persoana fizica aduce ca aport in natura la asociere o suma de bani. Desi contractul este numit contract de asociere in participatiune, persoana juridica nu imparte venituri si cheltuieli cu asociatul sau. Conform contractului, dupa finalizarea cladirii, persoanei fizice i se va atribui un numar de apartamente in imobilul respectiv. Intrucat nu sunt respectate prevederile art. 321 alin. (5) din Codul fiscal, respectiv asociatul administrator nu imparte venituri si cheltuieli cu asociatul sau si de asemenea scopul asocierii nu este livrarea de bunuri catre terti, nu se aplica prevederile alin. (3)-(16) referitoare la asocierea in participatiune, cu urmatoarele consecinte:
  - asociatul administrator trebuie sa colecteze TVA pentru suma de bani incasata drept aport la asociere, aceasta fiind tratata ca un avans la livrarea unei cladiri noi,
  - la finalizarea cladirii, cand va transfera proprietatea unei parti din apartamente asociatului, asociatul administrator va colecta TVA pentru livrarea de parti ale unei constructii noi, regularizand avansul incasat.
  SECTIUNEA a 6-a
  Perioada fiscala
  103. (1) In sensul art. 322 alin. (1) din Codul fiscal, pentru persoanele impozabile inregistrate din oficiu in scopuri de TVA conform art. 316 alin. (10) din Codul fiscal, perioada fiscala utilizata in anul inregistrarii in scopuri de TVA este luna calendaristica.
  (2) Echivalentul in lei al plafonului de 100.000 euro, prevazut la art. 322 alin. (2) din Codul fiscal, in orice situatie, se determina pe baza cursului de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil pentru data de 31 decembrie a anului precedent, inclusiv pentru persoanele impozabile care solicita inregistrarea in scopuri de TVA, conform art. 316 din Codul fiscal, in cursul anului. La determinarea cifrei de afaceri prevazute la art. 322 alin. (2) din Codul fiscal se are in vedere baza de impozitare inscrisa pe randurile din decontul de taxa prevazut la art. 323 din Codul fiscal corespunzatoare livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii taxabile si/sau scutite cu drept de deducere si/sau a livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii pentru care locul livrarii/prestarii se considera ca fiind in strainatate, conform prevederilor art. 275 si 278 din Codul fiscal, dar care dau drept de deducere conform art. 297 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, precum si randurile de regularizari aferente. Nu sunt luate in calcul sumele inscrise in randurile din decont aferente unor campuri de date informative cum sunt facturile emise dupa inspectia fiscala sau informatii privind TVA neexigibila.
  (3) In cazul persoanelor impozabile care au aplicat regimul de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal si care se inregistreaza in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, precum si in cazul persoanelor impozabile a caror inregistrare in scopuri de TVA este anulata din oficiu de catre organele fiscale competente, conform art. 316 alin. (11) lit. a)-e) si h) din Codul fiscal, si ulterior sunt inregistrate conform art. 316 alin. (12) din Codul fiscal, nu sunt luate in calculul cifrei de afaceri livrarile de bunuri/prestarile de servicii, mentionate la alin. (2), realizate in perioada in care persoana impozabila nu a avut un cod de inregistrare in scopuri de TVA, conform art. 316 din Codul fiscal.
  (4) In sensul art. 322 alin. (9) din Codul fiscal, organele fiscale competente pot aproba, la solicitarea justificata a persoanei impozabile, o alta perioada fiscala, respectiv:
  a) semestrul calendaristic, daca persoana impozabila efectueaza operatiuni impozabile numai pe maximum 3 luni calendaristice dintr-un semestru;
  b) anul calendaristic, daca persoana impozabila efectueaza operatiuni impozabile numai pe maximum 6 luni calendaristice dintr-o perioada de un an calendaristic.
  (5) Solicitarea prevazuta la alin. (4) se transmite autoritatilor fiscale competente pana la data de 25 februarie a anului in care se exercita optiunea si este valabila pe durata pastrarii conditiilor prevazute la alin. (4).
  (6) Prin exceptie de la prevederile alin. (4), pentru Administratia Nationala a Rezervelor de Stat si Probleme Speciale si pentru unitatile cu personalitate juridica din subordinea acesteia, perioada fiscala este anul calendaristic.
  SECTIUNEA a 7-a
  Decontul special de taxa si alte declaratii
  104. (1) In aplicarea prevederilor art. 324 alin. (3) din Codul fiscal, in cazul persoanelor care realizeaza achizitii intracomunitare de mijloace de transport, organele fiscale competente trebuie sa analizeze daca din documentatia care atesta dobandirea mijlocului de transport rezulta ca acesta se incadreaza sau nu in categoria mijloacelor de transport noi, in sensul art. 266 alin. (3) din Codul fiscal, si daca se datoreaza ori nu taxa aferenta respectivei achizitii intracomunitare in Romania, astfel:
  a) in cazul in care achizitia intracomunitara este realizata de orice persoana care nu este inregistrata si care nu avea obligatia sa se inregistreze in scopuri de TVA, conform art. 316 din Codul fiscal, indiferent daca este sau nu inregistrata, conform art. 317 din Codul fiscal, si in urma analizei rezulta ca mijlocul de transport este nou, organele fiscale competente vor elibera, la solicitarea acestei persoane, un certificat din care sa rezulte:
  1. fie ca s-a efectuat plata taxei de catre persoana care a achizitionat intracomunitar mijlocul de transport respectiv, dupa depunerea decontului special si achitarea taxei, in conditiile prevazute la art. 324 alin. (2) si art. 326 alin. (1) din Codul fiscal, daca din documentele care atesta dobandirea mijlocului de transport rezulta ca achizitia intracomunitara este taxabila in Romania in conformitate cu prevederile titlului VII din Codul fiscal;
  2. fie ca nu se datoreaza taxa:
  (i) in situatia in care respectiva persoana realizeaza in Romania o achizitie intracomunitara, dar aceasta nu este impozabila in Romania conform art. 268 din Codul fiscal sau este scutita de taxa conform art. 293 din Codul fiscal;
  (ii) in situatia transferului unui mijloc de transport nou din alt stat membru in Romania de catre o persoana neimpozabila cu ocazia unei schimbari de resedinta, daca la momentul livrarii nu a putut fi aplicata scutirea prevazuta la echivalentul din legislatia altui stat membru al art. 294 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, avand in vedere ca respectivul transfer nu determina o achizitie intracomunitara de bunuri in Romania;
  b) in cazul in care, in urma analizei, rezulta ca mijlocul de transport nu este nou, iar achizitia intracomunitara a fost efectuata de o persoana care nu este inregistrata in scopuri de TVA conform art. 316 sau 317 din Codul fiscal si care nu are obligatia sa se inregistreze in scopuri de TVA conform art. 316 sau 317 din Codul fiscal, organele fiscale competente vor elibera, la solicitarea acestei persoane, un certificat din care sa rezulte ca nu se datoreaza taxa in Romania;
  c) in cazul in care achizitia intracomunitara este realizata de o persoana impozabila care nu este inregistrata si care nu trebuie sa se inregistreze in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, dar care este sau ar trebui sa fie inregistrata conform art. 317 din Codul fiscal, si in urma analizei rezulta ca mijlocul de transport nu este nou, organele fiscale competente vor elibera, la solicitarea acestei persoane, un certificat din care sa rezulte:
  1. fie ca s-a efectuat plata taxei de catre persoana care a achizitionat intracomunitar mijlocul de transport respectiv, dupa depunerea decontului special si achitarea taxei, in conditiile prevazute la art. 324 alin. (2) si art. 326 alin. (1) din Codul fiscal, daca din documentele care atesta dobandirea mijlocului de transport rezulta ca achizitia intracomunitara este taxabila in Romania in conformitate cu prevederile titlului VII din Codul fiscal;
  2. fie ca nu se datoreaza taxa in Romania, daca din documentele care atesta dobandirea mijlocului de transport rezulta ca achizitia intracomunitara nu este taxabila in Romania in conformitate cu prevederile titlului VII din Codul fiscal. De exemplu, mijloacele de transport care nu sunt noi si sunt achizitionate intracomunitar de la persoane fizice, mici intreprinderi, de la persoane impozabile care au aplicat regimul special pentru bunuri second-hand, potrivit unor prevederi din alte state membre similare art. 312 din Codul fiscal, nu sunt achizitii intracomunitare impozabile in Romania, potrivit art. 268 alin. (3) lit. a) si alin. (8) lit. c) din Codul fiscal.
  (2) Persoanele impozabile care se afla in situatiile prevazute la art. 11 alin. (6) si (8) din Codul fiscal, care efectueaza livrari de bunuri prin organele de executare silita, depun declaratia prevazuta la art. 324 alin. (10) din Codul fiscal, dar plata taxei se efectueaza de organul de executare silita sau, dupa caz, de cumparator, conform prevederilor pct. 96.
  (3) Notificarile prevazute la art. 324 alin. (4) si (5) din Codul fiscal se depun numai pentru anii in care persoanele impozabile desfasoara operatiuni de natura celor pentru care exista obligatia notificarii. Nu se depun notificari in situatia in care persoanele impozabile nu au desfasurat astfel de operatiuni in anul de referinta, respectiv in anul pentru care ar fi trebuit depusa notificarea.
  (4) In scopul aplicarii prevederilor art. 324 alin. (4) si (5) din Codul fiscal, in situatia in care statutul persoanei impozabile din punct de vedere al inregistrarii in scopuri de TVA s-a modificat in anul de referinta, respectiv fie a fost inregistrata in scopuri de TVA, fie i s-a anulat inregistrarea in scopuri de TVA, in cursul anului de referinta, este relevant statutul persoanei impozabile la data de 31 decembrie a anului de referinta.
  (5) In scopul aplicarii prevederilor art. 324 alin. (4) si (5) din Codul fiscal, operatiunile care fac obiectul notificarilor sunt livrarile de bunuri/prestarile de servicii in interiorul tarii si, dupa caz, achizitiile efectuate din tara.
  (6) In aplicarea prevederilor art. 324 alin. (12) din Codul fiscal, persoanele impozabile care in anul precedent au avut o cifra de afaceri inferioara plafonului de 2.250.000 lei, dar nu au aplicat sistemul TVA la incasare, nu pot opta pentru aplicarea sistemului TVA la incasare daca din evidentele acestora reiese ca in anul urmator pana la data depunerii notificarii prevazute la art. 324 alin. (12) din Codul fiscal, respectiv pana pe data de 25 ianuarie inclusiv, au depasit plafonul pentru anul in curs.
  SECTIUNEA a 8-a
  Declaratia recapitulativa
  105. (1) In sensul art. 325 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, in cazul prestarilor de servicii prevazute la art. 278 alin. (2) din Codul fiscal efectuate in beneficiul unor persoane impozabile nestabilite in Romania, dar stabilite in Comunitate, prestatorul raporteaza in declaratia recapitulativa numai serviciile care nu beneficiaza de scutire de taxa in statul membru in care acestea sunt impozabile. In acest scop, se considera ca operatiunea este scutita de taxa in statul membru in care este impozabila daca respectiva operatiune ar fi scutita de taxa in Romania. In situatia in care in Romania nu este aplicabila o scutire de taxa, prestatorul este exonerat de obligatia de a declara in declaratia recapitulativa respectivul serviciu, daca primeste o confirmare oficiala din partea autoritatii fiscale din statul membru in care operatiunea este impozabila, din care sa rezulte ca in statul membru respectiv se aplica o scutire de taxa.
  (2) In sensul art. 325 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal, beneficiarii persoane impozabile stabilite in Romania au obligatia de a declara in declaratia recapitulativa achizitiile intracomunitare de servicii prevazute la art. 278 alin. (2) din Codul fiscal, prestate de persoane impozabile nestabilite in Romania, dar stabilite in Uniunea Europeana, atunci cand le revine obligatia platii taxei pentru aceste servicii conform art. 307 alin. (2) din Codul fiscal, respectiv atunci cand nu se aplica nicio scutire de taxa pentru acestea.
  SECTIUNEA a 9-a
  Plata taxei la buget
  106. (1) In scopul aplicarii prevederilor art. 326 alin. (4) din Codul fiscal, organele vamale nu solicita plata taxei pe valoarea adaugata pentru importuri de bunuri persoanelor impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal care au obtinut certificat de amanare de la plata, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.
  (2) In cursul perioadei fiscale, importatorii inregistrati in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal care au obtinut certificat de amanare de la plata, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice, reflecta taxa pe valoarea adaugata aferenta acestor importuri in jurnalele pentru cumparari pe baza declaratiei vamale de import sau, dupa caz, a documentului pentru regularizarea situatiei emis de autoritatea vamala. In decontul de taxa pe valoarea adaugata, taxa se evidentiaza atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila, in limitele si in conditiile prevazute la art. 297-301 din Codul fiscal.
  SECTIUNEA a 10-a
  Registrul operatorilor intracomunitari
  107. (1) In sensul art. 329 alin. (4) din Codul fiscal, in cazul persoanelor impozabile care au sediul activitatii economice in Romania, prin asociati si administratori se intelege numai asociatii si administratorii societatilor reglementate de Legea societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
  (2) In cazul societatilor pe actiuni, inclusiv al celor in comandita pe actiuni, care au sediul activitatii economice in Romania, in vederea inscrierii in Registrul operatorilor intracomunitari se va prezenta cazierul judiciar al administratorilor, nu si al asociatilor.
  (3) Institutiile publice, astfel cum sunt prevazute de Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte persoane impozabile stabilite sau nestabilite in Romania, care nu sunt constituite in baza Legii societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, nu au obligatia prezentarii cazierului judiciar in vederea inscrierii in Registrul operatorilor intracomunitari.
  (4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplica corespunzator si in situatiile prevazute la art. 329 alin. (8) lit. b) si alin. (11) lit. d) din Codul fiscal.
  CAP. XIV

  Dispozitii comune
  SECTIUNEA 1
  Corectarea facturilor
  108. (1) In sensul prevederilor art. 330 alin. (1) din Codul fiscal, documentul care tine loc de factura este documentul emis pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, in conformitate cu obligatiile impuse de un acord ori de un tratat la care Romania este parte, care contine cel putin informatiile prevazute la art. 319 alin. (20) din Codul fiscal.
  (2) In situatia in care o persoana impozabila a emis facturi aplicand regimul de taxare si ulterior intra in posesia documentelor justificative care ii dau dreptul la aplicarea unei scutiri de taxa pe valoarea adaugata prevazute la art. 294, 295 sau 296 din Codul fiscal, aceasta poate corecta facturile emise, potrivit art. 330 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, aplicand regimul de scutire corespunzator operatiunilor realizate. Aceleasi prevederi se aplica si in situatia in care o persoana impozabila a emis facturi aplicand regimul de taxare pentru operatiuni care nu se cuprind in sfera de aplicarea a taxei, se supun masurilor de simplificare prevazute la art. 331 din Codul fiscal sau care sunt neimpozabile in Romania.
  (3) Organele de inspectie fiscala vor permite deducerea taxei pe valoarea adaugata in cazul in care documentele controlate aferente achizitiilor nu contin toate informatiile prevazute la art. 319 alin. (20) din Codul fiscal sau/si acestea sunt incorecte, daca pe perioada desfasurarii inspectiei fiscale la beneficiar documentele respective vor fi corectate de furnizor/prestator in conformitate cu art. 330 din Codul fiscal. Furnizorul/Prestatorul are dreptul sa aplice prevederile art. 330 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal pentru a corecta anumite informatii din factura care sunt obligatorii potrivit art. 319 alin. (20) din Codul fiscal, care au fost omise sau inscrise eronat, dar care nu sunt de natura sa modifice baza de impozitare si/sau taxa aferenta operatiunilor ori nu modifica regimul fiscal al operatiunii facturate initial, chiar daca a fost supus unei inspectii fiscale. Aceasta factura se ataseaza facturii initiale, fara sa genereze inregistrari in decontul de taxa al perioadei fiscale in care se opereaza corectia, nici la furnizor/prestator, nici la beneficiar.
  (4) Furnizorii/Prestatorii care emit facturi de corectie dupa inspectia fiscala, in conformitate cu prevederile art. 330 alin. (3) din Codul fiscal, inscriu aceste facturi in jurnalul pentru vanzari intr-o rubrica separata, iar acestea se preiau de asemenea intr-o rubrica separata din decontul de taxa, fara a avea obligatia sa colecteze taxa pe valoarea adaugata inscrisa in respectivele facturi. Pentru a evita situatiile de abuz si pentru a permite identificarea situatiilor in care se emit facturi dupa inspectia fiscala, in cuprinsul acestor facturi furnizorii/prestatorii trebuie sa mentioneze ca sunt emise dupa inspectia fiscala. Beneficiarii au dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata inscrise in aceste facturi in limitele si in conditiile stabilite la art. 297-301 din Codul fiscal, taxa fiind inscrisa in rubricile din decontul de taxa aferente achizitiilor de bunuri si servicii. Emiterea facturilor de corectie nu poate depasi perioada prevazuta la art. 301 alin. (2) din Codul fiscal.
  (5) Prevederile alin. (4) se aplica inclusiv in cazul micilor intreprinderi care nu s-au inregistrat in scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal la depasirea plafonului prevazut de art. 310 din Codul fiscal si organele de inspectie fiscala au stabilit taxa colectata aferenta livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii efectuate in perioada in care ar fi trebuit sa fie inregistrate in scopuri de taxa.
  (6) In cazul beneficiarilor care au dedus eronat taxa facturata de furnizori pentru operatiuni scutite conform art. 292 sau art. 310 din Codul fiscal sau pentru operatiuni care nu sunt in sfera de aplicare a taxei, cum ar fi penalitati pentru neindeplinirea contractelor, despagubiri si alte operatiuni asemanatoare, taxa nefiind admisa la deducere de catre organele de inspectie fiscala in baza actului administrativ fiscal emis si comunicat conform reglementarilor legale, in situatia in care primesc facturi de corectie de la furnizori/prestatori, vor inscrie aceste facturi in jurnalul pentru cumparari intr-o rubrica separata, iar acestea vor fi preluate de asemenea intr-o rubrica separata din decontul de taxa, fara a avea obligatia sa isi diminueze taxa deductibila cu valoarea taxei pe valoarea adaugata inscrisa in respectivele facturi.
  (7) Prevederile art. 330 din Codul fiscal se aplica numai de catre persoanele inregistrate in scopuri de TVA in Romania. In cazul persoanelor care nu sunt inregistrate si nu au obligatia inregistrarii in scopuri de TVA in Romania, se aplica prevederile art. 319 alin. (2) din Codul fiscal.
  (8) In cazul autofacturilor emise conform art. 319 alin. (3), (8) si (9) si art. 320 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, daca persoana impozabila emitenta constata ca a inscris informatii in mod eronat in respectivele autofacturi, fie va emite o noua autofactura care trebuie sa cuprinda, pe de o parte, informatiile din autofactura initiala, numarul si data autofacturii corectate, valorile cu semnul minus, iar, pe de alta parte, informatiile si valorile corecte, fie va emite o noua autofactura continand informatiile si valorile corecte si concomitent va emite o autofactura cu valorile cu semnul minus in care se inscriu numarul si data autofacturii corectate. In situatia in care autofactura a fost emisa in mod eronat sau prin norme se prevede ca in anumite situatii se poate anula livrarea/prestarea catre sine, persoana impozabila emite o autofactura cu valorile cu semnul minus in care se inscriu numarul si data autofacturii anulate.
  SECTIUNEA a 2-a
  Masuri de simplificare
  109. (1) Taxarea inversa prevazuta la art. 331 din Codul fiscal reprezinta o modalitate de simplificare a platii taxei. Prin aceasta nu se efectueaza nicio plata de TVA intre furnizorul/prestatorul si beneficiarul unor livrari/prestari, acesta din urma datorand, pentru operatiunile efectuate, taxa aferenta intrarilor si avand posibilitatea, in principiu, sa deduca respectiva taxa. Aceasta modalitate de simplificare a platii taxei se realizeaza prin emiterea de facturi in care furnizorul/prestatorul nu inscrie taxa aferenta, inclusiv pentru avansuri, aceasta fiind calculata de beneficiar si inregistrata atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila in decontul de taxa prevazut la art. 323 din Codul fiscal. Furnizorul/Prestatorul are obligatia sa inscrie pe factura mentiunea "taxare inversa". Colectarea taxei pe valoarea adaugata la nivelul taxei deductibile este asimilata cu plata taxei catre furnizor/prestator. Din punct de vedere contabil, beneficiarul inregistreaza in cursul perioadei fiscale in care taxa este exigibila suma taxei aferente in urmatoarea formula contabila: 4426 = 4427. Prevederile acestui alineat sunt valabile pentru orice alte situatii in care se aplica taxarea inversa.
  (2) Persoanele impozabile cu regim mixt care sunt beneficiari ai unor achizitii supuse taxarii inverse, conform art. 331 din Codul fiscal, vor deduce taxa in decontul de taxa in limitele si in conditiile stabilite la art. 297, 298, 299, 300 si 301 din Codul fiscal.
  (3) Furnizorii/Prestatorii care sunt persoane impozabile cu regim mixt vor lua in calculul pro rata, ca operatiuni taxabile, valoarea livrarilor/prestarilor pentru care au aplicat taxarea inversa.
  (4) In cazul neaplicarii taxarii inverse prevazute de lege, respectiv in situatia in care furnizorul/prestatorul emite o factura cu TVA pentru operatiunile prevazute la art. 331 alin. (2) din Codul fiscal si nu inscrie mentiunea "taxare inversa" in respectiva factura, iar beneficiarul deduce taxa inscrisa in factura, acesta isi pierde dreptul de deducere pentru achizitia respectiva de bunuri sau servicii deoarece conditiile de fond privind taxarea inversa nu au fost respectate si factura a fost intocmita in mod eronat. Aceste prevederi se aplica si in situatia in care indreptarea respectivei erori nu este posibila din cauza falimentului furnizorului/prestatorului.
  (5) In sensul art. 331 alin. (2) lit. a) pct. 1 si 3 din Codul fiscal, prin deseuri se inteleg si urmatoarele:
  a) bunuri de natura activelor corporale fixe, care au in continut bunuri de natura celor prevazute la art. 331 alin. (2) lit. a) pct. 1-3 din Codul fiscal, care nu sunt casate de catre detinatorii acestora, ci sunt livrate ca atare catre alti operatori economici, care detin o autorizatie valabila de mediu pentru activitatea de dezmembrare si rezulta din prevederile contractuale ca activele corporale fixe sunt achizitionate in vederea dezmembrarii. O copie de pe autorizatia de mediu valabila se pune la dispozitia furnizorului pentru a justifica aplicarea taxarii inverse. In cazul bunurilor care urmeaza a fi achizitionate in cadrul unor licitatii, operatorii economici care detin autorizatie de mediu pentru activitatea de dezmembrare, daca intentioneaza sa achizitioneze activele corporale fixe in vederea dezmembrarii, vor prezenta pe langa o copie de pe autorizatia de mediu si o declaratie pe propria raspundere in acest sens. Aceste prevederi nu se aplica pentru livrarea unui corp funciar unic, astfel cum este prevazut la pct. 55 alin. (1), sau a unei constructii, situatie in care se aplica prevederile art. 292 alin. (2) lit. f) si, dupa caz, ale art. 292 alin. (3) din Codul fiscal, iar in cazul in care livrarea este taxabila prin efectul legii sau prin optiune, sunt aplicabile si prevederile art. 331 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal;
  b) vehiculele scoase din uz livrate in vederea dezmembrarii catre operatorii economici care detin autorizatie de mediu emisa de autoritatile competente pentru protectia mediului, potrivit prevederilor legislatiei de protectie a mediului in vigoare, astfel cum sunt prevazuti in Legea nr. 212/2015 privind modalitatea de gestionare a vehiculelor si a vehiculelor scoase din uz. O copie de pe autorizatia de mediu valabila se pune la dispozitia furnizorului pentru a justifica aplicarea taxarii inverse;
  c) deseurile de echipamente electrice si electronice prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 5/2015 privind deseurile de echipamente electrice si electronice, in masura in care sunt livrate catre persoane autorizate pentru colectarea, tratarea si valorificarea in conditii de protectie a mediului a acestora si rezulta din prevederile contractuale ca deseurile de echipamente electrice si electronice sunt achizitionate in vederea tratarii si valorificarii sau reciclarii, exceptand pregatirea pentru reutilizare, conform art. 20 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 5/2015. In cazul bunurilor care urmeaza a fi achizitionate in cadrul unor licitatii de persoane autorizate pentru colectarea, tratarea si valorificarea in conditii de protectie a mediului, acestea prezinta pe langa o copie de pe autorizatia de mediu si o declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca scopul achizitiei este acela de a trata si de a valorifica sau recicla, exceptand pregatirea pentru reutilizare, deseurile de echipamente electrice si electronice sau materialele si componentele acestora.
  (6) In sensul art. 331 alin. (2) lit. a) pct. 4 din Codul fiscal, taxarea inversa se aplica doar pentru lingourile obtinute exclusiv din bunurile prevazute la art. 331 alin. (2) lit. a) pct. 1 si 2 din Codul fiscal, la care nu au fost adaugate alte elemente decat cele de aliere.
  (7) Codurile NC aferente cerealelor, plantelor tehnice, semintelor oleaginoase si sfeclei de zahar, prevazute la art. 331 alin. (2) lit. c), sunt urmatoarele:
┌──────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ COD NC │ PRODUS │
├──────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 1001 │Grau si meslin │
├──────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 1002 │Secara │
├──────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 1003 │Orz │
├──────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 1004 │Ovaz │
├──────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 1005 │Porumb │
├──────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 10086000 │Triticale │
├──────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 1201 │Boabe de soia, chiar sfaramate │
├──────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 120400 │Seminte de in, chiar sfaramate │
├──────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 1205 │Seminte de rapita sau de rapita salbatica, chiar sfaramate │
├──────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 120600 │Seminte de floarea-soarelui, chiar sfaramate │
├──────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 121291 │Sfecla de zahar │
└──────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┘

  (8) In sensul art. 331 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, prin alte unitati care pot fi utilizate de operatori in conformitate cu Directiva 2003/87/CE se intelege unitatile prevazute la art. 3 lit. (m) si (n) din Directiva 2003/87/CE, cu modificarile ulterioare.
  (9) In aplicarea prevederilor art. 331 alin. (2) lit. i) din Codul fiscal, telefoanele mobile, si anume dispozitivele fabricate sau adaptate pentru utilizarea in conexiune cu o retea autorizata si care functioneaza pe anumite frecvente, fie ca au sau nu vreo alta utilizare, sunt cele incadrate la codul NC 8517 12 00, dar si alte dispozitive multifunctionale care in functie de caracteristicile tehnice se clasifica la alte coduri NC care le confera caracterul esential, dar cu care pot fi prestate servicii de telecomunicatii sub forma transmiterii vocii printr-o retea de telefonie mobila. In categoria telefoanelor mobile se includ, de exemplu, telefoane mobile care sunt utilizate in orice retea de telefonie mobila fara fir, celulara sau prin satelit, dispozitivele de achizitie de date mobile cu capacitatea de a fi utilizate in orice retea de telefonie mobila fara fir.
  (10) In categoria telefoanelor mobile prevazute la alin. (10) nu se includ dispozitivele utilizate exclusiv pentru transmiterea datelor, fara implementarea acestora in semnale acustice, cum ar fi de exemplu: dispozitive pentru navigatie, computerele, in masura in care acestea nu permit transmiterea de voce prin retele mobile fara fir, MP3-Playere, console pentru jocuri, dispozitive walkie-talkie, statii radio CB.
  (11) Taxarea inversa se aplica potrivit art. 331 alin. (2) lit. i) din Codul fiscal si pentru telefoanele mobile livrate cu accesorii, cum ar fi incarcatorul, bateria sau kitul hands-free, ca un singur pachet, la un pret total, dar nu se aplica pentru accesoriile telefoanelor mobile care sunt livrate separat de acestea.
  (12) Circuitele integrate prevazute la art. 331 alin. (2) lit. j) din Codul fiscal reprezinta, in principiu, un ansamblu de elemente active si pasive, cum ar fi tranzistoare, diode, rezistoare, condensatoare, interconectate electric pe suprafata materialului semiconductor.
  (13) In categoria dispozitivelor cu circuite integrate prevazute la art. 331 alin. (2) lit. j) din Codul fiscal se includ, in special, circuitele electronice integrate monolitice si hibride, precum: unitati centrale de procesare, microprocesoare, microcontrolere.
  (14) In categoria dispozitivelor cu circuite integrate prevazute la art. 331 alin. (2) lit. j) din Codul fiscal nu se includ bunurile in care sunt incorporate sau instalate circuite integrate, precum servere pentru computer, laptopuri, unitati pentru desktop, tablete, carduri de memorie cu circuite integrate si altele asemenea, neavand relevanta daca livrarea bunurilor respective are loc inainte de integrarea lor in produse destinate utilizatorului final, precum si dispozitive precum antene, filtre electronice, inductante, respectiv componente electrice cu valoare de inductanta fixa sau reglabila, condensatori, senzori.
  (15) Pentru furnizarea de dispozitive cu circuite integrate se aplica taxarea inversa conform art. 331 alin. (2) lit. j) din Codul fiscal daca la data livrarii acestea nu sunt inca integrate in produse destinate utilizatorului final si sunt vandute separat, nu ca si parti ale unor bunuri care le incorporeaza.
  Exemplu:
  O societate A cu sediul in Bucuresti, producatoare de circuite integrate, vinde microprocesoare in valoare de 55.000 lei unei societati B, cu sediul in Brasov. Bunurile se transporta din Bucuresti la sediul lui B din Brasov si sunt vandute fara a fi incorporate de A in produsele lui B.
  O parte din procesoarele achizitionate de la A sunt incorporate de B in computere, iar o alta parte a acestora sunt revandute de B catre utilizatori finali.
  B revinde o parte din procesoarele neincorporate in calculatoare catre societatea C, la un pret total de 35.000 lei, si le transporta la sediul beneficiarului din Sibiu.
  De asemenea, B livreaza computerele in care a incorporat procesoarele achizitionate de la A, catre societatea D, la un pret total de 48.000 lei si le expediaza la sediul acesteia din Craiova.
  Toate societatile sunt inregistrate in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal.
  Pentru livrarea procesoarelor de la A la B se aplica taxarea inversa, obligatia platii TVA revenind societatii A, nefiind relevanta destinatia ulterioara a procesoarelor.
  Pentru livrarea ulterioara a procesoarelor de la B la C, la pretul de 35.000 lei, se aplica de asemenea taxarea inversa, nefiind nici in acest caz relevanta utilizarea viitoare a procesoarelor de catre C.
  Pentru livrarea de la B la D a calculatoarelor cu procesoare incorporate, se aplica regimul normal de taxare, persoana obligata la plata taxei fiind B, intrucat livrarea are ca obiect calculatoare, si nu procesoare.
  (16) In aplicarea prevederilor art. 331 alin. (2) lit. j) din Codul fiscal:
  a) Consolele de jocuri sunt cele cuprinse la codul NC 95045000. Acestea reprezinta, in principiu, computere sau dispozitive similare computerelor care au ca destinatie principala utilizarea acestora pentru jocurile video, dar care pot oferi, in plus, si alte functii precum DVD-uri video, CD-uri audio, discuri Blu-ray.
  b) Tabletele PC si laptopurile sunt cele cuprinse la codul NC 8471 30 00. Tabletele PC sunt, in principiu, computere portabile, plate, acoperite in intregime de un ecran tactil, iar laptopurile sunt dispozitive portabile de procesare automata a datelor, formate cel putin dintr-o unitate centrala de procesare si un monitor.
  (17) Pentru solutionarea situatiilor tranzitorii care pot aparea ca urmare a eliminarii sau a includerii unor operatiuni din/in categoria celor pentru care se aplica taxarea inversa in cadrul art. 331 din Codul fiscal, se aplica prevederile art. 280 alin. (7) din Codul fiscal, respectiv se aplica regimul in vigoare la data exigibilitatii de taxa. In situatia in care faptul generator de taxa, conform art. 281 alin. (6) din Codul fiscal, intervine pana la data de 1 ianuarie 2016 inclusiv, nu se aplica taxare inversa daca factura este emisa dupa data de 1 ianuarie 2016 sau daca pretul se plateste in rate si dupa aceasta data. Pentru facturile emise pana la data de 31 decembrie 2015, pentru care faptul generator intervine dupa data de 1 ianuarie 2016, taxarea inversa se aplica numai pentru diferenta pentru care taxa este exigibila dupa 1 ianuarie 2016.
  Exemplul nr. 1: O persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA a emis facturi partiale si/sau de avansuri in valoare de 100.000 lei plus TVA 24.000 lei, in cursul anului 2015, pentru livrarea de telefoane mobile catre un beneficiar inregistrat in scopuri de TVA. Faptul generator de taxa, respectiv livrarea telefoanelor mobile, are loc dupa data de 1 ianuarie 2016, iar valoarea totala a livrarii este de 500.000 lei (exclusiv TVA). Regularizarea facturilor partiale si/sau de avansuri emise in anul 2015, care se efectueaza in perioada fiscala in care are loc livrarea, se realizeaza astfel in factura emisa de furnizor:
- 100.000 -24.000 lei (TVA)
+100.000 +20.000 lei (TVA, datorita modificarii de cota)
+400.000 -"taxare inversa"

  Beneficiarul va calcula taxa datorata: 400.000 lei x 20% = 80.000 lei pe care o va inscrie in jurnalul pentru cumparari si in decontul de taxa ca taxa colectata si taxa deductibila.
  Exemplul nr. 2: in exemplul nr. 1, in ipoteza in care s-ar fi facturat intreaga valoare a livrarii in cursul anului 2015, respectiv 500.000 lei plus 120.000 lei TVA, iar livrarea are loc dupa 1 ianuarie 2016, nu se mai aplica taxare inversa, deoarece se aplica regimul in vigoare la data exigibilitatii taxei, dar se aplica cota in vigoare la data livrarii. Astfel, daca livrarea are loc in luna februarie 2016, se va emite factura de regularizare pentru aplicarea cotei de TVA de 20%:
- -500.000 -120.000 (TVA)
- +500.000 +100.000 (TVA)

  Exemplul nr. 3: In cursul anului 2015 o persoana impozabila contracteaza construirea si achizitionarea unei cladiri cu o societate imobiliara care detine si titlul de proprietate asupra respectivei cladiri care urmeaza sa fie construita. Valoarea cladirii stabilita prin contract este de 10 milioane lei. Furnizorul a emis facturi partiale in suma de 8 milioane lei in anul 2015 si TVA aferenta 1.920.000 lei. Faptul generator de taxa conform art. 281 alin. (6) din Codul fiscal intervine in martie 2016.
  La emiterea facturii pentru intreaga valoare a cladirii se vor regulariza facturile partiale emise in anul 2015, astfel:
  - storno facturi partiale nr. ..../2015 - 8 milioane lei, cu semnul minus -1.920.000 lei (TVA);
  - valoarea cladirii: 10 milioane lei, din care:
  - regularizare facturi partiale 2015: 8 milioane lei (cu semnul plus) +1.620.000 (TVA recalculata la cota de 20% de la data faptului generator);
  - diferenta 2016: 2 milioane - taxare inversa.
  Exemplul nr. 4: O mica intreprindere incaseaza in anul 2015 suma de 50.000 lei pentru livrarea unui teren construibil, aplicand regimul special de scutire prevazut de art. 310 din Codul fiscal. Incepand cu data de 1 decembrie 2015, mica intreprindere devine persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal. Livrarea terenului are loc in luna februarie 2016. Valoarea totala a terenului construibil este de 150.0000 lei. Persoana impozabila in cauza are obligatia sa efectueze urmatoarele regularizari la data livrarii terenului:
  - storno factura partiala nr. ..../2015 - 50.000 lei, cu semnul minus - scutit TVA;
  - regularizarea facturii partiale din 2015 in februarie 2016: 50.000 lei (cu semnul plus) + 10.000 (TVA calculata la cota de 20% de la data faptului generator, dar fara aplicarea taxarii inverse - art. 280 alin. (7) din Codul fiscal);
  - diferenta exigibila 2016: 100.000 lei - taxare inversa.
  Exemplul nr. 5: Persoana impozabila A vinde persoanei impozabile B o cladire in luna decembrie a anului 2015, cand are loc si faptul generator de taxa conform art. 281 alin. (6) din Codul fiscal. Valoarea cladirii este de 20 milioane lei si TVA de 4.800.000 lei aferenta vor fi platite de cumparator in rate lunare egale timp de 8 ani. Ambele persoane sunt inregistrate normal in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal. Factura se emite pe data de 10 ianuarie 2016, dar nu se aplica regimul de taxare inversa. De asemenea, cota aplicabila este de 24%, de la data faptului generator de taxa. Chiar daca factura ar fi fost emisa cu intarziere in alta luna din anul 2016, tratamentul fiscal ar fi acelasi.
  (18) In cazul contractelor de vanzare de cladiri/parti de cladire, terenuri, cu plata in rate, incheiate valabil anterior datei de 31 decembrie 2006 inclusiv, pentru care, in regim tranzitoriu conform art. 332 alin. (15) din Codul fiscal, exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervine la fiecare din datele specificate in contract pentru plata ratelor, pentru taxa aferenta ratelor a caror scadenta intervine dupa data de 1 ianuarie 2016, se aplica taxare inversa de catre beneficiar cu cota in vigoare la data faptului generator.
  CAP. XV

  Dispozitii tranzitorii
  110. (1) In sensul art. 332 alin. (16) din Codul fiscal, prin aplicarea reglementarilor in vigoare la data intrarii in vigoare a contractului de leasing se intelege ca bunurile respective vor fi importate din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata la data finalizarii contractelor si se datoreaza taxa pe valoarea adaugata la valoarea reziduala a bunurilor.
  (2) In sensul art. 332 alin. (18) din Codul fiscal, nu este permisa suplimentarea certificatelor de scutire dupa data de 1 ianuarie 2007. Totusi, in situatia in care in cadrul aceleiasi sume inscrise in certificatul de scutire se modifica contractorii si/sau subcontractorii, aceste corectii pot fi efectuate de catre organele fiscale competente la solicitarea beneficiarilor fondurilor nerambursabile, in certificatul deja eliberat.
  (3) In aplicarea art. 333 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal nu exista niciun fapt generator de taxa pe valoarea adaugata si organele vamale nu percep plata taxei daca importatorul face dovada ca importul este direct destinat reexpedierii sau transportului bunurilor catre statul membru din care au fost exportate si catre persoana care le-a exportat si, dupa caz, dovada incheierii unui contract de transport si/sau asigurare.
  (4) In sensul art. 333 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal, suma taxei datorate la import este nesemnificativa daca este mai mica de 1.000 lei.


  ANEXA 1

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VII din Codul fiscal


                NOTIFICARE
      privind optiunea de taxare a operatiunilor prevazute
        la art. 292 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal


  1. Denumirea solicitantului ........................
  2. Codul de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit conform art. 316 din Codul fiscal ......................
  3. Adresa ........................
  4. Data de la care se opteaza pentru taxare ................................
  5. Bunurile imobile pentru care se aplica optiunea (adresa completa, daca optiunea se refera la bunul imobil integral, sau, daca se refera la o parte din bunul imobil, se va inscrie suprafata din bunul imobil. In cazul operatiunilor de leasing cu bunuri imobile se va mentiona daca optiunea se refera la bunul imobil integral sau, daca se refera la o parte din bunul imobil, pe langa suprafata trebuie sa se identifice cu exactitate partea din bunul imobil care face obiectul contractului) ...........................
  Confirm ca datele declarate sunt corecte si complete.
  Numele si prenumele ......................, functia ............
  Semnatura
  ............


  ANEXA 2

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VII din Codul fiscal


                NOTIFICARE
      privind anularea optiunii de taxare a operatiunilor
      prevazute la art. 292 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal


  1. Denumirea solicitantului .........................
  2. Codul de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit conform art. 316 din Codul fiscal .............
  3. Adresa ........................
  4. Data de la care se anuleaza optiunea de taxare ........................
  5. Bunurile imobile pentru care se anuleaza optiunea de taxare (adresa completa, daca optiunea s-a referit la bunul imobil integral, sau, daca s-a referit la o parte din bunul imobil, se va inscrie suprafata din bunul imobil. In cazul operatiunilor de leasing cu bunuri imobile se va mentiona daca optiunea s-a referit la bunul imobil integral sau, daca s-a referit la o parte din bunul imobil, pe langa suprafata trebuie sa se identifice cu exactitate partea din bunul imobil care face obiectul contractului) ............
  ............................................................................
  ............................................................................
  ............................................................................
  Confirm ca datele declarate sunt complete si corecte.
  Numele si prenumele ....................., functia ....................


  Semnatura
  ..............


  ANEXA 3

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VII din Codul fiscal


                NOTIFICARE
      privind optiunea de taxare a operatiunilor prevazute
        la art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal


  1. Denumirea solicitantului .....................
  2. Codul de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit conform art. 316 din Codul fiscal ..................
  3. Adresa .............................
  4. Bunurile imobile (constructii, terenuri) pentru care se aplica optiunea de taxare (adresa completa a bunului imobil, adresa completa si suprafata terenului; in cazul in care optiunea de taxare priveste numai o parte a bunului imobil, se va identifica cu exactitate aceasta parte a bunului imobil)
  ............................................................................
  ............................................................................
  ............................................................................
  ............................................................................
  Confirm ca datele declarate sunt corecte si complete.


  Numele si prenumele ................., functia ....................


  Semnatura
  ...........


  ANEXA 4

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VII din Codul fiscal


              DECLARATIE-ANGAJAMENT
        privind respectarea destinatiei bunurilor pentru
      care se solicita aplicarea cotei reduse de TVA 9%


  Subsemnatul (subsemnata)*1) [...................], in numele*2) [......................], cu sediul in*3) [.................], declar ca bunurile clasificate la codul TARIC [.....................], codul aditional [......................] si care fac obiectul [..............]*4):
──────────
  *1) Numele si prenumele persoanei care angajeaza raspunderea legala a operatorului economic.
  *2) Denumirea operatorului economic.
  *3) Adresa completa a sediului operatorului economic.
  *4) Se vor indica numarul si data facturii sau ale unui alt document comercial in care sunt indicate bunurile care fac obiectul importului ori numarul LRN al declaratiei vamale de punere in libera circulatie.
──────────
  [] vor fi comercializate in propriile magazine de comert cu amanuntul sau cash and carry;
  [] vor fi utilizate in propriile unitati de productie de alimente destinate consumului uman sau animal, restaurante sau alte unitati de servicii de alimentatie, pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman sau animal ori pentru a completa sau inlocui alimentele destinate consumului uman sau animal;
  [] vor fi livrate catre persoane impozabile care desfasoara activitati de comert cu amanuntul, comert cash and carry, restaurante sau alte activitati de servicii de alimentatie ori activitati de productie de alimente destinate consumului uman sau animal.
  Ma angajez sa informez autoritatea vamala in cazul in care bunurile importate sunt comercializate/utilizate in alte scopuri decat cel declarat si ma oblig sa efectuez plata sumelor reprezentand diferente de TVA, precum si a eventualelor dobanzi, penalitati de intarziere sau majorari de intarziere datorate ca urmare a regularizarii situatiei bunurilor respective, potrivit prevederilor legale in vigoare.
  ......................
  [data si semnatura]
┌─────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Spatiu destinat autoritatii vamale │
│ Directia Generala a Vamilor │
│ DGRFP ................................... │
│ DRV ..................................... │
│ Biroul vamal ............................ │
│ Documentul se anexeaza la declaratia vamala cu MRN ........ │
│ ........................................................... │
└─────────────────────────────────────────────────────────────┘



  TITLUL VIII
  Accize si alte taxe speciale
  CAP. I

  Regimul accizelor armonizate
  SECTIUNEA 1
  Dispozitii generale
  SUBSECTIUNEA 1
  Definitii
  1. (1) In intelesul art. 336 pct. 4 din Codul fiscal, autoritatea competenta poate fi:
  a) Comisia pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate, instituita la nivelul Ministerului Finantelor Publice, prin ordin al ministrului finantelor publice, denumita in continuare comisie;
  b) comisiile constituite la nivelul structurilor subordonate ale Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, denumite in continuare comisii teritoriale;
  c) directia de specialitate care asigura secretariatul comisiei si directia cu atributii in elaborarea legislatiei privind regimul accizelor din cadrul Ministerului Finantelor Publice, denumite in continuare autoritate fiscala centrala;
  d) structurile de specialitate din cadrul Directiei Generale a Vamilor, denumite in continuare autoritate vamala centrala sau teritoriala, dupa caz;
  e) directiile generale regionale ale finantelor publice, Directia generala de administrare a marilor contribuabili, denumite in continuare autoritate fiscala teritoriala;
  f) directiile regionale vamale sau birourile vamale de interior si/sau birourile vamale de frontiera, denumite in continuare autoritate vamala teritoriala.
  (2) Potrivit art. 336 pct. 5 din Codul fiscal, atunci cand intervin modificari in Nomenclatura combinata, se realizeaza corespondenta dintre codurile NC prevazute in titlul VIII din Codul fiscal si noile coduri din nomenclatura adoptata in temeiul art. 12 din Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifara si statistica si Tariful Vamal Comun.
  (3) In cazul in care Comitetul pentru accize, stabilit prin art. 43 alin. (1) din Directiva 2008/118/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind regimul general al accizelor si de abrogare a Directivei 92/12/CEE, adopta o decizie de actualizare in conformitate cu prevederile art. 2 paragraful 5 si art. 27 din Directiva 2003/96/CE a Consiliului privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice si a electricitatii, actualizarea codurilor nomenclaturii combinate pentru produsele energetice se face potrivit prevederilor din decizie, in masura in care acestea nu contravin prevederilor alin. (2).
  (4) In sensul art. 336 pct. 17 din Codul fiscal, operatorul economic este persoana juridica care desfasoara in mod independent si indiferent de loc activitati economice cu produse accizabile, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestor activitati.
  (5) Activitatile economice cuprind toate activitatile producatorilor, profesionistilor si persoanelor care furnizeaza servicii, inclusiv activitatile extractive, agricole si activitatile profesiilor libere sau asimilate acestora.
  (6) Autoritatile si institutiile publice nu sunt considerate ca efectuand activitati economice, in cazul activitatilor sau tranzactiilor in care se angajeaza in calitate de autoritati publice.
  (7) In intelesul prezentelor norme, nu se considera a fi operator economic structurile fara personalitate juridica ale unui operator economic sau ale unei institutii publice.
  SUBSECTIUNEA a 2-a
  Eliberarea pentru consum
  2. (1) Pentru produsele accizabile aflate in una dintre situatiile prevazute la art. 340 alin. (10) din Codul fiscal nu se datoreaza accize in urmatoarele situatii, atunci cand sunt dovedite prin procese-verbale:
  a) in cazul in care distrugerea totala sau pierderea iremediabila intervine ca urmare a unui caz fortuit ori fortei majore, daca se prezinta autoritatii vamale teritoriale dovezi suficiente despre evenimentul produs, emise de autoritatea vamala, Ministerul Afacerilor Interne sau autoritatea competenta in domeniu din Romania sau din alt stat membru, dupa caz, precum si informatii precise cu privire la tipul si cantitatea produselor accizabile distruse total ori pierdute iremediabil;
  b) in cazul pierderilor iremediabile aparute ca urmare a unor cauze care tin de natura produselor accizabile, daca se incadreaza in limitele prevazute in normele tehnice ale utilajelor si instalatiilor sau in coeficientii maximi de pierderi specifice activitatilor de depozitare, manipulare, distributie si transport, dupa caz, prevazuti in studiile realizate la solicitarea antrepozitarului, destinatarului inregistrat ori expeditorului inregistrat, de catre institute/societati care au inscris in obiectul de activitate una dintre activitatile cu codurile CAEN 7112, 7120 sau 7490 si au implementate standardele de calitate ISO 9001, ISO 14001 si OHSAS 18001;
  c) in cazul in care distrugerea totala este autorizata de catre autoritatea vamala teritoriala. Distrugerea se autorizeaza daca produsele accizabile nu indeplinesc conditiile de comercializare si nici nu pot fi procesate ori transformate in vederea obtinerii unor produse care pot fi comercializate, cu conditia ca operatorul economic sa prezinte autoritatii vamale teritoriale documente doveditoare in acest sens.
  (2) Pierderile se evidentiaza in cazul de la alin. (1) lit. a):
  a) in contabilitatea operatorului economic, in cazul produselor accizabile din antrepozitul fiscal;
  b) in raportul de eveniment prevazut in ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, in cazul produselor deplasate in regim suspensiv de accize.
  (3) In cazul pierderilor iremediabile aparute ca urmare a unor cauze care tin de natura produselor accizabile, acestea se evidentiaza dupa cum urmeaza:
  a) in situatiile de raportare prevazute in prezentul titlu, in cazul produselor accizabile din antrepozitul fiscal. Stabilirea regimului pierderilor se efectueaza cu ocazia inventarierii anuale a patrimoniului, utilizand studiile realizate la solicitarea antrepozitarului autorizat;
  b) in raportul de primire, in cazul produselor deplasate in regim suspensiv de accize. Stabilirea regimului pierderilor se realizeaza utilizand studiile realizate la solicitarea platitorilor de accize prevazuti la pct. 3 alin. (2) sau (3), dupa caz.
  In ambele situatii responsabilitatea fata de corectitudinea coeficientilor maximi de pierderi revine persoanei care a intocmit studiile respective.
  Antrepozitarii autorizati, destinatarii inregistrati si expeditorii inregistrati depun o copie de pe studiile prevazute la alin. (1) lit. b), inainte de stabilirea regimului pierderilor, la autoritatea vamala teritoriala.
  (4) In cazul unui produs accizabil pentru care in anexa nr. 1 la titlul VIII din Codul fiscal se prevad niveluri diferite ale accizelor, accizele datorate pentru pierderile care intervin in antrepozitul fiscal, care nu pot individualizate pe produs si care sunt impozabile, se determina prin utilizarea celui mai ridicat nivel al accizelor aplicabil pentru respectivul produs.
  (5) In cazul pierderilor de produse energetice care se regasesc la art. 355 alin. (2) din Codul fiscal, dar nu se regasesc si la alin. (3) de la acelasi articol, aflate sub regim suspensiv de accize care sunt impozabile, se datoreaza accize dupa cum urmeaza:
  a) la nivelul prevazut pentru produsul cu care acesta a fost asimilat din punct de vedere al nivelului accizelor;
  b) la nivelul prevazut pentru motorina, in cazul in care pentru respectivul produs antrepozitarul autorizat nu a obtinut asimilarea din punctul de vedere al nivelului accizelor.
  (6) In cazul pierderilor de bioetanol aflat sub regim suspensiv de accize, destinat utilizarii in productia de produse energetice, pe care autoritatea vamala teritoriala le considera impozabile, se datoreaza accize la nivelul prevazut pentru benzina fara plumb, daca acesta este denaturat potrivit pct. 78, respectiv la nivelul prevazut pentru alcoolul etilic, daca acesta este nedenaturat.
  (7) In toate situatiile in care distrugerea sau pierderea produselor accizabile nu se admite ca neimpozabila, accizele devin exigibile la data emiterii deciziei de impunere de catre autoritatea vamala teritoriala si se platesc in termen de 5 zile de la aceasta data. Autoritatea vamala teritoriala stabileste cuantumul accizelor datorate si emite decizia de impunere potrivit procedurii stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
  (8) In toate situatiile in care se constata faptic diferente in plus fata de stocurile scriptice de produse accizabile inscrise in contabilitatea antrepozitului fiscal, respectivele plusuri se inregistreaza in contabilitate.
  SUBSECTIUNEA a 3-a
  Platitori de accize
  3. (1) In aplicarea art. 341 alin. (1) lit. a) pct. 2 din Codul fiscal, persoana platitoare de accize este destinatarul din Romania, in situatiile prevazute la art. 412 alin. (2) si (4) din Codul fiscal, cand pierderile au fost depistate la momentul receptiei efectuate de catre destinatarul din Romania, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
  a) autoritatile din statul membru de expeditie aduc dovezi potrivit carora neregula nu s-a produs in statul membru de expeditie; si
  b) nu exista dovezi care sa ateste ca neregula s-a produs pe parcursul deplasarii in regim suspensiv de la plata accizelor.
  (2) In cazul in care pe parcursul unei deplasari a produselor accizabile in regim suspensiv de accize, care se desfasoara pe teritoriul Romaniei, a fost depistata o neregula care a condus la eliberarea pentru consum a produselor accizabile in conformitate cu art. 340 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, precum si in cazul in care produsele accizabile nu au ajuns la destinatie in termen de 4 luni de la inceperea deplasarii, persoana platitoare de accize este antrepozitarul autorizat expeditor sau expeditorul inregistrat.
  (3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), in cazul deplasarilor in regim suspensiv de accize care se desfasoara pe teritoriul Romaniei, persoana platitoare de accize este antrepozitarul autorizat primitor atunci cand neregula a fost depistata la momentul receptiei si daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
  a) sunt aduse dovezi certificate de autoritatea vamala teritoriala in a carei raza de competenta se afla expeditorul, potrivit carora neregula nu s-a produs la expeditor; si
  b) nu exista dovezi care sa ateste ca neregula s-a produs pe parcursul deplasarii in regim suspensiv de la plata accizelor.
  SECTIUNEA a 2-a
  Nivelul si calculul accizelor
  SUBSECTIUNEA 1
  Nivelul accizelor
  4. (1) In aplicarea art. 342 din Codul fiscal, nivelul accizelor pentru produsele energetice prevazute la art. 355 alin. (3) lit. f)-h) din Codul fiscal si pentru energia electrica difera in functie de scopul in care sunt utilizate aceste produse, respectiv comercial sau necomercial. Utilizare in scop comercial reprezinta utilizarea acestor produse de catre un operator economic in cadrul activitatii sale economice, astfel cum este definit la pct. 1 alin. (4), precum si utilizarea energiei electrice pentru iluminatul public.
  (2) Cand are loc o utilizare combinata intre utilizarea in scop comercial si utilizarea in scop necomercial, nivelul accizelor pentru produsele energetice prevazute la art. 355 alin. (3) lit. f)-h) din Codul fiscal si pentru energia electrica se aplica proportional, corespunzator fiecarui tip de utilizare.
  SUBSECTIUNEA a 2-a
  Calculul accizelor
  5. (1) In sensul art. 343 din Codul fiscal, sumele datorate reprezentand accize se calculeaza in lei, dupa cum urmeaza:
  a) pentru bere:
  A = C x K x Q,
  A = cuantumul accizei;
  C = numarul de grade Plato;
  K = nivelul accizei prevazut la nr. crt. 1 din anexa nr. 1 la titlul VIII din Codul fiscal, actualizat potrivit art. 342 alin. (2)-(4) din Codul fiscal;
  Q = cantitatea de bere sau cantitatea de baza de bere in cazul amestecului cu bauturi nealcoolice, exprimata in hectolitri
  Pentru bere, numarul de grade Plato este inscris in specificatia tehnica elaborata pe baza standardului in vigoare pentru fiecare sortiment de bere si trebuie sa fie acelasi cu cel inscris pe etichetele de comercializare a respectivelor sortimente de bere.
  Pentru produsele rezultate prin amestecul de baza de bere cu bauturi nealcoolice, numarul de grade Plato este cel aferent bazei de bere din amestec si se inscrie pe eticheta de comercializare.
  Abaterea admisa intre numarul de grade Plato inscris pe eticheta si numarul de grade Plato determinat in bere, respectiv in baza de bere din amestecul cu bauturi nealcoolice este de 0,5 grade Plato;
  b) pentru vinuri, bauturi fermentate si produse intermediare:
  A = K x Q,
  A = cuantumul accizei;
  K = nivelul accizei prevazut la nr. crt. 2-4 din anexa nr. 1 la titlul VIII din Codul fiscal, actualizat potrivit art. 342 alin. (2)-(4) din Codul fiscal;
  Q = cantitatea exprimata in hectolitri;
  c) pentru alcool etilic:
  A = C x K x Q/100,
  A = cuantumul accizei;
  C = concentratia alcoolica exprimata in procente de volum;
  K = nivelul accizei prevazut la nr. crt. 5 din anexa nr. 1 la titlul VIII din Codul fiscal, actualizat potrivit art. 342 alin. (2)-(4) din Codul fiscal;
  Q = cantitatea exprimata in hectolitri;
  d) pentru tigarete:
  A = A1 + A2,
  A = acciza datorata;
  A1 = acciza specifica;
  A2 = acciza ad valorem;
  A1 = K1 x Q1;
  A2 = K2 x PA x Q2,
  K1 = nivelul accizei specifice stabilit prin ordin al ministrului finantelor publice, exprimat in lei/1.000 tigarete;
  K2 = procentul legal al accizei ad valorem care se aplica asupra pretului de vanzare cu amanuntul declarat, prevazut la art. 343 alin. (4) din Codul fiscal;
  PA = pretul de vanzare cu amanuntul declarat pe pachet;
  Q1 = cantitatea de tigarete exprimata in mii tigarete;
  Q2 = numarul de pachete de tigarete;
  Q2 = Q1/numarul de tigarete continute in pachet;
  e) pentru tigari si tigari de foi:
  A = Q x K,
  A = cuantumul accizei;
  Q = cantitatea exprimata in mii bucati;
  K = nivelul accizei prevazut la nr. crt. 7 din anexa nr. 1 la titlul VIII din Codul fiscal, actualizat potrivit art. 342 alin. (2)-(4) din Codul fiscal;
  f) pentru tutun de fumat fin taiat, destinat rularii in tigarete si pentru alte tutunuri de fumat:
  A = Q x K,
  A = cuantumul accizei;
  Q = cantitatea in kg;
  K = nivelul accizei prevazut la nr. crt. 8, respectiv la nr. crt. 9 din anexa nr. 1 la titlul VIII din Codul fiscal, actualizat potrivit art. 342 alin. (2)-(4) din Codul fiscal;
  g) pentru produse energetice:
  A = Q x K,
  A = cuantumul accizei;
  Q = cantitatea exprimata in mii litri masurata la temperatura de +15C/cantitatea exprimata in tone/cantitatea exprimata in gigajoule;
  K = nivelul accizei prevazut la nr. crt. 10-17 din anexa nr. 1 la titlul VIII din Codul fiscal, actualizat potrivit art. 342 alin. (2)-(4) din Codul fiscal;
  h) pentru energie electrica:
  A = Q x K,
  A = cuantumul accizei;
  Q = cantitatea de energie electrica exprimata in MWh;
  K = nivelul accizei prevazut la nr. crt. 18 din anexa nr. 1 la titlul VIII din Codul fiscal, actualizat potrivit art. 342 alin. (2)-(4) din Codul fiscal.
  (2) In sensul art. 343 alin. (8) din Codul fiscal, preturile de vanzare cu amanuntul pentru tigarete se anunta in scris la autoritatea fiscala centrala - directia cu atributii in elaborarea legislatiei in domeniul accizelor - prin depunerea de catre persoana care elibereaza pentru consum ori importa tigaretele in Romania a unei declaratii potrivit modelului prevazut in anexa nr. 1, care face parte integranta din prezentele norme metodologice.
  (3) Declaratia se intocmeste in 3 exemplare, care se inregistreaza la autoritatea fiscala centrala - directia cu atributii in elaborarea legislatiei in domeniul accizelor. Dupa inregistrare, un exemplar ramane la aceasta autoritate, exemplarul al doilea ramane la persoana care a intocmit declaratia, iar exemplarul al treilea se transmite autoritatii vamale teritoriale care aproba notele de comanda pentru timbre.
  (4) Declaratia cuprinde in mod expres data de la care se vor practica preturile de vanzare cu amanuntul si se depune la autoritatea fiscala centrala cu minimum doua zile lucratoare inainte de data practicarii acestor preturi.
  (5) Cu maximum 7 zile si minimum 24 de ore inainte de data efectiva a intrarii in vigoare, lista cuprinzand preturile de vanzare cu amanuntul, cu numarul de inregistrare atribuit de autoritatea fiscala centrala - directia cu atributii in elaborarea legislatiei in domeniul accizelor, se publica, prin grija persoanei care elibereaza pentru consum ori importa tigaretele in Romania, in doua cotidiene de mare tiraj. Cate un exemplar din cele doua cotidiene se depune la autoritatea fiscala centrala in ziua publicarii.
  (6) Ori de cate ori se intentioneaza modificari ale preturilor de vanzare cu amanuntul, persoana care elibereaza pentru consum ori importa tigaretele in Romania are obligatia sa redeclare preturile pentru toate sortimentele de tigarete, indiferent daca modificarea intervine la unul sau la mai multe sortimente. Redeclararea se face pe baza aceluiasi model de declaratie prevazut la alin. (2) si cu respectarea termenelor prevazute la alin. (4) si (5).
  (7) Dupa primirea declaratiilor privind preturile de vanzare cu amanuntul si dupa publicarea acestora in doua cotidiene de mare tiraj, autoritatea fiscala centrala publica aceste liste pe site-ul Ministerului Finantelor Publice.
  (8) Persoana care elibereaza pentru consum ori importa tigaretele in Romania si care renunta la comercializarea pe piata interna a unui anumit sortiment de tigarete are obligatia de a comunica acest fapt autoritatii fiscale centrale - directia cu atributii in elaborarea legislatiei in domeniul accizelor si de a inscrie in continuare preturile aferente acestor sortimente in declaratia preturilor de vanzare cu amanuntul, pana la epuizarea stocului pe care il detine, dar nu mai putin de 3 luni de la data la care a comunicat ca renunta la comercializarea pe piata interna a respectivului sortiment de tigarete.
  (9) In situatiile in care nu se pot identifica preturile de vanzare cu amanuntul pentru tigaretele provenite din confiscari, calculul accizelor se face pe baza accizei totale prevazute la nr. crt. 6 din anexa nr. 1 la titlul VIII din Codul fiscal.
  SECTIUNEA a 3-a
  Obligatiile platitorilor de accize
  SUBSECTIUNEA 1
  Plata accizelor la bugetul de stat
  6. (1) In aplicarea art. 345 alin. (1) din Codul fiscal, pentru produsele accizabile prevazute la nr. crt. 5-9 din anexa nr. 1 la titlul VIII din Codul fiscal, sumele reprezentand contributia pentru finantarea unor cheltuieli de sanatate prevazuta la titlul XI din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, republicata, cu modificarile ulterioare, se vireaza in conturi colectoare deschise in structura clasificatiei bugetare la Trezoreria Statului de catre persoana platitoare de accize.
  (2) In aplicarea art. 345 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, in cazul importului, sumele reprezentand contributia pentru finantarea unor cheltuieli de sanatate se vireaza de catre autoritatea vamala in ziua lucratoare imediat urmatoare celei in care accizele au fost incasate.
  (3) Pentru produsele accizabile prevazute la nr. crt. 1-7 din anexa nr. 1 la titlul VIII din Codul fiscal, cota de 1% datorata Ministerului Tineretului si Sportului, prevazuta in Legea educatiei fizice si sportului nr. 69/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica asupra valorii accizelor datorate, diminuata cu suma reprezentand contributia pentru finantarea unor cheltuieli de sanatate prevazuta la titlul XI din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, republicata, cu modificarile ulterioare.
  (4) In aplicarea art. 345 alin. (1) din Codul fiscal, sumele reprezentand cota de 1% prevazute la alin. (3) se vireaza potrivit prevederilor art. 46 din Regulamentul de punere in aplicare a dispozitiilor Legii educatiei fizice si sportului nr. 69/2000, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 884/2001, in termenul prevazut la art. 345 alin. (1) din Codul fiscal.
  (5) In aplicarea art. 345 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, in cazul importului, sumele reprezentand cota de 1% prevazute la alin. (3) se vireaza de catre autoritatea vamala, in ziua lucratoare imediat urmatoare celei in care accizele au fost incasate, in contul Ministerului Tineretului si Sportului, prevazut la art. 45 din regulamentul aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 884/2001.
  (6) Valoarea accizelor de plata la bugetul de stat reprezinta valoarea accizelor datorate determinata potrivit pct. 5 alin. (1), din care se deduce contributia pentru finantarea unor cheltuieli de sanatate mentionata la alin. (1), cota de 1% mentionata la alin. (3) si, dupa caz, contravaloarea marcajelor utilizate pentru marcarea produselor supuse acestui regim potrivit art. 421 din Codul fiscal.
  (7) In sensul art. 345 alin. (3) din Codul fiscal, livrarea produselor energetice prevazute la art. 355 alin. (3) lit. a)-e) din Codul fiscal din antrepozitele fiscale sau din locurile in care au fost receptionate de catre destinatarii inregistrati se efectueaza numai in momentul in care furnizorul detine documentul care atesta plata la bugetul de stat a contravalorii accizelor aferente cantitatii ce urmeaza a fi facturata cumparatorului.
  (8) Plata accizelor prevazute la alin. (7) se efectueaza de catre furnizor ori de catre cumparator. In situatia in care plata este efectuata de catre cumparator in numele furnizorului, aceasta trebuie efectuata in contul, apartinand furnizorului, deschis la unitatile Trezoreriei Statului.
  (9) Livrarea produselor energetice prevazute la art. 355 alin. (3) lit. a)-e) din Codul fiscal din antrepozitele fiscale sau din locurile in care au fost receptionate de catre destinatarii inregistrati se face numai pe baza comenzii cumparatorului.
  (10) Pe baza comenzii, furnizorul emite cumparatorului un document in care mentioneaza: denumirea produsului, cantitatea, valoarea accizei datorate. In cazul in care plata accizelor se efectueaza de catre cumparator, documentul cuprinde si informatii cu privire la denumirea, codul de identificare fiscala si numarul contului deschis la Trezoreria Statului ale furnizorului.
  (11) Comenzile mentionate la alin. (10) se exprima in tone sau mii litri. In cazul in care livrarea se efectueaza in vase calibrate, comenzile trebuie sa corespunda capacitatilor inscrise in documentele insotitoare ale vaselor calibrate.
  (12) In situatiile prevazute la alin. (11), cantitatile din comenzi, exprimate in litri la temperatura efectiva, se corecteaza cu densitatea la temperatura de +15C, rezultand cantitatea exprimata in litri pentru care se datoreaza accize. Valoarea accizelor datorate se calculeaza prin inmultirea cantitatii cu nivelul accizelor pe unitatea de masura, exprimata in litri.
  (13) La livrarea efectiva a cantitatilor de produse energetice prevazute la art. 355 alin. (3) lit. a)-e) din Codul fiscal, exprimate in litri, furnizorul recalculeaza contravaloarea accizelor conform procedeului de mai sus. Sumele astfel obtinute, reprezentand accize, se evidentiaza distinct in factura emisa cumparatorului de catre furnizor.
  (14) Eventualele diferente intre valoarea accizelor virate la bugetul de stat calculate pe baza documentului prevazut la alin. (10) si valoarea accizelor aferente cantitatilor de produse energetice efectiv livrate de furnizori, conform facturii, se regularizeaza cu ocazia depunerii declaratiei lunare privind obligatiile de plata la bugetul de stat.
  SUBSECTIUNEA a 2-a
  Documente fiscale
  7. (1) In aplicarea prevederilor art. 347 din Codul fiscal, orice platitor de accize care livreaza produse accizabile unei alte persoane are obligatia de a-i emite acestei persoane o factura, cu respectarea prevederilor art. 319 din Codul fiscal, precum si un aviz de insotire a marfurilor pe perioada transportului. Antrepozitarii autorizati, destinatarii inregistrati si expeditorii inregistrati au obligatia suplimentara de a inscrie in facturi codul de accize, la rubrica aferenta datelor de identificare.
  (2) Cu exceptia deplasarilor in regim suspensiv de accize si in cazul prevazut la alin. (6), pentru eliberarile in consum de produse accizabile efectuate din antrepozitele fiscale, factura trebuie sa cuprinda distinct valoarea accizelor datorate pentru fiecare produs accizabil sau, dupa caz, mentiunea "exceptat/scutit de accize", in situatia in care pentru produsele accizabile nu se datoreaza accize, ca urmare a aplicarii unei exceptari sau scutiri.
  (3) Pentru eliberarile in consum de tigarete, factura cuprinde si o rubrica aferenta pretului de vanzare cu amanuntul declarat.
  (4) Avizul de insotire, in care se inscrie contravaloarea accizelor percepute, aferente cantitatilor de produse accizabile eliberate pentru consum, se utilizeaza in urmatoarele situatii:
  a) in cazul deplasarii produselor accizabile de la antrepozitul fiscal catre alte locuri proprii de depozitare si/sau comercializare;
  b) in cazul deplasarii produselor accizabile de la antrepozitul fiscal catre clienti, daca la momentul expedierii nu se emite factura, sau daca expedierea se face direct catre clientii cumparatorului revanzator.
  (5) Avizul de insotire, in care se inscrie mentiunea "accize percepute", se utilizeaza in urmatoarele situatii:
  a) in cazul deplasarii produselor accizabile de la locul de receptie al destinatarului inregistrat catre alte locuri proprii de depozitare;
  b) in cazul livrarii de produse accizabile de catre destinatarul inregistrat catre clienti, atunci cand acesta nu emite factura la momentul expedierii sau daca expedierea se face direct catre clientii cumparatorului revanzator.
  (6) In situatiile prevazute la alin. (4) nu este obligatorie inscrierea accizelor in facturile intocmite ulterior catre clienti, dar in acestea se inscrie mentiunea "accize percepute".
  (7) Deplasarea produselor accizabile in regim suspensiv de accize de la un loc de expediere aflat pe teritoriul Romaniei este insotita de un exemplar tiparit al documentului administrativ electronic.
  (8) Deplasarea intracomunitara a produselor cu accize platite, dintr-un stat membru in Romania, respectiv din Romania intr-un stat membru, este insotita de factura si documentul de insotire reglementat la pct. 138 sau un alt document comercial care sa contina aceleasi informatii din documentul de insotire.
  SUBSECTIUNEA a 3-a
  Garantii
  8. (1) Garantia prevazuta la art. 348 alin. (1) din Codul fiscal se constituie in favoarea autoritatii fiscale teritoriale.
  (2) Garantia prevazuta la alin. (1) poate fi constituita sub forma de:
  a) depozit in numerar;
  b) garantie personala.
  (3) In cazul garantiei constituite sub forma de depozit in numerar se aplica urmatoarele reguli:
  a) se consemneaza mijloacele banesti la unitatea Trezoreriei Statului la care este arondata autoritatea fiscala teritoriala;
  b) orice dobanda platita de trezorerie in legatura cu depozitul apartine deponentului.
  (4) In cazul garantiei constituite sub forma de garantie personala se aplica urmatoarele reguli:
  a) garantul trebuie sa fie o societate bancara inregistrata in Uniunea Europeana si Spatiul Economic European, autorizata sa isi desfasoare activitatea pe teritoriul Romaniei;
  b) trebuie sa existe o scrisoare de garantie bancara ori un instrument de garantare emis in conditiile legii de catre o societate bancara in favoarea autoritatii fiscale teritoriale la care operatorul economic este inregistrat ca platitor de impozite si taxe.
  (5) Antrepozitarul autorizat pentru productie nou-infiintat are obligatia de a constitui o garantie al carei nivel corespunde unei cote de 6% din valoarea accizelor aferente produselor accizabile estimate a fi realizate in primul an de activitate.
  (6) Antrepozitarul autorizat pentru depozitare nou-infiintat are obligatia de a constitui o garantie al carei nivel corespunde unei cote de 6% din valoarea accizelor aferente produselor accizabile estimate a fi intrate in primul an de activitate.
  (7) Antrepozitarul autorizat pentru productie nou-infiintat, care detine si antrepozite fiscale de depozitare, trebuie sa constituie garantie atat pentru antrepozitele de productie, cat si pentru antrepozitele fiscale de depozitare, potrivit prevederilor alin. (5) si (6), fara a se depasi garantia maxima prevazuta la alin. (14).
  (8) Orice antrepozitar autorizat are obligatia constituirii unei garantii corespunzatoare unei cote de 6% din valoarea accizelor aferente cantitatilor de produse accizabile deplasate in regim suspensiv de accize catre un alt stat membru in anul anterior constituirii garantiei.
  (9) Cuantumul garantiei constituite de antrepozitarii autorizati pentru productie nu poate fi mai mic decat limitele prevazute mai jos:
  a) pentru productia de bere - 473.801 lei;
  b) pentru productia de bere realizata de micile fabrici de bere prevazute la art. 349 alin. (6) din Codul fiscal - 236.901 lei;
  c) pentru productia de bere de maximum 5.000 hl pe an realizata de micile fabrici de bere prevazute la art. 349 alin. (6) din Codul fiscal - 9.476 lei;
  d) pentru productia de vinuri de maximum 5.000 hl pe an - 11.845 lei;
  e) pentru productia de vinuri intre 5.001 hl si 10.000 hl pe an - 23.690 lei;
  f) pentru productia de vinuri peste 10.000 hl pe an - 47.380 lei;
  g) pentru productia de bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, de maximum 5.000 hl pe an - 94.760 lei;
  h) pentru productia de bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, peste 5.000 hl pe an - 236.901 lei;
  i) pentru productia de produse intermediare de maximum 5.000 hl pe an - 118.450 lei;
  j) pentru productia de produse intermediare peste 5.000 hl pe an - 355.351 lei;
  k) pentru productia de alcool etilic si/sau bauturi spirtoase de maximum 100 hl alcool pur pe an - 23.690 lei;
  l) pentru productia de alcool etilic si/sau bauturi spirtoase intre 101 si 1.000 hl alcool pur pe an - 118.450 lei;
  m) pentru productia de alcool etilic si/sau bauturi spirtoase intre 1.001 si 5.000 hl alcool pur pe an - 473.801 lei;
  n) pentru productia de alcool etilic si/sau bauturi spirtoase peste 5.000 hl alcool pur pe an - 1.184.503 lei;
  o) pentru productia de alcool etilic realizata de micile distilerii definite la pct. 12 alin. (16) - 1.185 lei;
  p) pentru productia de tutun prelucrat - 4.738.014 lei;
  q) pentru productia de produse energetice, exceptand productia de GPL, de maximum 10.000 tone pe an - 1.184.503 lei;
  r) pentru productia de produse energetice, exceptand productia de GPL, intre 10.001 tone si 40.000 tone - 4.738.014 lei;
  s) pentru productia de produse energetice, exceptand productia de GPL, peste 40.000 tone - 9.476.027 lei;
  s) pentru productia de GPL - 47.380 lei;
  t) pentru productia exclusiva de biocombustibili si biocarburanti - 23.690 lei.
  (10) In aplicarea alin. (9), antrepozitarii autorizati care produc mai multe tipuri de produse accizabile au obligatia de a constitui garantia minima corespunzatoare acelui tip de produs accizabil pentru care, potrivit alin. (9), este prevazut, respectiv calculat cuantumul cel mai mare.
  (11) Cuantumul garantiei constituite de antrepozitarii autorizati pentru depozitarea produselor accizabile nu poate fi mai mic de 6% din contravaloarea accizelor aferente limitelor trimestriale prevazute la pct. 30 alin. (8), raportate la nivelul unui an.
  (12) In aplicarea alin. (11), antrepozitarii autorizati care depoziteaza mai multe tipuri de produse accizabile au obligatia de a constitui garantia corespunzatoare acelui tip de produs accizabil pentru care este prevazut, respectiv calculat cuantumul cel mai mare.
  (13) Antrepozitarii autorizati care detin atat antrepozite fiscale de productie, cat si antrepozite fiscale de depozitare au obligatia de a constitui atat garantia minima prevazuta pentru antrepozitele fiscale de productie, cat si garantia minima prevazuta pentru antrepozitele fiscale de depozitare, fara a se depasi garantia maxima prevazuta la alin. (14).
  (14) Cuantumul garantiei maxime constituite de antrepozitarii autorizati se stabileste la nivelurile prevazute mai jos:
  a) pentru alcool etilic si bauturi alcoolice - 9.476.027 lei;
  b) pentru tutun prelucrat - 47.380.137 lei;
  c) pentru produse energetice - 71.070.206 lei.
  (15) In cazul antrepozitarului autorizat pentru productie de biodiesel, destinat utilizarii in productia de produse energetice, valoarea accizelor care constituie baza de calcul pentru stabilirea garantiei se determina prin aplicarea nivelului accizelor prevazut pentru motorina.
  (16) In cazul antrepozitarului autorizat exclusiv pentru productie de bioetanol, destinat utilizarii in productia de produse energetice, valoarea accizelor care constituie baza de calcul pentru stabilirea garantiei se determina prin aplicarea nivelului accizelor prevazut pentru benzina fara plumb, cu conditia denaturarii acestui produs potrivit pct. 78 alin. (3) lit. b), in caz contrar fiind aplicabil nivelul accizelor prevazut pentru alcoolul etilic.
  (17) Expeditorul inregistrat are obligatia de a constitui o garantie al carei nivel corespunde unei cote de 6% din contravaloarea accizelor aferente produselor accizabile expediate in regim suspensiv de accize, estimate la nivelul unui an.
  (18) In aplicarea alin. (17), pentru produsele energetice prevazute la art. 355 alin. (2) din Codul fiscal, altele decat cele prevazute la art. 355 alin. (3) din Codul fiscal, nivelul garantiei se determina pe baza nivelului accizelor aferent motorinei.
  (19) In aplicarea prevederilor art. 348 alin. (7) din Codul fiscal, antrepozitarul autorizat care detine si calitatea de expeditor inregistrat trebuie sa constituie garantia atat in calitate de antrepozitar autorizat, cat si in calitate de expeditor inregistrat, numai pentru produsele accizabile pe care le deplaseaza in regim suspensiv de accize catre alte locatii decat antrepozitele fiscale proprii.
  (20) In cazul destinatarului inregistrat, nivelul garantiei care trebuie constituita corespunde unei cote de 6% din contravaloarea accizelor aferente cantitatilor de produse accizabile primite in regim suspensiv de la plata accizelor, estimate la nivelul unui an.
  (21) In cazul destinatarului inregistrat care primeste doar ocazional produse accizabile, nivelul garantiei care trebuie constituita reprezinta contravaloarea accizelor aferente cantitatii de produse accizabile primite in regim suspensiv de la plata accizelor cu ocazia fiecarei deplasari. Pentru produsele energetice prevazute la art. 355 alin. (2) din Codul fiscal, dar care nu se regasesc la alin. (3) de la acelasi articol, nivelul garantiei care trebuie constituita se determina pe baza nivelului accizelor prevazut pentru motorina.
  (22) In cazul importatorului autorizat, nivelul garantiei care trebuie constituita corespunde unei cote de 6% din contravaloarea accizelor aferente cantitatilor de produse accizabile importate, estimate la nivelul unui an.
  (23) Nivelul garantiei se analizeaza anual sau ori de cate ori este necesar de catre autoritatea vamala teritoriala, in vederea actualizarii in functie de schimbarile intervenite in volumul afacerii, in activitatea antrepozitarului autorizat/destinatarului inregistrat/expeditorului inregistrat/importatorului autorizat sau in nivelul accizelor datorate.
  (24) Pentru antrepozitarul autorizat pentru productie, nivelul garantiei se actualizeaza in functie de iesirile de produse accizabile din anul precedent, care nu poate fi mai mica de 6% din valoarea accizelor aferente produselor accizabile realizate in anul precedent.
  (25) Pentru antrepozitarii autorizati pentru depozitare, nivelul garantiei se actualizeaza in functie de cantitatile de produse accizabile iesite in anul precedent.
  (26) Pentru antrepozitarul autorizat pentru productie, care detine si antrepozite fiscale de depozitare, nivelul garantiei pentru antrepozitele fiscale de depozitare se actualizeaza in functie de iesirile de produse accizabile din anul precedent, altele decat cele provenite din antrepozitul de productie propriu.
  (27) Pentru destinatarul inregistrat, nivelul garantiei se actualizeaza in functie de cantitatile de produse accizabile achizitionate in anul precedent.
  (28) Pentru expeditorul inregistrat, nivelul garantiei se actualizeaza in functie de cantitatile de produse accizabile expediate in anul precedent.
  (29) Pentru importatorul autorizat, nivelul garantiei se actualizeaza in functie de cantitatile de produse accizabile importate in anul precedent.
  (30) In vederea actualizarii nivelului garantiei, antrepozitarul autorizat/destinatarul inregistrat/expeditorul inregistrat trebuie sa depuna anual, pana la data de 15 ianuarie inclusiv a anului urmator, la autoritatea vamala teritoriala, o declaratie privind informatiile necesare analizei potrivit prevederilor alin. (23)-(29).
  (31) Cuantumul garantiei stabilite prin actualizare se comunica antrepozitarului autorizat/destinatarului inregistrat/ expeditorului inregistrat prin decizie emisa de autoritatea vamala teritoriala, care va face parte integranta din autorizatia de antrepozit fiscal/destinatar inregistrat/expeditor inregistrat. O copie a deciziei se transmite si comisiei sau comisiei teritoriale, dupa caz. Termenul de constituire a garantiei astfel stabilite va fi de cel mult 30 de zile lucratoare de la data comunicarii deciziei.
  (32) Orice reprezentant fiscal are obligatia de a constitui garantia echivalenta cu valoarea accizelor aferente fiecarei operatiuni cu produse accizabile. Garantia va fi constituita inainte de livrarea produselor de catre vanzatorul din alt stat membru in Romania.
  (33) Garantiile constituite sunt valabile atat timp cat nu sunt executate de autoritatea fiscala teritoriala la care sunt inregistrati ca platitori de impozite si taxe antrepozitarul autorizat, destinatarul inregistrat, expeditorul inregistrat sau importatorul autorizat.
  (34) Garantia poate fi executata atunci cand se constata ca antrepozitarul autorizat, destinatarul inregistrat, expeditorul inregistrat, importatorul autorizat sau reprezentantul fiscal nu si-a respectat obligatiile legale privind plata accizei ori inregistreaza orice alte obligatii fiscale restante, de natura celor administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, in sensul art. 157 din Codul de procedura fiscala, cu mai mult de 30 de zile fata de termenul legal de plata. Executarea garantiei atrage suspendarea autorizatiei pana la momentul reintregirii acesteia.
  (35) Garantiile constituite de antrepozitarii autorizati se depun la autoritatea fiscala teritoriala in termen de 30 de zile lucratoare de la data cand devine valabila autorizatia, iar eventualele diferente rezultate din actualizarea sau executarea garantiei, in cazul antrepozitarilor autorizati, destinatarilor inregistrati, expeditorilor inregistrati, importatorilor autorizati si reprezentantilor fiscali, se depun la autoritatea fiscala teritoriala in termen de 30 de zile lucratoare de la data cand devine valabila autorizatia ori de la data actualizarii garantiei, dupa caz. Autoritatea fiscala teritoriala, in termen de 5 zile lucratoare, va transmite o copie a documentului care atesta constituirea garantiei la autoritatea vamala teritoriala, care va instiinta comisia sau comisia teritoriala, dupa caz.
  (36) In toate situatiile, valoarea accizelor care constituie baza de calcul pentru stabilirea/actualizarea garantiei se determina prin aplicarea nivelurilor accizelor in vigoare la momentul constituirii garantiei, prevazute in anexa nr. 1 la titlul VIII - Accize si alte taxe speciale din Codul fiscal, actualizate potrivit art. 342 din Codul fiscal.
  (37) Orice antrepozitar autorizat poate sa asigure, la cerere, o singura garantie care sa acopere riscul de neplata a accizelor pentru toate antrepozitele fiscale ale acelui antrepozitar autorizat. Valoarea garantiei totale va fi egala cu suma garantiilor aferente fiecarui antrepozit fiscal detinut de catre antrepozitarul autorizat.
  (38) In cazul antrepozitarului autorizat pentru productie de alcool etilic si bauturi alcoolice in sistem integrat, garantia va fi stabilita in functie de productia realizata cea mai mare, respectiv a alcoolului etilic ca materie prima sau a bauturilor alcoolice.
  (39) In cazul antrepozitarului autorizat, destinatarului inregistrat si expeditorului inregistrat, comisia sau, dupa caz, comisia teritoriala aproba reducerea garantiei, la cerere, dupa cum urmeaza:
  a) cu 50%, in situatia in care in ultimii 2 ani consecutivi de activitate pentru care a fost autorizat nu a inregistrat obligatii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, in sensul art. 157 din Codul de procedura fiscala, pentru care s-a dispus executarea garantiei si a fost inceputa procedura de executare silita;
  b) cu 75%, in situatia in care in ultimii 3 ani consecutivi de activitate pentru care a fost autorizat nu a inregistrat obligatii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, in sensul art. 157 din Codul de procedura fiscala, pentru care s-a dispus executarea garantiei si a fost inceputa procedura de executare silita.
  (40) Nivelul de reducere a garantiei stabilit potrivit prevederilor alin. (39) ramane in vigoare pana la o decizie ulterioara a comisiei sau a comisiei teritoriale, dupa caz, chiar daca in acest interval de timp a intervenit actualizarea garantiei.
  (41) Nivelul de reducere a garantiei stabilit potrivit prevederilor alin. (39) ramane neschimbat in cazul in care antrepozitarul autorizat solicita autorizarea unui nou loc ca antrepozit fiscal sau solicita reautorizarea.
  (42) Garantia poate fi deblocata, total sau partial, la solicitarea operatorului economic, cu viza autoritatii fiscale teritoriale, numai dupa verificarea asupra conformarii cu prevederile legale ale titlului VIII din Codul fiscal.
  SECTIUNEA a 4-a
  Alcool si bauturi alcoolice
  SUBSECTIUNEA 1
  Bere
  9. (1) In aplicarea prevederilor art. 349 alin. (2) din Codul fiscal, pentru a beneficia de nivelul redus al accizelor specifice, operatorul economic care elibereaza pentru consum berea provenita de la o mica fabrica de bere independenta inregistrata in alt stat membru trebuie sa prezinte un document certificat de autoritatea competenta din acel stat membru din care sa rezulte statutul partenerului extern de mica fabrica de bere, precum si cel putin denumirea si codul de acciza ale antrepozitarului autorizat ca mica fabrica de bere.
  (2) In aplicarea prevederilor art. 349 alin. (8) din Codul fiscal, modelul declaratiei pe propria raspundere privind cantitatea de bere produsa in anul precedent si/sau cantitatea de bere pe care urmeaza sa o produca in anul in curs o mica fabrica de bere este prevazut in anexa nr. 2, care face parte integranta din prezentele norme metodologice.
  SUBSECTIUNEA a 2-a
  Vinuri
  10. Presiunea datorata dioxidului de carbon in solutie pentru vinurile spumoase prevazute la art. 350 alin. (1) lit. b) pct. 1 din Codul fiscal se masoara la temperatura de 20C.
  SUBSECTIUNEA a 3-a
  Bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri
  11. (1) Presiunea datorata dioxidului de carbon in solutie pentru bauturile fermentate, altele decat bere si vinuri, prevazute la art. 351 alin. (1) lit. b) pct. 1 din Codul fiscal, se masoara la temperatura de 20C.
  (2) Produsele incadrate la codurile NC 2206 00 31 si 2206 00 39, care nu sunt prezentate in sticle inchise cu dop tip ciuperca fixat cu ajutorul legaturilor, a caror presiune datorata dioxidului de carbon in solutie este egala sau mai mare de 1,5 bari, dar mai mica de 3 bari, si care:
  1. au o concentratie alcoolica care depaseste 1,2% in volum, dar nu depaseste 13% in volum; sau
  2. au o concentratie alcoolica care depaseste 13% in volum, dar nu depaseste 15% in volum, si la care alcoolul continut in produsul finit rezulta in intregime din fermentare, intra in categoria bauturilor fermentate linistite.
  (3) Produsele obtinute din fermentarea completa sau partiala a merelor si/sau a perelor procesate, cu sau fara adaos, inainte sau dupa fermentare, de apa, arome si zaharuri, incadrate la codurile NC 2206 00 51 si NC 2206 00 81, precum si la codul NC 2206 00 31, dar care indeplinesc conditiile prevazute la alin. (2), se incadreaza la pozitia 3.1.1 din anexa nr. 1 la titlul VIII din Codul fiscal.
  (4) Produsele obtinute din fermentarea unei solutii de miere, incadrate la codurile NC 2206 00 59 si NC 2206 00 89, precum si la codul NC 2206 00 39, dar care indeplinesc conditiile prevazute la alin. (2), se incadreaza la pozitia 3.1.2 din anexa nr. 1 la titlul VIII din Codul fiscal.
  (5) Produsele obtinute din fermentarea completa sau partiala a merelor si/sau a perelor procesate, cu sau fara adaos, inainte sau dupa fermentare, de apa, arome si zaharuri, incadrate la codul NC 2206 00 31, a caror presiune datorata dioxidului de carbon in solutie este egala sau mai mare de 3 bari, se incadreaza la pozitia 3.2.1 din anexa nr. 1 la titlul VIII din Codul fiscal.
  SUBSECTIUNEA a 4-a
  Alcool etilic

12. (1) In aplicarea art. 353 alin. (1) din Codul fiscal, comercializarea alcoolului etilic si a bauturilor alcoolice supuse marcarii, in recipiente ce depasesc capacitatea de 3 litri, se considera comercializare in vrac.
  (2) In sensul art. 353 alin. (2) din Codul fiscal, gospodaria individuala este gospodaria care apartine unei persoane fizice producatoare, a carei productie de tuica si rachiuri este consumata de catre aceasta si membrii familiei sale.
  (3) Gospodaria individuala care detine in proprietate livezi de pomi fructiferi si suprafete viticole poate sa produca pentru consum propriu din propria recolta tuica si rachiuri din fructe, rachiuri din vin sau rachiuri din subproduse de vinificatie, denumite in continuare tuica si rachiuri, numai daca detine in proprietate instalatii corespunzatoare conditiilor tehnice minimale stabilite de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si avizate de Ministerul Sanatatii. Instalatiile trebuie sa fie de tip alambic.
  (4) In sensul alin. (3), prin alambic se intelege o instalatie de distilare alcatuita dintr-un cazan de distilare, denumit blaza, o serpentina de racire, denumita refrigerent, si un recipient de colectare a distilatului.
  (5) Toate gospodariile individuale care detin in proprietate instalatii de productie de tuica si rachiuri de tip alambic au obligatia de a se inregistra la autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi au domiciliul.
  (6) Atunci cand gospodaria individuala intentioneaza sa produca tuica si rachiuri din recolta proprie, aceasta anunta in scris intentia la autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi are domiciliul, mentionand totodata cantitatea si tipul de materie prima ce urmeaza a se prelucra, perioada estimata in care instalatia va functiona, precum si cantitatea de produs estimata a se obtine. In acest caz producatorul trebuie sa detina si mijloacele legale necesare pentru masurarea cantitatii si a concentratiei alcoolice a produselor obtinute.
  (7) In termen de 3 zile lucratoare de la finalizarea procesului de productie, gospodaria individuala declara cantitatile de tuica si rachiuri produse si solicita autoritatii vamale teritoriale calculul accizelor datorate. Autoritatea vamala teritoriala stabileste cuantumul accizelor datorate si emite decizia de impunere potrivit procedurii stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Accizele devin exigibile la momentul finalizarii procesului de productie, iar termenul de plata este pana la data de 25 a lunii imediat urmatoare celei in care accizele au devenit exigibile, potrivit art. 345 alin. (1) din Codul fiscal.
  (8) In situatia in care gospodaria individuala nu declara cantitatile de tuica si rachiuri produse potrivit alin. (7), autoritatea vamala teritoriala stabileste, in urma verificarilor efectuate, cuantumul accizelor datorate si emite decizia de impunere potrivit procedurii stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Si in acest caz accizele devin exigibile la momentul finalizarii procesului de productie.
  (9) Autoritatea vamala teritoriala tine o evidenta a gospodariilor individuale mentionate la alin. (5) si (6), in care sunt inscrise datele de identificare ale acestora, informatii privind instalatiile de productie detinute, cantitatile de produse declarate, precum si date cu privire la deciziile de impunere emise potrivit alin. (7) si (8).
  (10) Pentru tuica si rachiurile de fructe destinate consumului propriu al unei gospodarii individuale, in limita unei cantitati echivalente de cel mult 50 de litri de produs/an cu concentratia alcoolica de 100% in volum, nivelul accizei datorate reprezinta 50% din nivelul standard al accizei aplicat alcoolului etilic, prevazut la nr. crt. 5 din anexa nr. 1 la titlul VIII din Codul fiscal.
  (11) Productia de tuica si rachiuri pentru consumul propriu al unei gospodarii individuale din recolta proprie, dar care nu detine in proprietate instalatii de productie, poate fi realizata in sistem de prestari de servicii numai in antrepozite fiscale autorizate pentru productia de tuica si rachiuri.
  (12) In cazul prevazut la alin. (11), antrepozitele fiscale sunt obligate sa tina o evidenta distincta care sa cuprinda urmatoarele informatii: numele gospodariei individuale, cantitatea de materii prime data pentru prelucrare, cantitatea de produs finit rezultata, cantitatea de produs finit preluata, din care pentru consum propriu, data preluarii, numele si semnatura persoanei care a preluat.
  (13) Pentru tuica si rachiurile destinate consumului propriu al gospodariei individuale realizate in sistem de prestari de servicii intr-un antrepozit fiscal de productie, accizele datorate bugetului de stat devin exigibile la momentul preluarii produselor din antrepozitul fiscal de productie. Beneficiarul prestatiei, respectiv gospodaria individuala, plateste prestatorului contravaloarea accizelor aferente cantitatilor de tuica si rachiuri preluate. Pentru cantitatea de 50 de litri de produs/an cu concentratia alcoolica de 100% in volum destinata consumului propriu al unei gospodarii individuale, nivelul accizei datorate reprezinta 50% din nivelul standard al accizei aplicate alcoolului etilic. Pentru cantitatea de produs preluata de gospodaria individuala care depaseste aceasta limita, inclusiv pentru consumul propriu al acesteia, nivelul accizei datorate este nivelul standard al accizei pentru alcoolul etilic.
  (14) Cantitatile de tuica si rachiuri din fructe preluate de gospodariile individuale de la antrepozitul fiscal de productie sunt insotite de avizul de insotire a marfii emis de antrepozitul fiscal care a efectuat prestarea de servicii, in care se inscrie mentiunea "accize percepute".
  (15) Gospodaria individuala care intentioneaza sa vanda din cantitatile de tuica si rachiuri preluate de la antrepozitul fiscal de productie unde au fost realizate in sistem de prestari de servicii trebuie sa respecte prevederile legale in vigoare privind comercializarea acestor produse.
  (16) Gospodaria individuala care produce ea insasi tuica si rachiuri in vederea vanzarii are obligatia de a se autoriza in calitate de antrepozitar, potrivit prevederilor art. 353 alin. (3) din Codul fiscal sau, dupa caz, art. 362 din Codul fiscal.
  (17) In aplicarea art. 353 alin. (3) din Codul fiscal, prin mica distilerie se intelege o distilerie care este independenta din punct de vedere legal si economic de alta distilerie si care nu functioneaza sub licenta.
  (18) Fiecare mica distilerie prevazuta la alin. (17) are obligatia de a depune la autoritatea vamala teritoriala, pana la data de 15 ianuarie a fiecarui an, o declaratie pe propria raspundere privind cantitatea de alcool pur pe care a produs-o in anul calendaristic precedent si/sau cantitatea de alcool pur pe care urmeaza sa o produca in anul in curs.
  (19) Declaratia prevazuta la alin. (18) se intocmeste potrivit modelului prevazut in anexa nr. 2.
  SECTIUNEA a 5-a
  Tutun prelucrat
  13. (1) In aplicarea art. 354 din Codul fiscal, antrepozitarii autorizati, destinatarii inregistrati sau importatorii autorizati pentru produse din grupa tutunului prelucrat sunt obligati sa prezinte lunar, odata cu situatia utilizarii marcajelor, situatia eliberarilor pentru consum de astfel de produse in luna de raportare, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 3 sau in anexa nr. 4, care fac parte integranta din prezentele norme metodologice, dupa caz.
  (2) Situatia eliberarilor pentru consum prevazuta la alin. (1) se intocmeste in 3 exemplare, cu urmatoarele destinatii: primul exemplar ramane la operatorul economic, exemplarul al doilea se transmite autoritatii vamale teritoriale care aproba notele de comanda pentru timbre, iar exemplarul al treilea se transmite autoritatii fiscale centrale - directia cu atributii in elaborarea legislatiei in domeniul accizelor.
  (3) Deseurile de tutun, definite la art. 354 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, aflate in antrepozitul fiscal, care nu sunt considerate tutun de fumat si care nu pot face obiectul procesarii pentru obtinerea de tutun de fumat, se distrug prin metode specifice, care sa asigure denaturarea acestora astfel incat sa se elimine orice posibilitate de a putea fi fumate. Distrugerea are loc, in baza aprobarii date de autoritatea vamala teritoriala la cererea operatorului economic cu drept de marcare, in termen de maximum 30 de zile lucratoare de la data primirii aprobarii si in prezenta reprezentantului acestei autoritati.
  (4) Nu sunt tratate ca tutun prelucrat produsele care nu contin tutun si care sunt incadrate in categoria "produse din plante medicinale sau aromatice pentru uz intern", in categoria "medicamente" sau in categoria "dispozitive medicale", potrivit Legii nr. 491/2003 privind plantele medicinale si aromatice, precum si produsele stupului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, republicata, cu modificarile ulterioare, sau Ordinului ministrului sanatatii nr. 372/2015 privind inregistrarea dispozitivelor medicale.
  SECTIUNEA a 6-a
  Produse energetice
  SUBSECTIUNEA 1
  Produse energetice
  14. (1) In sensul art. 355 din Codul fiscal, prin circulatie comerciala in vrac a produselor energetice se intelege transportul acestora prin:
  a) cisterne, rezervoare sau alte containere similare, care fac parte integranta din mijlocul de transport, ca de exemplu: camion-cisterna, vagon-cisterna, nave petroliere;
  b) tancuri certificate ISO;
  c) alte containere mai mari de 210 litri in volum.
  (2) Orice produs, altul decat cele de la art. 355 alin. (3) din Codul fiscal, este supus accizelor, atunci cand:
  a) este realizat in scopul de a fi utilizat drept combustibil pentru incalzire sau combustibil pentru motor;
  b) este pus in vanzare drept combustibil pentru incalzire sau combustibil pentru motor;
  c) este utilizat drept combustibil pentru incalzire sau combustibil pentru motor.
  (3) Orice operator economic aflat in una dintre situatiile prevazute la alin. (2) este obligat ca inainte de productia, vanzarea sau utilizarea produselor sa adreseze o solicitare directiei de specialitate care asigura secretariatul comisiei, pentru incadrarea produselor respective din punctul de vedere al nivelului accizelor. Solicitarea este insotita obligatoriu de incadrarea tarifara a produsului efectuata de autoritatea vamala centrala, precum si de avizul unui institut ori al unei societati prevazute la pct. 25 alin. (1), referitor la asimilarea produsului respectiv cu un produs energetic echivalent pentru care este stabilit un nivel al accizelor. Asimilarea unui produs cu un produs energetic echivalent pentru care este stabilit un nivel al accizelor produce efecte numai in ceea ce priveste nivelul accizelor aplicabil pentru respectivul produs si nu are consecinte in ceea ce priveste aplicarea sectiunilor a 9-a "Regimul de antrepozitare" si a 16-a "Deplasarea si primirea produselor accizabile aflate in regim suspensiv de accize".
  (4) Pe langa documentele prevazute la alin. (3), operatorul economic, altul decat antrepozitarul autorizat, va depune la autoritatea fiscala centrala - directia de specialitate care asigura secretariatul comisiei si urmatoarele documente:
  a) copia certificatului de inregistrare la oficiul registrului comertului;
  b) certificatul constatator eliberat de oficiul registrului comertului, din care sa rezulte obiectul de activitate al operatorului economic;
  c) confirmarea organului fiscal cu privire la calitatea operatorului economic de platitor de accize;
  d) autorizatia de mediu sau avizul de mediu, dupa caz.
  (5) Pentru produsele aflate in una dintre situatiile prevazute la art. 355 alin. (4), (6) si (7) din Codul fiscal, pentru care operatorul economic nu indeplineste obligatiile prevazute la alin. (3), se datoreaza accize dupa cum urmeaza:
  a) la nivelul prevazut pentru benzina fara plumb, in cazul combustibilului pentru motor si al aditivilor;
  b) la nivelul prevazut pentru motorina, in cazul combustibilului pentru incalzire.
  (6) Uleiurile lubrifiante destinate amestecului cu carburanti pentru motoare in doi timpi nu se accizeaza.
  (7) In intelesul art. 355 alin. (8) din Codul fiscal, prin loc de productie se intelege:
  a) pentru produsele energetice de la art. 355 alin. (1) din Codul fiscal care nu sunt supuse regimului de antrepozitare, locul efectiv in care acestea sunt produse;
  b) pentru produsele energetice prevazute la art. 355 alin. (2) din Codul fiscal, antrepozitul fiscal de productie de produse energetice;
  c) pentru gazul natural prevazut la art. 355 alin. (3) lit. f) si carbunele si cocsul prevazute la art. 355 alin. (3) lit. h) din Codul fiscal, toate unitatile de productie fara personalitate juridica care apartin operatorului economic.
  SUBSECTIUNEA a 2-a
  Gaz natural
  15. (1) In sensul art. 356 alin. (1) din Codul fiscal, prin distribuitor sau redistribuitor de gaz natural se intelege operatorul economic autorizat de autoritatea competenta in domeniu sa furnizeze gazul natural direct consumatorilor finali prevazuti la art. 336 pct. 6 din Codul fiscal.
  (2) In aplicarea art. 356 alin. (2) din Codul fiscal, distribuitorii si redistribuitorii prevazuti la alin. (1) au obligatia de inregistrare la autoritatea fiscala centrala, directia de specialitate care asigura secretariatul comisiei. Inregistrarea se face pe baza unei cereri care se intocmeste potrivit modelului prezentat in anexa nr. 5, care face parte integranta din prezentele norme metodologice.
  (3) In aplicarea art. 356 alin. (3) din Codul fiscal, in cazul gazului natural provenit de la un distribuitor sau redistribuitor stabilit in alt stat membru, plata accizelor se efectueaza de catre un operator economic desemnat de acel distribuitor sau redistribuitor pentru a-l reprezenta in Romania. Desemnarea persoanei care reprezinta distribuitorul sau redistribuitorul din alt stat membru se realizeaza potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala. Operatorul economic desemnat are obligatia de a se inregistra la autoritatea fiscala centrala, directia de specialitate care asigura secretariatul comisiei, in calitatea sa de reprezentant al furnizorului extern si de a se inregistra ca platitor de accize.
  (4) In cazul operatorilor economici care efectueaza achizitii de gaz natural din alte state membre ori care importa gaz natural pentru consum propriu, inclusiv in scop de productie, accizele devin exigibile la momentul consumului. Operatorii economici aflati in aceasta situatie au obligatia sa intocmeasca o autofactura in scopuri de accize pana pe data de 25 a lunii urmatoare celei in care a fost inregistrat consumul propriu.
  (5) In sensul art. 355 alin. (8) din Codul fiscal, in cazul operatorilor economici care produc gaz natural pentru consum propriu, in alte scopuri decat cel de productie, accizele devin exigibile la momentul consumului. Operatorii economici aflati in aceasta situatie au obligatia sa intocmeasca o autofactura in scopuri de accize pana pe data de 25 a lunii urmatoare celei in care a fost inregistrat consumul propriu.
  SUBSECTIUNEA a 3-a
  Carbune, cocs si lignit
  16. (1) In aplicarea art. 357 din Codul fiscal, operatorii economici care extrag carbune, produc cocs, precum si cei care efectueaza achizitii intracomunitare sau importa astfel de produse se inregistreaza la autoritatea fiscala centrala, directia de specialitate care asigura secretariatul comisiei. Inregistrarea se face pe baza unei cereri care se intocmeste potrivit modelului prezentat in anexa nr. 5 si este insotita de documentele mentionate in aceasta.
  (2) Obligatia inregistrarii prevazute la alin. (1) intervine numai pentru extractia, productia, achizitia intracomunitara si importul produselor energetice care se regasesc la art. 355 alin. (3) lit. h) din Codul fiscal.
  (3) In cazul operatorilor economici care efectueaza achizitii intracomunitare ori care importa carbune, cocs pentru consum propriu, inclusiv in scop de productie, accizele devin exigibile la momentul consumului. Operatorii economici aflati in aceasta situatie au obligatia sa intocmeasca o autofactura in scopuri de accize pana pe data de 25 a lunii urmatoare celei in care a fost inregistrat consumul propriu.
  (4) In sensul art. 355 alin. (8) din Codul fiscal, in cazul operatorilor economici care extrag si/sau produc produsele energetice care se regasesc la art. 355 alin. (3) lit. h) din Codul fiscal pentru consum propriu, in alte scopuri decat cel de productie, accizele devin exigibile la momentul consumului. Operatorii economici aflati in aceasta situatie au obligatia sa intocmeasca o autofactura in scopuri de accize pana pe data de 25 a lunii urmatoare celei in care a fost inregistrat consumul propriu.
  SECTIUNEA a 7-a
  Energie electrica
  17. (1) In sensul art. 358 alin. (2) din Codul fiscal, prin producator, distribuitor sau redistribuitor de energie electrica se intelege operatorul economic autorizat de autoritatea competenta in domeniu sa furnizeze energia electrica direct consumatorilor finali prevazuti la art. 336 pct. 6 din Codul fiscal.
  (2) In aplicarea art. 358 alin. (3) din Codul fiscal, in cazul operatorilor economici care produc energie electrica pentru consum propriu, accizele devin exigibile la momentul consumului. Operatorii economici aflati in aceasta situatie au obligatia sa intocmeasca o autofactura in scopuri de accize pana pe data de 25 a lunii urmatoare celei in care a fost inregistrat consumul propriu.
  (3) In sensul art. 358 alin. (4) din Codul fiscal, consumul de energie electrica utilizat pentru mentinerea capacitatii de a produce, de a transporta si de a distribui energie electrica, care depaseste limitele aprobate de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei pentru fiecare operator economic sau, in lipsa acestora, normele proprii de consum tehnologic stabilite de operatorul economic, este considerat consum propriu pentru care se aplica prevederile alin. (2).
  (4) Operatorii economici prevazuti la alin. (1) se inregistreaza la autoritatea fiscala centrala, directia de specialitate care asigura secretariatul comisiei. Inregistrarea se face pe baza unei cereri care se intocmeste potrivit modelului prezentat in anexa nr. 5.
  (5) In aplicarea art. 358 alin. (6) din Codul fiscal, in cazul energiei electrice provenite de la un distribuitor sau redistribuitor stabilit in alt stat membru, plata accizelor se efectueaza de catre un operator economic desemnat de acel distribuitor sau redistribuitor pentru a-l reprezenta in Romania. Desemnarea persoanei care reprezinta distribuitorul sau redistribuitorul din alt stat membru se realizeaza potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala. Operatorul economic desemnat are obligatia de a se inregistra la autoritatea fiscala centrala, directia de specialitate care asigura secretariatul comisiei, in calitatea sa de reprezentant al furnizorului extern si de a se inregistra ca platitor de accize.
  SECTIUNEA a 8-a
  Autorizarea operatorilor economici care desfasoara activitati cu produse accizabile in regim suspensiv de accize
  SUBSECTIUNEA 1
  Reguli generale
  18. (1) Potrivit art. 359 din Codul fiscal, antrepozitul fiscal poate functiona doar in baza unei autorizatii valabile emise de comisie sau de comisia teritoriala.
  (2) Emiterea autorizatiei pentru destinatarul inregistrat prevazut la art. 370 alin. (1) din Codul fiscal, a autorizatiei pentru expeditorul inregistrat prevazut la art. 378 din Codul fiscal, precum si a autorizatiei pentru importatorul autorizat prevazut la art. 386 alin. (1) din Codul fiscal intra in competenta comisiei.
  (3) Emiterea autorizatiei pentru destinatarul inregistrat care primeste doar ocazional produse accizabile prevazut la art. 371 alin. (2) din Codul fiscal intra in competenta autoritatii vamale teritoriale.
  (4) Pentru a obtine o autorizatie de antrepozit fiscal, destinatar inregistrat, expeditor inregistrat sau importator autorizat, solicitantul trebuie sa depuna o cerere la autoritatea vamala teritoriala.
  SUBSECTIUNEA a 2-a
  Comisia
  19. (1) Autoritatea fiscala centrala, prin directia de specialitate care asigura secretariatul comisiei, poate sa solicite antrepozitarului autorizat propus orice informatie si documente pe care le considera necesare cu privire la:
  a) amplasarea si natura antrepozitului fiscal propus;
  b) tipurile, caracteristicile fizico-chimice si cantitatile de produse accizabile ce urmeaza a fi produse si/sau depozitate in antrepozitul fiscal propus;
  c) identitatea antrepozitarului autorizat propus;
  d) capacitatea antrepozitarului autorizat propus de a asigura garantia.
  (2) Certificatul de atestare fiscala se obtine de catre autoritatea fiscala centrala - directia de specialitate care asigura secretariatul comisiei, direct de la organul fiscal competent din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, potrivit procedurii stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.
  (3) Datele cu privire la cazierul fiscal se obtin de catre autoritatea fiscala centrala - directia de specialitate care asigura secretariatul comisiei, prin accesul direct la baza de date privind cazierul fiscal national, gestionat de Ministerul Finantelor Publice prin intermediul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, conform ordinului ministrului finantelor publice.
  SUBSECTIUNEA a 3-a
  Comisiile teritoriale
  20. (1) Autoritatea teritoriala care asigura secretariatul comisiei teritoriale poate sa solicite antrepozitarului autorizat propus orice informatie si documente pe care le considera necesare cu privire la:
  a) amplasarea si natura antrepozitului fiscal propus;
  b) tipurile, caracteristicile fizico-chimice si cantitatile de produse accizabile ce urmeaza a fi produse si/sau depozitate in antrepozitul fiscal propus;
  c) identitatea antrepozitarului autorizat propus;
  d) capacitatea antrepozitarului autorizat propus de a asigura garantia.
  (2) Certificatul de atestare fiscala se obtine de catre directia de specialitate care asigura secretariatul comisiei teritoriale, direct de la organul fiscal competent din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, potrivit procedurii stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.
  (3) Datele cu privire la cazierul fiscal se obtin de catre directia de specialitate care asigura secretariatul comisiei teritoriale, prin accesul direct la baza de date privind cazierul fiscal national, gestionat de Ministerul Finantelor Publice prin intermediul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, conform ordinului ministrului finantelor publice.
  SECTIUNEA a 9-a
  Regimul de antrepozitare
  SUBSECTIUNEA 1
  Reguli generale
  21. (1) In sensul art. 362 alin. (1) din Codul fiscal, intr-un antrepozit fiscal pot fi produse, transformate, detinute in regim suspensiv de accize numai produsele accizabile apartinand uneia dintre urmatoarele grupe de produse:
  a) alcool si bauturi alcoolice;
  b) tutun prelucrat;
  c) produse energetice.
  (2) In antrepozitul fiscal de productie sunt permise primirea si depozitarea in regim suspensiv de accize a produselor accizabile utilizate ca materie prima in procesul de productie de produse accizabile si a produselor accizabile rezultate din activitatea de productie pentru care a fost autorizat antrepozitul fiscal.
  (3) In antrepozitul fiscal de depozitare produse energetice este permisa detinerea in regim suspensiv de accize si a biocombustibililor si biocarburantilor prevazuti la pct. 113 alin. (2), precum si a aditivilor utilizati exclusiv pentru amestecul cu combustibilii pentru incalzire si combustibilii pentru motor traditionali.
  (4) In sensul art. 362 alin. (1) din Codul fiscal, produsele accizabile pentru care accizele au fost platite pot fi amestecate in afara antrepozitului fiscal, intre ele sau cu produse neaccizabile, cu conditia ca accizele aferente produselor accizabile care fac obiectul amestecului sa fi fost platite anterior si suma platita sa nu fie mai mica decat contravaloarea accizei care ar putea fi aplicata asupra amestecului.
  (5) In aplicarea art. 362 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, prin gospodarie individuala se intelege gospodaria care apartine unei persoane fizice producatoare, a carei productie este consumata de catre aceasta si membrii familiei sale.
  (6) Gospodariile individuale care produc pentru consumul propriu bere, vinuri si/sau bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, au obligatia de a depune o declaratie la autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi au domiciliul pana pe data de 15 ianuarie inclusiv a anului urmator celui in care se produc aceste produse. Declaratia se intocmeste potrivit modelului prevazut in anexa nr. 6, care face parte integranta din prezentele norme metodologice.
  (7) Autoritatea vamala teritoriala tine o evidenta a gospodariilor individuale mentionate la alin. (6), in care se inscriu datele de identificare ale acestora, precum si informatii privind cantitatile de produse declarate.
  (8) In situatia in care gospodaria individuala intentioneaza sa vanda bere, vinuri sau bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, aceasta are obligatia de a se autoriza in calitate de antrepozitar autorizat.
  (9) In aplicarea art. 362 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, productia de vinuri pentru consumul propriu al unei gospodarii individuale din recolta proprie poate fi realizata in sistem de prestari de servicii numai in antrepozite fiscale autorizate pentru productia de vinuri.
  (10) Antrepozitele fiscale autorizate pentru productia de vinuri primesc pentru prelucrare, in sistem de prestari de servicii, strugurii apartinand unei gospodarii individuale numai daca aceasta prezinta carnetul de viticultor, eliberat conform normelor emise de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, care este valabil pentru anul de productie viticola.
  (11) Persoanele juridice care detin in proprietate suprafete viticole pot preda struguri catre prelucrare in vederea realizarii de vin in sistem de prestari de servicii numai catre antrepozite fiscale autorizate pentru productie de vinuri.
  (12) In cazurile prevazute la alin. (9) si (11), antrepozitele fiscale sunt obligate sa tina o evidenta distincta care sa cuprinda informatii cu privire la: numele gospodariei individuale/persoanei juridice, cantitatea de struguri primita pentru prelucrare, cantitatea de vin rezultata, cantitatea de vin preluata de beneficiar, data preluarii, numele si semnatura persoanei care a preluat vinul. Se vor pastra copii ale carnetelor de viticultor prezentate de gospodariile individuale. Cantitatile de vin preluate de gospodariile individuale sau persoanele juridice sunt insotite de avizul de insotire a marfii emis de antrepozitul fiscal care a efectuat prestarea de servicii.
  (13) Pentru cantitatile de vin preluate de gospodariile individuale si de persoanele juridice prevazute la alin. (11), antrepozitele fiscale care au efectuat prestarea de servicii au obligatia ca lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei de raportare, sa comunice informatiile prevazute la alin. (12) autoritatii vamale teritoriale in raza careia isi au domiciliul membrii gospodariilor individuale/persoanei juridice.
  (14) In intelesul art. 362 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, prin mici producatori de vinuri linistite se intelege operatorii economici producatori de vin linistit, care din punct de vedere juridic si economic sunt independenti fata de orice alt operator economic producator de vin, utilizeaza mijloace proprii pentru producerea vinului, folosesc spatii de productie diferite de cele ale oricarui alt operator economic producator de vin si nu functioneaza sub licenta de produs a altui operator economic producator de vin.
  (15) Operatorii economici prevazuti la alin. (14) au obligatia, in conformitate cu prevederile art. 362 alin. (3) din Codul fiscal, sa se inregistreze in calitate de mici producatori de vinuri linistite prin depunerea unei declaratii potrivit modelului prevazut in anexa nr. 7, care face parte integranta din prezentele norme metodologice, la autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi desfasoara activitatea, inaintea desfasurarii activitatii de productie.
  (16) Autoritatea vamala teritoriala tine evidenta micilor producatori de vinuri linistite, in care inscrie datele de identificare ale acestora, precum si informatii privind capacitatea de productie si cantitatile de vinuri linistite realizate.
  (17) Micii producatori de vinuri linistite au obligatia sa depuna la autoritatea vamala teritoriala o declaratie privind cantitatea de vinuri linistite produsa, precum si cantitatile de vinuri comercializate in perioada de raportare, potrivit situatiei al carei model este prevazut in anexa nr. 8, care face parte integranta din prezentele norme metodologice. Declaratia se depune semestrial, pana pe data de 15 inclusiv a lunii imediat urmatoare incheierii unui semestru calendaristic.
  (18) In cazul in care in timpul anului micul producator de vinuri linistite inregistreaza o productie mai mare de 1.000 hl de vin si doreste sa continue aceasta activitate, este obligat ca in termen de 15 zile lucratoare de la data inregistrarii acestui fapt sa depuna cerere pentru autorizarea ca antrepozitar autorizat, potrivit prevederilor pct. 18 alin. (4). Pana la obtinerea autorizatiei producatorul poate desfasura numai activitate de productie, dar nu si de comercializare. Dupa obtinerea autorizatiei de antrepozit fiscal, indiferent de productia realizata in perioada urmatoare, producatorul nu mai poate reveni la statutul de mic producator de vinuri linistite.
  (19) In situatia in care cererea de autorizare prevazuta la alin. (18) este respinsa, activitatea de productie inceteaza, iar valorificarea stocurilor se poate efectua numai cu aprobarea si sub supravegherea autoritatii vamale teritoriale.
  (20) In situatia in care producatorul de vinuri linistite nu respecta prevederile alin. (17) si (18), se considera ca productia de vinuri se realizeaza in afara unui antrepozit fiscal, fapt ce atrage oprirea activitatii si aplicarea masurilor prevazute de lege.
  (21) Micii producatori de vinuri linistite pot comercializa aceste produse in vrac numai catre magazine specializate in vanzarea vinurilor, catre unitati de alimentatie publica sau catre antrepozite fiscale.
  (22) In situatia in care micii producatori de vinuri linistite comercializeaza vinul realizat catre antrepozite fiscale, deplasarea acestor produse este insotita de un document comercial care trebuie sa contina aceleasi informatii ca si exemplarul pe suport hartie al documentului administrativ de insotire prevazut in anexa nr. 33, care face parte integranta din prezentele norme metodologice, mai putin codul de referinta administrativ unic. Documentul comercial se certifica atat de autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi desfasoara activitatea micul producator de vinuri linistite, cat si de autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi desfasoara activitatea antrepozitul fiscal primitor.
  (23) In aplicarea art. 362 alin. (4) din Codul fiscal, in cazul in care micii producatori prevazuti la alin. (14) realizeaza ei insisi livrari intracomunitare, respectiv vanzarea si transportul din Romania in alte state membre a vinului realizat, acestia au obligatia de a informa autoritatea vamala teritoriala inainte de efectuarea tranzactiei si de a se conforma reglementarilor legale cu privire la aprobarea documentelor de insotire a transporturilor de produse vitivinicole si evidentelor obligatorii in sectorul vitivinicol, emise de ministerul de resort potrivit Regulamentului (CE) nr. 884/2001.
  (24) Atunci cand un operator economic din Romania, altul decat un mic producator de vinuri, efectueaza achizitii de vin de la un mic producator de vinuri dintr-un alt stat membru, care este scutit de la obligatiile privind deplasarea si monitorizarea produselor accizabile, acest operator economic din Romania are obligatia de a informa autoritatea vamala teritoriala cu privire la achizitiile de vin prin intermediul documentului care a insotit transportul, admis de statul membru de expeditie.
  (25) Micul producator de vinuri aflat in cazul prevazut la alin. (23), precum si destinatarul din Romania prevazut la alin. (24), au obligatia sa prezinte autoritatii vamale teritoriale o declaratie centralizatoare, conform modelului prezentat in anexa nr. 9, care face parte integranta din prezentele norme metodologice, semestrial, pana pe data de 15 inclusiv a lunii imediat urmatoare unui semestru calendaristic.
  (26) Nerespectarea prevederilor alin. (23)-(25) atrage aplicarea de sanctiuni potrivit prevederilor din Codul fiscal.
  (27) Antrepozitele fiscale autorizate pentru productia de produse energetice, inclusiv pentru productia de bio-ETBE (bio etil tert butil eter), bio-TAEE (bio tert amil etil eter) si/sau alte produse de aceeasi natura realizate pe baza de bioetanol, pot primi in regim suspensiv de accize bioetanol pentru prelucrare in vederea obtinerii de bio-ETBE, bio-TAEE si/sau alte produse de aceeasi natura realizate pe baza de bioetanol ori in vederea amestecului cu benzina.
  (28) Bioetanolul reprezinta alcoolul etilic realizat in antrepozitele fiscale de productie a alcoolului etilic si care este destinat utilizarii in productia de produse energetice si in alte industrii, cu exceptia industriei alimentare.
  (29) In aplicarea prevederilor alin. (27) si (28), la solicitarea antrepozitarului autorizat, autorizatia de antrepozit fiscal se completeaza in mod corespunzator, dupa cum urmeaza:
  a) pentru productia de alcool etilic, cu productie de bioetanol;
  b) pentru productia de produse energetice, cu:
  (i) productie de bio-ETBE, bio-TAEE si/sau alte produse de aceeasi natura realizate pe baza de bioetanol; si/sau
  (ii) depozitare de bioetanol denaturat potrivit pct. 78 alin. (3) lit. b) si bioetanol nedenaturat, in vederea prelucrarii sau a amestecului cu benzina.
  (30) In afara antrepozitului fiscal pot fi detinute numai produsele accizabile pentru care acciza a fost inregistrata ca obligatie de plata, iar prin circuitul economic se poate stabili de catre autoritatile competente cu atributii de control ca produsele provin de la un antrepozitar autorizat, de la un destinatar inregistrat, de la un importator sau un importator autorizat, dupa caz.
  (31) Atunci cand pentru produsele accizabile detinute in afara antrepozitului fiscal nu se poate stabili ca acciza a fost inregistrata ca obligatie de plata, intervine exigibilitatea accizei, obligatia de plata revenind persoanei care nu poate justifica provenienta legala a produselor.
  (32) Productia de arome alimentare, extracte si concentrate alcoolice care au o concentratie alcoolica ce depaseste 1,2% in volum si care utilizeaza ca materie prima alcool etilic pentru care accizele nu au fost percepute, intra sub incidenta regimului de antrepozitare. In acest caz, sistemul informatizat se aplica numai pentru deplasarile de astfel de produse pe teritoriul national. In cazul deplasarii intracomunitare din Romania in alt stat membru de astfel de produse se aplica prevederile legislatiei statului membru de destinatie.
  SUBSECTIUNEA a 2-a
  Cererea de autorizare ca antrepozit fiscal
  22. (1) In vederea obtinerii autorizatiei prevazute la art. 363 alin. (1) din Codul fiscal, persoana care intentioneaza sa fie autorizata in calitate de antrepozitar autorizat trebuie sa depuna o cerere la autoritatea vamala teritoriala. Cererea se intocmeste potrivit modelului din anexa nr. 10, care face parte integranta din prezentele norme metodologice, si este insotita de documentele mentionate in cuprinsul acesteia. In cazul activitatii de productie, cererea este insotita si de manualul de procedura.
  (2) Cel putin urmatoarele informatii din cererea prevazuta la alin. (1) trebuie atestate de catre solicitant prin prezentarea de documente doveditoare:
  a) amplasarea si modul de detinere a locului;
  b) tipurile de produse accizabile identificate dupa codul de produs si cantitatea de produse accizabile estimate a fi produse si/sau depozitate in decursul unui an;
  c) produsele accizabile care urmeaza a fi receptionate in regim suspensiv de accize in vederea utilizarii ca materie prima in cadrul activitatii de productie de produse accizabile, identificate prin codul de produs;
  d) identitatea si alte informatii cu privire la persoana care urmeaza sa isi desfasoare activitatea ca antrepozitar autorizat;
  e) organizarea administrativa, fluxurile operationale, randamentul utilajelor si instalatiilor si alte date relevante pentru colectarea si determinarea accizelor, prevazute intr-un manual de procedura; prin organizare administrativa se intelege schema organizatorica a persoanei care intentioneaza sa fie antrepozitar autorizat;
  f) capacitatea persoanei care urmeaza a fi antrepozitar autorizat de a satisface cerintele prevazute la art. 367 din Codul fiscal;
  g) capacitatea maxima de productie a instalatiilor si utilajelor in 24 de ore, in cazul locului propus pentru productia produselor accizabile, si/sau capacitatea de depozitare, in cazul locului propus pentru depozitarea exclusiva a produselor accizabile, declarate pe propria raspundere de persoana fizica ori de reprezentantul legal al persoanei juridice care intentioneaza sa fie antrepozitar autorizat;
  h) detinerea autorizatiei de mediu/autorizatiei integrate de mediu, eliberata potrivit legislatiei in domeniu, sau dovada ca au fost intreprinse demersurile in vederea obtinerii acestora;
  i) dovada constituirii capitalului social minim subscris si varsat in cuantumul prevazut in normele metodologice.
  (3) Persoanele care intentioneaza sa fie autorizate ca antrepozitari pentru productie sau pentru depozitare de produse accizabile trebuie sa detina in proprietate sau sa aiba drept de folosinta a cladirilor si a terenurilor. Documentele care atesta detinerea in proprietate sau in folosinta a cladirilor si a terenurilor sunt:
  a) pentru cladiri, extrasul de carte funciara insotit de copia titlului de proprietate sau, dupa caz, a procesului-verbal de receptie, atunci cand acestea au fost construite in regie proprie, sau copia actului care atesta dreptul de folosinta sub orice forma legala;
  b) pentru terenuri, extrasul de carte funciara insotit de copia titlului de proprietate sau copia actului care atesta dreptul de folosinta sub orice forma legala.
  (4) Declaratia pe propria raspundere privind capacitatea maxima de productie in 24 de ore, prevazuta la alin. (2) lit. g), cuprinde informatii referitoare la capacitatea de productie a tuturor instalatiilor si utilajelor detinute in antrepozitul fiscal, precum si la productia estimata a se realiza la nivelul unui an si programul de functionare stabilit de persoana care intentioneaza sa fie antrepozitar autorizat.
  (5) Declaratia pe propria raspundere privind capacitatea de depozitare prevazuta la alin. (2) lit. g) cuprinde informatii referitoare la capacitatea maxima de depozitare detinuta in antrepozitul fiscal, precum si informatii cu privire la nivelul intrarilor si iesirilor de produse accizabile estimate la nivelul unui an.
  (6) Capacitatea de depozitare prevazuta la alin. (5) se declara in unitatea de masura prevazuta in anexa nr. 1 de la titlul VIII din Codul fiscal, in functie de tipul de produse accizabile.
  23. (1) Persoanele care intentioneaza sa fie autorizate ca antrepozitari autorizati pentru productie de produse accizabile trebuie sa prezinte dovada constituirii capitalului social subscris si varsat minim stabilit pe categorii de produse accizabile, dupa cum urmeaza:
  a) pentru productia de bere - 1.500.000 lei;
  b) pentru productia de bere realizata de micile fabrici independente - 500.000 lei;
  c) pentru productia de bere de maximum 5.000 hl pe an realizata de micile fabrici independente - 10.000 lei;
  d) pentru productia de vinuri de maximum 5.000 hl pe an - 200 lei;
  e) pentru productia de vinuri intre 5.001 si 10.000 hl pe an - 25.000 lei;
  f) pentru productia de vinuri peste 10.000 hl pe an - 50.000 lei;
  g) pentru productia de bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, de maximum 5.000 hl pe an - 75.000 lei;
  h) pentru productia de bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, peste 5.000 hl pe an - 150.000 lei;
  i) pentru productia de produse intermediare de maximum 5.000 hl pe an - 100.000 lei;
  j) pentru productia de produse intermediare peste 5.000 hl pe an - 200.000 lei;
  k) pentru productia de alcool etilic si/sau bauturi spirtoase de maximum 100 hl alcool pur pe an - 10.000 lei;
  l) pentru productia de alcool etilic si/sau bauturi spirtoase intre 101 si 1.000 hl alcool pur pe an - 100.000 lei;
  m) pentru productia de alcool etilic si/sau bauturi spirtoase intre 1.001 si 5.000 hl alcool pur pe an - 500.000 lei;
  n) pentru productia de alcool etilic si/sau bauturi spirtoase peste 5.000 hl alcool pur pe an - 1.000.000 lei;
  o) pentru productia de alcool etilic realizata de micile distilerii - 200 lei;
  p) pentru productia de tutun prelucrat - 2.000.000 lei;
  q) pentru productia de produse energetice, exceptand productia de GPL, de maximum 10.000 tone pe an - 500.000 lei;
  r) pentru productia de produse energetice, exceptand productia de GPL, intre 10.001 tone si 40.000 tone pe an - 2.000.000 lei;
  s) pentru productia de produse energetice, exceptand productia de GPL, peste 40.000 tone pe an - 4.000.000 lei;
  t) pentru productia de GPL - 500.000 lei;
  u) pentru productia exclusiva de biocombustibili si biocarburanti - 50.000 lei.
  (2) In cazul antrepozitarilor autorizati care produc mai multe categorii de produse accizabile, obligatia acestora este de a constitui capitalul social minim corespunzator acelei categorii de produse accizabile pentru care este prevazut cuantumul cel mai mare.
  (3) Persoanele care intentioneaza sa fie autorizate ca antrepozitari de productie de produse energetice trebuie sa depuna o declaratie pe propria raspundere care sa cuprinda calculul prevazut la pct. 30 alin. (28) pentru fiecare tip de produs accizabil ce urmeaza a fi realizat, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 11, care face parte integranta din prezentele norme metodologice.
  (4) Persoanele care intentioneaza sa fie autorizate ca antrepozitari de productie de produse accizabile trebuie sa detina in proprietate sau sa detina contracte de leasing financiar pentru instalatiile si echipamentele care contribuie direct la productia de produse accizabile pentru care urmeaza sa fie autorizat.
  (5) Autoritatea vamala teritoriala verifica realitatea si exactitatea informatiilor si a documentelor depuse de solicitant. Totodata, autoritatea vamala teritoriala verifica daca acesta indeplineste conditiile de autorizare, precum si daca are capacitatea de a respecta obligatiile pentru a fi autorizat in calitate de antrepozitar.
  24. (1) In aplicarea art. 363 alin. (2) din Codul fiscal, in cazul productiei de alcool si bauturi alcoolice, solicitantul autorizatiei de antrepozit fiscal trebuie sa depuna pe langa documentatia prevazuta la pct. 22 si:
  a) lista cu semifabricatele si produsele finite, inscrise in nomenclatorul de fabricatie, ce urmeaza a se realiza in antrepozitul fiscal;
  b) lista produselor accizabile ce se utilizeaza ca materie prima in procesul de productie, precum si incadrarea tarifara aferenta.
  (2) Operatorii economici prevazuti la alin. (1) pot desfasura activitate in regim de probe tehnologice, sub controlul autoritatii vamale teritoriale, pe o perioada de maximum 60 de zile lucratoare de la data obtinerii aprobarii scrise.
  (3) Operatorii economici prevazuti la alin. (1) au obligatia sa obtina incadrarea tarifara a produselor finite, precum si incadrarea in nomenclatorul codurilor de produse accizabile, efectuate de autoritatea vamala centrala, pentru care prezinta acestei autoritati:
  a) documentatia tehnica care reglementeaza caracteristicile fiecarui produs finit - specificatie tehnica, standard de firma sau similar;
  b) alte documente din care sa rezulte toate informatiile necesare stabilirii clasificarii tarifare si atribuirii codului de produs accizabil, referitoare la caracteristicile produsului finit, natura si cantitatea materiilor prime utilizate, procesul tehnologic de fabricatie a produsului finit;
  c) in cazul in care au fost efectuate probe tehnologice pentru respectivul produs, o nota intocmita de autoritatea vamala teritoriala ca urmare a supravegherii fabricarii unui lot din fiecare produs finit din care sa rezulte cantitatile de materii prime utilizate, cantitatile de produse finite obtinute si consumurile de utilitati.
  (4) Operatorii economici prevazuti la alin. (1) transmit incadrarea tarifara a produselor finite si incadrarea in nomenclatorul codurilor de produse accizabile la autoritatea vamala teritoriala la care au depus documentatia in vederea autorizarii.
  (5) In perioada de probe tehnologice prevazuta la alin. (2), produsele accizabile finite obtinute nu pot parasi locul propus a fi autorizat ca antrepozit fiscal.
  25. (1) In aplicarea art. 363 alin. (2) din Codul fiscal, in cazul productiei de produse energetice, cererea depusa de solicitantul autorizatiei de antrepozit fiscal este insotita de un referat care cuprinde semifabricatele si produsele finite inscrise in nomenclatorul de fabricatie, domeniul de utilizare al acestora, precum si o rubrica aferenta asimilarii produselor din punctul de vedere al nivelului accizelor, dupa caz. Referatele se intocmesc, in baza manualului de procedura prezentat de solicitant, de institute/societati care au inscrisa in obiectul de activitate una dintre activitatile cu codurile CAEN 7112, 7120 sau 7490 si au implementate standardele de calitate ISO 9001, ISO 14001 si OHSAS 18001. Pe langa referat si documentatiile prevazute la pct. 22 si pct. 24 alin. (3), solicitantul depune:
  a) manualul de procedura vizat de institutele/societatile mentionate mai sus; si
  b) lista produselor accizabile ce se utilizeaza ca materie prima in procesul de productie, cu precizarea codurilor NC aferente acestora.
  (2) Dispozitiile prevazute la pct. 24. alin. (2)-(5) se aplica si antrepozitarilor propusi pentru productia de produse energetice.
  26. (1) In situatiile prevazute la pct. 24 si 25, dupa incheierea probelor tehnologice, solicitantul autorizatiei de antrepozit fiscal de productie are obligatia ca in prezenta reprezentantului autoritatii vamale teritoriale sa preleve probe din fiecare produs accizabil realizat, fiecare proba fiind constituita din doua esantioane identice. Autoritatea vamala teritoriala sigileaza toate esantioanele si preda spre analiza un esantion catre un laborator acreditat conform standardului ISO 17025 pentru astfel de analize, urmand ca celalalt esantion sa fie pastrat ca proba-martor de catre solicitant. Cheltuielile aferente efectuarii analizei esantionului de catre laboratorul acreditat conform standardului ISO 17025 intra in sarcina operatorului economic.
  (2) Autoritatea vamala centrala verifica daca rezultatele analizelor efectuate conform procedurii prevazute la alin. (1) confirma incadrarea tarifara si incadrarea in nomenclatorul codurilor de produse accizabile pe care autoritatea vamala centrala le-a stabilit pe baza documentelor mentionate la pct. 24 alin. (3).
  (3) In situatia in care se constata diferente privind incadrarea in categoria de produse accizabile stabilita pe baza de documente fata de incadrarea in categoria de produse accizabile stabilita in urma rezultatelor analizelor, antrepozitarul propus are obligatia remedierii neconcordantelor.
  (4) Antrepozitarul autorizat propus este obligat ca pe durata actiunii de verificare sa asigure conditiile necesare bunei desfasurari a acesteia.
  27. (1) Persoanele care intentioneaza sa fie autorizate ca antrepozitari autorizati pentru depozitarea de produse accizabile trebuie sa prezinte dovada constituirii capitalului social subscris si varsat minim, stabilit pe categorii de produse accizabile, dupa cum urmeaza:
  a) pentru depozitarea de bere - 10.000 lei;
  b) pentru depozitarea de vinuri - 2.000 lei;
  c) pentru depozitarea de bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri - 50.000 lei;
  d) pentru depozitarea de produse intermediare - 100.000 lei;
  e) pentru depozitarea de alcool etilic si/sau bauturi spirtoase - 100.000 lei;
  f) pentru depozitarea de arome alimentare - 5.000 lei;
  g) pentru depozitarea de tutun prelucrat - 500.000 lei;
  h) pentru depozitarea de produse energetice, exceptand depozitarea de produse energetice destinate exclusiv aprovizionarii aeronavelor, navelor si ambarcatiunilor, precum si depozitarea de GPL - 500.000 lei;
  i) pentru depozitarea de produse energetice destinate exclusiv aprovizionarii aeronavelor, navelor si ambarcatiunilor - 20.000 lei;
  j) pentru depozitarea de GPL - 50.000 lei;
  k) pentru depozitarea exclusiva de biocombustibili si biocarburanti - 20.000 lei.
  (2) In cazul antrepozitarilor autorizati care depoziteaza mai multe categorii de produse accizabile, obligatia acestora este de a constitui capitalul social minim subscris si varsat corespunzator acelei categorii de produse accizabile pentru care este prevazut cuantumul cel mai mare.
  28. In cazul antrepozitarilor autorizati care detin atat antrepozite fiscale pentru productie, cat si antrepozite fiscale pentru depozitare, obligatia acestora este de a constitui capitalul social minim subscris si varsat corespunzator acelei activitati pentru care este prevazut cuantumul cel mai mare.
  29. In termen de 30 de zile lucratoare de la depunerea documentatiei complete, autoritatea vamala teritoriala inainteaza aceasta documentatie autoritatii fiscale centrale - directia de specialitate care asigura secretariatul comisiei sau autoritatii teritoriale care asigura secretariatul comisiei teritoriale, dupa caz, insotita de un referat intocmit de autoritatea vamala teritoriala care sa cuprinda fie propunerea de aprobare, fie propunerea de respingere a cererii de autorizare, dupa caz, precum si aspectele avute in vedere la luarea acestei decizii.
  SUBSECTIUNEA a 3-a
  Conditii de autorizare
  30. (1) In aplicarea art. 364 alin. (1) lit. a) si b) din Codul fiscal, locul care urmeaza sa fie autorizat ca antrepozit fiscal trebuie sa fie strict delimitat, respectiv trebuie sa fie imprejmuit si sa aiba acces propriu, iar activitatea care se desfasoara in acest loc trebuie sa fie independenta de alte activitati desfasurate de persoana care solicita autorizarea si care nu au legatura cu productia sau depozitarea de produse accizabile.
  (2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) tancurile plutitoare si barjele aflate in perimetrul zonelor portuare, destinate depozitarii produselor energetice in vederea aprovizionarii navelor.
  (3) In aplicarea prevederilor art. 364 alin. (2) din Codul fiscal, antrepozitarii autorizati pentru productia de produse accizabile: bere, vin, bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, produse intermediare si alcool etilic, tutun prelucrat, produse energetice, asa cum sunt acestea definite la art. 349 - art. 355 alin. (2) din Codul fiscal, pot desfasura in antrepozitul fiscal de productie alte activitati care au legatura cu activitatea principala desfasurata si care conduc la utilizarea materiilor prime si auxiliare, a subproduselor obtinute sau care contribuie la realizarea productiei.
  Exemplul nr. 1: Un antrepozit pentru productia de bere, vin, bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, poate produce: ape si bauturi nealcoolice, plate sau carbogazoase, ambalaje necesare imbutelierii produselor etc.; prin bauturi nealcoolice se intelege bauturi al caror continut de alcool este zero, cum sunt, de exemplu, bauturile racoritoare, berea fara alcool, sampania pentru copii.
  Exemplul nr. 2: Un antrepozit de productie alcool sau distilate poate utiliza drojdia de vin, borhotul, boasca, samburii de struguri pentru obtinerea de alte produse neaccizabile, poate produce ambalaje necesare imbutelierii produselor etc.
  Exemplul nr. 3: Un antrepozit de productie tigarete poate fabrica filtre pentru tigarete, ambalaje, precum si materiale pentru ambalare.
  (4) Antrepozitarul autorizat care intentioneaza sa desfasoare in antrepozitul fiscal de productie si activitati de productie prevazute la alin. (3) anunta in scris aceasta intentie la autoritatea vamala teritoriala si depune la aceasta autoritate manualul de procedura corespunzator produselor neaccizabile pe care intentioneaza sa le realizeze in antrepozitul fiscal de productie pe care il detine.
  (5) In antrepozitul fiscal de productie este permisa desfasurarea tuturor activitatilor care fac parte din procesul de productie a produselor accizabile inscrise in autorizatia de antrepozit fiscal, inclusiv a activitatilor prevazute la alin. (3), incepand cu procesarea materiilor prime pana la realizarea produsului finit, asa cum este acesta descris in manualul de procedura, depus la momentul autorizarii antrepozitului fiscal de productie, sau la momentul in care antrepozitarul autorizat a anuntat ca intentioneaza sa desfasoare in antrepozitul fiscal de productie si activitati de productie prevazute la alin. (3).
  (6) In situatia in care functionarea instalatiei pentru imbutelierea apei si a bauturilor nealcoolice, plate sau carbogazoase, influenteaza declaratia prevazuta la pct. 22 alin. (5), aceasta va fi modificata in mod corespunzator de catre antrepozitarul autorizat.
  (7) Autoritatea vamala teritoriala transmite o copie a documentului prevazut la alin. (4), precum si a oricaror altor documente anexate de catre antrepozitarul autorizat directiei de specialitate care asigura secretariatul comisiei sau autoritatii teritoriale care asigura secretariatul comisiilor teritoriale.
  (8) Un loc poate fi autorizat/reautorizat ca antrepozit fiscal de depozitare atunci cand volumul mediu trimestrial al intrarilor/iesirilor de produse accizabile estimate/depozitate la nivelul unui an calendaristic depaseste urmatoarele limite:
  a) bere - 1.500 hl de produs;
  b) vinuri si bauturi fermentate - 1.500 hl de produs;
  c) produse intermediare - 1.250 hl de produs;
  d) bauturi spirtoase - 250 hl de alcool pur;
  e) alcool etilic - 1.000 hl de alcool pur;
  f) bauturi alcoolice in general - 300 hl de alcool pur;
  g) tutun prelucrat - o cantitate a carei valoare la pretul de vanzare cu amanuntul in cazul tigaretelor, respectiv la pretul de livrare in celelalte cazuri sa nu fie mai mica de 11.845.034 lei;
  h) produse energetice - 3.500 tone, cu exceptia antrepozitelor fiscale de depozitare autorizate in exclusivitate pentru aprovizionarea aeronavelor si navelor cu produse energetice destinate utilizarii drept combustibil;
  i) arome alimentare, extracte si concentrate alcoolice - 15 hl de alcool pur;
  j) antrepozitele fiscale autorizate in exclusivitate pentru a efectua operatiuni de distributie a bauturilor alcoolice si de tutunuri prelucrate destinate consumului sau vanzarii la bordul navelor si aeronavelor - o cantitate a carei valoare la pretul de livrare sa nu fie mai mica de 473.801 lei.
  (9) Nu intra sub incidenta prevederilor alin. (8) lit. b) antrepozitarii autorizati care detin atat antrepozite fiscale pentru productia de vinuri, cat si antrepozite fiscale pentru depozitarea vinurilor.
  (10) Pana pe data de 31 iulie, respectiv 31 ianuarie a fiecarui an, inclusiv, autoritatile vamale teritoriale verifica si transmit directiei care asigura secretariatul comisiei o situatie privind indeplinirea conditiei prevazute la alin. (8) de catre antrepozitarii autorizati pentru depozitarea produselor accizabile, precum si propuneri dupa caz.
  (11) Locurile destinate productiei de vinuri sau de bauturi fermentate, altele decat berea si vinurile, trebuie sa fie dotate cu vase litrate.
  (12) Locurile destinate productiei de alcool etilic si de distilate ca materie prima si locurile destinate productiei de bauturi alcoolice obtinute exclusiv din prelucrarea alcoolului si a distilatelor trebuie sa fie dotate cu mijloace de masurare legala pentru determinarea concentratiei alcoolice, avizate de Biroul Roman de Metrologie Legala.
  (13) In cazul antrepozitelor fiscale de productie de alcool si de distilate, coloanele de distilare si rafinare trebuie sa fie dotate cu contoare pentru determinarea cantitatii de produse obtinute si a concentratiei alcoolice avizate si sigilate conform reglementarilor specifice stabilite de Biroul Roman de Metrologie Legala.
  (14) In cazul antrepozitarilor autorizati pentru productia de alcool etilic, contoarele se amplaseaza la iesirea din coloanele de distilare pentru alcoolul brut, la iesirea din coloanele de rafinare pentru alcoolul etilic rafinat si la iesirea din coloanele aferente alcoolului tehnic, astfel incat sa fie contorizate toate cantitatile de alcool rezultate.
  (15) In cazul antrepozitarilor autorizati pentru productia de distilate, contoarele se amplaseaza la iesirea din coloanele de distilare sau, dupa caz, la iesirea din instalatiile de distilare.
  (16) Sunt interzise folosirea conductelor mobile, a furtunurilor elastice sau a altor conducte de acest fel, utilizarea rezervoarelor necalibrate, precum si amplasarea inaintea contoarelor a unor canele sau robinete, prin care se pot extrage cantitati de alcool sau distilate necontorizate.
  (17) Operatorii economici care solicita autorizarea ca antrepozitari pentru productia de alcool si de distilate sunt obligati sa detina certificate eliberate de Biroul Roman de Metrologie Legala sau de un laborator de metrologie agreat de acesta, pentru toate rezervoarele si recipientele calibrate in care se depoziteaza alcoolul, distilatele si materiile prime accizabile din care provin acestea, indiferent de natura lor.
  (18) Prin exceptie de la prevederile alin. (12)-(17), in cazul antrepozitelor fiscale autorizate ca mici distilerii potrivit art. 353 alin. (3) din Codul fiscal, care utilizeaza pentru realizarea productiei instalatii tip alambic, operatorii economici care solicita autorizarea ca antrepozitari trebuie sa depuna la autoritatea vamala teritoriala o declaratie pe propria raspundere privind capacitatea vaselor de depozitare detinute, precum si a capacitatii de incarcare a instalatiei tip alambic.
  (19) In cazul antrepozitelor fiscale prevazute la alin. (18), instalatiile de tip alambic se sigileaza pe perioada de nefunctionare de catre autoritatea vamala teritoriala.
  (20) Locurile destinate productiei de alcool etilic si distilate, ca materie prima, trebuie sa fie dotate cu un sistem de supraveghere prin camere video a punctelor unde sunt amplasate contoarele si rezervoarele de alcool si distilate, precum si a cailor de acces in antrepozitul fiscal. Stocarea imaginilor culese prin intermediul camerelor video se face pe casete video sau in memoria sistemului, durata de stocare a imaginilor inregistrate fiind de minimum 30 de zile calendaristice. Sistemul de supraveghere trebuie sa functioneze permanent, inclusiv in perioadele de nefunctionare a antrepozitului, chiar si in conditiile intreruperii alimentarii cu energie electrica de la reteaua de distributie.
  (21) Nu intra sub incidenta prevederilor alin. (20) micile distilerii prevazute la alin. (19).
  (22) Intr-un antrepozit fiscal de depozitare se pot depozita produse din grupa bauturilor alcoolice, in stare imbuteliata, in partide separate, respectiv bere, vinuri, bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, produse intermediare, bauturi spirtoase.
  (23) Un loc poate fi autorizat ca antrepozit fiscal de depozitare de alcool etilic si de distilate in stare varsata numai daca detine rezervoare calibrate avizate de Biroul Roman de Metrologie Legala.
  (24) Un loc poate fi autorizat ca antrepozit fiscal de productie sau de depozitare de produse energetice numai daca este echipat cu rezervoare standardizate distincte pentru fiecare produs in parte, calibrate de Biroul Roman de Metrologie Legala.
  (25) Obligativitatea calibrarii rezervoarelor aferente tancurilor plutitoare si a barjelor pentru depozitarea produselor energetice intervine potrivit reglementarilor specifice ale Biroului Roman de Metrologie Legala.
  (26) Locurile destinate productiei sau depozitarii de produse energetice trebuie sa fie dotate cu mijloace de masurare a debitului volumic sau masic.
  (27) Locurile destinate producerii de produse energetice pentru care nivelul accizelor este exprimat in lei/tona se doteaza cu mijloace de masurare a masei.
  (28) Media ponderata a nivelurilor accizelor materiilor prime se calculeaza in functie de valoarea totala a accizelor aferente materiilor prime achizitionate si utilizate in vederea obtinerii produsului finit, in functie de consumurile specifice, impartita la cantitatea totala de materii prime folosite. Media ponderata a nivelurilor accizelor materiilor prime achizitionate si utilizate se stabileste de operatorul economic pe baza datelor privind cantitatile de materii prime utilizate pentru obtinerea unei cantitati de produs finit echivalente unitatii de masura in care este exprimat nivelul accizelor.
  (29) Media ponderata prevazuta la alin. (28) nu se calculeaza atunci cand pentru realizarea produsului finit se utilizeaza numai materii prime care nu sunt supuse reglementarilor privind regimul accizelor armonizate.
  31. (1) In aplicarea art. 364 alin. (4) din Codul fiscal, rezerva de stat si rezerva de mobilizare se autorizeaza ca un singur antrepozit fiscal de depozitare, indiferent de numarul locurilor de depozitare pe care le detine.
  (2) Pentru obtinerea autorizatiei, institutiile care gestioneaza rezerva de stat si rezerva de mobilizare depun o cerere la autoritatea fiscala centrala, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 10.
  (3) Locurile aferente operatorilor economici care constituie si mentin exclusiv stocurile de urgenta, conform Legii nr. 360/2013 privind constituirea si mentinerea unui nivel minim de rezerve de titei si de produse petroliere, se autorizeaza ca un singur antrepozit fiscal de depozitare pentru fiecare operator economic in parte, indiferent de numarul locurilor de depozitare pe care acesta le detine.
  (4) Pentru obtinerea autorizatiei, operatorii economici care constituie si mentin stocurile de urgenta depun la autoritatea fiscala centrala o cerere potrivit modelului prevazut in anexa nr. 10. Cererea este insotita de documentul transmis operatorului economic de catre Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri, din care rezulta produsele energetice si cantitatile de produse energetice care reprezinta stocurile de urgenta pe care acesta are obligatia sa le constituie si sa le mentina.
  SUBSECTIUNEA a 4-a
  Autorizarea ca antrepozit fiscal
  32. (1) In aplicarea prevederilor art. 365 alin. (1) din Codul fiscal, dupa analizarea referatelor intocmite de autoritatile vamale teritoriale si a documentatiilor depuse de solicitant, comisia sau comisia teritoriala, dupa caz, aproba sau respinge cererea de autorizare a antrepozitarului autorizat propus.
  (2) Autorizatia pentru un antrepozit fiscal are ca data de incepere a valabilitatii data de 1 a lunii urmatoare celei in care a fost aprobata cererea de autorizare de catre comisie sau de catre comisia teritoriala, dupa caz. Ca urmare a modificarii perioadei de valabilitate a autorizatiilor de antrepozit fiscal, de la 3 ani la 5 ani, potrivit art. 365 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, perioada de valabilitate a autorizatiilor de antrepozit fiscal emise pana la data de 31 decembrie 2015 si care sunt valide la data de 1 ianuarie 2016 se prelungeste de drept pana la 5 ani, fara nicio solicitare din partea antrepozitarului autorizat si fara a fi necesara depunerea unei cereri de reautorizare.
  (3) In cazul antrepozitelor fiscale de productie, in baza documentatiei depuse de antrepozitarul autorizat, in autorizatia aferenta antrepozitului fiscal se inscriu natura activitatii autorizata a fi desfasurata, precum si materiile prime accizabile care pot fi primite in regim suspensiv de accize si produsele accizabile finite ce se realizeaza in antrepozitul fiscal.
  (4) In cazul antrepozitelor fiscale de depozitare produse energetice care efectueaza operatiuni de aditivare a produselor energetice, de amestec intre biocarburanti si carburanti traditionali sau intre biocombustibili si combustibili traditionali, in baza documentatiei depuse de antrepozitarul autorizat, in autorizatia aferenta antrepozitului fiscal trebuie mentionate produsele accizabile plasate in regim suspensiv de accize, precum si operatiunile care se efectueaza in antrepozitele fiscale depozitare, respectiv depozitare, depozitare si amestec, depozitare si aditivare.
  33. (1) In sensul prevederilor art. 365 alin. (5) din Codul fiscal, antrepozitarii autorizati pot solicita autoritatii fiscale centrale sau autoritatii teritoriale, dupa caz, modificarea autorizatiei atunci cand constata erori in redactarea autorizatiei de antrepozit fiscal ori in alte situatii cum ar fi: introducerea unui nou produs accizabil in nomenclatorul de fabricatie, inscrierea de noi materii prime accizabile in autorizatia de antrepozit fiscal.
  (2) In cazul oricarui nou produs ce urmeaza a intra in nomenclatorul de fabricatie, antrepozitarul autorizat are obligatia de a prezenta autoritatii vamale centrale documentatia completa potrivit prevederilor pct. 24 alin. (3), in vederea obtinerii incadrarii tarifare a produsului, precum si a incadrarii in nomenclatorul codurilor de produse accizabile, efectuate de aceasta autoritate.
  (3) In sensul alin. (2), prin notiunea de "produs nou" se intelege produsul finit accizabil care datorita caracteristicilor si proprietatilor fizico-chimice si organoleptice determina o incadrare intr-o noua categorie de produse in nomenclatorul codurilor de produse accizabile ale antrepozitului fiscal, fata de cele detinute potrivit autorizatiei de antrepozit fiscal.
  (4) In situatia prevazuta la alin. (2), antrepozitarul autorizat poate desfasura activitatea de productie in conditiile in care a fost depusa documentatia completa in vederea obtinerii incadrarii tarifare a produselor finite, precum si a incadrarii in nomenclatorul codurilor de produse accizabile.
  (5) Imediat dupa introducerea in fabricatie a noului produs, antrepozitarul autorizat are obligatia indeplinirii procedurii cu privire la prelevarea de probe prevazuta la pct. 26 alin. (1)-(3).
  (6) In situatia prevazuta la alin. (5), atunci cand se constata diferente intre incadrarea tarifara rezultata in urma efectuarii analizelor si incadrarea tarifara stabilita pe baza de documente, daca noua incadrare tarifara are consecinte in ceea ce priveste stabilirea codului de produs accizabil ori respectivului produs ii corespunde un alt nivel de accize fata de cel stabilit initial, pentru produsele deja eliberate pentru consum accizele aferente se regularizeaza dupa cum urmeaza:
  a) in cazul in care produsului accizabil ii corespunde un nivel al accizelor mai ridicat, antrepozitarul autorizat are obligatia de a plati diferentele de accize stabilite potrivit noului nivel; in acest caz, momentul exigibilitatii accizelor este momentul eliberarii pentru consum a produselor accizabile potrivit art. 340 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, iar plata accizelor se efectueaza potrivit art. 345 alin. (1) din Codul fiscal;
  b) in cazul in care produsului accizabil ii corespunde un nivel al accizelor mai scazut, antrepozitarul autorizat poate solicita restituirea diferentelor de accize stabilite potrivit noului nivel, in conformitate cu prevederile art. 168 din Codul de procedura fiscala.
  Incadrarea tarifara si stabilirea codurilor de produse accizabile se efectueaza de autoritatea vamala centrala.
  34. (1) In cazul pierderii autorizatiei de antrepozit fiscal, titularul autorizatiei trebuie sa anunte pierderea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a.
  (2) In baza documentului care atesta ca anuntul referitor la pierdere a fost inaintat spre publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, autoritatea emitenta a autorizatiei elibereaza la cerere un duplicat al acesteia.
  35. (1) Antrepozitarii autorizati pentru productia produselor accizabile, care, dupa expirarea perioadei de valabilitate a autorizatiei de antrepozit fiscal, doresc reautorizarea locului ca antrepozit fiscal, depun la autoritatea vamala teritoriala, cu cel putin 60 de zile inainte de expirarea termenului de valabilitate a autorizatiei, o cerere de reautorizare, dupa modelul prevazut in anexa nr. 10, la care trebuie sa anexeze documentele prevazute la pct. I nr. 10 si 12 si pct. III din aceasta anexa, declaratia privind productia realizata in anul anterior solicitarii reautorizarii, o situatie privind iesirile totale de produse accizabile, cantitatile totale de produse accizabile deplasate in regim suspensiv de accize la nivel national, intracomunitar si la export in anul anterior reautorizarii, precum si orice alte documente in cazul in care intervin modificari asupra datelor prezentate anterior la autorizare.
  (2) Antrepozitarii autorizati pentru depozitarea produselor accizabile, care doresc reautorizarea locului ca antrepozit fiscal, depun la autoritatea vamala teritoriala, cu cel putin 60 de zile inainte de expirarea termenului de valabilitate a autorizatiei, o cerere de reautorizare, dupa modelul prevazut in anexa nr. 10, la care anexeaza documentele prevazute la pct. I nr. 10 si 12 si pct. III din aceasta anexa, o situatie privind iesirile totale de produse accizabile, cantitatile totale de produse accizabile deplasate in regim suspensiv de accize la nivel national, intracomunitar si la export in anul anterior reautorizarii, precum si orice alte documente in cazul in care intervin modificari asupra datelor prezentate anterior la autorizare.
  (3) Cererile de reautorizare nedepuse in termenul prevazut la alin. (1) si (2) se solutioneaza potrivit procedurii generale de autorizare.
  (4) In termen de 30 de zile de la depunerea cererilor potrivit prevederilor alin. (1) si (2), autoritatea vamala teritoriala inainteaza documentatiile complete catre directia de specialitate care asigura secretariatul comisiei sau comisiei teritoriale, dupa caz, insotite de un referat care sa cuprinda fie propunerea de aprobare, fie propunerea de respingere a cererii de autorizare, dupa caz, precum si aspectele avute in vedere la luarea acestei decizii.
  (5) Directia de specialitate care asigura secretariatul comisiei sau al comisiei teritoriale, dupa caz, poate sa solicite antrepozitarului autorizat orice informatie si documente pe care le considera necesare cu privire la:
  a) amplasarea si natura antrepozitului fiscal;
  b) tipurile, caracteristicile fizico-chimice si cantitatile de produse accizabile ce urmeaza a fi produse si/sau depozitate in antrepozitul fiscal;
  c) capacitatea antrepozitarului autorizat de a asigura garantia.
  36. (1) Modificarea autorizatiilor de antrepozitar autorizat ca urmare a schimbarii sediului social, a denumirii sau a formei de organizare nu intra sub incidenta pct. 32 alin. (2), fiind valabila de la data aprobarii de catre comisie ori de catre comisia teritoriala, dupa caz.
  (2) Modificarea prevazuta la alin. (1), precum si orice alta modificare intervenita asupra autorizatiilor de antrepozitar autorizat in perioada de valabilitate a autorizatiei nu atrag prelungirea acelei perioade de valabilitate.
  SUBSECTIUNEA a 5-a
  Obligatiile antrepozitarului autorizat
  37. (1) In aplicarea art. 367 alin. (1) din Codul fiscal, comisia sau comisiile teritoriale, dupa caz, stabilesc in sarcina antrepozitarilor autorizati o garantie care sa acopere riscul neplatii accizelor pentru produsele accizabile produse si/sau depozitate in fiecare antrepozit fiscal, precum si riscul neplatii accizelor pentru produsele accizabile deplasate in regim suspensiv de accize, in cazul circulatiei intracomunitare.
  (2) Antrepozitarul autorizat nu este obligat sa constituie garantie pentru produsele energetice supuse accizelor care sunt deplasate din Romania pe teritoriul Uniunii Europene exclusiv pe cale maritima sau prin conducte fixe, in cazul in care celelalte state membre implicate sunt de acord.
  (3) Nivelul garantiei ce urmeaza a se constitui se determina potrivit prevederilor pct. 8.
  38. (1) In aplicarea prevederilor art. 367 alin. (3) din Codul fiscal, in vederea inregistrarii productiei de bere, fiecare antrepozitar autorizat pentru productie bere este obligat:
  a) sa inregistreze productia de bere rezultata la sfarsitul procesului tehnologic si sa inscrie datele in rapoartele de productie si gestionare, cu specificarea capacitatii ambalajelor si a recipientelor de depozitare, precum si a cantitatii de bere exprimate in litri;
  b) sa determine concentratia zaharometrica a berii, conform standardelor in vigoare privind determinarea concentratiei exprimate in grade Plato a berii, elaborate de Asociatia de Standardizare din Romania, si sa elibereze buletine de analize fizico-chimice. La verificarea realitatii concentratiei zaharometrice a sortimentelor de bere se are in vedere concentratia inscrisa in specificatia tehnica interna, elaborata pe baza standardului in vigoare pentru fiecare sortiment.
  (2) In aplicarea prevederilor art. 367 alin. (3) din Codul fiscal, antrepozitarii autorizati pentru productia de alcool si distilate isi pot desfasura activitatea numai dupa aplicarea sigiliilor pe instalatiile si utilajele de productie de alcool etilic de catre reprezentantul autoritatii vamale teritoriale.
  (3) In sensul alin. (2), in cazul antrepozitarilor autorizati pentru productia de alcool, sigiliile se aplica pe intregul flux tehnologic de la iesirea alcoolului brut, rafinat si tehnic din coloanele de distilare, respectiv de rafinare si pana la contoare, inclusiv pe acestea.
  (4) In sensul alin. (2), in cazul antrepozitarilor autorizati pentru productia de distilate, sigiliile se aplica la iesirea distilatelor din coloanele de distilare sau din instalatiile de distilare.
  (5) In situatiile prevazute la alin. (3) si (4), sigiliile se aplica si pe toate elementele de asamblare-racordare ale aparatelor de masura si control, pe orice orificii si robineti existenti pe intregul flux tehnologic continuu sau discontinuu.
  (6) In cazul productiei de alcool, aparatele si piesele de pe tot circuitul coloanelor de distilare si rafinare, precum si de pe tot circuitul instalatiilor de distilare trebuie imbinate in asa fel incat sa poata fi sigilate.
  (7) Sigiliile prevazute la alin. (2) apartin autoritatii vamale teritoriale, sunt inseriate si poarta, in mod obligatoriu, insemnele acestei autoritati. Operatiunile de sigilare si desigilare, atunci cand se impun, se efectueaza de catre reprezentantul desemnat de autoritatea vamala teritoriala, astfel incat sa nu se deterioreze aparatele si piesele componente.
  (8) Stabilirea tipului de sigilii, prevazut la alin. (7), si a caracteristicilor acestora, uniformizarea si/sau personalizarea, precum si coordonarea tuturor operatiunilor ce se impun revin Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
  (9) Sigiliile prevazute la alin. (2) sunt complementare sigiliilor metrologice aplicate contoarelor.
  (10) Se interzice antrepozitarilor autorizati deteriorarea sau inlaturarea sigiliilor aplicate de catre reprezentantul autoritatii vamale teritoriale. In cazul in care sigiliul este deteriorat accidental sau in caz de avarie, antrepozitarul autorizat este obligat sa solicite prezenta unui reprezentant al autoritatii vamale teritoriale pentru constatarea cauzelor deteriorarii accidentale a sigiliului sau ale avariei.
  (11) Atunci cand intervine necesitatea sigilarii si desigilarii aparatelor si pieselor de pe tot fluxul tehnologic se procedeaza dupa cum urmeaza:
  a) desigilarea se face numai in baza unei solicitari scrise, justificate, din partea antrepozitului fiscal de productie de alcool si de distilate;
  b) cererea de desigilare se transmite autoritatii vamale teritoriale cu cel putin 3 zile inainte de termenul stabilit pentru efectuarea operatiunii propriu-zise, solicitand si desemnarea unui reprezentant al acestei autoritati, care va proceda la desigilare;
  c) cu ocazia desigilarii, reprezentantul autoritatii vamale teritoriale intocmeste un proces-verbal de desigilare, in doua exemplare, in care se consemneaza data si ora desigilarii, cantitatea de alcool si de distilate inregistrata de contoare la momentul desigilarii, precum si stocul de alcool si de distilate, pe sortimente, aflat in rezervoare si in recipiente, masurate in hectolitri de alcool pur, conform definitiei de la art. 336 pct. 11 din Codul fiscal.
  (12) In situatia in care antrepozitarul autorizat pentru productie de alcool si distilate constata un incident sau o disfunctionalitate in functionarea unui contor, acesta procedeaza dupa cum urmeaza:
  a) transmite imediat o declaratie catre autoritatea vamala teritoriala si solicita prezenta unui reprezentant al acestei autoritati. Declaratia se consemneaza intr-un registru special infiintat in acest scop la nivelul antrepozitului fiscal;
  b) pentru remedierea defectiunii se solicita prezenta unui reprezentant autorizat de catre Biroul Roman de Metrologie Legala pentru activitati de reparatii ale mijloacelor de masurare din categoria respectiva, care desigileaza mijloacele de masurare, le repune in stare de functionare si le resigileaza;
  c) contoarele defecte pot fi reparate sau inlocuite, sub supravegherea reprezentantului autoritatii vamale teritoriale, cu alte contoare de rezerva, cu specificarea, intr-un proces-verbal de inlocuire intocmit de acest reprezentant, a indicilor de la care se reia activitatea;
  d) daca timpul de remediere a contoarelor depaseste 24 de ore, se intrerupe activitatea de productie a alcoolului si a distilatelor, instalatiile respective fiind sigilate de reprezentantul autoritatii vamale teritoriale.
  (13) Atunci cand in situatiile prevazute la alin. (11) si (12) este necesara intreruperea activitatii, aceasta se consemneaza intr-un proces-verbal incheiat in doua exemplare de catre reprezentantul autoritatii vamale teritoriale, in prezenta reprezentantului legal al antrepozitului fiscal. In procesul-verbal incheiat se mentioneaza cauzele accidentului sau ale avariei care au generat intreruperea activitatii, data si ora intreruperii acesteia, stocul de alcool si de distilate existent la acea data si indicii inregistrati de contoare in momentul intreruperii activitatii.
  (14) Originalul procesului-verbal de desigilare prevazut la alin. (11) sau de intrerupere a activitatii prevazut la alin. (13), dupa caz, se depune la autoritatea vamala teritoriala, in termen de 24 de ore de la incheierea acestuia. Al doilea exemplar al procesului-verbal ramane la antrepozitul fiscal.
  (15) Reluarea activitatii in antrepozitul fiscal se face in baza unei declaratii de remediere a defectiunii, intocmita de antrepozitarul autorizat si vizata de reprezentantul autoritatii vamale teritoriale, insotita, dupa caz, de un aviz eliberat de specialistul autorizat de catre Biroul Roman de Metrologie Legala pentru activitati de reparatii ale mijloacelor de masurare care a efectuat remedierea. Reprezentantul autoritatii vamale teritoriale va proceda la sigilarea intregului flux tehnologic.
  (16) Toti antrepozitarii autorizati trebuie sa detina un sistem computerizat de evidenta a produselor accizabile aflate in antrepozite, a celor intrate sau iesite, a celor pierdute prin deteriorare, spargere, furt, precum si a accizelor aferente acestor categorii de produse.
  (17) In cazul antrepozitelor fiscale autorizate pentru productia de alcool etilic si distilate, sistemul computerizat trebuie sa asigure si evidenta materiilor prime introduse in fabricatie, precum si a semifabricatelor aflate pe linia de fabricatie. Cantitatile de alcool si de distilate obtinute se evidentiaza in hectolitri de alcool pur, conform definitiei de la art. 336 pct. 12 din Codul fiscal.
  (18) Nu intra sub incidenta prevederilor alin. (17) antrepozitele fiscale, mici distilerii, care utilizeaza pentru realizarea productiei instalatii tip alambic.
  39. (1) In aplicarea art. 367 alin. (1) lit. j) din Codul fiscal, antrepozitarul autorizat care intentioneaza sa aduca modificari asupra datelor initiale in baza carora a fost emisa autorizatia de antrepozitar are obligatia sa anunte la autoritatea vamala teritoriala intentia sa de modificare cu cel putin 5 zile inainte de producerea acesteia. Aceasta obligatie se refera inclusiv la mentionarea oricarui produs accizabil ce urmeaza a fi obtinut in baza unei documentatii diferite fata de cea care a stat la baza emiterii autorizatiei. Atunci cand intentia de modificare atrage modificarea autorizatiei, aceasta intentie se anunta in scris si autoritatii fiscale centrale - directia de specialitate care asigura secretariatul comisiei sau, dupa caz, autoritatii vamale teritoriale care asigura secretariatul comisiei teritoriale. In cazul modificarilor care se inregistreaza la oficiul registrului comertului, antrepozitarul autorizat are obligatia de a prezenta atat autoritatii fiscale centrale, cat si autoritatii vamale teritoriale documentul, in fotocopie, care atesta realizarea efectiva a modificarii, in termen de 30 de zile de la data emiterii acestui document.
  (2) In aplicarea prevederilor art. 367 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal, antrepozitarii autorizati care detin antrepozite fiscale de productie si/sau de depozitare depun la autoritatea vamala teritoriala o situatie lunara centralizatoare privind operatiunile desfasurate in antrepozitul fiscal. Situatia se intocmeste potrivit modelului prevazut in anexele nr. 12-17, care fac parte integranta din prezentele norme metodologice, si se depun on-line pana pe data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei la care se refera. Instructiunile pentru utilizarea aplicatiei informatice sunt publicate pe pagina de web a autoritatii vamale centrale.
  (3) Prevederile alin. (2) nu se aplica antrepozitarilor autorizati prevazuti la art. 364 alin. (4) din Codul fiscal.
  (4) In cazul in care in perioada de valabilitate a autorizatiei de antrepozit fiscal intervin modificari care conduc la schimbarea competentei in ceea ce priveste autorizarea ca antrepozit fiscal, solutionarea cererilor de modificare a autorizatiilor de antrepozit fiscal ramane, pana la expirarea autorizatiei de antrepozit fiscal, in competenta autoritatii care a emis autorizatia, iar antrepozitarul autorizat are obligatia de a se conforma cerintelor legale aferente modificarilor intervenite.
  SUBSECTIUNEA a 6-a
  Anularea, revocarea si suspendarea autorizatiei de antrepozit fiscal
  40. (1) In aplicarea prevederilor art. 369 din Codul fiscal, in baza actelor de control emise de organele de specialitate prin care sunt consemnate incalcari ale prevederilor legale in domeniul accizelor, comisia sau comisiile teritoriale dispun suspendarea, cu exceptia cazului prevazut la art. 433 din Codul fiscal, revocarea sau anularea autorizatiilor de antrepozit fiscal, dupa caz.
  (2) Actele de control prevazute la alin. (1), temeinic justificate, in care sunt consemnate faptele care genereaza consecinte fiscale, se comunica autoritatii fiscale centrale - directia de specialitate care asigura secretariatul comisiei sau, dupa caz, autoritatii vamale teritoriale care asigura secretariatul comisiei teritoriale, in termen de doua zile lucratoare de la finalizare, urmand ca acestea sa fie inaintate comisiei sau, dupa caz, comisiei teritoriale in vederea analizarii si dispunerii masurilor ce se impun.
  (3) Decizia comisiei sau, dupa caz, a comisiei teritoriale se aduce la cunostinta antrepozitarului autorizat sanctionat. Totodata, aceasta decizie se aduce la cunostinta autoritatii vamale teritoriale, care, in maximum 48 de ore de la data la care decizia produce efecte, procedeaza la verificarea stocurilor de produse detinute de operatorul economic la acea data.
  (4) Nu se impune transmiterea unei propuneri de revocare sau de suspendare a autorizatiei de antrepozit fiscal catre comisie sau, dupa caz, catre comisia teritoriala, atunci cand deficientele constatate nu genereaza consecinte fiscale si organul de control constata remedierea acestora in termen de 10 zile lucratoare de la data comunicarii actului de control.
  (5) Cu exceptia cazului prevazut la art. 433 din Codul fiscal, comisia sau, dupa caz, comisia teritoriala dispune incetarea suspendarii autorizatiei de antrepozit fiscal, in baza referatului emis in acest sens de aceeasi autoritate care a efectuat controlul cu privire la inlaturarea deficientelor inscrise in decizia comisiei sau, dupa caz, a comisiei teritoriale.
  (6) Suspendarea, revocarea, anularea sau expirarea autorizatiei de antrepozit fiscal atrage intreruperea ori incetarea activitatii si, dupa caz, aplicarea sigiliilor pe instalatiile de productie, de catre autoritatea vamala teritoriala. In cazul in care pe fluxul tehnologic exista produse aflate in procesul de productie, acesta se finalizeaza sub supraveghere vamala, urmand ca sigilarea instalatiei sa se realizeze dupa incheierea acestui proces. Prin finalizarea procesului de productie se intelege realizarea produsului finit, asa cum este acesta descris in manualul de procedura, depus la momentul autorizarii antrepozitului fiscal de productie, respectiv la momentul prevazut la pct. 30 alin. (4).
  (7) Antrepozitarii autorizati a caror autorizatie a fost revocata sau anulata pot sa valorifice produsele accizabile inregistrate in stoc, materii prime, semifabricate, produse finite, numai dupa ce anunta in scris autoritatea vamala teritoriala cu privire la virarea accizelor datorate la bugetul de stat, dupa caz.
  (8) Dupa data la care suspendarea sau revocarea autorizatiei de antrepozit fiscal produce efecte, deplasarea produselor accizabile, materii prime sau semifabricate, inregistrate in stoc se efectueaza sub supravegherea autoritatii vamale teritoriale catre alte antrepozite fiscale de productie in vederea procesarii.
  (9) In situatia prevazuta la alin. (8), produsele accizabile sunt insotite de un document comercial care trebuie sa contina aceleasi informatii ca si exemplarul pe suport hartie al documentului administrativ electronic, al carui model este prezentat in anexa nr. 33, mai putin codul de referinta administrativ unic. Documentul comercial se certifica atat de autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi desfasoara activitatea antrepozitarul autorizat destinatar, cat si de autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi desfasoara activitatea expeditorul.
  (10) In cazul revocarii autorizatiei, o noua autorizatie poate fi emisa de autoritatea competenta numai dupa o perioada de cel putin 180 de zile de la data revocarii, respectiv de la data la care decizia de revocare a autorizatiei de antrepozit fiscal produce efecte conform art. 369 alin. (6) din Codul fiscal. In situatia in care antrepozitarul autorizat contesta decizia de revocare la comisie sau la instanta de judecata, la calculul termenului de 180 de zile se au in vedere perioadele in care decizia de revocare a produs efecte.
  (11) Cererea de renuntare la un antrepozit fiscal, in care se mentioneaza motivele avute in vedere, se depune la autoritatea vamala teritoriala. Aceasta autoritate are obligatia de a verifica daca la data depunerii cererii antrepozitarul autorizat detine stocuri de produse accizabile si daca au fost respectate prevederile legale in domeniul accizelor. Dupa verificare, cererea de renuntare insotita de actul de verificare se transmit comisiei sau, dupa caz, comisiei teritoriale, care procedeaza la revocarea autorizatiei.
  (12) Termenul de 180 de zile prevazut la alin. (10) nu se aplica operatorilor economici care au renuntat la o autorizatie de antrepozitar potrivit alin. (11) si care doresc o noua autorizare, cu conditia ca acestia sa fi respectat prevederile legale in domeniul accizelor. Termenul de 180 de zile prevazut la alin. (10) nu se aplica nici antrepozitarilor autorizati, daca revocarea autorizatiei de antrepozit fiscal detinute a intervenit ca o consecinta a aplicarii prevederilor art. 369 alin. (11) din Codul fiscal.
  (13) Cererea de renuntare la autorizatia emisa pentru un antrepozit fiscal, dupa ce comisia sau, dupa caz, comisia teritoriala a decis revocarea sau anularea autorizatiei din alte motive, nu produce efecte juridice pe perioada in care decizia de revocare ori de anulare, dupa caz, se afla in procedura prevazuta de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
  (14) Atunci cand renuntarea la autorizatia de antrepozit fiscal intervine ca urmare a unei operatiuni de fuziune a antrepozitarului autorizat cu un alt operator economic sau de divizare totala ori partiala a activitatii, antrepozitarul autorizat anunta acest fapt la autoritatea vamala teritoriala cu cel putin 60 de zile inainte de data efectuarii operatiunii si solicita revocarea autorizatiei de antrepozitar pe care o detine.
  (15) In cazul prevazut la alin. (14), in situatia in care se intentioneaza continuarea aceleiasi activitati cu produse accizabile in regim suspensiv de accize si in aceleasi conditii, antrepozitarul autorizat impreuna cu antrepozitarul autorizat propus pot solicita ca revocarea autorizatiei de antrepozitar sa produca efecte concomitent cu data la care produce efecte noua autorizatie.
  SECTIUNEA a 10-a
  Destinatarul inregistrat
  SUBSECTIUNEA 1
  Reguli generale
  41. (1) Emiterea autorizatiei de destinatar inregistrat prevazuta la art. 370 alin. (1) din Codul fiscal intra in competenta comisiei prevazute la art. 359 alin. (1) din Codul fiscal. Destinatarul inregistrat este persoana prevazuta la art. 336 pct. 8 din Codul fiscal.
  (2) Autorizarea destinatarului inregistrat care primeste doar ocazional produse accizabile care se deplaseaza in regim suspensiv de accize, prevazut la art. 371 alin (2) din Codul fiscal, intra in competenta autoritatii vamale teritoriale.
  SUBSECTIUNEA a 2-a
  Cererea de autorizare ca destinatar inregistrat
  42. (1) In vederea obtinerii autorizatiei prevazute la art. 371 alin. (1) din Codul fiscal, persoana care intentioneaza sa fie destinatar inregistrat trebuie sa depuna o cerere la autoritatea vamala teritoriala.
  (2) Cererea se intocmeste potrivit modelului din anexa nr. 18, care face parte integranta din prezentele norme metodologice, si este insotita de documentele mentionate in cuprinsul acesteia.
  (3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2), autorizarea ca destinatar inregistrat a operatorului economic care detine autorizatie de utilizator final se realizeaza in baza cererii depuse in acest scop la autoritatea fiscala centrala - directia de specialitate care asigura secretariatul comisiei. Cererea se depune exclusiv pentru tipurile si cantitatile de produse accizabile inscrise in autorizatia de utilizator final si este insotita de urmatoarele documente:
  a) certificatul de inregistrare la oficiul registrului comertului;
  b) copie de pe autorizatia de utilizator final detinuta de solicitant, valabila la data depunerii cererii;
  c) copie de pe contractele incheiate cu antrepozitarii autorizati din statele membre de expediere si codurile de acciza ale acestora;
  d) declaratia pe propria raspundere privind locurile unde urmeaza a fi primite produsele si scopul pentru care sunt achizitionate;
  e) denumirea produsului, incadrarea tarifara (codul NC) si incadrarea in nomenclatorul codurilor de produse accizabile.
  (4) In aplicarea art. 371 alin. (2) din Codul fiscal, persoana care intentioneaza sa primeasca doar ocazional produse accizabile, de la un singur expeditor, care se deplaseaza din alt stat membru in regim suspensiv de accize, depune la autoritatea vamala teritoriala cererea prevazuta la alin. (2) in care inscrie denumirea expeditorului si cantitatea-limita de produse accizabile pe care intentioneaza sa o primeasca, stabilita de comun acord cu expeditorul.
  SUBSECTIUNEA a 3-a
  Conditii de autorizare ca destinatar inregistrat
  43. (1) In sensul art. 372 alin. (1) din Codul fiscal, locul in care destinatarul inregistrat realizeaza receptia produselor accizabile deplasate in regim suspensiv de accize din alte state membre poate sa reprezinte sediul social, in masura in care acesta indeplineste conditiile pentru receptia fizica a respectivelor produse, sau un punct de lucru pentru receptia produselor accizabile inregistrat la oficiul registrului comertului in conditiile prevazute la alin. (2).
  (2) Locurile declarate de catre destinatarul inregistrat, altele decat sediul social, nu reprezinta locuri de livrare directa in sensul art. 401 alin. (3) din Codul fiscal. Totusi, in vederea deplasarii in regim suspensiv de la plata accizelor a produselor accizabile catre oricare dintre punctele de lucru declarate, exclusiv in scopul realizarii supravegherii fiscale, se utilizeaza optiunea de livrare directa, operata informatic in programul NSEA Autorizari.
  (3) In cazul in care destinatarul inregistrat doreste sa primeasca produse accizabile in regim suspensiv de la plata accizelor in locuri de livrare directa se aplica prevederile pct. 124.
  (4) Destinatarul inregistrat care primeste doar ocazional produse accizabile care se deplaseaza in regim suspensiv de accize, conform prevederilor art. 372 alin. (2) din Codul fiscal, nu poate utiliza optiunea de livrare directa.
  (5) In aplicarea art. 372 alin. (4), autoritatea vamala teritoriala verifica realitatea si exactitatea informatiilor si a documentelor depuse de persoana care intentioneaza sa obtina calitatea de destinatar inregistrat.
  (6) Autoritatea vamala teritoriala poate sa solicite persoanei care intentioneaza sa fie destinatar inregistrat orice informatie si documente pe care le considera necesare, dupa caz, cu privire la:
  a) identitatea acesteia;
  b) amplasarea si capacitatea maxima de depozitare a locurilor unde se receptioneaza produsele accizabile;
  c) tipurile de produse accizabile, identificate prin incadrarea in nomenclatorul codurilor de produse accizabile ce urmeaza a fi receptionate in fiecare locatie;
  d) capacitatea acesteia de a asigura garantia conform prevederilor pct. 8 alin. (20) si (21).
  (7) Destinatarii inregistrati care primesc produse energetice in vrac potrivit pct. 14 alin. (1) trebuie sa faca dovada detinerii, sub orice forma, de rezervoare fixe, standardizate, calibrate de Biroul Roman de Metrologie Legala, in care urmeaza a fi receptionate produsele energetice.
  (8) In actiunea de verificare, autoritatea vamala teritoriala poate solicita sprijinul organelor cu atributii de control pentru furnizarea unor elemente de preinvestigare in ceea ce priveste indeplinirea conditiilor de autorizare a fiecarui solicitant.
  SUBSECTIUNEA a 4-a
  Autorizarea ca destinatar inregistrat
  44. (1) In aplicarea prevederilor art. 373 alin. (1) din Codul fiscal, in situatia in care autorizatia se emite de catre comisie, cu exceptia situatiei prevazute la pct. 42 alin. (3), in termen de 30 de zile de la depunerea de catre solicitant a documentatiei complete, potrivit pct. 42 alin. (2) si, dupa caz, pct. 43 alin. (6), autoritatea vamala teritoriala transmite cererea, insotita de documentatia completa si de un referat care cuprinde propunerea de aprobare a cererii, la autoritatea fiscala centrala - directia de specialitate care asigura secretariatul comisiei. Din cuprinsul referatului trebuie sa rezulte cu claritate faptul ca solicitantul indeplineste conditiile de autorizare.
  (2) Dupa analizarea documentelor depuse de solicitant si a referatului intocmit de autoritatea vamala teritoriala, daca sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 372 din Codul fiscal si la pct. 43, comisia aproba cererea de autorizare ca destinatar inregistrat. In acest caz autorizatia de destinatar inregistrat are termen de valabilitate nelimitat.
  (3) Dupa analizarea documentelor depuse de solicitant potrivit pct. 42 alin. (3), daca sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 372 din Codul fiscal si la pct. 43, comisia aproba cererea de autorizare ca destinatar inregistrat a operatorului care detine autorizatie de utilizator final. In acest caz autorizatia de destinatar inregistrat este valabila atat timp cat este valabila autorizatia de utilizator final. Autoritatea vamala teritoriala care a emis autorizatia de utilizator final are obligatia de a comunica la autoritatea fiscala centrala - directia de specialitate care asigura secretariatul comisiei data de la care valabilitatea autorizatiei de utilizator final inceteaza, in vederea operarii in sistemul informatic.
  (4) In situatiile prevazute la pct. 43 alin. (2) si (3), autorizatia de destinatar inregistrat contine, in aplicatia informatica, optiunea de livrare directa.
  (5) In situatia prevazuta la pct. 41 alin. (2), dupa analizarea documentelor depuse de solicitant, daca sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 372 din Codul fiscal si la pct. 43, autoritatea vamala teritoriala aproba cererea de autorizare ca destinatar inregistrat care primeste doar ocazional produse accizabile, iar perioada de valabilitate a autorizatiei este cea prevazuta la art. 373 alin. (5) din Codul fiscal.
  (6) In situatiile prevazute la alin. (2) si (3), comisia comunica in scris autorizatia de destinatar inregistrat la autoritatea vamala teritoriala, care la randul sau o comunica solicitantului. In situatia prevazuta la alin. (5), autoritatea vamala teritoriala comunica in scris solicitantului decizia de autorizare ca destinatar inregistrat ocazional.
  (7) In aplicarea art. 373 alin. (7) din Codul fiscal, autorizatia de destinatar inregistrat se modifica din oficiu de catre autoritatea competenta emitenta, in cazul in care se constata ca in cuprinsul acesteia exista erori materiale. In acest caz termenul de incepere a valabilitatii autorizatiei de destinatar inregistrat modificate ramane cel de incepere a valabilitatii autorizatiei emise initial.
  (8) In aplicarea art. 373 alin. (8) din Codul fiscal, in situatia in care intervin modificari fata de datele inscrise in autorizatie, destinatarul inregistrat solicita modificarea autorizatiei prin depunerea la autoritatea vamala teritoriala a unei cereri, cu respectarea urmatoarelor conditii:
  a) pentru fiecare noua locatie proprie in care urmeaza a se realiza primirea produselor accizabile, cererea trebuie insotita de dovada dreptului de detinere sub orice forma legala a spatiului si de certificatul constatator care dovedeste inscrierea la oficiul registrului comertului ca punct de lucru;
  b) in cazul modificarii datelor de identificare ale destinatarului inregistrat, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii modificarii, acesta trebuie sa depuna pe langa cerere si actul aditional/hotararea asociatilor, certificatul de inscriere de mentiuni la oficiul registrului comertului si, dupa caz, cazierele judiciare ale administratorilor si certificatul de inregistrare la oficiul registrului comertului;
  c) daca modificarile care intervin se refera la tipul si cantitatea produselor accizabile, cererea trebuie depusa cu cel putin 60 de zile inainte de receptia produselor, fiind insotita de lista produselor accizabile, indicandu-se codul NC, codul de incadrare in nomenclatorul codurilor de produse accizabile, precum si cantitatea medie lunara estimata a fi receptionata pe parcursul unui an.
  (9) Autoritatea vamala teritoriala efectueaza verificari si, cu exceptia situatiei prevazute la pct. 42 alin. (4), transmite documentatia autoritatii fiscale centrale - directia de specialitate care asigura secretariatul comisiei, impreuna cu un referat care cuprinde fie propunerea de aprobare, fie propunerea de respingere a cererii de completare a autorizatiei de destinatar inregistrat.
  (10) Competenta de modificare a autorizatiei revine comisiei sau autoritatii vamale teritoriale, in situatia prevazuta la pct. 42 alin. (4). Autorizatia de destinatar inregistrat modificata ca urmare a prevederilor alin. (8) este valabila de la data emiterii acesteia.
  (11) Produsele accizabile primite in regim suspensiv de accize de catre destinatarul inregistrat sunt insotite de exemplarul pe suport hartie al documentului administrativ electronic, conform pct. 126 alin. (7).
  (12) In cazul pierderii autorizatiei de destinatar inregistrat, titularul autorizatiei anunta pierderea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a. In baza documentului care atesta ca anuntul referitor la pierdere a fost inaintat spre publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, autoritatea emitenta a autorizatiei elibereaza, la cerere, un duplicat al acesteia.
  SUBSECTIUNEA a 5-a
  Respingerea cererii de autorizare ca destinatar inregistrat
  45. (1) In aplicarea art. 374 alin. (1) din Codul fiscal, in situatia in care autorizatia se emite de catre comisie, cu exceptia situatiei prevazute la pct. 42 alin. (3), daca in termen de 30 de zile de la depunerea documentatiei complete, potrivit pct. 42 alin. (2) si, dupa caz, pct. 43 alin. (6), autoritatea vamala teritoriala constata ca operatorul economic solicitant nu indeplineste conditiile pentru a fi propus in vederea autorizarii de catre comisie, aceasta intocmeste un referat prin care propune respingerea cererii de autorizare, care contine motivele ce au condus la luarea acestei decizii, pe care il transmite la autoritatea fiscala centrala - directia de specialitate care asigura secretariatul comisiei.
  (2) Dupa analizarea documentelor depuse de solicitant si a referatului intocmit de autoritatea vamala teritoriala prevazut la alin. (1), daca nu sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 372 din Codul fiscal si la pct. 43, comisia respinge cererea de autorizare ca destinatar inregistrat.
  (3) In situatia prevazuta la pct. 42 alin. (3), dupa analizarea documentelor depuse de solicitant, daca nu sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 372 din Codul fiscal si la pct. 43, comisia respinge cererea de autorizare ca destinatar inregistrat a operatorului care detine autorizatie de utilizator final.
  (4) In situatia prevazuta la pct. 41 alin. (2), dupa analizarea documentelor depuse de solicitant, daca nu sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 372 din Codul fiscal si la pct. 43, autoritatea vamala teritoriala respinge cererea de autorizare ca destinatar inregistrat care primeste doar ocazional produse accizabile.
  SUBSECTIUNEA a 6-a
  Obligatiile destinatarului inregistrat
  46. (1) In aplicarea prevederilor art. 375 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, destinatarul inregistrat prevazut la pct. 41 alin. (1) este obligat sa garanteze plata accizelor conform prevederilor de la pct. 8 alin. (20), iar destinatarul inregistrat care primeste doar ocazional produse accizabile prevazut la pct. 41 alin. (2) este obligat sa garanteze plata accizelor conform prevederilor de la pct. 8 alin. (21).
  (2) In aplicarea prevederilor art. 375 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal, destinatarul inregistrat depune la autoritatea vamala teritoriala in raza careia de competenta isi are sediul social o situatie lunara centralizatoare a achizitiilor si livrarilor de produse accizabile. Situatia se intocmeste potrivit modelului prevazut in anexa nr. 19, care face parte integranta din prezentele norme metodologice, si se depune on-line pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei la care se refera. Instructiunile pentru utilizarea aplicatiei informatice sunt publicate pe pagina de web a autoritatii vamale centrale.
  (3) In aplicarea prevederilor art. 375 alin. (2) din Codul fiscal, destinatarul inregistrat are obligatia sa respecte prevederile pct. 44 alin. (8).
  SECTIUNEA a 11-a
  Expeditorul inregistrat
  SUBSECTIUNEA 1
  Reguli generale
  47. (1) Emiterea autorizatiei de expeditor inregistrat prevazuta la art. 378 din Codul fiscal intra in competenta comisiei. Expeditorul inregistrat este persoana prevazuta la art. 336 pct. 9 din Codul fiscal.
  (2) Intra sub incidenta prevederilor art. 378 din Codul fiscal si antrepozitarii autorizati care intentioneaza sa expedieze in regim suspensiv de accize, de la locul de import la antrepozitul fiscal pe care il detin, produsele accizabile provenite din operatiuni proprii de import.
  SUBSECTIUNEA a 2-a
  Cererea de autorizare ca expeditor inregistrat
  48. (1) In vederea obtinerii autorizatiei prevazute la art. 379 alin. (1) din Codul fiscal, persoana care intentioneaza sa fie autorizata in calitate de expeditor inregistrat trebuie sa depuna o cerere la autoritatea vamala teritoriala.
  (2) Cererea se intocmeste potrivit modelului din anexa nr. 20, care face parte integranta din prezentele norme metodologice, si este insotita de documentele mentionate in cuprinsul acesteia.
  (3) Antrepozitarii autorizati prevazuti la pct. 47 alin. (2) anexeaza la cererea mentionata la alin. (1) numai urmatoarele documente:
  a) declaratia pe propria raspundere cu privire la birourile vamale de intrare prin care produsele accizabile intra pe teritoriul Uniunii Europene;
  b) lista produselor accizabile ce urmeaza a fi importate, codul NC, codul din Nomenclatorul codurilor de produse accizabile si cantitatea estimata a fi expediata pe parcursul unui an;
  c) declaratie privind forma de constituire a garantiei pentru plata accizelor.
  SUBSECTIUNEA a 3-a
  Conditii de autorizare ca expeditor inregistrat
  49. In aplicarea prevederilor art. 380 lit. a) din Codul fiscal, persoana care intentioneaza sa obtina calitatea de expeditor inregistrat trebuie sa depuna documentele care sunt mentionate in cuprinsul cererii prevazute la pct. 48.
  SUBSECTIUNEA a 4-a
  Autorizarea ca expeditor inregistrat
  50. (1) In aplicarea art. 381 alin. (1) din Codul fiscal, in termen de 15 zile de la data depunerii de catre solicitant a documentatiei complete potrivit pct. 49, autoritatea vamala teritoriala transmite cererea prevazuta la pct. 48 alin. (2), insotita de documentatia aferenta si de un referat care cuprinde propunerea de aprobare a cererii de autorizare, la autoritatea fiscala centrala - directia de specialitate care asigura secretariatul comisiei. Din cuprinsul referatului trebuie sa rezulte cu claritate faptul ca solicitantul indeplineste conditiile de autorizare.
  (2) Dupa analizarea referatului intocmit de autoritatea vamala teritoriala si a documentelor depuse de solicitant, daca sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 380 din Codul fiscal si la pct. 49, comisia aproba cererea de autorizare ca expeditor inregistrat. Autorizatia de expeditor inregistrat are termen de valabilitate nelimitat.
  (3) In aplicarea art. 381 alin. (6) din Codul fiscal, autorizatia de expeditor inregistrat se modifica din oficiu de catre comisie, in cazul in care se constata ca in cuprinsul acesteia exista erori materiale. In acest caz termenul de incepere a valabilitatii autorizatiei modificate de expeditor inregistrat ramane cel de incepere a valabilitatii autorizatiei emise initial.
  (4) In aplicarea prevederilor art. 381 alin. (7) din Codul fiscal, in situatia in care intervin modificari fata de datele inscrise in autorizatie, expeditorii inregistrati solicita modificarea autorizatiei la autoritatea fiscala centrala - directia de specialitate care asigura secretariatul comisiei prin depunerea unei cereri, astfel:
  a) pentru un nou loc de import, cererea trebuie depusa cu cel putin 15 zile inainte de punerea in libera circulatie a produselor;
  b) daca se modifica datele de identificare ale expeditorului inregistrat, cererea trebuie depusa in termen de 30 de zile de la data inregistrarii modificarii, insotita de actul aditional/hotararea asociatilor, certificatul de inscriere de mentiuni la oficiul registrului comertului si, dupa caz, cazierele judiciare ale administratorilor si certificatul de inregistrare la oficiul registrului comertului;
  c) daca se modifica tipul produselor accizabile, cererea trebuie depusa cu cel putin 30 de zile inainte de punerea in libera circulatie a produselor.
  (5) Competenta de modificare a autorizatiei revine comisiei. Autorizatia de expeditor inregistrat modificata conform prevederilor alin. (4) este valabila de la data emiterii acesteia.
  (6) In cazul pierderii autorizatiei de expeditor inregistrat, titularul autorizatiei anunta pierderea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a.
  (7) In baza documentului care atesta ca anuntul referitor la pierdere a fost inaintat spre publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, autoritatea emitenta a autorizatiei elibereaza, la cerere, un duplicat al acesteia.
  SUBSECTIUNEA a 5-a
  Respingerea cererii de autorizare ca expeditor inregistrat
  51. (1) In aplicarea art. 382 alin. (1) din Codul fiscal, daca in termen de 15 de zile de la depunerea documentatiei complete potrivit pct. 48, autoritatea vamala teritoriala constata ca operatorul economic solicitant nu indeplineste conditiile pentru a fi propus in vederea autorizarii de catre comisie, aceasta intocmeste un referat prin care propune respingerea cererii de autorizare, care contine motivele ce au condus la luarea acestei decizii, pe care il transmite la autoritatea fiscala centrala - directia de specialitate care asigura secretariatul comisiei.
  (2) Dupa analizarea documentelor depuse de solicitant si a referatului intocmit de autoritatea vamala teritoriala prevazut la alin. (1), daca nu sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 380 din Codul fiscal si la pct. 49, comisia respinge cererea de autorizare ca expeditor inregistrat.
  SUBSECTIUNEA a 6-a
  Obligatiile expeditorului inregistrat
  52. (1) In aplicarea prevederilor art. 383 alin. (1), expeditorul inregistrat este obligat sa garanteze plata accizelor conform prevederilor de la pct. 8 alin. (17).
  (2) In aplicarea art. 383 alin. (2) din Codul fiscal, expeditorul inregistrat are obligatia sa respecte prevederile pct. 50 alin. (4).
  (3) In aplicarea art. 383 alin. (3) din Codul fiscal, expeditorul inregistrat depune la autoritatea vamala teritoriala in raza careia de competenta isi are sediul social o situatie lunara centralizatoare a achizitiilor si livrarilor de produse accizabile. Situatia se intocmeste potrivit modelului prevazut in anexa nr. 21, care face parte integranta din prezentele norme metodologice, si se depune on-line pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei la care se refera. Instructiunile pentru utilizarea aplicatiei informatice sunt publicate pe pagina de web a autoritatii vamale centrale.
  SECTIUNEA a 12-a
  Importatorul autorizat
  SUBSECTIUNEA 1
  Reguli generale
  53. Emiterea autorizatiei de importator autorizat intra in competenta comisiei. Importatorul autorizat este persoana prevazuta la art. 336 pct. 13 din Codul fiscal.
  SUBSECTIUNEA a 2-a
  Cererea de autorizare ca importator autorizat
  54. (1) In vederea obtinerii autorizatiei prevazute la art. 387 alin. (1) din Codul fiscal, persoana care intentioneaza sa fie autorizata in calitate de importator autorizat trebuie sa depuna o cerere la autoritatea vamala teritoriala.
  (2) Cererea se intocmeste potrivit modelului din anexa nr. 20 si este insotita de documentele mentionate in cuprinsul acesteia.
  SUBSECTIUNEA a 3-a
  Conditii de autorizare ca importator autorizat
  55. In aplicarea prevederilor art. 388 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, persoana care intentioneaza sa obtina calitatea de importator autorizat trebuie sa depuna documentele care sunt mentionate in cuprinsul cererii prevazute la pct. 54.
  SUBSECTIUNEA a 4-a
  Autorizarea ca importator autorizat
  56. (1) In aplicarea art. 389 alin. (1) din Codul fiscal, in termen de 15 zile de la data depunerii de catre solicitant a documentatiei complete, autoritatea vamala teritoriala transmite cererea prevazuta la pct. 54 alin. (1), insotita de documentatia aferenta si de un referat care cuprinde propunerea de aprobare a cererii, la autoritatea fiscala centrala - directia de specialitate care asigura secretariatul comisiei. Din cuprinsul referatului trebuie sa rezulte cu claritate faptul ca solicitantul indeplineste conditiile de autorizare.
  (2) Dupa analizarea referatului intocmit de autoritatea vamala teritoriala si a documentelor depuse de solicitant, daca sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 388 din Codul fiscal si la pct. 55, comisia aproba cererea de autorizare ca importator autorizat. Autorizatia de importator autorizat are termen de valabilitate nelimitat.
  (3) In aplicarea art. 389 alin. (6) din Codul fiscal, autorizatia de importator autorizat se modifica din oficiu de catre comisie, in cazul in care se constata ca in cuprinsul acesteia exista erori materiale. In acest caz termenul de incepere a valabilitatii autorizatiei modificate de importator autorizat ramane cel de incepere a valabilitatii autorizatiei emise initial.
  (4) In aplicarea prevederilor art. 389 alin. (7) din Codul fiscal, in situatia in care intervin modificari fata de datele inscrise in autorizatie, importatorii autorizati solicita modificarea autorizatiei la autoritatea fiscala centrala - directia de specialitate care asigura secretariatul comisiei prin depunerea unei cereri, cu respectarea urmatoarelor conditii:
  a) daca se modifica datele de identificare ale importatorului autorizat, cererea trebuie depusa in termen de 30 de zile de la data inregistrarii modificarii, insotita de actul aditional/hotararea asociatilor, certificatul de inscriere de mentiuni la oficiul registrului comertului si, dupa caz, cazierele judiciare ale administratorilor si certificatul de inregistrare la oficiul registrului comertului;
  b) in situatia in care modificarile care intervin se refera la tipul produselor accizabile, cererea trebuie depusa cu cel putin 60 de zile inainte de realizarea importului.
  (5) Competenta de modificare a autorizatiei revine comisiei. Autorizatia de importator autorizat modificata conform prevederilor alin. (4) este valabila de la data emiterii acesteia.
  (6) In cazul pierderii autorizatiei de importator autorizat, titularul autorizatiei anunta pierderea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a.
  (7) In baza documentului care atesta ca anuntul referitor la pierdere a fost inaintat spre publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, autoritatea emitenta a autorizatiei elibereaza, la cerere, un duplicat al acesteia.
  SUBSECTIUNEA a 5-a
  Respingerea cererii de autorizare ca importator autorizat
  57. (1) In aplicarea art. 390 alin (1) din Codul fiscal, daca in termen de 15 de zile de la depunerea documentatiei complete potrivit pct. 54, autoritatea vamala teritoriala constata ca operatorul economic solicitant nu indeplineste conditiile pentru a fi propus in vederea autorizarii de catre comisie, aceasta intocmeste un referat prin care propune respingerea cererii de autorizare, care contine motivele ce au condus la luarea acestei decizii, pe care il transmite la autoritatea fiscala centrala - directia de specialitate care asigura secretariatul comisiei.
  (2) Dupa analizarea documentelor depuse de solicitant si a referatului intocmit de autoritatea vamala teritoriala prevazut la alin. (1), daca nu sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 388 din Codul fiscal si la pct. 55, comisia respinge cererea de autorizare ca expeditor inregistrat.
  SUBSECTIUNEA a 6-a
  Obligatiile importatorului autorizat
  58. (1) In aplicarea prevederilor art. 391 alin. (1) din Codul fiscal, importatorul autorizat este obligat sa garanteze plata accizelor conform prevederilor pct. 8 alin. (22).
  (2) In aplicarea art. 391 alin. (2) din Codul fiscal, importatorul autorizat are obligatia sa respecte prevederile pct. 56 alin. (4).
  SECTIUNEA a 13-a
  Exceptii de la regimul de accizare pentru produse energetice si energie electrica
  59. (1) In sensul art. 394 alin. (1) din Codul fiscal, nu se datoreaza accize pentru produsele energetice prevazute la art. 355 alin. (1) din Codul fiscal si care nu se regasesc la art. 355 alin. (2) din Codul fiscal, atunci cand sunt livrate operatorilor economici care declara pe propria raspundere ca utilizeaza produsele respective in unul dintre scopurile prevazute la art. 394 alin. (1) pct. 2 lit. a), b) si e) din Codul fiscal.
  (2) Pentru carbunele, cocsul si gazul natural prevazute la art. 355 alin. (3) din Codul fiscal se aplica prevederile pct. 72.
  (3) In aplicarea alin. (1), inainte de fiecare livrare a produselor energetice cumparatorul are obligatia sa transmita furnizorului de produse energetice din Romania o declaratie pe propria raspundere, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 22, care face parte integranta din prezentele norme metodologice.
  60. (1) Pentru produsele energetice prevazute la art. 355 alin. (2) din Codul fiscal nu se datoreaza accize atunci cand sunt livrate operatorilor economici care detin autorizatii de utilizator final pentru utilizarea produselor respective in unul dintre scopurile prevazute la art. 394 alin. (1) pct. 2 lit. a), b) si e) din Codul fiscal.
  (2) Prevederile alin. (1) cu privire la detinerea autorizatiei de utilizator final nu se aplica:
  a) produselor energetice prevazute la art. 355 alin. (2) lit. i) din Codul fiscal care nu sunt destinate a fi utilizate, puse in vanzare ori utilizate drept combustibil pentru motor sau combustibil pentru incalzire;
  b) produselor energetice prevazute la art. 355 alin. (2) din Codul fiscal care sunt prezentate in ambalaje destinate comercializarii cu amanuntul.
  (3) Operatorii economici care achizitioneaza produse energetice prevazute la art. 355 alin. (2) lit. i) din Codul fiscal ce nu sunt destinate a fi utilizate, puse in vanzare ori utilizate drept combustibil pentru motor sau combustibil pentru incalzire, notifica acest fapt autoritatii vamale teritoriale.
  (4) Notificarea prevazuta la alin. (3) se intocmeste potrivit modelului din anexa nr. 23, care face parte integranta din prezentele norme metodologice.
  (5) In termen de 5 zile lucratoare de la transmiterea notificarii, autoritatea vamala teritoriala inregistreaza notificarea in registrul special creat in acest scop la nivelul autoritatii vamale competente, daca au fost prezentate documentele prevazute in notificare.
  (6) Exceptarea de regimul de accizare pentru produsele energetice prevazute la art. 355 alin. (2) lit. i) din Codul fiscal supuse notificarii, produce efecte de la data inregistrarii in registrul prevazut la alin. (5). Data inregistrarii se inscrie pe notificare. Termenul de valabilitate al notificarii este de un an de la data inregistrarii.
  (7) Operatorii economici au obligatia de a transmite furnizorului o copie a notificarii inregistrate la autoritatea vamala teritoriala potrivit alin. (5). Transmiterea notificarii nu este necesara atunci cand produsele respective provin din achizitii intracomunitare proprii sau din operatiuni proprii de import.
  (8) Cantitatile de produse energetice prevazute la art. 355 alin. (2) lit. i) din Codul fiscal inscrise in notificare pentru care nu se datoreaza accize, se obtin prin estimare, pe baza datelor determinate in functie de perioada de utilizare a acestora si de parametrii tehnici ai instalatiilor pe o perioada de un an. Cantitatile de produse energetice inscrise in notificare pot fi suplimentate in situatii bine justificate, in cadrul termenului de valabilitate a notificarii.
  61. (1) Operatorii economici care detin autorizatii de utilizator final potrivit pct. 60 alin. (1) beneficiaza de exceptare de la regimul de accizare atunci cand produsele energetice prevazute la art. 355 alin. (2) din Codul fiscal sunt achizitionate de la un antrepozit fiscal, de la un destinatar inregistrat, provin din achizitii intracomunitare proprii sau din operatiuni proprii de import.
  (2) In situatia prevazuta la alin. (1), destinatarul inregistrat are dreptul sa livreze produsele energetice in exceptare de la regimul de accizare numai daca detine autorizatie de utilizator final exclusiv pentru livrarile catre operatorii economici autorizati in calitate de utilizatori finali potrivit pct. 60 alin. (1). Calitatea de utilizator final exclusiv pentru livrarile catre alti utilizatori finali permite destinatarului inregistrat sa efectueze livrari in exceptare de la regimul de accizare catre alti utilizatori finali, dar nu ii da dreptul de a le utiliza el insusi in exceptare de la regimul de accizare.
  (3) In situatia prevazuta la alin. (2), produsele energetice prevazute la art. 355 alin. (2) din Codul fiscal transportate in vrac conform pct. 15 alin. (1), se livreaza catre un singur utilizator final direct, utilizand optiunea de livrare directa prevazuta la art. 401 alin. (3) din Codul fiscal.
  (4) Atunci cand produsele energetice prevazute la art. 355 alin. (2) din Codul fiscal utilizate de operatorul economic care detine autorizatie de utilizator final provin din achizitii intracomunitare proprii, acesta trebuie sa detina si calitatea de destinatar inregistrat.
  (5) Autorizatiile de utilizator final se elibereaza de autoritatea vamala teritoriala, la cererea scrisa a operatorilor economici.
  (6) Cererea pentru obtinerea autorizatiei de utilizator final se intocmeste conform modelului din anexa nr. 24, care face parte integranta din prezentele norme metodologice, si este insotita de documentele prevazute in aceasta.
  (7) In termen de 30 de zile de la inregistrarea cererii, autoritatea vamala teritoriala elibereaza autorizatia de utilizator final, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 25, care face parte integranta din prezentele norme metodologice, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
  a) au fost prezentate documentele prevazute in cerere;
  b) administratorul solicitantului nu are inscrise fapte de natura celor prevazute la alin. 364 alin. (1) lit. d) in cazierul judiciar;
  c) solicitantul detine, sub orice forma legala, utilajele, terenurile si cladirile;
  (8) Autoritatea vamala teritoriala atribuie si inscrie pe autorizatia de utilizator final un cod de utilizator, modelul autorizatiei fiind prevazut in anexa nr. 25.
  (9) Dupa emiterea autorizatiei de utilizator final, autoritatea vamala teritoriala transmite, la cerere, o copie a acestei autorizatii operatorului economic care furnizeaza produsele energetice in regim de exceptare de accize.
  (10) Eliberarea autorizatiei de utilizator final este conditionata de prezentarea de catre operatorul economic solicitant a dovezii privind constituirea unei garantii in favoarea autoritatii fiscale teritoriale, dupa cum urmeaza:
  a) pentru produsele energetice prevazute la art. 355 alin. (3) lit. a)-e) si g) din Codul fiscal, nivelul garantiei ce trebuie constituite reprezinta 50% din valoarea accizelor aferente cantitatilor de produse energetice inscrise in autorizatia de utilizator final;
  b) pentru produsele energetice prevazute la art. 355 alin. (2) din Codul fiscal, altele decat cele de la alin. (3) de la acelasi articol, nivelul garantiei ce trebuie constituite reprezinta o suma echivalenta cu 50% din valoarea obtinuta prin aplicarea nivelului accizelor prevazut la nr. crt. 12 din anexa nr. 1 de la titlul VIII din Codul fiscal, asupra cantitatilor de produse energetice inscrise in autorizatia de utilizator final;
  (11) Garantia stabilita in conformitate cu prevederile alin. (10) se reduce dupa cum urmeaza:
  a) cu 50%, in cazul in care operatorul economic si-a desfasurat activitatea in calitate de utilizator final de produse energetice in ultimii 2 ani consecutivi, fara incalcarea legislatiei fiscale in domeniul accizelor;
  b) cu 75%, in cazul in care operatorul economic si-a desfasurat activitatea in calitate de utilizator final de produse energetice in ultimii 3 ani consecutivi, fara incalcarea legislatiei fiscale in domeniul accizelor;
  c) cu 100%, in cazul in care operatorul economic si-a desfasurat activitatea in calitate de utilizator final de produse energetice in ultimii 4 ani consecutivi, fara incalcarea legislatiei fiscale in domeniul accizelor;
  (12) Garantia se constituie sub forma de depozit in numerar si/sau de garantii personale, cu respectarea prevederilor pct. 8.
  (13) Garantia poate fi deblocata, total sau partial, la solicitarea operatorului economic, cu viza autoritatii fiscale teritoriale, pe masura ce operatorul economic face dovada utilizarii produselor energetice in scopul pentru care acestea au fost achizitionate.
  (14) Garantia se executa atunci cand se constata ca produsele energetice achizitionate in regim de exceptare de la regimul de accizare au fost folosite in alt scop decat cel exceptat, si contravaloarea accizelor aferente acestor produse nu a fost platita potrivit art. 345 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal.
  (15) In situatia prevazuta la alin. (4) garantia prevazuta la alin. (10) acopera si garantia aferenta calitatii de destinatar inregistrat.
  (16) Termenul de valabilitate a autorizatiei de utilizator final este de un an de la data emiterii. Cantitatea de produse energetice inscrisa in autorizatia de utilizator final poate fi suplimentata in situatii bine justificate, in cadrul aceleiasi perioade de valabilitate a autorizatiei.
  62. (1) Detinatorii autorizatiilor de utilizator final prevazuti la pct. 60 alin. (1) au obligatia de a instiinta autoritatea vamala teritoriala despre orice modificare pe care intentioneaza sa o aduca asupra datelor in baza carora a fost emisa autorizatia de utilizator final, cu minimum 5 zile lucratoare inainte de producerea respectivei modificari.
  (2) In cazul modificarilor care se inregistreaza la oficiul registrului comertului, operatorul economic are obligatia de a instiinta autoritatea vamala teritoriala, in termen de 30 de zile de la data emiterii documentului care atesta modificarea si sa prezinte o copie de pe acest document.
  63. Operatorii economici care detin autorizatii de utilizator final au obligatia de a transmite on-line autoritatii vamale teritoriale emitente a autorizatiei, lunar, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se face raportarea, o situatie privind achizitia si utilizarea produselor energetice, care va cuprinde informatii cu privire la: furnizorul de produse energetice, cantitatea de produse energetice achizitionata, cantitatea utilizata/comercializata, stocul de produse energetice la sfarsitul lunii de raportare, cantitatea de produse finite realizate, cantitatea de produse finite expediate si destinatarul produselor, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 26, care face parte integranta din prezentele norme metodologice. Instructiunile pentru utilizarea aplicatiei informatice sunt publicate pe pagina de web a autoritatii vamale centrale.
  64. (1) Autoritatea vamala teritoriala revoca autorizatia de utilizator final in urmatoarele situatii:
  a) operatorul economic a comis fapte repetate ce constituie contraventii la regimul produselor accizabile, potrivit Codului fiscal;
  b) destinatarii inregistrati prevazuti la pct. 61 alin. (2), care detin autorizatie de utilizator final exclusiv pentru livrarile catre operatorii economici autorizati in calitate de utilizatori finali, nu fac dovada livrarii efective a produselor energetice catre utilizatorii finali prevazuti la pct. 60 alin. (1);
  c) operatorul economic a utilizat produsul energetic achizitionat altfel decat in scopul pentru care a obtinut autorizatie de utilizator final;
  d) asupra datelor in baza carora a fost emisa autorizatia de utilizator final au intervenit modificari care nu au fost comunicate potrivit pct. 62;
  e) utilizatorul final inregistreaza obligatii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, in sensul art. 157 din Codul de procedura fiscala, mai vechi de 60 de zile fata de termenul legal de plata.
  (2) Decizia de revocare a autorizatiei de utilizator final se comunica detinatorului si produce efecte de la data comunicarii sau de la o alta data cuprinsa in aceasta.
  65. (1) Autoritatea vamala teritoriala poate anula autorizatia de utilizator final atunci cand i-au fost oferite la autorizare informatii inexacte sau incomplete in legatura cu scopul pentru care operatorul economic a solicitat autorizatia de utilizator final.
  (2) Decizia de anulare a autorizatiei de utilizator final se comunica detinatorului si produce efecte incepand de la data emiterii autorizatiei.
  66. (1) Operatorul economic poate contesta decizia de revocare sau de anulare a autorizatiei de utilizator final, potrivit legislatiei in vigoare.
  (2) Contestarea deciziei de revocare sau de anulare a autorizatiei de utilizator final nu suspenda efectele juridice ale acestei decizii pe perioada solutionarii contestatiei in procedura administrativa.
  (3) O noua autorizatie de utilizator final va putea fi obtinuta dupa 6 luni de la data revocarii sau anularii autorizatiei.
  (4) Stocurile de produse energetice inregistrate la data revocarii sau anularii autorizatiei de utilizator final pot fi valorificate sub supravegherea autoritatii vamale teritoriale.
  67. Autoritatile vamale teritoriale tin evidenta operatorilor economici prevazuti la pct. 60 alin. (1) prin inscrierea acestora in registre speciale si asigura publicarea pe pagina web a autoritatii vamale a listei operatorilor economici autorizati in calitate de utilizatori finali, lista care se actualizeaza pana la data de 15 a fiecarei luni.
  68. In aplicarea art. 394 alin. (1) pct. 2 lit. d) din Codul fiscal, prin costul unui produs se intelege suma tuturor achizitiilor de bunuri si servicii la care se adauga cheltuielile de personal si consumul de capital fix la nivelul unei activitati, asa cum este definita la pct. 1 alin. (4)-(6). Acest cost este calculat ca un cost mediu pe unitate. In intelesul prezentelor norme metodologice, prin costul energiei electrice se intelege valoarea reala de cumparare a energiei electrice sau costul de productie al energiei electrice, daca este produsa in intreprindere.
  69. In sensul art. 394 alin. (1) pct. 2 lit. b) din Codul fiscal, cu titlu de exemplu, se considera utilizare duala a produselor energetice:
  a) carbunele, cocsul si gazul natural utilizate ca reductant chimic in procesul de productie a fierului, zincului si a altor metale neferoase;
  b) cocsul utilizat in furnalele cu arc electric pentru a regla activitatea oxigenului in procesul de topire a otelului;
  c) carbunele si cocsul utilizate in procesul de recarburare a fierului si otelului;
  d) gazul utilizat pentru a mentine sau a creste continutul de carbon al metalelor in timpul tratamentelor termice;
  e) gazul natural utilizat drept reductant in sistemele pentru controlul emisiilor;
  f) cocsul utilizat ca o sursa de dioxid de carbon in procesul de productie a carbonatului de sodiu;
  g) acetilena utilizata prin ardere pentru taierea/lipirea metalelor.
  h) carbunele utilizat drept combustibil in procesul de productie al zaharului concomitent cu utilizarea dioxidului de carbon generat prin arderea carbunelui, in scopul realizarii aceluiasi proces de productie, astfel cum rezulta din decizia Curtii de Justitie Europene in Cauza C-426/12.
  70. In sensul art. 394 alin. (1) pct. 2, lit. c) din Codul fiscal, prin procese metalurgice se intelege acele procese industriale de transformare a materiilor prime naturale si/sau artificiale, dupa caz, in produse finite sau semifabricate care se incadreaza in nomenclatura CAEN la sectiunea C "Industria prelucratoare", diviziunea 24 "Prelucrarea metalelor de baza", in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.893/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activitatilor economice NACE a doua revizuire si de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3.037/90 al Consiliului, precum si a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 393 din 30 decembrie 2006.
  71. In sensul art. 394 alin. (1) pct. 2. lit. e) din Codul fiscal, prin procese mineralogice se intelege procesele clasificate in nomenclatura CAEN la sectiunea C "Industria prelucratoare", diviziunea 23 "Fabricarea altor produse minerale nemetalice", in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.893/2006 al Parlamentului European si al Consiliului.
  72. (1) Pentru produsele energetice reprezentand carbune, cocs, gaz natural si pentru energia electrica, prevazute la art. 355 alin. (3) si, respectiv la art. 358 alin. (1) din Codul fiscal, care urmeaza a fi utilizate in scopurile exceptate de la plata accizelor, operatorii economici utilizatori notifica acest fapt autoritatii vamale teritoriale. Notificarea se intocmeste potrivit modelului prevazut in anexa nr. 23.
  (2) In termen de 5 zile lucratoare de la transmiterea notificarii, autoritatea vamala teritoriala inregistreaza notificarea in registrul special creat in acest scop la nivelul autoritatii vamale competente, daca au fost prezentate documentele prevazute in notificare.
  (3) Exceptarea de la plata accizelor pentru produsele energetice supuse notificarii produce efecte de la data inregistrarii in registrul prevazut la alin. (2). Data inregistrarii se inscrie pe notificare. Termenul de valabilitate a notificarii este de un an de la data inregistrarii.
  (4) Operatorul economic utilizator transmite furnizorului o copie a notificarii inregistrate la autoritatea vamala teritoriala. Transmiterea notificarii nu este necesara atunci cand produsele respective provin din achizitii intracomunitare proprii sau din operatiuni proprii de import.
  (5) Cantitatile de carbune, cocs, gaz natural sau energia electrica pentru care nu se datoreaza accize inscrise in notificare se obtin prin estimare, pe baza datelor determinate in functie de perioada de utilizare a acestora si de parametrii tehnici ai instalatiilor pe o perioada de un an. Cantitatile de carbune, cocs, gaz natural sau energia electrica inscrise in notificare pot fi suplimentate in situatii bine justificate, in cadrul termenului de valabilitate a notificarii.
  73. In toate situatiile in care se constata ca produsele energetice si energia electrica, achizitionate in exceptare de la regimul de accizare potrivit art. 394 din Codul fiscal, au fost utilizate altfel decat potrivit scopului declarat, se procedeaza la recuperarea accizelor devenite exigibile potrivit art. 340 alin. (4) din Codul fiscal.
  SECTIUNEA a 14-a
  Scutiri de la plata accizelor
  SUBSECTIUNEA 1
  Scutiri generale
  74. (1) Scutirile de la plata accizelor prevazute la art. 395 alin. (1) din Codul fiscal se acorda direct pe baza certificatului de scutire prevazut la alin. (9) daca beneficiarul achizitioneaza produsele accizabile de la un antrepozit fiscal sau de la un expeditor inregistrat, denumiti in continuare furnizori, cu exceptia situatiilor prevazute la pct. 75-77.
  (2) Beneficiaza de scutire si contractantii fortelor armate apartinand oricarui stat parte la Tratatul Atlanticului de Nord, asa cum sunt definiti in Acordul dintre partile la tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul fortelor lor, incheiat la Londra la 19 iunie 1951, precum si Ministerul Apararii Nationale cand achizitioneaza produse accizabile pentru/sau in numele fortelor NATO.
  (3) Certificatul de scutire se intocmeste de catre beneficiarul scutirii si se certifica de autoritatea competenta a statului membru gazda al acestuia inainte de expedierea produselor accizabile. In cazul Romaniei, autoritatea competenta pentru stampilarea certificatelor de scutire este autoritatea vamala teritoriala care deserveste beneficiarul.
  (4) In situatia in care beneficiarul scutirii se afla pe teritoriul Romaniei, certificatul de scutire se intocmeste in doua exemplare:
  a) un exemplar se pastreaza de catre expeditor, ca parte a documentatiei sale;
  b) exemplarul al doilea insoteste transportul de la furnizor la beneficiar si se pastreaza de catre beneficiarul scutirii.
  (5) Pentru aplicarea scutirilor prevazute la art. 395 alin. (1) lit. a), b) si d) din Codul fiscal, beneficiarul scutirii se adreseaza Ministerului Afacerilor Externe, in vederea stabilirii cantitatilor de produse accizabile care pot fi achizitionate in regim de scutire, pe grupele de produse prevazute la art. 335 din Codul fiscal.
  (6) In cazul scutirilor prevazute la art. 395 alin. (1) lit. c) si, dupa caz, lit. d) din Codul fiscal, beneficiarul scutirii - persoana juridica se adreseaza Ministerului Apararii Nationale, in vederea determinarii cantitatilor de produse accizabile care pot fi achizitionate in regim de scutire, pe grupele de produse prevazute la art. 335 din Codul fiscal.
  (7) Cantitatile solicitate potrivit prevederilor de la alin. (5) si (6) reprezinta necesarul estimat la nivelul unui an sau, dupa caz, necesarul aferent perioadei de stationare pe teritoriul Romaniei atunci cand aceasta perioada este mai mica de un an.
  (8) Dupa stabilirea cantitatilor de produse accizabile, Ministerul Afacerilor Externe sau Ministerul Apararii Nationale, dupa caz, va transmite autoritatii vamale teritoriale care deserveste beneficiarul o situatie centralizatoare cuprinzand cantitatile stabilite pentru fiecare beneficiar. Autoritatea vamala teritoriala certifica, pe baza situatiei centralizatoare, certificatele de scutire pentru fiecare solicitant.
  (9) Modelul certificatului de scutire se utilizeaza si in cazul achizitiilor de produse accizabile in regim de scutire de pe teritoriul Romaniei.
  (10) In cazul situatiilor in care operatiunile sunt scutite de TVA si se utilizeaza certificatul de scutire de TVA, acesta asigura si aplicarea scutirii de la plata accizelor.
  (11) In situatiile prevazute la alin. (9) si (10), certificatul de scutire reprezinta actul doveditor privind scutirea de la plata accizelor pentru antrepozitarul autorizat sau expeditorul inregistrat.
  (12) Antrepozitarul autorizat expeditor sau expeditorul inregistrat are obligatia de a inregistra in evidentele sale certificatele de scutire, aferente fiecarei operatiuni in parte.
  (13) Deplasarea produselor accizabile de la furnizor la beneficiar este insotita pe langa certificatul de scutire si de documentul administrativ electronic tiparit prevazut la art. 402 din Codul fiscal.
  (14) In cazul prevazut la alin. (13), la sosirea produsului la beneficiar, acesta trebuie sa intocmeasca raportul de primire potrivit prevederilor art. 404 din Codul fiscal.
  75. (1) In cazul carburantilor achizitionati prin statiile de distributie, scutirea de la plata accizelor prevazuta la art. 395 alin. (1) din Codul fiscal se acorda prin restituire.
  (2) Beneficiarii scutirilor de la plata accizelor prevazute la art. 395 alin. (1) din Codul fiscal se adreseaza Ministerului Afacerilor Externe sau, dupa caz, Ministerului Apararii Nationale, pentru determinarea cantitatilor anuale de carburanti, defalcate pe luni, ce urmeaza a fi achizitionate in regim de scutire de accize, pentru fiecare autoturism si persoana in parte.
  (3) Ministerul Afacerilor Externe si Ministerul Apararii Nationale transmit autoritatii vamale teritoriale ce deserveste beneficiarul lista cuprinzand cantitatile de carburanti determinate potrivit alin. (2).
  (4) Cu ocazia fiecarei aprovizionari cu carburanti auto de la statiile de distributie, beneficiarul scutirii trebuie sa solicite bonul fiscal emis prin aparatul de marcat electronic fiscal. Bonul fiscal trebuie sa aiba inscris pe verso numarul de inmatriculare al autoturismului si denumirea/numele cumparatorului.
  (5) In vederea restituirii sumelor reprezentand accize, beneficiarii scutirilor depun la autoritatea fiscala teritoriala, pana la finele lunii urmatoare celei pentru care se solicita restituirea, inclusiv pentru personalul angajat, urmatoarele documente:
  a) cererea de restituire, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 27, care face parte integranta din prezentele norme metodologice;
  b) un centralizator in care vor fi enumerate bonurile fiscale si cantitatile de carburanti achizitionate in luna pentru care se face solicitarea, la care ataseaza bonurile fiscale certificate in mod corespunzator de vanzator.
  (6) Dupa verificarea concordantei dintre informatiile din cererea de restituire si datele cuprinse in bonurile fiscale, compartimentul de specialitate din cadrul autoritatii fiscale teritoriale care deserveste beneficiarul determina suma de restituit reprezentand accize.
  (7) Restituirea accizelor se efectueaza in termen de 45 de zile de la data depunerii documentatiei complete.
  (8) Dupa solutionarea cererii, documentele originale se restituie beneficiarului.
  76. (1) In cazul importului de produse accizabile dintr-o tara terta, regimul de scutire de accize prevazut la art. 395 alin. (1) din Codul fiscal se acorda direct in baza certificatului de scutire prevazut in anexa nr. 28, care face parte integranta din prezentele norme metodologice.
  (2) Certificatul de scutire se intocmeste de beneficiar in doua exemplare vizate de autoritatea vamala teritoriala care deserveste beneficiarul, pentru fiecare operatiune in parte.
  (3) Transportul produselor accizabile de la biroul vamal de intrare in Romania, ori de la un birou vamal de intrare pe teritoriul Uniunii Europene, pana la beneficiar, este insotit de un exemplar al certificatului de scutire si de documentul vamal.
  (4) Dupa incheierea deplasarii, beneficiarul pastreaza documentele prevazute la alin. (3). In cazul transportului produselor accizabile de la biroul vamal de intrare in Romania pana la beneficiar, cel de-al doilea exemplar al certificatului de scutire se pastreaza de biroul vamal de intrare in Romania.
  (5) In baza certificatului de scutire prevazut in anexa nr. 28, scutirea de la plata accizelor se acorda direct si in cazul in care beneficiarii scutirii achizitioneaza produsele accizabile de la un importator care a pus in libera circulatie respectivele produse, cu plata accizelor.
  (6) In situatia de la alin. (5), un exemplar al certificatului de scutire insoteste transportul produselor accizabile de la importator catre beneficiar si se pastreaza de catre acesta, iar al doilea exemplar se pastreaza de catre importator.
  (7) Importatorul livreaza beneficiarului scutirii produsele accizabile la preturi fara accize si va solicita restituirea accizelor aferente cantitatilor astfel livrate.
  (8) In vederea restituirii sumelor reprezentand accizele, importatorul depune pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se solicita restituirea, la autoritatea fiscala teritoriala la care este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, urmatoarele documente:
  a) cererea de restituire de accize;
  b) copia facturilor de livrare catre beneficiarul scutirii, in care este inscrisa mentiunea "scutit de accize";
  c) dovada platii accizelor in vama;
  d) copia certificatului de scutire, aferent fiecarei operatiuni.
  (9) Modelul cererii de restituire a accizei este prevazut in anexa nr. 27.
  (10) Autoritatea fiscala teritoriala analizeaza documentatia depusa de importator si va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin intocmirea unui proces-verbal in care se inscriu cuantumul sumelor reprezentand accize aprobate la restituire, pentru care se emite si o decizie de admitere, sau dupa caz, motivele de fapt si de drept, in cazul respingerii totale sau partiale a cererii de restituire.
  (11) In cazul deciziei de admitere in totalitate sau in parte, autoritatea fiscala teritoriala procedeaza la restituirea accizelor in conditiile art. 168 din Codul de procedura fiscala.
  77. (1) In cazul energiei electrice si al gazului natural, scutirea prevazuta la art. 395 alin. (1) din Codul fiscal se acorda in baza certificatului de scutire, intocmit de beneficiar potrivit modelului prevazut in anexa nr. 28, intocmit de beneficiar si vizat de autoritatea vamala teritoriala care deserveste beneficiarul.
  (2) Termenul de valabilitate a certificatului de scutire este de un an calendaristic de la data vizarii acestuia potrivit alin. (1).
  (3) Certificatul de scutire se intocmeste in doua exemplare. Un exemplar ramane la beneficiar, iar al doilea se retine de catre operatorul economic de gaz natural si de energie electrica care realizeaza furnizarea direct catre beneficiar.
  (4) In baza certificatului de scutire, furnizorul de gaz natural si furnizorul de energie electrica emit beneficiarului facturi la preturi fara accize.
  SUBSECTIUNEA a 2-a
  Scutiri pentru alcool etilic si alte produse alcoolice
  78. (1) In intelesul art. 397 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, prin alcool etilic complet denaturat se intelege alcoolul etilic denaturat cu eurodenaturantul prevazut la alin. (2), precum si cu denaturantii comunicati Comisiei Europene si acceptati de catre aceasta si celelalte state membre.
  (2) In Romania, formula admisa a fi utilizata pentru denaturarea completa a alcoolului, in concentratie pe hectolitru de alcool pur, este urmatoarea: izopropanol (nr. CAS 67-63-0) 3 litri (chimic pur), metiletilcetona (butanona) (nr. CAS 78-93-3) 3 litri (chimic pura) si benzoat de denatoniu (nr. CAS 3734-33-6) 1 gram (chimic pur).
  (3) In aplicarea art. 397 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, substantele admise pentru denaturarea alcoolului etilic destinat a fi utilizat pe teritoriul Romaniei pentru fabricarea de produse ce nu sunt destinate consumului uman, substantele admise pentru denaturarea acestuia, in concentratie pe hectolitru de alcool pur, sunt cel putin doua din urmatoarele:
  a) pentru produsele cosmetice:
  1. dietilftalat (nr. CAS 84-66-2) 0,1 litri (chimic pur);
  2. ulei de menta 0,15 litri;
  3. ulei de lavanda 0,15 litri;
  4. benzoat de benzil (nr. CAS 120-51-4) 5 litri (chimic pur);
  5. izopropanol (nr. CAS 67-63-0) 2 litri (chimic pur);
  6. 1,2 propandiol (nr. CAS 57-55-6) 2 litri (chimic pur);
  7. tertbutanol (nr. CAS 75-65-0) 80 grame (chimic pur);
  8. benzoat de denatoniu (nr. CAS 3734-33-6) 1 gram (chimic pur);
  Prin produse cosmetice se intelege orice substanta sau amestec destinate punerii in contact cu partile externe ale corpului uman, respectiv epiderma, zonele cu par, unghii, buze si organe genitale externe, sau cu dintii si mucoasele cavitatii orale, cu scopul exclusiv sau principal de a le curata, de a le parfuma, de a schimba aspectul acestora, de a le proteja, de a le mentine in conditii bune sau de a corecta mirosurile corpului, asa cum este prevazut la art. 2 alin. (1) lit. a) din Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind produsele cosmetice, cu modificarile si completarile ulterioare.
  b) pentru alte produse decat cele cosmetice:
  1. alcooli superiori 3 kg;
  2. violet de metil (nr. CAS 8004-87-3; C.I. 42535) 0,1 grame (chimic pur);
  3. monoetilenglicol (nr. CAS 107-21-1) 0,35 kilograme (chimic pur);
  4. salicilat de etil/metil (nr. CAS 118-61-6/nr. CAS 119-36-8) 0,06 kilograme (chimic pur);
  5. albastru de metilen (nr. CAS 61-73-4; C.I. 52015) 0,35 grame (chimic pur);
  6. tertbutanol (nr. CAS 75-65-0) 80 grame (chimic pur);
  7. etil tertbutil eter (nr. CAS 637-92-3) 2 litri (chimic pur);
  8. izopropanol (nr. CAS 67-63-0) 2 litri (chimic pur).
  (4) Cantitatile/Volumele de substante prevazute la alin. (2) si (3) sunt exprimate in substanta cu puritate 100% si trebuie sa se regaseasca la finalul operatiunii de denaturare, dupa omogenizare in produsul finit.
  (5) Cantitatile/Volumele de substante prevazute la alin. (2) si (3) pot fi depasite cu maximum 10%.
  (6) Pentru denaturarea alcoolului etilic destinat produselor cosmetice nu pot fi utilizate urmatoarele formule:
  a) formula de denaturare care cuprinde doar uleiul de lavanda si uleiul de menta; si
  b) formula de denaturare care cuprinde doar uleiul de menta si 1,2 propandiol.
  (7) Pentru alcoolul etilic destinat altor produse decat cele cosmetice nu poate fi utilizata formula de denaturare care cuprinde doar albastrul de metilen si violetul de metil.
  (8) Operatorii economici utilizatori de alcool complet denaturat sau partial denaturat, care, din motive sanitare, tehnice sau comerciale, nu pot folosi alcoolul denaturat cu substantele prevazute la alin. (2) si (3), pot solicita avizul laboratorului vamal pentru utilizarea de catre antrepozitele fiscale din Romania a substantelor pe care ei le propun. Solicitarea trebuie sa cuprinda motivele pentru care este necesara aprobarea acelui denaturant specific si descrierea componentelor de baza ale denaturantului propus, precum si declaratia pe propria raspundere a faptului ca celelalte componente ale produsului in care se utilizeaza alcoolul denaturat nu intra in reactie cu substantele propuse ca denaturanti, astfel incat sa anuleze denaturarea. Acest aviz este eliberat numai pe baza analizelor de laborator efectuate mostrelor de alcool etilic denaturat cu substantele respective prezentate de producatorii in cauza. Avizul sta la baza documentatiei necesare eliberarii autorizatiei de utilizator final.
  (9) Operatorii economici utilizatori de alcool partial denaturat, care au primit avizul laboratorului vamal pentru utilizarea unor substante de denaturare a alcoolului etilic, altele decat cele prevazute la alin. (3), pot efectua achizitii de alcool etilic astfel denaturat si de la antrepozite fiscale din alte state membre.
  (10) In intelesul art. 397 alin. 91) lit. b) din Codul fiscal, prin produse destinate consumului uman se intelege produsele alimentare astfel cum sunt definite la art. 2 pct. 1 din Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, cu modificarile si completarile ulterioare.
  79. (1) Denaturarea alcoolului etilic se efectueaza exclusiv in antrepozitele fiscale de productie alcool etilic - materie prima, in care respectivul alcool etilic a fost realizat.
  (2) Denaturarea alcoolului etilic se efectueaza in antrepozitele fiscale de productie autorizate pentru aceasta operatiune, sub supravegherea autoritatii vamale teritoriale.
  (3) Pentru obtinerea solutiilor de spalat sau de curatare este permisa numai utilizarea alcoolului tehnic rezultat exclusiv ca produs secundar din procesul de obtinere a alcoolului etilic rafinat si care datorita compozitiei sale nu poate fi utilizat in industria alimentara, denaturat potrivit pct. 78 alin. (3) lit. b) coroborat cu pct. 78 alin. (7) sau prin utilizarea denaturantului pentru care s-a primit avizul laboratorului vamal, potrivit pct. 78 alin. (8) si (9).
  (4) Realizarea in interiorul antrepozitelor fiscale de productie a produselor care nu sunt destinate consumului uman prevazut la pct. 78 alin. (10) este interzisa.
  (5) Prin exceptie de la prevederile alin. (4), alcoolul sanitar se realizeaza numai in interiorul antrepozitului fiscal de productie in care a fost produs si a fost denaturant alcoolul etilic - materie prima, respectiv prin utilizarea sistemului integrat, asa cum este acesta definit la pct. 82 alin. (2) teza a doua.
  (6) Operatiunea de denaturare a alcoolului etilic se poate realiza astfel:
  a) fie prin adaugarea succesiva a substantelor denaturante admise in cantitatea de alcool ce urmeaza a fi denaturata;
  b) fie prin adaugarea in cantitatea de alcool ce urmeaza a fi denaturata a unui amestec realizat in prealabil din substantele denaturante admise.
  (7) Responsabilitatea respectarii procedurii de denaturare si a omogenizarii substantelor prevazute la pct. 78 alin. (2) si (3) in masa de produs finit realizat in antrepozitul fiscal, revine antrepozitarului autorizat. In cazul achizitiilor intracomunitare si al importurilor de alcool denaturat, responsabilitatea privind omogenizarea substantelor prevazute la pct. 78 alin. (2) si (3) in masa de alcool denaturat revine persoanei care efectueaza achizitia intracomunitara sau importul, respectiv, antrepozitarul autorizat, destinatarul inregistrat sau importatorul autorizat, dupa caz.
  (8) Este interzisa livrarea in vrac a alcoolului etilic denaturat de la un antrepozit fiscal de productie alcool etilic - materie prima - catre operatorii economici care nu detin autorizatie de utilizatori finali. Prin livrare in vrac a alcoolului etilic denaturat se intelege transportul produsului in stare varsata, potrivit pct. 12 alin. (1).
  (9) Deplasarea intracomunitara a alcoolului complet denaturat este insotita de documentul de insotire prevazut la art. 416 din Codul fiscal.
  80. (1) In aplicarea art. 397 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, prin medicamente se intelege produsele definite in directivele 2001/82/CE si 2001/83/CE.
  (2) In sensul art. 397 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal, prin procese de fabricatie se intelege totalitatea procedeelor folosite pentru transformarea materiilor prime si a semifabricatelor in produse finite, cu conditia ca produsele finite sa nu contina alcool.
  81. (1) In situatiile de scutire directa, pentru produsele prevazute la art. 397 alin. (1) din Codul fiscal, scutirea de la plata accizelor se acorda numai utilizatorului, cu conditia ca aprovizionarea sa fie efectuata direct de la un antrepozit fiscal, din achizitii intracomunitare proprii sau din operatiuni proprii de import.
  (2) In situatiile de scutire indirecta, pentru produsele prevazute la art. 397 alin. (1) din Codul fiscal, scutirea de la plata accizelor se acorda numai utilizatorului, cu conditia ca aprovizionarea sa fie efectuata direct de la un antrepozit fiscal, de la un destinatar inregistrat sau din operatiuni proprii de import. Destinatarul inregistrat care livreaza produse ce urmeaza a fi utilizate intr-un scop scutit de la plata accizelor va evidentia in factura contravaloarea accizelor platite la bugetul de stat.
  (3) Atunci cand utilizatorul face achizitii intracomunitare de alcool etilic in vederea utilizarii in scopurile prevazute la art. 397 alin. (1) lit. b)-i) din Codul fiscal, trebuie sa detina si calitatea de destinatar inregistrat.
  (4) In cazul alcoolului etilic importat dintr-o tara terta in vederea utilizarii in scopurile prevazute la art. 397 alin. (1) lit. b)-i) din Codul fiscal, importatorul trebuie sa fie si utilizatorul materiei prime.
  82. (1) Scutirea de accize se acorda direct:
  a) in situatiile prevazute la art. 397 alin. (1) lit. d) si f) din Codul fiscal;
  b) in situatia prevazuta la art. 397 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, numai pentru productia de alcool sanitar;
  c) in situatiile prevazute la art. 397 alin. (1) lit. a), c) si e) din Codul fiscal.
  (2) Beneficiaza de scutirea directa prevazuta la alin. (1) lit. b) si c) numai antrepozitarii autorizati care functioneaza in sistem integrat. Prin sistem integrat se intelege utilizarea alcoolului etilic si a altor produse alcoolice, in antrepozitul fiscal in care acestea au fost produse, pentru realizarea de produse finite care se consuma ca atare, fara a mai fi supuse vreunei modificari.
  (3) In toate situatiile de scutire directa, scutirea se acorda pe baza autorizatiei de utilizator final.
  83. (1) Autorizatia de utilizator final se elibereaza la cererea scrisa a beneficiarului.
  (2) Cererea pentru obtinerea autorizatiei de utilizator final se intocmeste conform modelului prevazut in anexa nr. 24. Cererea, insotita de documentele prevazute expres in aceasta, se depune la autoritatea vamala teritoriala.
  (3) Autoritatea vamala teritoriala aproba eliberarea autorizatiei de utilizator final, in termen de 30 de zile de la inregistrarea cererii, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
  a) au fost prezentate documentele prevazute in cerere;
  b) administratorul solicitantului nu are inscrise fapte de natura celor prevazute la art. 364 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal in cazierul judiciar;
  c) solicitantul detine utilajele, terenurile si cladirile sub orice forma legala;
  d) solicitantul a utilizat alcoolul etilic si produsele alcoolice achizitionate anterior in scopul pentru care a obtinut autorizatie de utilizator final.
  (4) Autoritatea vamala teritoriala atribuie si inscrie pe autorizatia de utilizator final un cod de utilizator.
  (5) Modelul autorizatiei de utilizator final este prevazut in anexa nr. 25.
  (6) Autorizatiile de utilizator final se emit in doua exemplare, cu urmatoarele destinatii:
  a) primul exemplar se pastreaza de catre utilizatorul final. O copie a acestui exemplar se transmite antrepozitului fiscal care furnizeaza produsele accizabile in regim de scutire si se pastreaza de catre acesta;
  b) al doilea exemplar se pastreaza de catre autoritatea vamala teritoriala emitenta.
  (7) Termenul de valabilitate a autorizatiei de utilizator final este de un an de la data emiterii. Cantitatea de produse accizabile inscrisa intr-o autorizatie de utilizator final poate fi suplimentata in situatii bine justificate, in cadrul aceleiasi perioade de valabilitate a autorizatiei.
  84. (1) Detinatorii autorizatiilor de utilizator final au obligatia de a instiinta autoritatea vamala teritoriala despre orice modificare pe care intentioneaza sa o aduca asupra datelor in baza carora a fost emisa autorizatia de utilizator final, cu minimum 5 zile lucratoare inainte de producerea respectivei modificarii.
  (2) In cazul modificarilor care se inregistreaza la oficiul registrului comertului, operatorul economic are obligatia de a instiinta autoritatea vamala in termen de 30 de zile de la data emiterii documentului care atesta realizarea efectiva a modificarilor si sa prezinte o copie de pe acest document.
  85. Operatorii economici care detin autorizatii de utilizator final au obligatia de a transmite on-line autoritatii vamale teritoriale, lunar, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se face raportarea, o situatie privind achizitia si utilizarea alcoolului etilic si a produselor alcoolice, care cuprinde informatii, dupa caz, cu privire la: furnizorul de alcool etilic si/sau de produse alcoolice, cantitatea de produse achizitionata, cantitatea utilizata, stocul de alcool etilic si/sau de produse alcoolice la sfarsitul lunii de raportare si cantitatea de produse finite realizate, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 26. Instructiunile pentru utilizarea aplicatiei informatice sunt publicate pe pagina de web a autoritatii vamale centrale.
  86. (1) Autoritatea vamala teritoriala revoca autorizatia de utilizator final in urmatoarele situatii:
  a) operatorul economic a comis fapte repetate ce constituie contraventii la regimul produselor accizabile, potrivit Codului fiscal;
  b) operatorul economic nu a justificat legal destinatia cantitatii de alcool etilic si/sau de produse alcoolice achizitionate;
  c) operatorul economic a utilizat alcoolul etilic si/sau produsele alcoolice achizitionate altfel decat in scopul pentru care a obtinut autorizatie de utilizator final;
  d) utilizatorul final inregistreaza obligatii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, in sensul art. 157 din Codul de procedura fiscala, mai vechi de 60 de zile fata de termenul legal de plata.
  (2) Decizia de revocare a autorizatiei de utilizator final se comunica detinatorului si produce efecte de la data comunicarii sau de la o alta data cuprinsa in aceasta.
  87. (1) Autoritatea vamala teritoriala anuleaza autorizatia de utilizator final atunci cand i-au fost oferite la autorizare informatii inexacte sau incomplete in legatura cu scopul pentru care operatorul economic a solicitat autorizatia de utilizator final.
  (2) Decizia de anulare a autorizatiei de utilizator final se comunica detinatorului si produce efecte incepand de la data emiterii autorizatiei.
  88. (1) Operatorul economic poate contesta decizia de revocare sau de anulare a autorizatiei de utilizator final, potrivit legislatiei in vigoare.
  (2) Contestarea deciziei de revocare sau de anulare a autorizatiei de utilizator final nu suspenda efectele juridice ale acestei decizii pe perioada solutionarii contestatiei in procedura administrativa.
  (3) O noua autorizatie de utilizator final poate fi obtinuta dupa 6 luni de la data revocarii sau anularii autorizatiei.
  (4) Stocurile de alcool etilic si/sau de produse alcoolice inregistrate la data revocarii sau anularii autorizatiei de utilizator final pot fi valorificate sub supravegherea autoritatii vamale teritoriale.
  89. (1) Autoritatile vamale teritoriale tin evidenta operatorilor economici care au obtinut autorizatii de utilizatori finali prin inscrierea acestora in registre speciale. Autoritatea vamala centrala asigura publicarea listei cuprinzand acesti operatori economici pe pagina sa de web, lista care se actualizeaza lunar, pana la data de 15 a fiecarei luni.
  (2) In aplicarea pct. 81 alin. (1), livrarea in scutire directa a produselor alcoolice se face la preturi fara accize, iar deplasarea si primirea produselor accizabile spre/de un utilizator final autorizat se supun prevederilor art. 420 din Codul fiscal.
  (3) In toate situatiile in care autoritatea competenta constata ca produsele alcoolice achizitionate in scutire de la plata accizelor potrivit art. 397 din Codul fiscal au fost utilizate altfel decat potrivit scopului declarat, ia masurile necesare in vederea recuperarii accizelor devenite exigibile potrivit art. 340 alin. (4) din Codul fiscal.
  90. (1) Scutirea de accize se acorda indirect:
  a) in situatiile prevazute la art. 397 alin. (1) lit. g), h) si i) din Codul fiscal;
  b) in situatiile prevazute la art. 397 alin. (1) lit. c) si e) din Codul fiscal, cu exceptia antrepozitarilor care functioneaza in sistem integrat, asa cum este acesta definit la pct. 82 alin. (2) teza a doua;
  c) in situatia prevazuta la art. 397 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, cu exceptia productiei de alcool sanitar.
  (2) In cazul scutirii indirecte de accize, livrarea produselor prevazute la alin. (1) se face la preturi cu accize, iar operatorii economici au dreptul sa solicite restituirea accizelor.
  (3) Depozitele farmaceutice achizitioneaza alcoolul etilic la preturi cu accize si il livreaza catre spitale si farmacii la preturi fara accize, in baza autorizatiilor de utilizator final detinute de acestea din urma. Depozitele farmaceutice stabilesc preturile de vanzare cu amanuntul pentru alcoolul etilic, pe baza pretului de achizitie al acestuia, mai putin accizele.
  (4) In situatia prevazuta la alin. (3) depozitele farmaceutice pastreaza o copie a autorizatiei de utilizator final al beneficiarului scutirii.
  (5) Pentru cantitatile de alcool etilic livrate la preturi fara accize spitalelor si farmaciilor, depozitele farmaceutice au dreptul sa solicite restituirea accizelor. In acest sens, depozitele farmaceutice depun la autoritatea fiscala teritoriala cererea de restituire de accize, insotita de:
  a) copia facturii de achizitie a alcoolului etilic, in care acciza sa fie evidentiata distinct;
  b) dovada platii accizelor catre furnizor, constand in documentul de plata confirmat de banca la care utilizatorul are contul deschis;
  c) dovada cantitatii de alcool etilic livrata spitalelor si farmaciilor la preturi fara accize, constand intr-o situatie centralizatoare a documentelor aferente cantitatilor efectiv livrate.
  SUBSECTIUNEA a 3-a
  Scutiri pentru tutun prelucrat
  91. (1) In cazul tigaretelor, scutirea de la plata accizelor prevazuta la art. 398 din Codul fiscal se aplica daca sunt destinate unor teste stiintifice sau unor teste privind calitatea produselor, cu conditia ca testarea sa nu se realizeze prin comercializarea acestora, ci prin mijloace specifice cercetarii stiintifice sau cercetarii privind calitatea produselor.
  (2) Scutirea pentru loturile destinate scopului prevazut la alin. (1) se acorda antrepozitarilor autorizati pentru productia de tigarete, in limita cantitatii de 200.000 de tigarete pe semestru, exclusiv pentru testarea realizata direct de catre acestia sau prin intermediul unei societati specializate in efectuarea testelor stiintifice ori privind calitatea produselor.
  (3) Notiunea de "teste stiintifice sau teste privind calitatea produselor" prevazuta la art. 398 alin. (1) din Codul fiscal nu cuprinde testele de piata destinate promovarii produselor.
  (4) Documentul de insotire a lotului de tigarete in timpul transferului de la producator la societatea specializata in efectuarea testelor stiintifice sau celor privind calitatea produselor este avizul de insotire a marfii.
  SUBSECTIUNEA a 4-a
  Scutiri pentru produse energetice si energie electrica
  92. (1) Scutirea de la plata accizelor prevazuta la art. 399 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se acorda direct cu conditia ca aprovizionarea produselor energetice sa se efectueze de la un antrepozit fiscal, fie direct de catre aeronava care utilizeaza combustibilul in scopul scutit, fie indirect potrivit prevederilor alin. (2).
  (2) In aplicarea alin. (1) se considera ca produsele energetice sunt aprovizionate indirect de la un antrepozit fiscal in cazul in care combustibilul pentru aviatie expediat de la un antrepozit fiscal este receptionat in scutire de accize de catre persoana prevazuta la alin. (4), in alimentatoare autorizate exclusiv pentru circulatia in incinta aeroportului, si care alimenteaza efectiv aeronavele. In acest caz, responsabilitatea cu privire la livrarea combustibilului pentru aviatie potrivit scopului scutit revine persoanei prevazute la alin. (4), iar dovada livrarii efective a acestuia la aeronavele care il utilizeaza efectiv, potrivit scopului scutit, este documentul de livrare semnat de comandantul aeronavei aprovizionate.
  (3) Scutirea de la plata accizelor prevazuta la art. 399 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se acorda direct si in cazul in care operatorii economici prevazuti la alin. (4) lit. b) aprovizioneaza aeronavele detinute cu produse energetice care provin din achizitii intracomunitare proprii. In acest caz operatorii economici trebuie sa detina si calitatea de destinatar inregistrat. Prevederile alin. (2) se aplica in mod corespunzator.
  (4) Livrarea produselor energetice destinate utilizarii drept combustibil pentru aviatie se efectueaza la preturi fara accize catre:
  a) operatorii economici care detin certificate de autorizare pentru aprovizionarea aeronavelor cu produse energetice, eliberate de autoritatea competenta in domeniul aeronautic;
  b) persoana care detine certificat de autorizare ca operator aerian sau care detine dreptul de folosinta, sub orice forma, a unei aeronave pentru care exista un certificat de autorizare pentru aviatie. Prin certificat de autorizare pentru aviatie se intelege orice document care atesta ca aeronava este luata in evidenta autoritatilor competente din Romania ori din statul in care aceasta este inregistrata;
  c) institutiile de stat care implica apararea, ordinea publica, sanatatea publica, siguranta si securitatea nationala.
  (5) Pentru aeronavele inregistrate in Romania, certificatele prevazute la alin. (4) se elibereaza de catre Autoritatea Aeronautica Civila Romana.
  (6) Intra sub incidenta prevederilor alin. (4), fara a fi necesara prezentarea certificatelor eliberate de autoritatile aeronautice civile din statele respective, si livrarile de produse energetice destinate a fi utilizate drept combustibil pentru aviatie de catre aeronavele inregistrate in alte state, care efectueaza zboruri, altele decat cele turistice in scop privat.
  (7) Operatorii economici prevazuti la alin. (4) lit. a) care dispun de spatii de depozitare si efectueaza operatiuni de alimentare cu combustibil pentru aviatie a aeronavelor au obligatia sa autorizeze respectivele spatii de depozitare, ca antrepozite fiscale de depozitare.
  (8) In cazul operatorilor economici care detin certificate de autorizare ca agenti de handling pentru combustibili pentru aviatie, autorizatia de antrepozit fiscal se emite pentru locurile si produsele specificate in anexa la certificatul de autorizare emis de Autoritatea Aeronautica Civila Romana.
  (9) Scutirea de la plata accizelor prevazuta la art. 399 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se aplica direct si in cazul operatorilor economici prevazuti la alin. (4) lit. a) care nu dispun de spatii de depozitare si efectueaza operatiuni de alimentare cu combustibil pentru aviatie a aeronavelor, cu conditia ca deplasarea produselor energetice sa se realizeze direct de la antrepozitul fiscal catre beneficiarul scutirii.
  (10) Prin beneficiarul scutirii de la plata accizelor prevazute la art. 399 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se intelege persoana prevazuta la alin. (4) lit. b) si lit. c).
  (11) Dovada care sta la baza acordarii scutirii de la plata accizelor o reprezinta certificatul de livrare semnat de reprezentantul persoanei prevazute la alin. (4) lit. b) sau c) ori de comandantul aeronavei, dupa caz.
  (12) Certificatul de livrare se intocmeste de antrepozitul fiscal care a efectuat alimentarea aeronavei, iar in cazul in care factura privind alimentarea aeronavei se intocmeste in numele altui antrepozit fiscal, un exemplar al certificatului de livrare este transmis si acelui antrepozit fiscal. Antrepozitul fiscal in numele caruia se emit facturile catre aeronave intocmeste jurnalul prevazut in anexa nr. 29, care face parte integranta din prezentele norme metodologice. Antrepozitul fiscal care face alimentarea aeronavei intocmeste jurnalul prevazut in anexa nr. 30, care face parte integranta din prezentele norme metodologice.
  (13) In cazul in care combustibilul pentru aviatie este facturat de un antrepozit fiscal de produse energetice catre un intermediar care administreaza contracte cu companii aeriene si care emite, la randul lui, facturi catre acestea, dupa alimentarea aeronavelor in aceleasi conditii cu cele prevazute la alin. (2), fara a avea loc un transfer fizic al produsului de la antrepozitul fiscal catre intermediar, deplasarea combustibilului pentru aviatie de la antrepozitul fiscal catre aeronave este insotita de avizul de insotire. Dovada care sta la baza acordarii scutirii o reprezinta certificatul de livrare prevazut la alin. (11). Certificatul de livrare se intocmeste de catre antrepozitul fiscal care a efectuat alimentarea aeronavei. Primul antrepozit fiscal intocmeste jurnalul prevazut in anexa nr. 29. Antrepozitul fiscal care face alimentarea aeronavei intocmeste jurnalul prevazut in anexa nr. 30.
  (14) Jurnalele prevazute la alin. (12) si (13) se intocmesc pentru fiecare luna calendaristica in baza documentelor de evidenta operativa si se transmit on-line, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei de raportare, autoritatii vamale teritoriale. Instructiunile pentru utilizarea aplicatiei informatice sunt publicate pe pagina de web a autoritatii vamale centrale.
  (15) Antrepozitele fiscale de productie sau de depozitare, altele decat cele prevazute la alin. (7), inscriu zilnic, in jurnale speciale intocmite potrivit modelului prevazut in anexa nr. 29, toate cantitatile de combustibil livrate cu destinatia de a fi utilizate drept combustibil pentru aviatie.
  (16) Jurnalele mentionate la alin. (15) se intocmesc pentru fiecare luna calendaristica in baza documentelor de evidenta operativa si se transmit on-line, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei de raportare, autoritatii vamale teritoriale. Instructiunile pentru utilizarea aplicatiei informatice sunt publicate pe pagina de web a autoritatii vamale centrale.
  (17) Operatorii economici prevazuti la alin. (7) inregistreaza zilnic atat intrarile, cat si iesirile de combustibil, in jurnalele privind achizitiile/livrarile de combustibil destinat utilizarii drept combustibil pentru aviatie, intocmite potrivit modelului prevazut in anexa nr. 30.
  (18) Jurnalele mentionate la alin. (17) se intocmesc pentru fiecare luna calendaristica in baza documentelor de evidenta operativa si se transmit on-line, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei de raportare, autoritatii vamale teritoriale. Instructiunile pentru utilizarea aplicatiei informatice sunt publicate pe pagina de web a autoritatii vamale centrale.
  (19) Scutirea de la plata accizelor prevazuta la 399 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal nu se acorda la livrarea de combustibil in vederea utilizarii drept combustibil pentru aviatia turistica in scop privat, astfel cum este definita la art. 399 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal.
  (20) In sensul alin. (19), nu se aplica scutirea de la plata accizelor in cazuri precum cele de mai jos, fara a avea un caracter limitativ:
  a) in cadrul activitatilor pe care le desfasoara, operatorii economici utilizeaza aeronavele pe care le detin pentru uzul gratuit al propriilor angajati, cum ar fi deplasarea membrilor personalului la clienti sau la targuri comerciale;
  b) in cazul aeronavelor inchiriate sau detinute in leasing, in situatia in care operatorul economic care detine sau care utilizeaza aeronava nu asigura el insusi in mod direct si cu titlu oneros serviciile de transport aerian.
  In acest sens au fost pronuntate deciziile Curtii de Justitie a Uniunii Europene in cauzele C-79/10 si C-250/10.
  93. (1) Scutirea de la plata accizelor prevazuta la art. 399 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal se acorda direct cu conditia ca aprovizionarea produselor energetice sa se efectueze de la un antrepozit fiscal, fie direct de catre nava care utilizeaza combustibilul in scopul scutit, fie indirect potrivit prevederilor alin. (2).
  (2) In aplicarea alin. (1) se considera ca produsele energetice sunt aprovizionate indirect de la un antrepozit fiscal in cazul in care aprovizionarea este efectuata de o nava detinuta de catre persoana prevazuta la alin. (4) lit. b), care are rolul de a aproviziona alte nave detinute de aceeasi persoana prevazuta la alin. (4) lit. b), daca din motive obiective, care tin de amplasarea fizica a antrepozitului fiscal, precum si de caracteristicile tehnice ale navelor, este imposibila aprovizionarea directa de la antrepozitul fiscal a acestora. In acest caz, responsabilitatea cu privire la utilizarea combustibilului pentru navigatie potrivit scopului scutit revine persoanei prevazute la alin. (4) lit. b), iar dovada livrarii efective a acestuia la navele care il utilizeaza efectiv, potrivit scopului scutit, este documentul de livrare semnat de comandantul navei aprovizionate.
  (3) Scutirea de la plata accizelor prevazuta la art. 399 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal se acorda direct si in cazul in care operatorii economici prevazuti la alin. (4) lit. b) aprovizioneaza navele detinute cu produse energetice care provin din achizitii intracomunitare proprii. In acest caz operatorii economici trebuie sa detina si calitatea de destinatar inregistrat. Prevederile alin. (2) se aplica in mod corespunzator.
  (4) Livrarea produselor energetice destinate utilizarii drept combustibil pentru navigatia in apele Uniunii Europene si pentru navigatia pe caile navigabile interioare, inclusiv pentru pescuit, se efectueaza la preturi fara accize catre:
  a) operatorii economici care au in obiectul de activitate desfasurarea activitatii de aprovizionare a navelor cu combustibil pentru navigatie;
  b) persoana care detine certificat de autorizare pentru navigatie sau care detine dreptul de folosinta, sub orice forma, a unei nave pentru care exista un certificat de autorizare pentru navigatie. Prin certificat de autorizare pentru navigatie se intelege orice document care atesta ca nava este luata in evidenta autoritatilor competente din Romania ori din statul in care aceasta este inregistrata;
  c) institutiile de stat care implica apararea, ordinea publica, sanatatea publica, siguranta si securitatea nationala.
  (5) Operatorii economici prevazuti la alin. (4) lit. a), care dispun de spatii de depozitare corespunzatoare si efectueaza operatiuni de alimentare cu combustibil pentru navigatie a navelor, au obligatia sa autorizeze respectivele spatii de depozitare, ca antrepozite fiscale de depozitare.
  (6) Prin beneficiarul scutirii de la plata accizelor prevazute la art. 399 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal se intelege persoana prevazuta la alin. (4) lit. b) si lit. c).
  (7) Dovada care sta la baza acordarii scutirii de la plata accizelor o reprezinta certificatul de livrare semnat de reprezentantul persoanei prevazute la alin. (4) lit. b) sau c) ori de comandantul aeronavei, dupa caz.
  (8) Antrepozitele fiscale de productie sau de depozitare, altele decat cele prevazute la alin. (5), inscriu zilnic toate cantitatile de combustibil livrate cu destinatia utilizarii exclusive pentru navigatie in jurnale speciale, intocmite potrivit modelului prevazut in anexa nr. 31, care face parte integranta din prezentele norme metodologice.
  (9) Jurnalele mentionate la alin. (8) se intocmesc pentru fiecare luna calendaristica in baza documentelor de evidenta operativa si se transmit on-line, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei de raportare, autoritatii vamale teritoriale. Instructiunile pentru utilizarea aplicatiei informatice sunt publicate pe pagina de web a autoritatii vamale centrale.
  (10) Operatorii economici prevazuti la alin. (5) inregistreaza zilnic in jurnalele privind intrarile si iesirile de produse energetice destinate utilizarii drept combustibil pentru navigatie, intocmite potrivit modelului prevazut in anexa nr. 32, care face parte integranta din prezentele norme metodologice.
  (11) Jurnalele mentionate la alin. (10) se intocmesc pentru fiecare luna calendaristica in baza documentelor de evidenta operativa si se transmit on-line pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei de raportare autoritatii vamale teritoriale. Instructiunile pentru utilizarea aplicatiei informatice sunt publicate pe pagina de web a autoritatii vamale centrale.
  (12) Antrepozitarul autorizat justifica scutirea directa de la plata accizelor la livrarea din antrepozitul fiscal a combustibilului pentru navigatie catre nave, cu urmatoarele documente:
  a) in cazul navelor inregistrate in Romania, copie de pe atestatele de bord sau, dupa caz, de pe carnetele de ambarcatiune ale navelor care urmeaza a fi aprovizionate de la antrepozitul fiscal, direct sau indirect, potrivit alin. (1);
  b) copie de pe certificatele de autorizare pentru navigatie ale navelor care urmeaza a fi aprovizionate direct sau indirect conform alin. (1) sau, dupa caz, orice alt documente care atesta ca navele sunt luate in evidenta autoritatilor competente din Romania ori din statul in care acestea sunt inregistrate;
  c) declaratia pe propria raspundere a reprezentantului legal al persoanei prevazute la alin. (4) cu privire la utilizarea combustibilului pentru navigatie achizitionat in regim de scutire de la plata accizelor, cu mentionarea datelor de identificare a navelor care il utilizeaza potrivit scopului scutit;
  d) in cazul aprovizionarii indirecte prevazute la alin. (2), declaratia pe propria raspundere a reprezentantului legal al persoanei prevazute la alin. (4) lit. b) cu privire la faptul ca, urmare a locului in care este amplasat antrepozitul fiscal si a caracteristicilor navelor care urmeaza a fi aprovizionate, nu este posibila aprovizionarea directa prevazuta la alin. (1).
  (13) Dupa efectuarea aprovizionarii directe a navei cu combustibil pentru navigatie, o copie a documentului de livrare semnat de comandantul navei sau de reprezentantul companiei de care apartine nava se depune la antrepozitul fiscal de la care nava a fost aprovizionata. In cazul aprovizionarii indirecte prevazute la alin. (2), nava care a aprovizionat direct de la antrepozitul fiscal emite un document de livrare catre nava care utilizeaza efectiv combustibilul potrivit scopului scutit. In acest caz, documentul de livrare semnat de comandantul navei care utilizeaza efectiv combustibilul pentru navigatie nu se depune la antrepozitul fiscal, ci se pastreaza de catre persoana prevazuta la alin. (4) lit. b).
  (14) Scutirea de la plata accizelor prevazuta la art. 399 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal nu se acorda la livrarea de combustibil in vederea utilizarii drept combustibil pentru navigatia ambarcatiunilor de agrement private, astfel cum sunt definite la art. 399 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal.
  (15) In sensul alin. (14), nu se aplica scutirea de la plata accizelor in situatii precum urmatoarele, fara a se limita la acestea:
  a) in cadrul activitatilor pe care le desfasoara, operatorii economici utilizeaza navele pe care le detin pentru uzul gratuit al propriilor angajati, cum ar fi deplasarea membrilor personalului la clienti sau la targuri comerciale;
  b) in cazul navelor inchiriate sau detinute in leasing, in situatia in care operatorul economic care detine sau care utilizeaza nava nu asigura el insusi in mod direct si cu titlu oneros serviciile de transport naval.
  In acest sens au fost pronuntate deciziile Curtii de Justitie a Uniunii Europene in cauzele C-79/10 si C-250/10.
  94. (1) Scutirea de la plata accizelor prevazuta la art. 399 alin. (1) lit. c), d) si h) din Codul fiscal se acorda direct, in baza autorizatiei de utilizator final, daca:
  a) energia electrica provine de la operatori economici autorizati de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei;
  b) produsele energetice, altele decat carbunele si cocsul prevazut la art. 355 alin. (3) lit. h) din Codul fiscal, ori gazul natural prevazut la art. 355 alin. (3) lit. f) din Codul fiscal, sunt aprovizionate direct de la un antrepozit fiscal, de la un destinatar inregistrat, de la un importator sau provin din achizitii intracomunitare proprii ori din operatiuni proprii de import;
  c) carbunele si cocsul prevazut la art. 355 alin. (3) lit. h) din Codul fiscal provin de la operatorii economici prevazuti la pct. 16 alin. (1);
  d) gazul natural prevazut la art. 355 alin. (3) lit. f) din Codul fiscal provine de la un distribuitor autorizat sau redistribuitor autorizat, in sensul prevazut la pct. 15 alin. (1).
  (2) In vederea aplicarii scutirii directe conform pct. 95, beneficiarii scutirilor de la plata accizelor prevazute la art. 399 alin. (1) lit. c), d) si h) din Codul fiscal solicita autoritatii vamale teritoriale in raza careia isi au sediul eliberarea de autorizatii de utilizator final.
  (3) Energia electrica prevazuta la art. 358 din Codul fiscal si gazul natural prevazut la art. 355 alin. (3) lit. f) din Codul fiscal nu intra sub incidenta prevederilor alin. (2). In acest caz beneficiarii scutirilor de la plata accizelor prevazute la art. 399 alin. (1) lit. c), d) si h) din Codul fiscal notifica autoritatea vamala teritoriala.
  (4) Beneficiaza de scutirea directa de la plata accizelor prevazuta la art. 399 alin. (1) lit. c), d) si h) din Codul fiscal si operatorii economici care utilizeaza produse energetice provenite din achizitii intracomunitare proprii sau din operatiuni proprii de import. Scutirea directa de acorda direct in baza autorizatiei de utilizator final.
  (5) Destinatarii inregistrati, importatorii sau operatorii economici prevazuti la alin. (1), care achizitioneaza produse energetice in vederea livrarii in regim de scutire directa catre centralele de productie de energie electrica sau productie combinata de energie electrica si termica, livreaza produsele la preturi fara accize si solicita autoritatii fiscale teritoriale restituirea accizelor aferente cantitatilor livrate cu aceasta destinatie care au fost platite, dupa caz, la momentul receptiei, importului sau al achizitiei.
  (6) In vederea restituirii accizelor in situatia prevazuta la alin. (5), destinatarul inregistrat, importatorul sau operatorul economic depun la autoritatea fiscala teritoriala la care a efectuat plata o cerere de restituire de accize, potrivit modelului aprobat prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Cererea este insotita de copia autorizatiei de utilizator final al beneficiarului scutirii si de documentul care atesta plata accizelor aferente produselor energetice care au fost livrate in scutire.
  (7) In situatiile prevazute la art. 399 alin. (1) lit. c) si d) din Codul fiscal, centralele de productie de energie electrica sau centralele de productie combinata de energie electrica si termica preiau produse energetice cu titlu de imprumut de la rezerva de stat in baza unor acte normative speciale, preluarea facandu-se in baza autorizatiei de utilizator final. Atat achizitionarea de produse energetice de la un antrepozit fiscal autorizat, in vederea stingerii obligatiei, cat si restituirea efectiva a cantitatilor astfel preluate se efectueaza in regim de scutire de la plata accizelor, in baza autorizatiei de utilizator final.
  95. (1) In vederea aplicarii scutirii directe prevazute la art. 399 alin. (1) lit. c), d) si h) din Codul fiscal, beneficiarul scutirii trebuie sa solicite eliberarea autorizatiei de utilizator final.
  (2) Cererea pentru obtinerea autorizatiei de utilizator final se intocmeste conform modelului prevazut in anexa nr. 24. Cererea, insotita de documentele prevazute expres in aceasta, se depune la autoritatea vamala teritoriala.
  (3) Autoritatea vamala teritoriala aproba eliberarea autorizatiei de utilizator final daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
  a) au fost prezentate documentele prevazute in cerere;
  b) administratorul solicitantului nu are inscrise fapte de natura celor prevazute la alin. 364 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal in cazierul judiciar;
  c) solicitantul detine utilajele, terenurile si cladirile sub orice forma legala. Face exceptie de la aceasta conditie operatorul economic beneficiar al prestarii de servicii;
  d) solicitantul a utilizat produsele energetice in scopul pentru care a obtinut anterior autorizatie de utilizator final.
  (4) Autoritatea vamala teritoriala atribuie si inscrie pe autorizatia de utilizator final un cod de utilizator.
  (5) Modelul autorizatiei de utilizator final este prezentat in anexa nr. 25.
  (6) Autorizatiile de utilizator final se emit in doua exemplare, cu urmatoarele destinatii:
  a) primul exemplar se pastreaza de catre utilizatorul final. O copie a acestui exemplar se transmite operatorului economic care furnizeaza produsele accizabile in regim de scutire si se pastreaza de catre acesta;
  b) al doilea exemplar se pastreaza de catre autoritatea vamala teritoriala emitenta.
  (7) Autorizatia de utilizator final are o valabilitate de 3 ani de la data emiterii. Cantitatile de produse scutite de plata accizelor inscrise intr-o autorizatie se estimeaza pe baza normelor de consum si a productiei preconizate a se realiza pe o perioada de 3 ani. Cantitatea de produse accizabile inscrisa intr-o autorizatie de utilizator final poate fi suplimentata in situatii bine justificate, in cadrul aceleiasi perioade de valabilitate a autorizatiei.
  96. (1) Notificarea prevazuta la pct. 94 alin. (3) se intocmeste potrivit modelului prevazut in anexa nr. 23.
  (2) In termen de 5 zile lucratoare de la transmiterea notificarii, autoritatea vamala teritoriala inregistreaza notificarea in registrul special creat in acest scop la nivelul autoritatii vamale competente, daca au fost prezentate documentele prevazute in notificare.
  (3) Scutirea de la plata accizelor pentru produsele supuse notificarii produce efecte de la data inregistrarii in registrul prevazut la alin. (2). Data inregistrarii se inscrie pe notificare. Termenul de valabilitate a notificarii este de un an de la data inregistrarii.
  (4) Beneficiarul scutirii transmite furnizorului o copie a notificarii inregistrate la autoritatea vamala teritoriala.
  (5) Cantitatile de energie electrica si gaz natural scutite de plata accizelor inscrise in notificare se obtin prin estimare, pe baza datelor determinate in functie de perioada de utilizare si de parametrii tehnici ai instalatiilor, pe o durata de un an. Cantitatile de energie electrica si gaz natural inscrise in notificare pot fi suplimentate in situatii bine justificate, in cadrul termenului de valabilitate a notificarii.
  97. (1) Operatorii economici care detin autorizatii de utilizator final prevazute la pct. 95 alin. (1) au obligatia de a transmite autoritatii vamale teritoriale, lunar, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se face raportarea, o situatie privind achizitia si utilizarea produselor energetice, care cuprinde informatii, dupa caz, cu privire la: furnizorul de produse energetice, cantitatea de produse achizitionata, cantitatea utilizata, stocul de produse energetice la sfarsitul lunii de raportare si cantitatea de produse finite realizate, potrivit modelului din anexa nr. 26.
  (2) Autoritatile vamale teritoriale tin evidenta operatorilor economici care au obtinut autorizatii de utilizator final conform pct. 95 si care au transmis notificari conform pct. 96, prin inscrierea acestora in registre speciale, si asigura publicarea pe pagina web a autoritatii vamale a listei cuprinzand acesti operatori economici, lista care se actualizeaza lunar pana la data de 15 a fiecarei luni.
  98. (1) Scutirea de la plata accizelor prevazuta la art. 399 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal se acorda direct.
  (2) In sensul art. 399 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal, gazul natural, carbunele si cocsul prevazute la art. 355 alin. (3) lit. f) si h) din Codul fiscal sunt scutite de la plata accizelor atunci cand sunt furnizate consumatorilor casnici, precum si organizatiilor de caritate.
  (3) In intelesul alin. (2), prin consumatori casnici se intelege clientii casnici asa cum sunt acestia definiti prin ordin al presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei.
  (4) In aplicarea alin. (2), prin organizatii de caritate se intelege organizatiile care au inscrise in obiectul de activitate si care desfasoara efectiv activitati caritabile cu titlu gratuit in domeniul sanatatii, al protectiei drepturilor copilului, al protectiei batranilor, al protectiei victimelor violentei impotriva femeilor, persoanelor cu handicap, persoanelor care traiesc in saracie sau in cazuri de calamitati naturale.
  (5) In cazul organizatiilor prevazute la alin. (4), scutirea de la plata accizelor se acorda in baza:
  a) autorizatiei de utilizator final emise de autoritatea vamala teritoriala, pentru carbunele si cocsul prevazute la art. 355 alin. (3) lit. h) din Codul fiscal;
  b) notificarii transmise autoritatii vamale teritoriale, pentru gazul natural prevazut la art. 355 alin. (3) lit. f) din Codul fiscal.
  99. (1) Autorizatia de utilizator final prevazuta la pct. 98 alin. (5) lit. a) se elibereaza la cererea scrisa a beneficiarului.
  (2) Cererea pentru obtinerea autorizatiei de utilizator final, intocmita conform modelului prevazut in anexa nr. 24, se depune la autoritatea vamala teritoriala impreuna cu urmatoarele documente:
  a) actul de constituire - in copie si in original - din care sa rezulte ca organizatia desfasoara una dintre activitatile prevazute la pct. 98 alin. (4);
  b) fundamentarea cantitatilor ce urmeaza a fi achizitionate in regim de scutire de la plata accizelor, la nivelul unui an calendaristic;
  c) orice informatie si documente pe care autoritatea vamala teritoriala le considera necesare pentru eliberarea autorizatiilor.
  (3) Autorizatiile de utilizator final se emit de autoritatea vamala teritoriala, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 25. Termenul de valabilitate a autorizatiei de utilizator final este de un an de la data emiterii.
  (4) Autorizatiile de utilizator final se emit in doua exemplare, cu urmatoarele destinatii:
  a) primul exemplar se pastreaza de catre utilizatorul final. O copie a acestui exemplar se transmite operatorului economic care furnizeaza produsele accizabile in regim de scutire si se pastreaza de catre acesta;
  b) al doilea exemplar se pastreaza de catre autoritatea vamala teritoriala emitenta.
  100. (1) Notificarea prevazuta la pct. 98 alin. (5) lit. b) se intocmeste potrivit modelului prevazut in anexa nr. 23.
  (2) In termen de 5 zile lucratoare de la transmiterea notificarii, autoritatea vamala teritoriala inregistreaza notificarea in registrul special creat in acest scop la nivelul autoritatii vamale competente, daca au fost prezentate documentele prevazute in notificare.
  (3) Scutirea de la plata accizelor pentru produsele supuse notificarii produce efecte de la data inregistrarii in registrul prevazut la alin. (2). Data inregistrarii se inscrie pe notificare. Termenul de valabilitate a notificarii este de un an de la data inregistrarii.
  (4) Beneficiarul scutirii transmite furnizorului o copie a notificarii inregistrate la autoritatea vamala teritoriala.
  (5) Cantitatile de gaz natural scutite de plata accizelor inscrise in notificare se obtin prin estimare, pe baza datelor determinate in functie de perioada de utilizare si de parametrii tehnici ai instalatiilor, pe o durata de un an. Cantitatile de gaz natural inscrise in notificare pot fi suplimentate in situatii bine justificate, in cadrul termenului de valabilitate a notificarii.
  101. Autoritatile vamale teritoriale tin evidenta operatorilor economici care au obtinut autorizatii de utilizator final conform pct. 99 si care au transmis notificari conform pct. 100, prin inscrierea acestora in registre speciale, si asigura publicarea pe pagina web a autoritatii vamale a listei cuprinzand acesti operatori economici, lista care se actualizeaza lunar pana la data de 15 a fiecarei luni.
  102. Anual, pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an, pentru anul precedent, fiecare organizatie de caritate care detine autorizatie de utilizator final are obligatia de a transmite on-line autoritatii vamale teritoriale emitente a autorizatiei o situatie centralizatoare privind cantitatile de produse energetice achizitionate in decursul unui an calendaristic, cantitatile utilizate in scopul desfasurarii activitatilor caritabile si stocul de produse energetice ramas neutilizat, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 26. Instructiunile pentru utilizarea aplicatiei informatice sunt publicate pe pagina de web a autoritatii vamale centrale.
  103. (1) Scutirea de la plata accizelor prevazuta la art. 399 alin. (1) lit. f) si g) din Codul fiscal se acorda indirect, cu conditia ca aprovizionarea sa se efectueze de la un antrepozit fiscal, din operatiuni intracomunitare proprii ori din operatiuni proprii de import.
  (2) In cazul in care aprovizionarea se efectueaza din operatiuni intracomunitare proprii, operatorii economici trebuie sa detina si calitatea de destinatar inregistrat.
  (3) Inainte de fiecare achizitie de combustibil pentru motor in regim de scutire, utilizatorul anunta la autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi desfasoara activitatea, pentru un posibil control.
  (4) In vederea restituirii accizelor, beneficiarii scutirii indirecte transmit trimestrial autoritatii fiscale teritoriale, pana la data de 25 inclusiv a lunii imediat urmatoare trimestrului, documentele justificative cu privire la utilizarea combustibilului pentru motor potrivit scopului prevazut la art. 399 alin. (1) lit. f) si g) din Codul fiscal, dupa cum urmeaza:
  a) memoriul in care sunt descrise operatiunile pentru care a fost consumat combustibilul pentru motor si in care se mentioneaza: perioada de desfasurare a operatiunii, numarul orelor de functionare a motoarelor si a instalatiilor, precum si consumul normat de combustibil pentru motor al respectivelor motoare si instalatii, inscris in specificatiile tehnice ale acestora;
  b) copii ale documentelor care atesta efectuarea operatiunilor de dragare, certificate de autoritatea competenta;
  c) copia facturii de achizitie a combustibilului pentru motor, in care acciza sa fie evidentiata distinct;
  d) dovada platii accizelor catre furnizor sau la bugetul de stat, dupa caz, constand in documentul de plata confirmat de banca la care utilizatorul are contul deschis.
  (5) Autoritatea fiscala teritoriala analizeaza documentatia depusa de operatorul economic si, in termen de 30 de zile de la depunerea cererii, decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin intocmirea unui proces-verbal in care se inscriu in mod distinct motivele de fapt si temeiul de drept pentru accizele propuse spre respingere, precum si cuantumul accizelor aprobate a fi restituite si prin emiterea unei decizii de admitere, in totalitate sau in parte, ori de respingere a cererii de restituire.
  (6) In cazul in care decizia este de admitere in totalitate sau in parte a dreptului de restituire, autoritatea fiscala teritoriala procedeaza la restituirea accizelor in conditiile art. 168 din Codul de procedura fiscala.
  (7) In aplicarea art. 399 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal, prin utilizare in domeniul productiei, dezvoltarii, testarii si mentenantei aeronavelor si navelor se intelege utilizarea in acest scop de catre toate motoarele si instalatiile care echipeaza aeronavele si navele.
  (8) Scutirea de la plata accizelor prevazuta la art. 399 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal nu se acorda la livrarea de carburanti utilizati pentru efectuarea unor zboruri dus-intors spre un centru de intretinere aeronautica, respectiv a unor deplasari navale dus-intors catre un centru de intretinere navala. In acest sens au fost pronuntate deciziile Curtii de Justitie a Uniunii Europene in cauzele C-79/10 si C-250/10.
  (9) Potrivit jurisprudentei Curtii de Justitie Europene, astfel cum s-a stabilit prin hotararile Curtii Europene de Justitie in cauzele C-391/05 si C-505/10, in cazul navelor special concepute pentru efectuarea operatiunilor de dragare prevazute la art. 399 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal, care dispun de un singur rezervor pentru combustibil din care se alimenteaza atat motoarele de propulsie care asigura navigatia, cat si motoarele stationare care asigura functionarea instalatiilor din dotare, este aplicabila scutirea prevazuta la art. 399 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal.
  104. In aplicarea art. 399 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal:
  a) prin rezervor standard se intelege:
  (i) rezervoarele fixate definitiv de producator pe toate autovehiculele de acelasi tip ca si vehiculul in cauza si a caror montare definitiva permite carburantului sa fie utilizat direct, atat pentru propulsie, cat si pentru functionarea in timpul transportului, daca este cazul, a sistemelor frigorifice si a altor sisteme. De asemenea, sunt considerate rezervoare standard rezervoarele de gaz montate pe autovehicule, destinate utilizarii directe a gazului drept carburant, precum si rezervoarele adaptate altor sisteme cu care poate fi echipat vehiculul;
  (ii) rezervoarele fixate definitiv de producator pe toate containerele de acelasi tip ca si containerul in cauza si a caror montare definitiva permite carburantului sa fie utilizat direct pentru functionarea, in timpul transportului, a sistemelor frigorifice si a altor sisteme cu care pot fi echipate containerele speciale;
  b) prin containere speciale se intelege orice container echipat cu dispozitive special destinate sistemelor frigorifice, de oxigenare, de izolare termica sau altor sisteme.
  105. Scutirea de la plata accizelor prevazuta la art. 399 alin. (1) lit. j) din Codul fiscal se acorda direct, in baza actelor normative care reglementeaza acordarea ajutoarelor umanitare.
  106. In situatia prevazuta la art. 399 alin. (1) lit. k) din Codul fiscal, scutirea de la plata accizelor se acorda dupa cum urmeaza:
  a) direct, atunci cand beneficiarii se aprovizioneaza cu produse energetice de la un antrepozit fiscal. Scutirea de la plata accizelor se acorda direct si in cazul furnizarii gazului natural prevazut la art. 355 alin. (3) lit. f) din Codul fiscal;
  b) indirect, prin restituire, atunci cand beneficiarii se aprovizioneaza cu produse energetice, altele decat gazul natural, de la operatori economici care nu detin calitatea de antrepozitari autorizati.
  107. (1) Scutirea prevazuta la pct. 106 lit. a) se acorda in baza autorizatiei de utilizator final emise de autoritatea vamala teritoriala, cu exceptia gazului natural pentru care scutirea se acorda in baza notificarii transmise de beneficiar la autoritatea vamala teritoriala.
  (2) Cantitatile de produse scutite de plata accizelor inscrise intr-o autorizatie de utilizator final/notificare se obtin prin estimare, pe baza datelor determinate in functie de perioada de utilizare a combustibilului pentru incalzire si de parametrii tehnici ai instalatiilor pe o durata de 3 ani. Cantitatile de combustibil pentru motor inscrise in autorizatia de utilizator final/notificare pot fi suplimentate in situatii bine justificate, in cadrul termenului de valabilitate a notificarii.
  108. (1) Autorizatia de utilizator final prevazuta la pct. 107 alin. (1) se elibereaza la cererea scrisa a beneficiarului.
  (2) Cererea pentru obtinerea autorizatiei de utilizator final, intocmita conform modelului prevazut in anexa nr. 24, se depune la autoritatea vamala teritoriala impreuna cu urmatoarele documente:
  a) actul de constituire, in copie si in original, din care sa rezulte ca solicitantul desfasoara una dintre activitatile prevazute la art. 399 alin. (1) lit. k);
  b) fundamentarea cantitatilor ce urmeaza a fi achizitionate in regim de scutire de la plata accizelor, la nivelul unui an calendaristic;
  c) orice informatie si documente pe care autoritatea vamala teritoriala le considera necesare pentru eliberarea autorizatiilor.
  (3) Autorizatiile de utilizator final se emit de autoritatea vamala teritoriala, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 25.
  (4) Termenul de valabilitate a autorizatiei de utilizator final este de 3 ani de la data emiterii. Cantitatea de produse accizabile inscrisa intr-o autorizatie de utilizator final poate fi suplimentata in situatii bine justificate, in cadrul aceleiasi perioade de valabilitate a autorizatiei.
  (5) Autoritatea vamala teritoriala atribuie si inscrie pe autorizatia de utilizator final un cod de utilizator.
  (6) Autorizatiile de utilizator final se emit in doua exemplare, cu urmatoarele destinatii:
  a) primul exemplar se pastreaza de catre utilizatorul final. O copie a acestui exemplar se transmite operatorului economic care furnizeaza produsele accizabile in regim de scutire si se pastreaza de catre acesta;
  b) al doilea exemplar se pastreaza de catre autoritatea vamala teritoriala emitenta.
  109. (1) Notificarea prevazuta la pct. 107 alin. (1) se intocmeste potrivit modelului prevazut in anexa nr. 23.
  (2) In termen de 5 zile lucratoare de la transmiterea notificarii, autoritatea vamala teritoriala inregistreaza notificarea in registrul special creat in acest scop la nivelul autoritatii vamale competente, daca au fost prezentate documentele prevazute in notificare.
  (3) Scutirea de la plata accizelor pentru produsele supuse notificarii produce efecte de la data inregistrarii in registrul prevazut la alin. (2). Data inregistrarii se inscrie pe notificare. Termenul de valabilitate a notificarii este de un an de la data inregistrarii.
  (4) Beneficiarul scutirii transmite furnizorului o copie a notificarii inregistrate la autoritatea vamala teritoriala.
  110. (1) Detinatorii de autorizatii de utilizator final prevazute la pct. 108 au obligatia de a transmite on-line autoritatii vamale teritoriale, trimestrial, pana la data de 15 inclusiv a lunii imediat urmatoare trimestrului pentru care se face raportarea, o situatie privind achizitia si utilizarea produselor energetice, care va cuprinde informatii, dupa caz, cu privire la: furnizorul de produse energetice, cantitatea de produse achizitionata, cantitatea utilizata si stocul de produse energetice la sfarsitul perioadei de raportare, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 26. Instructiunile pentru utilizarea aplicatiei informatice sunt publicate pe pagina de web a autoritatii vamale centrale.
  (2) Autoritatile vamale teritoriale tin evidenta operatorilor economici care au obtinut autorizatii de utilizator final si care au transmis notificari, prin inscrierea acestora in registre speciale, si asigura publicarea pe pagina web a autoritatii vamale a listei cuprinzand acesti operatori economici, lista care se actualizeaza lunar pana la data de 15 a fiecarei luni.
  111. In cazul scutirii indirecte prevazute la pct. 106 alin. (1) lit. b), pentru a beneficia de restituirea accizelor beneficiarul scutirii depune la autoritatea fiscala teritoriala cererea de restituire de accize, insotita de:
  a) copia facturii de achizitie a produselor energetice;
  b) dovada cantitatii utilizate in scopul pentru care se acorda scutirea.
  112. In sensul art. 399 alin. (1) lit. k) din Codul fiscal, lacasurile de cult sunt cele definite potrivit legislatiei in domeniul cultelor.
  113. (1) In situatia prevazuta la art. 399 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal, scutirea de la plata accizelor se acorda direct pentru biocombustibili si biocarburanti. In cazul bioetanolului scutirea opereaza numai cu conditia ca acesta sa fie denaturat potrivit pct. 78.
  (2) In sensul alin. (1), prin biocombustibili si biocarburanti se intelege produsele energetice utilizate drept combustibili pentru incalzire, respectiv combustibili pentru motor, care sunt obtinute in totalitate din biomasa.
  (3) In sensul alin. (2), prin biomasa se intelege fractiunea biodegradabila a produselor, deseurilor si reziduurilor de origine biologica provenite din agricultura - inclusiv substante vegetale si animale -, silvicultura si industriile conexe, inclusiv piscicultura si acvacultura, precum si fractiunea biodegradabila a deseurilor industriale si urbane.
  (4) Incadrarea produselor in categoria biocombustibililor sau biocarburantilor prevazuti la alin. (1) se efectueaza in baza unui buletin de analiza emis de un laborator acreditat conform standardului ISO 17025 pentru efectuarea de astfel de analize, prin care se certifica faptul ca acestea sunt obtinute exclusiv din biomase.
  (5) Asimilarea biocombustibililor si biocarburantilor cu produse energetice echivalente pentru care este stabilit un nivel al accizelor se efectueaza potrivit pct. 14 alin. (2)-(5).
  (6) Scutirea prevazuta la alin. (1) se acorda in baza notificarii transmise de beneficiarul scutirii la autoritatea vamala teritoriala.
  (7) Notificarea prevazuta la alin. (6) se intocmeste potrivit modelului prevazut in anexa nr. 23 si este insotita de:
  a) declaratia pe propria raspundere privind utilizarea biocombustibililor si biocarburantilor in stare pura, respectiv ca acestia nu vor face obiectul amestecului cu combustibili pentru incalzire sau carburanti traditionali;
  b) documente justificative, de exemplu manuale tehnice de utilizare, din care sa rezulte ca beneficiarul detine sub orice forma instalatii/motoare care potrivit specificatiilor tehnice emise de producator pot functiona utilizand exclusiv biocombustibil, respectiv biocarburant;
  c) fundamentarea cantitatilor de biocombustibil, respectiv biocarburant ce urmeaza a fi utilizate in regim de scutire de la plata accizelor.
  (8) In termen de 5 zile lucratoare de la transmiterea notificarii, autoritatea vamala teritoriala inregistreaza notificarea in registrul special creat in acest scop la nivelul autoritatii vamale competente, daca au fost prezentate documentele prevazute in notificare.
  (9) Scutirea de la plata accizelor pentru produsele supuse notificarii produce efecte de la data inregistrarii in registrul prevazut la alin. (8). Data inregistrarii se inscrie pe notificare. Termenul de valabilitate a notificarii este de un an de la data inregistrarii.
  (10) Beneficiarul scutirii transmite furnizorului o copie a notificarii inregistrate la autoritatea vamala teritoriala.
  (11) Cantitatile de biocombustibil inscrise in notificare se estimeaza pe baza datelor determinate in functie de perioada de utilizare a combustibilului pentru incalzire si de parametrii tehnici ai instalatiilor, pentru o perioada de un an. Cantitatile de biocombustibil inscrise in notificare pot fi suplimentate in situatii bine justificate, in cadrul termenului de valabilitate a notificarii.
  (12) Cantitatile de biocarburant inscrise in notificare se estimeaza pe baza datelor determinate in functie de consumul mediu al vehiculelor detinute si de numarul de kilometri estimati a fi efectuati, pentru o perioada de un an. Cantitatile de biocarburant inscrise in notificare pot fi suplimentate in situatii bine justificate, in cadrul termenului de valabilitate a notificarii.
  (13) Autoritatile vamale teritoriale tin evidenta operatorilor economici care au transmis notificari, prin inscrierea acestora in registre speciale, si asigura publicarea pe pagina web a autoritatii vamale a listei cuprinzand acesti operatori economici, lista care se actualizeaza lunar pana la data de 15 a fiecarei luni.
  (14) Prevederile alin. (6) nu se aplica in cazul achizitiei biocombustibililor si biocarburantilor de catre operatorii economici autorizati potrivit art. 435 alin. (4) din Codul fiscal.
  (15) Operatorii economici autorizati potrivit art. 435 alin. (4) din Codul fiscal achizitioneaza biocombustibilii si biocarburantii in scutire directa de la plata accizelor in baza declaratiei pe propria raspundere referitoare la obligatiile de a asigura:
  a) comercializarea biocombustibililor si biocarburantilor in stare pura; si
  b) afisarea de avertismente in atentia clientilor referitoare la obligatia acestora de a utiliza biocombustibilii si biocarburantii achizitionati in stare pura, fara a fi amestecati cu combustibili pentru incalzire sau carburanti traditionali.
  (16) Operatorii economici autorizati potrivit art. 435 alin. (4) din Codul fiscal care comercializeaza biocombustibil si biocarburanti trebuie sa se asigure ca sunt respectate conditiile prevazute la art. 394 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal. In acest sens, acestia au obligatia de a afisa avertismente in atentia clientilor.
  114. (1) In situatia prevazuta la art. 399 alin. (1) lit. m) din Codul fiscal, scutirea de la plata accizelor se acorda direct pentru energia electrica produsa din surse regenerabile de energie care este furnizata direct unui consumator final.
  (2) In intelesul art. 399 alin. (1) lit. m) din Codul fiscal, prin surse regenerabile de energie se intelege surse precum: eoliana, solara, geotermala, a valurilor, a mareelor, energia hidro-, biomasa, gaz de fermentare a deseurilor, gaz de fermentare a namolurilor din instalatiile de epurare a apelor uzate, biogaz si altele asemenea.
  (3) Scutirea prevazuta la alin. (1) se acorda in baza notificarii transmise de producatorul de energie electrica la autoritatea vamala teritoriala. Consumatorii casnici producatori de energie electrica care beneficiaza de scutirea prevazuta la alin. (1) nu au obligatia de a notifica autoritatea vamala teritoriala.
  (4) Notificarea prevazuta la alin. (3) se intocmeste potrivit modelului prevazut in anexa nr. 23.
  (5) In termen de 5 zile lucratoare de la transmiterea notificarii, autoritatea vamala teritoriala comunica solicitantului inregistrarea in registrul special creat in acest scop la nivelul autoritatii vamale competente, daca au fost prezentate documentele prevazute in notificare.
  (6) Scutirea de la plata accizelor pentru energia electrica supusa notificarii produce efecte de la data inregistrarii in registrul prevazut la alin. (5). Data inregistrarii se inscrie pe notificare. Termenul de valabilitate a notificarii este de un an de la data inregistrarii.
  (7) Autoritatile vamale teritoriale tin evidenta operatorilor economici care au transmis notificari, prin inscrierea acestora in registre speciale, si asigura publicarea pe pagina web a autoritatii vamale a listei cuprinzand acesti operatori economici, lista care se actualizeaza lunar pana la data de 15 a fiecarei luni.
  (8) Dupa inregistrarea notificarii, o copie a acestei notificari cu numarul de inregistrare va fi pastrata de producatorul de energie electrica.
  115. Scutirea directa de la plata accizelor pentru motorina utilizata drept combustibil pentru motor in situatiile prevazute la art. 399 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal se acorda cu conditia ca aceasta sa fie marcata si colorata potrivit prevederilor art. 428 din Codul fiscal.
  116. (1) Autoritatea vamala teritoriala revoca autorizatiile de utilizator final prevazute la pct. 95, 99 si 108, in urmatoarele situatii:
  a) beneficiarul scutirii a comis fapte repetate ce constituie contraventii la regimul produselor accizabile, potrivit Codului fiscal;
  b) beneficiarul scutirii nu a justificat legal destinatia cantitatii de produse energetice achizitionate;
  c) beneficiarul scutirii a utilizat produsul energetic achizitionat altfel decat in scopul pentru care a obtinut autorizatie de utilizator final;
  d) la solicitarea scrisa a beneficiarului scutirii.
  (2) Decizia de revocare a autorizatiei de utilizator final se comunica detinatorului si produce efecte de la data comunicarii sau de la o alta data cuprinsa in aceasta.
  117. (1) Autoritatea vamala teritoriala anuleaza autorizatia de utilizator final emisa conform pct. 95, 99 si 108 atunci cand i-au fost oferite la autorizare informatii inexacte sau incomplete in legatura cu scopul pentru care operatorul economic a solicitat autorizatia de utilizator final.
  (2) Decizia de anulare a autorizatiei de utilizator final se comunica detinatorului si produce efecte incepand de la data emiterii autorizatiei.
  118. (1) Detinatorul autorizatiei de utilizator final poate contesta decizia de revocare prevazuta la pct. 116 sau decizia de anulare prevazuta la pct. 117 a autorizatiei de utilizator final, potrivit legislatiei in vigoare.
  (2) Contestarea deciziei de revocare sau de anulare a autorizatiei de utilizator final nu suspenda efectele juridice ale acestei decizii pe perioada solutionarii contestatiei in procedura administrativa.
  (3) O noua autorizatie de utilizator final va putea fi obtinuta dupa 6 luni de la data revocarii sau anularii autorizatiei.
  (4) Stocurile de produse energetice inregistrate la data revocarii sau anularii autorizatiei de utilizator final pot fi valorificate sub supravegherea autoritatii vamale teritoriale.
  SECTIUNEA a 15-a
  Restituiri de accize
  119. (1) Conform prevederilor art. 400 alin. (1) din Codul fiscal, pentru produsele energetice returnate in antrepozitele fiscale din Romania in vederea reciclarii, reconditionarii sau distrugerii, dupa caz, accizele platite pot fi restituite la solicitarea operatorului economic.
  (2) In cazul prevazut la alin. (1), operatorul economic anunta in scris autoritatea vamala teritoriala despre intentia de a returna produsele energetice in antrepozitul fiscal, cu cel putin 2 zile lucratoare inainte de efectuarea returului, mentionand cauzele, cantitatile de produse energetice care fac obiectul returului in antrepozitul fiscal, data eliberarii pentru consum a acestora, valoarea accizelor platite pentru acestea la momentul eliberarii pentru consum, data si locul/locurile de unde urmeaza sa fie retrase produsele respective, precum si procedura care urmeaza a fi aplicata produselor care fac obiectul restituirii accizelor, respectiv reciclare, reconditionare, distrugere.
  (3) Autoritatea vamala teritoriala desemneaza un reprezentant care asista la returul produselor energetice in antrepozitul fiscal si certifica documentul de receptie a produselor energetice returnate. In cazul distrugerii produselor energetice, autoritatea vamala teritoriala desemneaza un reprezentant care asista la distrugere si certifica documentul de distrugere.
  (4) In termen de 5 zile lucratoare de la data certificarii documentului de receptie a produselor energetice returnate ori in cazul distrugerii, de la certificarea documentului de distrugere, autoritatea vamala teritoriala intocmeste un punct de vedere cu privire la sumele reprezentand accize care pot fi restituite in urma depunerii unei cereri de restituire pentru produsele returnate in antrepozitul fiscal. Documentul care cuprinde punctul de vedere al autoritatii vamale teritoriale se comunica autoritatii fiscale teritoriale care are in competenta solutionarea cererii de restituire a accizelor.
  (5) In aplicarea art. 400 alin. (1) din Codul fiscal, in vederea restituirii accizelor platite la bugetul de stat, antrepozitarul autorizat depune o cerere la autoritatea fiscala teritoriala unde este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, insotita de urmatoarele documente:
  a) copia documentului de receptie certificat de reprezentantul autoritatii vamale teritoriale;
  b) documentul care justifica faptul ca produsele respective au fost achizitionate de la antrepozitul fiscal destinatar, in copie;
  c) documentul care atesta plata accizelor la bugetul de stat, in copie.
  (6) Autoritatea fiscala teritoriala analizeaza documentatia depusa de operatorul economic si, in termen de 30 de zile de la depunerea cererii, decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, in totalitate sau in parte, ori de respingere a cererii de restituire.
  (7) In cazul in care decizia este de admitere in totalitate sau in parte, autoritatea fiscala teritoriala procedeaza la restituirea accizelor in conditiile art. 168 din Codul de procedura fiscala.
  120. (1) Pentru bauturile alcoolice si produsele din tutun prelucrat retrase de pe piata in conditiile prevazute la art. 400 alin. (2) din Codul fiscal, accizele platite pot fi restituite. Prin retragere de pe piata se intelege retragerea din circuitul economic a produselor eliberate pentru consum, in vederea reciclarii, reconditionarii sau distrugerii acestora.
  (2) In cazul prevazut la alin. (1), operatorul economic anunta in scris autoritatea vamala teritoriala despre intentia de a retrage de pe piata produsele accizabile, in vederea reciclarii, reconditionarii, distrugerii, cu cel putin 7 zile lucratoare inainte de data la care se realizeaza distrugerea acestora ori produsele sunt introduse in antrepozitul de productie, in cazul reciclarii sau reconditionarii. Distrugerea bauturilor alcoolice si a produselor din tutun prelucrat retrase de pe piata poate fi efectuata fie in antrepozit fiscal, fie intr-o alta locatie stabilita de operatorul care retrage produsele de pe piata, cu conditia respectarii prevederilor legislatiei de mediu in materie de distrugere.
  (3) Documentul prevazut la alin. (2) cuprinde urmatoarele informatii: cauzele, cantitatile de bauturi alcoolice si produse din tutun prelucrat care fac obiectul retragerii de pe piata, data eliberarii pentru consum a acestora, valoarea accizelor platite pentru acestea la momentul eliberarii pentru consum, precum si procedura care urmeaza a fi aplicata acestora: reciclare, reconditionare, distrugere.
  (4) Autoritatea vamala teritoriala desemneaza un reprezentant care:
  a) in cazul reciclarii sau reconditionarii ori in cazul distrugerii in antrepozit fiscal, asista la reintroducerea bauturilor alcoolice si produselor din tutun prelucrat in antrepozitul fiscal si certifica documentul de receptie a produselor accizabile returnate;
  b) in cazul distrugerii, indiferent de locatia in care aceasta se realizeaza, asista la distrugerea bauturilor alcoolice si produselor din tutun prelucrat si certifica documentul de distrugere;
  c) in cazul reciclarii sau reconditionarii bauturilor alcoolice si produselor din tutun prelucrat marcate cu timbre sau banderole, vizeaza procesul-verbal de dezlipire a marcajelor, care cuprinde seria si numarul de identificare ale banderolelor sau timbrelor dezlipite.
  (5) In termen de 5 zile lucratoare de la data certificarii documentului de distrugere sau a vizarii procesului-verbal de dezlipire a marcajelor, dupa caz, autoritatea vamala teritoriala, dupa analizarea concordantei dintre documentul de receptie mentionat la alin. (4) lit. a) si documentele prevazute la alin. (4) lit. b) sau c), dupa caz, intocmeste un punct de vedere cu privire la sumele reprezentand accize care pot fi restituite in urma depunerii unei cereri de restituire pentru produsele retrase de pe piata. Documentul care cuprinde punctul de vedere al autoritatii vamale teritoriale se comunica autoritatii fiscale teritoriale care are in competenta solutionarea cererii de restituire a accizelor.
  (6) In aplicarea art. 400 alin. (2) din Codul fiscal, in vederea restituirii accizelor platite la bugetul de stat, operatorul economic depune o cerere la autoritatea fiscala teritoriala unde este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, insotita de urmatoarele documente:
  a) copia documentului de receptie/a documentului de distrugere certificat de reprezentantul autoritatii vamale teritoriale;
  b) documentele care atesta provenienta produselor, precum si documentul care atesta plata accizelor la bugetul de stat pentru produsele respective, in copie;
  c) procesul-verbal de dezlipire a marcajelor, prevazut la alin. (4) lit. c), in cazul produselor marcate prin banderole sau timbre si care urmeaza a fi reciclate sau reconditionate.
  (7) Autoritatea fiscala teritoriala analizeaza documentatia depusa de operatorul economic si, in termen de 30 de zile de la depunerea cererii, decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, in totalitate sau in parte, ori de respingere a cererii de restituire.
  (8) In cazul in care decizia este de admitere in totalitate sau in parte, autoritatea fiscala teritoriala procedeaza la restituirea accizelor in conditiile art. 168 din Codul de procedura fiscala.
  (9) O copie a procesului-verbal prevazut la alin. (4) lit. c) insoteste timbrele si banderolele care se expediaza pentru distrugere Companiei Nationale "Imprimeria Nationala" - S.A.
  121. (1) Conform art. 400 alin. (3) din Codul fiscal, pentru produsele accizabile eliberate pentru consum in Romania care sunt exportate, accizele platite pot fi restituite daca se face dovada ca produsele accizabile au parasit teritoriul Uniunii Europene.
  (2) Exportatorul anunta in scris autoritatea vamala teritoriala despre intentia de a exporta produsele accizabile. In cazul produselor accizabile marcate cu timbre sau banderole, anuntul se transmite cu cel putin 7 zile lucratoare inainte de data la care se realizeaza exportul.
  (3) Documentul prevazut la alin. (2) cuprinde urmatoarele informatii: cantitatile de produsele accizabile care fac obiectul exportului, data eliberarii pentru consum a acestora, valoarea accizelor platite pentru acestea la momentul eliberarii pentru consum.
  (4) In cazul in care produsele accizabile sunt marcate cu timbre sau banderole, autoritatea vamala teritoriala desemneaza un reprezentant care vizeaza procesul-verbal de dezlipire a marcajelor, care cuprinde seria si numarul de identificare ale banderolelor sau timbrelor dezlipite.
  (5) Exportatorul transmite la autoritatea vamala teritoriala, in ziua lucratoare imediat urmatoare celei in care produsele accizabile au parasit teritoriul Uniunii Europene, o copie a declaratiei vamale de export certificata in acest sens.
  (6) In termen de 5 zile lucratoare de la data primirii documentului care certifica faptul ca produsele accizabile au parasit teritoriul Uniunii Europene, autoritatea vamala teritoriala, dupa analizarea concordantei dintre documentele mentionate la alin. (4) si (5), intocmeste un punct de vedere cu privire la sumele reprezentand accize care pot fi restituite in urma depunerii unei cereri de restituire pentru produsele exportate. Documentul care cuprinde punctul de vedere al autoritatii vamale teritoriale se comunica autoritatii fiscale teritoriale care are in competenta solutionarea cererii de restituire a accizelor.
  (7) In aplicarea art. 400 alin. (3) din Codul fiscal, in vederea restituirii accizelor platite la bugetul de stat, exportatorul depune o cerere la autoritatea fiscala teritoriala la care este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, insotita de urmatoarele documente:
  a) copia declaratiei vamale de export prin care se certifica faptul ca produsele accizabile au parasit teritoriul Uniunii Europene;
  b) documentele care atesta provenienta produselor, precum si documentul care atesta plata accizelor la bugetul de stat pentru produsele respective, in copie;
  c) procesul-verbal de dezlipire a marcajelor, prevazut la alin. (4), in cazul produselor marcate prin banderole sau timbre.
  (8) Autoritatea fiscala teritoriala analizeaza documentatia depusa de operatorul economic si, in termen de 30 de zile de la depunerea cererii, decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, in totalitate sau in parte, ori de respingere a cererii de restituire.
  (9) In cazul in care decizia este de admitere in totalitate sau in parte, autoritatea fiscala teritoriala procedeaza la restituirea accizelor in conditiile art. 168 din Codul de procedura fiscala.
  (10) O copie a procesului-verbal prevazut la alin. (4) insoteste timbrele si banderolele care se expediaza pentru distrugere Companiei Nationale "Imprimeria Nationala" - S.A.
  122. (1) In sensul art. 400 alin. (3) din Codul fiscal, pentru produsele accizabile eliberate pentru consum in Romania care sunt livrate intracomunitar, accizele platite pot fi restituite daca livrarea este insotita de documentul prevazut la art. 416 din Codul fiscal si daca se face dovada ca accizele aferente acestora au devenit exigibile si au fost percepute in statul membru in cauza.
  (2) In cazul prevazut la alin. (1), operatorul economic care efectueaza livrarea intracomunitara anunta in scris autoritatea vamala teritoriala despre intentia de a expedia produsele accizabile intr-un alt stat membru, cu cel putin doua zile lucratoare inainte de expediere.
  (3) Documentul prevazut la alin. (2) cuprinde urmatoarele informatii: cantitatile de produse accizabile care fac obiectul livrarii intracomunitare, data eliberarii pentru consum a acestora, valoarea accizelor platite pentru acestea la momentul eliberarii pentru consum.
  (4) In cazul in care produsele accizabile sunt marcate cu timbre sau banderole, autoritatea vamala teritoriala desemneaza un reprezentant care vizeaza procesul-verbal de dezlipire a marcajelor, ce cuprinde seria si numarul de identificare ale banderolelor sau timbrelor dezlipite.
  (5) Operatorul economic prevazut la alin. (2) transmite la autoritatea vamala teritoriala exemplarul 3 al documentului de insotire certificat potrivit art. 416 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal.
  (6) In termen de 5 zile lucratoare de la data primirii documentului prevazut la alin. (5), autoritatea vamala teritoriala, dupa analizarea concordantei dintre acesta si documentul prevazut la alin. (4), intocmeste un punct de vedere cu privire la sumele reprezentand accize care pot fi restituite in urma depunerii unei cereri de restituire pentru produsele livrate intracomunitar. Documentul care cuprinde punctul de vedere al autoritatii vamale teritoriale se comunica autoritatii fiscale teritoriale care are in competenta solutionarea cererii de restituire a accizelor.
  (7) In aplicarea art. 400 alin. (3) din Codul fiscal, in vederea restituirii accizelor platite la bugetul de stat, operatorul economic depune o cerere la autoritatea fiscala teritoriala unde este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, insotita de urmatoarele documente:
  a) copiile exemplarelor 1 si 3 de pe documentul de insotire prevazut la art. 416 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal;
  b) documentele care atesta provenienta produselor, precum si documentul care atesta plata accizelor la bugetul de stat pentru produsele respective, in copie;
  c) procesul-verbal de dezlipire a marcajelor, prevazut la alin. (4), in cazul produselor marcate prin banderole sau timbre;
  d) documentul emis de autoritatea competenta din statul membru de destinatie care atesta ca accizele au devenit exigibile si au fost percepute in statul membru in cauza.
  (8) Autoritatea fiscala teritoriala analizeaza documentatia depusa de operatorul economic si, in termen de 30 de zile de la depunerea cererii, decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, in totalitate sau in parte, ori de respingere a cererii de restituire.
  (9) In cazul in care decizia este de admitere in totalitate sau in parte, autoritatea fiscala teritoriala procedeaza la restituirea accizelor in conditiile art. 168 din Codul de procedura fiscala.
  (10) O copie a procesului-verbal prevazut la alin. (4) insoteste timbrele si banderolele care se expediaza pentru distrugere Companiei Nationale "Imprimeria Nationala" - S.A.
  123. (1) In sensul art. 400 alin. (4) din Codul fiscal, pentru produsele accizabile reintroduse in antrepozitele fiscale din Romania, accizele platite pot fi restituite, in alte situatii decat cele prevazute la art. 400 alin. (1)-(3) din Codul fiscal.
  (2) In cazul prevazut la alin. (1), operatorul economic anunta in scris autoritatea vamala teritoriala despre intentia de a reintroduce produsele accizabile in antrepozitul fiscal, cu cel putin doua zile lucratoare inainte de reintroducere, mentionand cauzele, cantitatile de produse accizabile care fac obiectul reintroducerii in antrepozitul fiscal, data eliberarii pentru consum a acestora, valoarea accizelor platite pentru acestea la momentul eliberarii pentru consum, precum si procedura care urmeaza a fi aplicata produselor care fac obiectul restituirii accizelor in antrepozitul fiscal.
  (3) Autoritatea vamala teritoriala desemneaza un reprezentant care asista la reintroducerea produselor accizabile in antrepozitul fiscal si certifica documentul de receptie a produselor accizabile reintroduse.
  (4) In cazul in care produsele accizabile sunt marcate cu timbre sau banderole, autoritatea vamala teritoriala desemneaza un reprezentant care vizeaza procesul-verbal de dezlipire a marcajelor, care cuprinde seria si numarul de identificare ale banderolelor sau timbrelor dezlipite.
  (5) In termen de 5 zile lucratoare de la data certificarii documentului de receptie a produselor accizabile reintroduse in antrepozitul fiscal, autoritatea vamala teritoriala intocmeste un punct de vedere cu privire la sumele reprezentand accize care pot fi restituite in urma depunerii unei cereri de restituire pentru produsele reintroduse in antrepozitul fiscal. In cazul in care produsele accizabile sunt marcate cu timbre sau banderole, autoritatea vamala teritoriala verifica si concordanta dintre documentul de receptie mentionat la alin. (3) si documentul prevazut la alin. (4). Documentul care cuprinde punctul de vedere al autoritatii vamale teritoriale se comunica autoritatii fiscale teritoriale care are in competenta solutionarea cererii de restituire a accizelor.
  (6) In aplicarea art. 400 alin. (4) din Codul fiscal, in vederea restituirii accizelor platite la bugetul de stat, operatorul economic depune o cerere la autoritatea fiscala teritoriala la care este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, insotita de urmatoarele documente:
  a) copia documentului de receptie in antrepozitul fiscal, certificat de reprezentantul autoritatii vamale teritoriale;
  b) documentele care atesta provenienta produselor, precum si documentul care atesta plata accizelor la bugetul de stat pentru produsele respective, in copie;
  c) procesul-verbal de dezlipire a marcajelor, prevazut la alin. (4), in cazul produselor marcate prin banderole sau timbre.
  (7) Autoritatea fiscala teritoriala analizeaza documentatia depusa de operatorul economic si, in termen de 30 de zile de la depunerea cererii, decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, in totalitate sau in parte, ori de respingere a cererii de restituire.
  (8) In cazul in care decizia este de admitere in totalitate sau in parte, autoritatea fiscala teritoriala procedeaza la restituirea accizelor in conditiile art. 168 din Codul de procedura fiscala.
  (9) O copie a procesului-verbal prevazut la alin. (4) insoteste timbrele si banderolele care se expediaza pentru distrugere Companiei Nationale "Imprimeria Nationala" - S.A.
  SECTIUNEA a 16-a
  Deplasarea si primirea produselor accizabile aflate in regim suspensiv de accize
  SUBSECTIUNEA 1
  Deplasarea produselor accizabile aflate in regim suspensiv de accize
  124. (1) In aplicarea art. 401 alin. (3) din Codul fiscal, prin loc de livrare directa se intelege locul unde produsele accizabile expediate de catre un antrepozitar autorizat sau de catre un expeditor inregistrat in regim suspensiv de accize pot fi primite, cu conditia ca acest loc sa fie indicat de catre antrepozitarul autorizat din statul membru de destinatie sau de catre destinatarul inregistrat. In cazul destinatarului inregistrat, locul de livrare directa reprezinta alte locuri decat cele prevazute la pct. 43 alin. (1) si (2). Locurile prevazute la pct. 43 alin. (2) sunt doar asimilate unor locuri de livrare directa, in scopul realizarii supravegherii fiscale. In cazul expeditiilor catre un antrepozit autorizat din Romania, locul de livrare directa este un loc indicat de antrepozitarul autorizat, altul decat antrepozitul sau fiscal.
  (2) In aplicarea alin. (1), notiunea de produse accizabile nu cuprinde si tutunul prelucrat prevazut la art. 354 din Codul fiscal.
  (3) Prin livrare directa a produselor accizabile in regim suspensiv se intelege livrarea care respecta urmatoarele cerinte:
  a) locul de livrare directa se indica de catre antrepozitarul autorizat sau destinatarul inregistrat la autoritatea vamala teritoriala, inainte de prima expediere a produselor accizabile din statul membru de expediere;
  b) locul de livrare directa indeplineste conditiile pentru receptia fizica a produselor accizabile;
  c) antrepozitarul autorizat sau destinatarul inregistrat intocmeste raportul de primire. Cantitatea inscrisa in raportul de primire este inregistrata in evidentele privind stocurile de astfel de produse ale antrepozitarului autorizat sau destinatarului inregistrat, concomitent atat ca intrare, cat si ca eliberare pentru consum;
  d) produsele accizabile trebuie pastrate la locul de livrare directa pentru o eventuala verificare, potrivit prevederilor din ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscale.
  (4) Un antrepozitar autorizat sau un expeditor inregistrat in Romania poate expedia produse accizabile in regim suspensiv de accize catre un loc de livrare directa dintr-un alt stat membru daca aceasta operatiune este permisa in acel stat membru.
  (5) Pe durata deplasarii in regim suspensiv de accize, ambalajul in care este deplasat produsul accizabil trebuie sa aiba la exterior marcaje care identifica tipul si cantitatea de produs aflat in interior.
  125. (1) In cazul biocombustibililor si biocarburantilor prevazuti la pct. 113 alin. (2) ale caror coduri NC nu se regasesc la art. 355 alin. (2) din Codul fiscal, care sunt destinate amestecului in antrepozite fiscale cu produse energetice, deplasarea produselor in cauza de la locul de productie din Romania catre antrepozitele fiscale din Romania unde se realizeaza amestecul se efectueaza la preturi fara accize si este insotita de un document comercial care contine aceleasi informatii precum cele din documentul administrativ electronic pe suport hartie, prevazut in anexa nr. 33, care face parte integranta din prezentele norme metodologice, mai putin codul de referinta administrativ unic. Documentul comercial se certifica atat de autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi desfasoara activitatea producatorul, cat si de autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi desfasoara activitatea antrepozitul fiscal primitor.
  (2) In cazul biocombustibililor si biocarburantilor prevazuti la pct. 113 alin. (2) ale caror coduri NC nu se regasesc la art. 355 alin. (2) din Codul fiscal, achizitionati de antrepozitarul autorizat prin operatiuni proprii de import in vederea amestecului cu produse energetice in antrepozitele fiscale proprii, importul se efectueaza fara plata accizelor, iar deplasarea de la locul de import pana la antrepozitul fiscal se realizeaza sub acoperirea documentului administrativ unic. In acest caz antrepozitarul autorizat - importator are obligatia de a declara pe propria raspundere, la momentul efectuarii importului, faptul ca va utiliza produsele exclusiv pentru amestecul cu produse energetice in antrepozitele sale.
  (3) In cazul biocombustibililor si biocarburantilor prevazuti la pct. 113 alin. (2) ale caror coduri NC nu se regasesc la art. 355 alin. (2) din Codul fiscal, proveniti din achizitii intracomunitare proprii, regimul aplicabil pentru deplasarea produselor in cauza este in relatie directa cu legislatia statului membru de expediere.
  SUBSECTIUNEA a 2-a
  Documentul administrativ electronic
  126. (1) In aplicarea art. 402 alin. (1) din Codul fiscal, deplasarea produselor accizabile de la un antrepozit fiscal din Romania catre un destinatar din alt stat membru sau catre un loc de unde produsele parasesc teritoriul Uniunii Europene se realizeaza in regim suspensiv de la plata accizelor, numai daca este acoperita de documentul administrativ electronic.
  (2) Produsele accizabile importate in Romania pot fi deplasate in regim suspensiv de la plata accizelor catre un destinatar din alt stat membru, daca deplasarea se efectueaza de catre un expeditor inregistrat in Romania potrivit art. 336 alin. (9) din Codul fiscal si cu conditia ca deplasarea sa fie acoperita de documentul administrativ electronic.
  (3) Proiectul documentului administrativ electronic trebuie incarcat in sistemul computerizat de monitorizare a miscarilor intracomunitare cu produse accizabile, denumit EMCS, cu cel mult 7 zile lucratoare inainte de data inscrisa pe acest document ca data de expediere a produselor accizabile in cauza.
  (4) Momentul emiterii codului de referinta administrativ unic prevazut la art. 402 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal reprezinta momentul in care expeditorul are dreptul de a initia deplasarea produselor accizabile in regim suspensiv de accize.
  (5) In aplicarea art. 402 alin. (11) din Codul fiscal, prin autoritate competenta se intelege autoritatea vamala teritoriala.
  (6) In situatia prevazuta la art. 402 alin. (11) din Codul fiscal, autoritatea vamala teritoriala poate autoriza ca expeditorul sa nu includa in proiectul de document administrativ electronic datele privind destinatarul, daca acestea nu sunt cunoscute cu certitudine la momentul inaintarii proiectului respectiv, dar numai cu conditia ca acest fapt sa fi fost anuntat la autoritatea vamala teritoriala.
  (7) In cazul deplasarii produselor accizabile in regim suspensiv de accize dintr-un alt stat membru catre un destinatar din Romania autorizat sa primeasca produsele in regim suspensiv de accize, poate fi acceptat ca document de insotire fie un exemplar al documentului administrativ electronic tiparit, fie orice alt document comercial in care se mentioneaza codul de referinta administrativ unic, identificabil in mod clar, acceptat de autoritatea competenta a acelui stat membru de expeditie.
  SUBSECTIUNEA a 3-a
  Divizarea deplasarii produselor energetice in regim suspensiv de accize
  127. (1) In aplicarea art. 403 din Codul fiscal, autoritatea vamala teritoriala poate permite divizarea unei deplasari de produse energetice in regim suspensiv de accize, in conditiile stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
  (2) Deplasarea de produse energetice in regim suspensiv de accize dintr-un stat membru este permisa a fi divizata pe teritoriul Romaniei numai daca acel stat membru permite o astfel de procedura, iar destinatarii din Romania, respectiv antrepozitarul autorizat sau destinatarul inregistrat, respecta conditiile stabilite prin ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala prevazut la alin. (1).
  SUBSECTIUNEA a 4-a
  Primirea produselor accizabile in regim suspensiv de accize
  128. (1) Modalitatile de confirmare a faptului ca produsele accizabile au ajuns la destinatie si de trimitere a raportului de primire a produselor accizabile de catre destinatarii mentionati la art. 395 alin. (1) din Codul fiscal, prevazute la art. 404 alin. (2) din Codul fiscal, sunt cele prevazute in ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
  (2) Destinatarul poate sa intarzie inaintarea prin sistemul informatizat a raportului de primire, peste termenul-limita prevazut la art. 404 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, numai in cazuri temeinic justificate, potrivit ordinului mentionat la alin. (1).
  (3) In cazul prevazut la art. 404 alin. (5) din Codul fiscal, primirea produselor accizabile in regim suspensiv de la plata accizelor se confirma expeditorului potrivit procedurii stabilite prin ordinul mentionat la alin. (1).
  SUBSECTIUNEA a 5-a
  Raportul de export
  129. (1) In aplicarea art. 405 alin. (1) din Codul fiscal, produsele accizabile pot fi deplasate in regim suspensiv de accize pe teritoriul Uniunii Europene, de la un antrepozit fiscal la un loc de unde acestea parasesc teritoriul Uniunii Europene, inclusiv in cazul in care acestea sunt deplasate via o tara terta sau un teritoriu tert.
  (2) Deplasarea produselor accizabile poate fi realizata in regim suspensiv de accize, potrivit art. 405 alin. (1) din Codul fiscal, numai daca este acoperita de documentul administrativ electronic.
  (3) Dovada incheierii deplasarii produselor accizabile in regim suspensiv de accize este raportul de export intocmit de autoritatea vamala teritoriala din Romania sau, dupa caz, de autoritatea competenta din statul membru de export, raport intocmit pe baza vizei biroului vamal de iesire ori a biroului unde se realizeaza formalitatile de iesire a produselor, prin care se atesta faptul ca produsele accizabile au parasit teritoriul Uniunii Europene.
  SUBSECTIUNEA a 6-a
  Proceduri in cazul in care sistemul informatizat este indisponibil la expeditie
  130. (1) In aplicarea art. 406 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, in situatia in care sistemul informatizat este indisponibil in Romania, expeditorul poate incepe deplasarea produselor accizabile in regim suspensiv de accize numai dupa instiintarea autoritatii vamale centrale (responsabila pentru sistemul informatizat si corespondenta cu autoritatile competente din statele membre) prin transmiterea copiei documentului care va insoti deplasarea produselor, pe care a fost inscris numarul de referinta eliberat de autoritatea vamala teritoriala, in vederea atribuirii codului de referinta administrativ unic, care reprezinta acordul pentru inceperea efectiva a deplasarii produselor.
  (2) Modelul documentului pe suport hartie este prevazut in anexa nr. 34, care face parte integranta din prezentele normele metodologice.
  SUBSECTIUNEA a 7-a
  Proceduri in cazul in care sistemul informatizat este indisponibil la destinatie
  131. Modelul documentului pe suport hartie al raportului de primire si modelul raportului de export sunt prevazute in anexa nr. 35 si, respectiv, in anexa nr. 36, care fac parte integranta din prezentele norme metodologice.
  SUBSECTIUNEA a 8-a
  Incheierea deplasarii produselor accizabile in regim suspensiv de accize
  132. (1) Deplasarea produselor accizabile in regim suspensiv de accize se considera incheiata pentru expeditor in baza raportului de primire inaintat de destinatar sau, dupa caz, in baza raportului de export inaintat de autoritatea competenta a locului de export, prin intermediul sistemului informatizat.
  (2) Atunci cand destinatarul din Romania constata ca nu este in masura sa intocmeasca raportul de primire in termenul prevazut de lege, imediat la primirea produselor solicita prezenta unui reprezentant al autoritatii vamale teritoriale, in vederea verificarii si confirmarii datelor prezentate de destinatar pe baza documentului care a insotit deplasarea produselor in regim suspensiv de accize si a dovezilor justificative.
  (3) In urma mentiunilor reprezentantului autoritatii vamale teritoriale, destinatarul va inainta documentul autoritatii vamale centrale in vederea comunicarii de catre aceasta autoritatii competente a statului membru de expeditie a regimului aferent deplasarii produselor.
  (4) Modelul documentului este prevazut in anexa nr. 35.
  (5) In cazul deplasarii produselor accizabile in regim suspensiv de accize din Romania catre un destinatar din alt stat membru sau la export printr-un birou vamal de iesire din alt stat membru, in absenta raportului de primire sau a unui raport de export, dupa caz, deplasarea poate fi considerata incheiata potrivit adnotarilor autoritatii competente din statul membru de destinatie sau de export.
  SUBSECTIUNEA a 9-a
  Structura si continutul informatiilor
  133. Structura si continutul mesajelor corespunzatoare documentului administrativ electronic, raportului de primire si raportului de export aferente deplasarilor de produse accizabile in regim suspensiv de accize, atunci cand informatiile se transmit prin sistemul informatizat, sunt stabilite la nivel national si se regasesc in ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, emis in conformitate cu prevederile Regulamentului CE nr. 684/2009.
  SUBSECTIUNEA a 10-a
  Nereguli si abateri
  134. (1) In aplicarea art. 412 din Codul fiscal, in cazul pierderilor intervenite pe parcursul transportului intracomunitar al produselor accizabile in regim suspensiv de accize, la sosirea produselor in Romania, pe baza documentelor justificative prezentate de persoana care a efectuat receptia produselor accizabile, autoritatea vamala teritoriala stabileste natura pierderilor si regimul de admitere a acestora.
  (2) In aplicarea art. 412 alin. (8) din Codul fiscal, prin neregula se intelege pierderile sau distrugerile care intervin in cursul unei deplasari a produselor accizabile in regim suspensiv de accize, diferite de cele prevazute la pct. 2 alin. (1) lit. a) si b), care au drept consecinta incheierea cu lipsuri sau neincheierea deplasarii in regim suspensiv de la plata accizelor conform art. 401 alin. (7) din Codul fiscal.
  (3) Pentru pierderile, altele decat cele admise de autoritatea vamala teritoriala ca neimpozabile in Romania potrivit pct. 2 alin. (1) lit. a) si b), se datoreaza accize calculate pe baza nivelurilor accizelor in vigoare la momentul constatarii acestora, cu respectarea prevederilor pct. 2 alin. (5) si (6).
  (4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplica in mod corespunzator si in cazul pierderilor de produse intervenite pe parcursul transportului national al produselor accizabile in regim suspensiv de accize.
  (5) In toate situatiile in care distrugerea sau pierderea produselor accizabile nu se admite de autoritatea vamala teritoriala ca neimpozabila, accizele devin exigibile la data emiterii deciziei de impunere de catre autoritatea vamala teritoriala si se platesc in termen de 5 zile de la aceasta data. Autoritatea vamala teritoriala stabileste cuantumul accizelor datorate si emite decizia de impunere potrivit procedurii stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
  SECTIUNEA a 17-a
  Deplasarea intracomunitara si impozitarea produselor accizabile dupa eliberarea pentru consum
  SUBSECTIUNEA 1
  Persoane fizice
  135. (1) In aplicarea art. 413 alin. (1) si (3) din Codul fiscal, prin achizitii de produse accizabile pentru uz propriu se intelege achizitiile de produse accizabile efectuate de catre persoanele fizice si transportate de catre acestea, care nu depasesc urmatoarele limite cantitative:
  a) tutunuri prelucrate:
  1. tigarete - 800 de bucati;
  2. tigari (cu o greutate maxima de 3 grame/bucata) - 400 de bucati;
  3. tigari de foi - 200 de bucati;
  4. tutun de fumat - 1 kg;
  b) bauturi alcoolice:
  1. bauturi spirtoase - 10 litri;
  2. produse intermediare - 20 litri;
  3. vinuri si bauturi fermentate - 90 litri;
  4. bere - 110 litri.
  (2) In aplicarea art. 413 alin. (3) si (4) din Codul fiscal, prin achizitii de produse accizabile in scopuri comerciale se intelege achizitiile de produsele accizabile efectuate de catre persoanele fizice si transportate de catre acestea, care depasesc limitele cantitative prevazute la alin. (1).
  (3) Pentru stabilirea destinatiei comerciale a produselor accizabile achizitionate dintr-un alt stat membru de persoane fizice din Romania, se au in vedere urmatoarele cerinte:
  a) statutul comercial al detinatorului si motivele detinerii produselor;
  b) locul in care se afla produsele sau, daca este cazul, mijlocul de transport utilizat;
  c) orice alt document cu privire la produsele respective;
  d) natura produselor;
  e) cantitatea de produse.
  (4) Achizitiile de produse accizabile in scopuri comerciale sunt supuse prevederilor art. 414 din Codul fiscal.
  (5) Autoritatea vamala competenta stabileste pe baza criteriilor prevazute la alin. (3) daca produsele detinute in cantitati inferioare sau egale limitelor prevazute la alin. (1) sunt destinate a fi utilizate altfel decat pentru uz propriu, respectiv in scopuri comerciale.
  SUBSECTIUNEA a 2-a
  Produse cu accize platite, detinute in scopuri comerciale in Romania
  136. In aplicarea art. 414 alin. (7) din Codul fiscal, persoana care efectueaza livrarea intracomunitara a produselor accizabile anterior eliberate pentru consum in Romania poate solicita restituirea accizelor conform procedurii prevazute la pct. 122.
  SUBSECTIUNEA a 3-a
  Deplasarea intracomunitara a produselor cu accize platite
  137. (1) In aplicarea art. 415 alin. (1) din Codul fiscal, in situatia in care un operator economic din Romania urmeaza sa primeasca produse accizabile eliberate pentru consum in alt stat membru, exigibilitatea accizelor ia nastere in momentul in care acesta receptioneaza produsele.
  (2) Operatorul economic din Romania prevazut la alin. (1) trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
  a) inainte de expedierea produselor accizabile de catre furnizorul din alt stat membru, sa depuna o declaratie cu privire la acest fapt la autoritatea vamala teritoriala si sa garanteze plata accizelor aferente produselor accizabile pe care urmeaza sa le primeasca;
  b) sa plateasca accizele in prima zi lucratoare imediat urmatoare celei in care s-au receptionat produsele;
  c) sa instiinteze autoritatea vamala teritoriala in raza careia au fost primite produsele accizabile si sa pastreze produsele in locul de receptie cel putin 24 de ore pentru a permite acestei autoritati sa se asigure ca produsele au fost efectiv primite si ca accizele exigibile pentru acestea au fost platite. Dupa expirarea termenului de 24 de ore, operatorul economic poate proceda la receptia produselor accizabile primite.
  SUBSECTIUNEA a 4-a
  Documentul de insotire
  138. (1) Deplasarea produselor accizabile eliberate pentru consum in Romania catre un destinatar dintr-un stat membru, in vederea utilizarii in scop comercial, este insotita de documentul de insotire prevazut la art. 416 din Codul fiscal.
  (2) Documentul de insotire se utilizeaza si in cazul circulatiei intracomunitare a alcoolului complet denaturat.
  (3) In aplicarea prevederilor art. 416 alin. (2) din Codul fiscal, modelul documentului de insotire este prevazut in anexa nr. 37, care face parte integranta din prezentele norme metodologice.
  (4) Pentru produsele accizabile eliberate pentru consum intr-un stat membru si care sunt destinate a fi utilizate in scop comercial in Romania, deplasarea produselor din statul membru in Romania este insotita de documentul de insotire sau de un document comercial stabilit de statul membru de expeditie, care contine aceleasi informatii ca si documentul de insotire.
  SUBSECTIUNEA a 5-a
  Vanzarea la distanta si reprezentantul fiscal
  139. (1) In aplicarea art. 417 din Codul fiscal, pentru produsele accizabile eliberate pentru consum intr-un stat membru si destinate ulterior vanzarii unei persoane din Romania care nu desfasoara o activitate economica independenta, vanzatorul din acel stat membru sau reprezentantul sau fiscal stabilit in Romania trebuie sa se inregistreze si sa garanteze plata accizelor. Vanzatorul din alt stat membru se inregistreaza si garanteaza plata accizelor la autoritatea vamala centrala. In cazul desemnarii unui reprezentant fiscal, acesta se inregistreaza, se autorizeaza si garanteaza plata accizelor la autoritatea vamala teritoriala de care apartine.
  (2) Reprezentantul fiscal trebuie sa fie stabilit in Romania si sa fie autorizat de catre autoritatea vamala teritoriala.
  (3) In scopul obtinerii autorizatiei, reprezentantul fiscal depune la autoritatea vamala teritoriala o cerere insotita de urmatoarele documente:
  a) actul constitutiv al reprezentantului fiscal, care ii permite desfasurarea acestei activitati;
  b) contractul de reprezentare incheiat cu vanzatorul.
  (4) Modelul cererii privind acordarea autorizatiei de reprezentant fiscal este prevazut in anexa nr. 38, care face parte integranta din prezentele norme metodologice.
  (5) Autorizarea ca reprezentant fiscal pentru vanzari la distanta de produse accizabile nu poate fi acordata decat persoanelor care ofera garantiile necesare pentru aplicarea corecta a dispozitiilor legale si pentru care masurile de urmarire si control necesare pot fi asigurate fara a fi necesare cheltuieli administrative suplimentare.
  (6) Cererea de autorizare ca reprezentant fiscal nu poate fi aprobata in cazul persoanelor care au savarsit o infractiune sau incalcari repetate in legatura cu reglementarile vamale sau fiscale.
  (7) Decizia de neacordare a autorizatiei ca reprezentant fiscal se comunica in scris, odata cu motivele ce au condus la acest fapt.
  (8) Autorizatia de reprezentant fiscal este revocata sau modificata atunci cand una sau mai multe conditii prevazute pentru emiterea acesteia nu au fost sau nu mai sunt indeplinite.
  (9) Autorizatia de reprezentant fiscal poate fi revocata atunci cand titularul acesteia nu se conformeaza unei obligatii care ii revine, dupa caz, din detinerea acestei autorizatii.
  (10) Autorizatia de reprezentant fiscal se revoca in cazul in care dupa emiterea acesteia se savarseste una din faptele mentionate la alin. (6).
  (11) Revocarea sau modificarea autorizatiei de reprezentant fiscal se aduce la cunostinta titularului acesteia.
  (12) Revocarea sau modificarea autorizatiei de reprezentant fiscal produce efecte de la data la care ea a fost adusa la cunostinta. Totusi, in cazuri exceptionale si in masura in care interesele legitime ale titularului autorizatiei impun aceasta, autoritatea vamala teritoriala poate stabili o data ulterioara pentru producerea efectelor.
  (13) Pentru vanzarea la distanta efectuata in Romania, plata accizelor se efectueaza prin unitatea de Trezorerie a Statului care deserveste autoritatea fiscala teritoriala in raza careia se afla domiciliul persoanei care primeste produsele accizabile.
  (14) Termenul de plata a accizelor il constituie ziua lucratoare imediat urmatoare celei in care a avut loc receptia marfurilor de catre destinatar.
  (15) In aplicarea art. 417 alin. (4) din Codul fiscal, vanzatorul sau reprezentantul fiscal inregistreaza lunar in evidentele proprii toate operatiunile efectuate cu produse accizabile.
  (16) Vanzatorii sau reprezentantii fiscali, dupa caz, depun on-line la autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi au sediul social o situatie centralizatoare pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei la care se refera situatia. Instructiunile pentru utilizarea aplicatiei informatice sunt publicate pe pagina de web a autoritatii vamale centrale.
  (17) Modelul situatiei centralizatoare prevazute la alin. (16) este prevazut in anexa nr. 19.
  (18) Reprezinta o vanzare la distanta din Romania in alt stat membru livrarea de produsele accizabile deja eliberate pentru consum in Romania destinate vanzarii unei persoane din alt stat membru care nu este antrepozitar autorizat sau destinatar inregistrat si nu desfasoara o activitate economica independenta. Vanzatorul din Romania sau reprezentantul sau fiscal stabilit in acel alt stat membru trebuie sa respecte legislatia din statul membru respectiv.
  (19) Persoanele mentionate la alin. (16) trebuie sa tina o evidenta stricta a tuturor livrarilor de produse in cazul vanzarii la distanta din Romania in alt stat membru, in care trebuie sa inregistreze pentru fiecare livrare:
  a) numarul de ordine corespunzator livrarii;
  b) data livrarii;
  c) numarul facturii sau al altui document comercial care inlocuieste factura;
  d) tara de destinatie;
  e) datele de identificare ale destinatarului: denumirea, adresa;
  f) grupa de produse expediate, inclusiv codurile NC corespunzatoare;
  g) cantitatea de produse expediata, exprimata in unitati de masura corespunzatoare regulilor de calcul al accizei;
  h) dovada primirii produselor de catre destinatar;
  i) dovada platii accizelor in statul membru de destinatie;
  j) cuantumul accizelor solicitate a fi restituite;
  k) data solicitarii restituirii accizelor.
  (20) Vanzatorul depune la autoritatea fiscala teritoriala in raza careia isi are sediul o cerere de restituire, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 39, care face parte integranta din prezentele norme metodologice, mentionand livrarile efectuate in cadrul vanzarii la distanta, pentru care s-au platit accizele pe teritoriul statelor membre de destinatie, pe parcursul unui trimestru.
  (21) Cererea se depune pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare incheierii trimestrului in care au fost platite accizele in statele membre de destinatie si cuprinde informatii referitoare la cantitatile de produse accizabile si numerele de ordine corespunzatoare livrarilor pentru care se solicita restituirea, precum si suma totala de restituit.
  (22) Momentul platii accizelor in statul membru de destinatie reprezinta momentul de la care persoanele mentionate la alin. (16) beneficiaza de dreptul de restituire a accizelor.
  (23) Vanzatorul are obligatia sa pastreze la dispozitia autoritatii fiscale teritoriale, pe o perioada de cel putin 5 ani, facturile si toate documentele care atesta atat plata accizelor pe teritoriul national pentru produsele expediate, cat si plata accizelor in statele membre de destinatie.
  (24) Autoritatea fiscala teritoriala transmite cererea si documentatia depuse de vanzator autoritatii vamale teritoriale, care in urma analizei transmite un punct de vedere asupra dreptului de restituire a accizelor, precum si asupra cuantumului accizei de restituit. Dupa analiza documentatiei, inclusiv a punctului de vedere transmis de autoritatea vamala teritoriala, autoritatea fiscala teritoriala emite decizia de admitere, in totalitate sau in parte, ori de respingere a cererii de restituire.
  (25) In cazul in care se emite o decizie de admitere in totalitate sau in parte, autoritatea fiscala teritoriala procedeaza la restituirea accizelor in conditiile art. 168 din Codul de procedura fiscala.
  (26) Cuantumul accizelor restituite nu poate depasi valoarea accizelor platite prin pretul de achizitie al produselor accizabile.
  SUBSECTIUNEA a 6-a
  Distrugeri si pierderi
  140. (1) In aplicarea prevederilor art. 418 din Codul fiscal, in cazul distrugerii totale sau in cazul pierderii iremediabile survenite in cursul transportului pe teritoriul Romaniei a produselor accizabile eliberate pentru consum intr-un alt stat membru, ca urmare a unui caz fortuit ori de forta majora, nu intervine exigibilitatea accizelor in Romania, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
  a) expeditorul, transportatorul sau primitorul prezinta imediat autoritatii vamale teritoriale dovezi suficiente despre evenimentul produs, emise de autoritatea vamala, Ministerul Afacerilor Interne sau autoritatea competenta in domeniu, precum si informatii precise cu privire la cantitatea de produse accizabile care nu este disponibila pentru a fi folosita in Romania;
  b) sa fie dovedite prin procese-verbale privind inregistrarea distrugerii totale sau a pierderii iremediabile in contabilitatea operatorului economic.
  (2) Prin distrugere totala sau pierdere iremediabila a produselor accizabile se intelege cazul in care:
  a) produsul nu este disponibil pentru a fi folosit in Romania datorita varsarii, spargerii, incendierii, contaminarii, inundatiilor sau altor cazuri de forta majora;
  b) produsul nu este disponibil pentru a fi folosit in Romania datorita evaporarii sau altor cauze care reprezinta rezultatul natural al deplasarii produsului;
  c) este o consecinta a autorizarii de catre autoritatea vamala teritoriala.
  (3) Pentru pierderile neadmise de autoritatea vamala teritoriala ca neimpozabile in Romania potrivit alin. (1) se datoreaza accize, calculate pe baza nivelurilor accizelor in vigoare la momentul constatarii lor.
  (4) In cazul prevazut la alin. (3), accizele devin exigibile la data emiterii deciziei de impunere de catre autoritatea vamala teritoriala si se platesc in termen de 5 zile de la aceasta data. Autoritatea vamala teritoriala stabileste cuantumul accizelor datorate si emite decizia de impunere potrivit procedurii stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
  (5) Pentru produsele accizabile eliberate pentru consum intr-un stat membru, destinate livrarii in Romania, in cazul distrugerii totale sau pierderii iremediabile a acestora intervenite si constatate in cursul transportului pe teritoriul altui stat membru decat cel in care au fost eliberate pentru consum, ca urmare a unui caz fortuit ori de forta majora, nu intervine exigibilitatea accizelor, daca autoritatea competenta din statul membru in care acestea au avut loc ori au fost constatate a acceptat ca fiind satisfacatoare dovezile prezentate de expeditor sau transportator.
  (6) In cazurile prevazute la alin. (1) si (5) garantiile depuse in conformitate cu prevederile pct. 137 alin. (2) lit. a) si pct. 139 alin. (2) se elibereaza.
  SUBSECTIUNEA a 7-a
  Nereguli aparute pe parcursul deplasarii produselor accizabile
  141. (1) In aplicarea art. 419 alin. (5) din Codul fiscal, prin neregula se intelege pierderile sau distrugerile care intervin in cursul unei deplasari intracomunitare a produselor cu accize platite, diferite de cele prevazute la art. 418 alin. (1) din Codul fiscal, care au drept consecinta incheierea cu lipsuri sau neincheierea deplasarii produselor accizabile cu accize platite.
  (2) In aplicarea art. 412 din Codul fiscal, in cazul pierderilor intervenite pe parcursul transportului intracomunitar al produselor accizabile, la sosirea produselor in Romania, pe baza documentelor justificative prezentate de primitor, autoritatea vamala teritoriala stabileste natura pierderilor si regimul de admitere al acestora.
  (3) Pentru pierderile neadmise de autoritatea vamala teritoriala ca neimpozabile in Romania potrivit art. 418 alin. (1) din Codul fiscal se datoreaza accize, calculate pe baza nivelurilor accizelor in vigoare la momentul constatarii de catre primitorul produselor accizabile.
  (4) In toate situatiile in care distrugerea sau pierderea produselor accizabile nu se admite ca neimpozabila, accizele devin exigibile la data emiterii deciziei de impunere de catre autoritatea vamala teritoriala si se platesc in termen de 5 zile de la aceasta data. Autoritatea vamala teritoriala stabileste cuantumul accizelor datorate si emite decizia de impunere potrivit procedurii stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
  SECTIUNEA a 18-a
  Deplasarea produselor accizabile in regim de exceptare sau de scutire directa
  142. (1) In aplicarea prevederilor art. 420 din Codul fiscal, deplasarea produselor energetice prevazute la art. 355 alin. (2) din Codul fiscal, in regim de exceptare de la regimul de accizare potrivit art. 394 din Codul fiscal, de la antrepozitul fiscal la detinatorul autorizatiei de utilizator final este insotita de un exemplar pe suport hartie al documentului administrativ electronic prevazut la art. 402 din Codul fiscal.
  (2) Atunci cand produsele energetice prevazute la art. 355 alin. (2) din Codul fiscal provin din operatiuni proprii de import ale utilizatorului final prevazut la art. 336 pct. 28 din Codul fiscal, deplasarea acestora in regim de exceptare de la regimul de accizare, intre biroul vamal din teritoriul Uniunii Europene unde sunt importate si locul in care sunt primite de utilizatorul final, este insotita de declaratia vamala a marfurilor intocmita in scris, denumita document administrativ unic.
  (3) Deplasarea produselor energetice prevazute la art. 355 alin. (2) din Codul fiscal, in regim de exceptare de la regimul de accizare, de la un destinatar inregistrat catre detinatorul autorizatiei de utilizator final, atunci cand nu se aplica prevederile aferente locului de livrare directa prevazut la pct. 124, este insotita de un document comercial care contine aceleasi informatii ca si exemplarul pe suport hartie al documentului administrativ electronic, al carui model este prezentat in anexa nr. 33.
  (4) In aplicarea prevederilor art. 420 din Codul fiscal, deplasarea pana la utilizator in regim de exceptare de la regimul de accizare, potrivit art. 394 din Codul fiscal, a produselor energetice prevazute la art. 355 alin. (1) din Codul fiscal care nu se regasesc la alin. (2) de la acelasi articol este insotita de o copie a declaratiei prevazute la pct. 59 alin. (3).
  (5) La sosirea produselor energetice, detinatorul autorizatiei de utilizator final sau operatorul economic utilizator, dupa caz, instiinteaza autoritatea vamala teritoriala si pastreaza produsele in locul de receptie maximum 24 de ore, pentru o posibila verificare din partea acestei autoritati, in conditiile prevazute prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
  143. (1) In aplicarea prevederilor art. 420 din Codul fiscal, in toate situatiile de scutire directa prevazute la art. 397 din Codul fiscal, livrarea produselor prevazute la art. 349-353 din Codul fiscal se face la preturi fara accize.
  (2) Deplasarea produselor accizabile prevazute la alin. (1), de la antrepozitul fiscal la detinatorul autorizatiei de utilizator final, este insotita de un exemplar pe suport hartie al documentului administrativ electronic prevazut la art. 402 din Codul fiscal.
  (3) Atunci cand produsele accizabile prevazute la alin. (1) sunt achizitionate de detinatorul autorizatiei de utilizator final prin operatiuni proprii de import, deplasarea acestora de la biroul vamal de intrare in teritoriul Uniunii Europene este insotita de declaratia vamala a marfurilor intocmita in scris, denumita document administrativ unic.
  (4) Deplasarea produselor accizabile prevazute la alin. (1) de la un destinatar inregistrat catre detinatorul autorizatiei de utilizator final, atunci cand nu se aplica prevederile pct. 124 aferente locului de livrare directa, este insotita de un document comercial care contine aceleasi informatii ca si exemplarul pe suport hartie al documentului administrativ electronic, al carui model este prezentat in anexa nr. 33.
  (5) La sosirea produselor accizabile prevazute la alin. (1), operatorul economic utilizator instiinteaza autoritatea vamala teritoriala si pastreze produsele in locul de receptie maximum 24 de ore pentru o posibila verificare din partea acestei autoritati, in conditiile prevazute prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
  144. (1) In cazul scutirii directe prevazute la art. 399 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, deplasarea produselor energetice destinate utilizarii drept combustibil pentru aviatie de catre aeronavele aflate pe alte aeroporturi decat cele situate in apropierea antrepozitului fiscal care asigura alimentarea aeronavelor este insotita de exemplarul tiparit al documentului administrativ electronic prevazut la art. 402 din Codul fiscal. La rubrica "Destinatar" se inscriu tot datele antrepozitarului expeditor, iar la rubrica "Locul livrarii" se inscrie adresa aeroportului in cauza.
  (2) In aplicarea alin. (1), autorizatia antrepozitului fiscal care alimenteaza aeronava contine optiunea de livrare directa, in aplicatia informatica.
  (3) Dupa sosirea produselor la destinatie, in maximum 5 zile lucratoare de la incheierea deplasarii produselor, expeditorul intocmeste raportul de primire, utilizand sistemul informatizat.
  (4) In cazul deplasarii produselor energetice destinate utilizarii drept combustibil pentru aviatie, realizata de antrepozitul fiscal care alimenteaza efectiv aeronavele, aceasta este insotita de avizul de insotire.
  145. (1) In cazul scutirii directe prevazute la art. 399 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, deplasarea produselor energetice destinate utilizarii drept combustibil pentru navigatie de catre navele aflate in alte porturi decat cele situate in apropierea antrepozitului fiscal care asigura alimentarea acestora este insotita de exemplarul tiparit al documentului administrativ electronic prevazut la art. 402 din Codul fiscal. La rubrica "Destinatar" se inscriu tot datele antrepozitarului expeditor, iar in rubrica "Locul livrarii" se inscrie adresa portului in cauza.
  (2) In aplicarea prevederilor alin. (1), autorizatia antrepozitului fiscal care alimenteaza nava contine optiunea de livrare directa, in aplicatia informatica.
  (3) Dupa sosirea produselor la destinatie, expeditorul intocmeste raportul de primire in maximum 5 zile lucratoare de la incheierea deplasarii produselor, utilizand sistemul informatizat.
  (4) In cazul deplasarii combustibilului pentru navigatie, realizata de antrepozitul fiscal care alimenteaza efectiv navele, aceasta este insotita de avizul de insotire sau de factura.
  146. (1) In aplicarea prevederilor art. 399 alin. (1) lit. c), d) si h) din Codul fiscal, in situatia in care achizitia produselor energetice se efectueaza de la un antrepozit fiscal in regim de scutire directa, livrarea produselor se face la preturi fara accize, iar deplasarea acestora este obligatoriu insotita de exemplarul tiparit al documentului administrativ electronic prevazut la art. 402 din Codul fiscal.
  (2) La sosirea produselor energetice utilizatorul final autorizat trebuie sa instiinteze autoritatea vamala teritoriala si sa pastreze produsele in locul de receptie maximum 24 de ore pentru o posibila verificare din partea acestei autoritati, in conditiile prevazute prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Dupa expirarea termenului de 24 de ore utilizatorul final autorizat poate proceda la receptia produselor energetice primite.
  (3) In cazul scutirii de la plata accizelor care se acorda direct la momentul efectuarii formalitatilor de import, deplasarea produselor energetice de la biroul vamal de intrare pe teritoriul Uniunii Europene este insotita de documentul administrativ unic.
  SECTIUNEA a 19-a
  Marcarea produselor alcoolice si a tutunului prelucrat
  SUBSECTIUNEA 1
  Reguli generale
  147. In aplicarea art. 421 alin. (1) din Codul fiscal, nu intra sub incidenta sistemului de marcare:
  a) alcoolul etilic denaturat potrivit prevederilor pct. 78 alin. (2), (3) si (8);
  b) alcoolul etilic tehnic rezultat exclusiv ca produs secundar din procesul de obtinere a alcoolului etilic rafinat si care datorita compozitiei sale nu poate fi utilizat in industria alimentara;
  c) bauturile slab alcoolizate, cu o concentratie alcoolica de pana la 10% in volum inclusiv;
  d) produsele accizabile supuse marcarii care provin din productia interna si sunt destinate exportului;
  e) produsele accizabile supuse marcarii, provenite din import, aflate in regim de tranzit sau de import temporar;
  f) aromele alimentare, extractele si concentratele alcoolice.
  SUBSECTIUNEA a 2-a
  Responsabilitatea marcarii
  148. (1) In aplicarea prevederilor art. 422 din Codul fiscal, in cazul achizitiilor de produse din tutun prelucrat din alte state membre, timbrele procurate de destinatarul inregistrat se aplica pe produse de catre antrepozitul fiscal de productie sau de un alt antrepozit fiscal desemnat de acesta.
  (2) In cazul achizitiilor de bauturi alcoolice supuse marcarii din alte state membre, banderolele procurate de destinatarul inregistrat se aplica pe produse de catre antrepozitul fiscal de productie sau de un alt antrepozit fiscal desemnat de acesta.
  (3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), atunci cand antrepozitul fiscal expeditor din alt stat membru refuza sa aplice banderolele, acestea se aplica de catre destinatarii inregistrati, in locurile autorizate pentru primirea produselor in regim suspensiv de accize. In aceasta situatie, banderolele se aplica inainte de comercializarea bauturilor alcoolice pe teritoriul Romaniei, dar nu mai tarziu de data de 25 a lunii urmatoare celei in care accizele au devenit exigibile.
  (4) In cazul importurilor de produse supuse marcarii, marcajele procurate de importatorul autorizat se aplica pe produse de catre furnizorul extern. In situatia in care furnizorul extern nu aplica timbrele sau banderolele, acestea pot fi aplicate de catre importatorul autorizat in antrepozite vamale, antrepozite libere sau zone libere.
  SUBSECTIUNEA a 3-a
  Proceduri de marcare
  149. (1) In aplicarea prevederilor art. 423 alin. (2) din Codul fiscal, dimensiunile marcajelor sunt prezentate in anexa nr. 40, care face parte integranta din prezentele norme metodologice.
  (2) Marcajele sunt hartii de valoare cu regim special si se realizeaza de catre Compania Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A. prin emisiuni identificate printr-un cod si o serie de emisiune aprobate de catre directia specializata cu atributii de control din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
  (3) Timbrele pentru marcarea produselor din tutun prelucrat sunt inscriptionate cu urmatoarele elemente:
  a) denumirea operatorului economic cu drept de marcare si codul de marcare atribuit acestuia;
  b) denumirea generica a produsului, respectiv: tigarete, tigari, tigari de foi, tutun de fumat;
  c) seria si numarul care identifica in mod unic timbrul.
  (4) Banderolele pentru marcarea produselor intermediare si a alcoolului etilic trebuie sa aiba inscriptionate urmatoarele elemente:
  a) denumirea operatorului economic cu drept de marcare si codul de marcare atribuit acestuia;
  b) denumirea generica a produsului, respectiv: alcool, bauturi slab alcoolizate - dupa caz, bauturi spirtoase, tuica, rachiuri din fructe, produse intermediare;
  c) seria si numarul care identifica in mod unic banderola;
  d) cantitatea nominala exprimata in litri de produs continut;
  e) concentratia alcoolica in volum.
  (5) Inscriptionarea pe marcaje a elementelor prevazute la alin. (3) si (4) se poate face codificat, modalitatea de citire a codului fiind pusa la dispozitia organelor in drept de catre Compania Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A., la solicitarea acestora.
  (6) In cazul bauturilor alcoolice banderolele se aplica pe sistemul de inchidere a ambalajelor, indiferent de tipul acestora, de exemplu: din sticla, din aluminiu, din carton, din plastic, fara a se limita la acestea, astfel incat prin deschiderea ambalajelor sa se asigure distrugerea banderolelor. Se marcheaza cu banderole toate ambalajele individuale cu capacitatea mai mica sau egala cu 3 litri, care contin produse intermediare prevazute la art. 352 din Codul fiscal si alcool etilic prevazut la art. 353 din Codul fiscal.
  (7) Potrivit pct. 12 alin. (1) comercializarea alcoolului etilic si a bauturilor alcoolice de natura celor supuse marcarii, in recipiente ce depasesc capacitatea de 3 litri, se considera comercializare in vrac. Sunt interzise eliberarea in consum in vrac si detinerea in vrac in afara unui regim suspensiv de accize a produselor intermediare prevazute la art. 352 din Codul fiscal si alcoolului etilic prevazut la art. 353 din Codul fiscal, cu exceptia situatiilor prevazute la alin. 397 din Codul fiscal.
  (8) In cazul produselor din tutun prelucrat timbrele se aplica pe ambalajele individuale, pachete din carton sau celofanate ori cutii din diferite materiale in care sunt prezentate pentru vanzare aceste produse.
  (9) In situatia in care dimensiunile marcajelor nu permit includerea in intregime a denumirii operatorilor economici cu drept de marcare, se inscriptioneaza prescurtarile sau initialele stabilite de fiecare operator economic, de comun acord cu Compania Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A.
  (10) Fiecarui operator economic cu drept de marcare i se atribuie un cod de marcare de 13 caractere. In cazul antrepozitarilor autorizati si al destinatarilor inregistrati, codul de marcare este codul de acciza. In cazul importatorilor autorizati, codul de marcare este format din doua caractere alfanumerice aferente codului de tara, conform standardului ISO 3166, din care se face importul, urmate de codul de identificare fiscala format din 11 caractere alfanumerice. Atunci cand codul de identificare fiscala nu contine 11 caractere alfanumerice, acesta este precedat de cifra "0", astfel incat numarul total de caractere sa fie de 11.
  (11) In cazul importatorilor autorizati care nu au contracte incheiate direct cu producatorul extern, ci cu un reprezentant al acestuia, codul de marcare atribuit contine indicativul tarii din care se face efectiv importul.
  SUBSECTIUNEA a 4-a
  Eliberarea marcajelor
  150. (1) In aplicarea prevederilor art. 424 alin. (5) din Codul fiscal, in vederea eliberarii marcajelor, antrepozitarul autorizat, destinatarul inregistrat sau importatorul autorizat, dupa caz, depune o nota de comanda la autoritatea vamala teritoriala. Modelul notei de comanda este prevazut in anexa nr. 41, care face parte integranta din prezentele norme metodologice.
  (2) Nota de comanda se depune in trei exemplare si este insotita de urmatoarele documente:
  a) contractul de achizitie a produselor accizabile supuse marcarii, in copie, in cazul destinatarului inregistrat/importatorului autorizat;
  b) situatia livrarilor de produse accizabile marcate pe ultimele sase luni, dupa caz.
  (3) In situatia in care in decursul unei luni se solicita o cantitate de marcaje mai mare decat media lunara a livrarilor din ultimele 6 luni, se depune un memoriu justificativ in care sunt explicate motivele care au generat necesitatile suplimentare.
  (4) In termen de 7 zile lucratoare de la depunerea notei de comanda si a documentatiei complete, autoritatea vamala teritoriala decide asupra aprobarii notei de comanda. Nota de comanda se aproba - total sau partial - in functie de:
  a) documentatia anexata;
  b) datele din situatia lunara privind utilizarea marcajelor, dupa caz.
  (5) Dupa aprobare, exemplarele notei de comanda au urmatoarele destinatii: primul exemplar se pastreaza de catre solicitant, al doilea exemplar se transmite Companiei Nationale "Imprimeria Nationala" - S.A. si al treilea exemplar se pastreaza de catre autoritatea vamala teritoriala.
  (6) Exemplarul 2 al notei de comanda, aprobata de autoritatea vamala teritoriala, se transmite de catre operatorul economic cu drept de marcare catre Compania Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A. impreuna cu dovada achitarii contravalorii marcajelor comandate, in contul acestei companii.
  (7) Termenul de executare a comenzilor de catre Compania Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A. este de 15 zile lucratoare de la data primirii si inregistrarii notelor de comanda aprobate de autoritatea vamala teritoriala.
  (8) Eliberarea marcajelor se face de catre Compania Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A.
  151. (1) Expedierea marcajelor de catre destinatarii inregistrati/importatorii autorizati, in vederea aplicarii pe produse, se face in maximum 15 zile lucratoare de la eliberarea marcajelor de catre Compania Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A.
  (2) Dupa expirarea termenului de 15 zile, marcajele neexpediate in termen se returneaza, de catre destinatarii inregistrati/importatorii autorizati, Companiei Nationale "Imprimeria Nationala" - S.A., in vederea distrugerii.
  (3) In cazul importurilor de produse accizabile supuse marcarii, expedierea marcajelor catre producatorul/furnizorul extern se face numai ca bagaj neinsotit, in regim vamal de export temporar. In vederea acordarii acestui regim vamal, importatorul autorizat va prezenta autoritatii vamale competente:
  a) documentul de transport international, din care sa rezulte ca destinatarul este producatorul/furnizorul marfurilor ce urmeaza a fi importate;
  b) contractul incheiat intre importator si producatorul/ furnizorul extern, in copie;
  c) autorizatia de importator, in copie.
  (4) Reimportul marcajelor se realizeaza odata cu importul produselor accizabile marcate.
  152. (1) Antrepozitarii autorizati cu drept de marcare au obligatia utilizarii marcajelor aprobate prin nota de comanda in termen de 6 luni de la eliberarea acestora de catre Compania Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A. La expirarea acestui termen, marcajele neutilizate se restituie Companiei Nationale "Imprimeria Nationala" - S.A., in vederea distrugerii. Termenul de restituire nu poate depasi 6 luni de la expirarea termenului de utilizare a marcajelor. Distrugerea marcajelor neutilizate se desfasoara sub supraveghere fiscala.
  (2) Operatorii economici cu drept de marcare sunt obligati sa transmita lunar, pana la data de 15 inclusiv a fiecarei luni, autoritatii vamale teritoriale, evidenta achizitionarii, utilizarii si returnarii marcajelor pentru luna anterioara celei in care se face raportarea, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 42, care face parte integranta din prezentele norme metodologice. In cazul banderolelor, aceasta evidenta se intocmeste pe fiecare tip de banderola, potrivit dimensiunilor si caracteristicilor inscriptionate pe acestea.
  (3) In vederea evidentierii marcajelor deteriorate in procesul de marcare, la sfarsitul fiecarei zile, aceste marcaje se lipesc pe un formular special, intocmit potrivit modelului prevazut in anexa nr. 43, care face parte integranta din prezentele norme metodologice.
  (4) Procentul maxim admis de marcaje distruse in procesul de marcare si care nu pot fi recuperate pentru a fi evidentiate este de 0,5% din numarul marcajelor utilizate.
  (5) In cazul marcajelor pierdute sau sustrase, operatorii economici cu drept de marcare au obligatia ca, in termen de 15 zile lucratoare de la inregistrarea declaratiei, procesului-verbal de constatare sau a sesizarii scrise a persoanei care a constatat disparitia marcajelor, sa anunte autoritatea vamala teritoriala in vederea luarii masurilor corespunzatoare.
  (6) Pentru marcajele distruse in procesul de marcare peste limita maxima admisa prevazuta la alin. (4), precum si pentru marcajele pierdute sau furate, operatorii economici datoreaza contravaloarea accizelor aferente cantitatilor de produse accizabile care ar fi putut fi marcate. In acest caz obligatia de plata a contravalorii accizelor intervine in ultima zi a lunii in care s-a inregistrat distrugerea, pierderea sau furtul, iar termenul de plata al acesteia este pana la data de 25 inclusiv a lunii imediat urmatoare.
  (7) Semestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare semestrului, marcajele deteriorate in procesul de marcare, se distrug, sub supraveghere fiscala, de catre operatorii economici cu drept de marcare, in conditiile prevazute de legislatia in domeniu.
  (8) Marcajele neutilizate in termenul prevazut la alin. (1) sau deteriorate, expediate unui antrepozit fiscal de productie sau unui alt antrepozit fiscal desemnat de acesta, situat in alt stat membru, pot fi supuse operatiunii de distrugere in cadrul acestui antrepozit, in conditiile stabilite de autoritatile competente din statul membru respectiv. In acest caz dovada distrugerii marcajelor este reprezentata de o scrisoare de confirmare din partea antrepozitului fiscal respectiv transmisa operatorului economic cu drept de marcare din Romania si care poarta viza autoritatii competente din statul membru in care a avut loc operatiunea de distrugere.
  (9) Distrugerea intr-un antrepozit fiscal de productie din Romania, atunci cand se impune, a marcajelor achizitionate de clienti prin autoritatile competente din tarile lor de rezidenta, este permisa daca este admisa de acele autoritati. In acest caz, antrepozitul fiscal instiinteaza autoritatea vamala teritoriala in vederea desemnarii unui reprezentant care sa asigure supravegherea fiscala si semnarea procesului-verbal intocmit dupa incheierea operatiunii respective.
  (10) Distrugerea marcajelor neutilizate si a celor deteriorate se face cu aprobarea si sub supravegherea autoritatii vamale teritoriale, conform procedurii stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
  153. Contravaloarea marcajelor se asigura de la bugetul de stat, din valoarea accizelor aferente produselor accizabile supuse marcarii, astfel:
  a) din suma ce urmeaza a se vira bugetului de stat cu titlu de accize, determinata potrivit prevederilor pct. 5 alin. (1), antrepozitarii autorizati deduc lunar numai contravaloarea marcajelor aferente cantitatilor de produse efectiv eliberate pentru consum. Contravaloarea marcajelor ce urmeaza a se deduce din accize se determina pe baza preturilor fara TVA;
  b) din suma ce urmeaza a se vira bugetului de stat cu titlu de accize, determinata potrivit prevederilor pct. 5 alin. (1), destinatarii inregistrati deduc numai contravaloarea marcajelor aferente cantitatilor de produse efectiv marcate. Contravaloarea marcajelor ce urmeaza a se deduce din accize se determina pe baza preturilor fara TVA;
  c) din suma ce urmeaza a se vira bugetului de stat cu titlu de accize, determinata potrivit prevederilor pct. 5 alin. (1), importatorul autorizat deduce cu ocazia fiecarei operatiuni de import de produse marcate numai contravaloarea marcajelor aferente cantitatilor de produse efectiv importate. Contravaloarea marcajelor ce urmeaza a se deduce din accize se determina pe baza preturilor fara TVA.
  SECTIUNEA a 20-a
  Marcarea si colorarea pacurii si a produselor asimilate acesteia
  SUBSECTIUNEA 1
  Substante utilizate pentru marcare si colorare
  154. (1) In aplicarea prevederilor art. 426 alin. (3) din Codul fiscal, prin colorant solvent blue 35 sau echivalent se intelege substanta 1,4-bis(butylamino)anthracene-9,10-dione, a carei formula moleculara este C(22)H(26)N(2)O(2) avand nr. CAS 17354-14- 2, indiferent de denumirea comerciala sub care acesta este prezentata.
  (2) In aplicarea prevederilor art. 426 alin. (5) din Codul fiscal, operatorii economici care comercializeaza substante utilizate pentru marcarea si colorarea pacurii si a produselor asimilate acesteia se inregistreaza la autoritatea vamala teritoriala. Inregistrarea se face pe baza cererii prevazute in anexa nr. 44 care face parte integranta din prezentele norme metodologice.
  (3) Operatorii economici care comercializeaza substante utilizate pentru marcarea si colorarea pacurii si a produselor asimilate acesteia tin evidenta cantitatilor de marcatori si coloranti respectiv a intrarilor, iesirilor si stocurilor detinute, precum si a persoanelor catre care au fost comercializate aceste produse.
  (4) Operatorii economici care comercializeaza substante utilizate pentru marcarea si colorarea pacurii si a produselor asimilate acesteia pot livra substantele utilizate pentru marcare si colorare numai dupa ce obtin de la un laborator acreditat conform standardului ISO 17025 un certificat care atesta ca acestea corespund conditiilor prevazute la art. 426 alin. (1) din Codul fiscal, in ceea ce priveste marcatorul si conditiilor prevazute la alin. (1), in ceea ce priveste colorantul.
  SUBSECTIUNEA a 2-a
  Responsabilitatea marcarii si colorarii
  155. (1) In aplicarea prevederilor art. 427 alin. (3) din Codul fiscal, marcatorii si colorantii se depoziteaza in locuri special amenajate, aflate sub supravegherea autoritatii vamale teritoriale.
  (2) Operatorii economici cu drept de marcare si colorare a pacurii si a produselor asimilate acesteia din punct de vedere al nivelului accizelor anunta in scris la autoritatea vamala teritoriala intentia de marcare si colorare, cu mentionarea datei si locului unde se realizeaza operatiunea de marcare si colorare, precum si a cantitatii de produse energetice ce urmeaza a fi marcate si colorate.
  (3) Scoaterea marcatorilor si colorantilor din locul de depozitare, cantitatile de pacura/produse asimilate acesteia, marcate si colorate, precum si cantitatile de marcatori si colorant folosite se mentioneaza intr-un proces-verbal, intocmit de operatorul cu drept de marcare si colorare, pentru fiecare operatiune in parte.
  SECTIUNEA a 21-a
  Marcarea si colorarea motorinei
  SUBSECTIUNEA 1
  Substante utilizate pentru marcare si colorare
  156. Substantele utilizate pentru colorarea motorinei sunt cele prevazute la art. 429 alin. (3) din Codul fiscal. Prevederile de la pct. 154 se aplica corespunzator. Modelului cererii de inregistrare la autoritatea vamala teritoriala a operatorului economic care comercializeaza substante utilizate pentru marcarea si colorarea motorinei se inregistreaza la autoritatea vamala teritoriala. Inregistrarea se face pe baza cererii prevazute in anexa nr. 44.
  SUBSECTIUNEA a 2-a
  Responsabilitatea marcarii si colorarii
  157. (1) In aplicarea prevederilor art. 430 alin. (2) din Codul fiscal, marcarea si colorarea motorinei in antrepozitele fiscale din Romania se face inainte de eliberarea acesteia in consum.
  (2) Marcatorii si colorantii trebuie depozitati in locuri special amenajate, aflate sub supravegherea autoritatii vamale teritoriale.
  (3) Operatorii economici cu drept de marcare si colorare a motorinei anunta in scris la autoritatea vamala teritoriala intentia de marcare si colorare, cu mentionarea datei si locului unde se realizeaza operatiunea de marcare si colorare, precum si a cantitatii de produse energetice ce urmeaza a fi marcate si colorate.
  (4) Scoaterea marcatorilor si colorantilor din locul de depozitare, cantitatile de motorina marcate si colorate, precum si cantitatile de marcatori si colorant folosite se mentioneaza intr-un proces-verbal, intocmit de operatorul cu drept de marcare si colorare, pentru fiecare operatiune in parte.
  SECTIUNEA a 22-a
  Alte obligatii pentru operatorii economici cu produse accizabile
  SUBSECTIUNEA 1
  Confiscarea tutunului prelucrat
  158. (1) In aplicarea prevederilor art. 431 alin. (1) din Codul fiscal, organul care a dispus confiscarea produselor din tutun prelucrat instiinteaza operatorii economici despre cantitatile ce urmeaza a fi preluate de catre acestia. Aceasta instiintare cuprinde informatii cu privire la: denumirea produsului de tutun prelucrat, cantitatea, data si locul confiscarii, precum si locul de unde se vor prelua produsele.
  (2) In aplicarea prevederilor art. 431 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Codul fiscal, repartizarea catre antrepozitarii autorizati pentru productia si/sau depozitarea de tutun prelucrat, a fiecarui lot de produse de tutun prelucrat confiscat, altele decat cele din nomenclatorul de produse al antrepozitarilor autorizati, al destinatarilor inregistrati sau al importatorilor autorizati, se face proportional cu cota de piata detinuta de acestia.
  (3) Situatia privind cotele de piata ale antrepozitarilor autorizati pentru productia si/sau depozitarea de tutun prelucrat se comunica, trimestrial, de directia cu atributii in elaborarea legislatiei in domeniul accizelor din cadrul autoritatii fiscale centrale catre directia de specialitate care asigura secretariatul comisiei, autoritatea vamala centrala, directiile cu atributii de control din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si a Ministerului Administratiei si Internelor.
  (4) In aplicarea prevederilor art. 431 alin. (3) din Codul fiscal, predarea cantitatilor de produse din tutun prelucrat, confiscate, se face pe baza unui proces-verbal de predare-primire, semnat atat de reprezentantii organului care a dispus confiscarea produselor, cat si de reprezentantii operatorilor economici care le preiau. Depozitarea produselor din tutun prelucrat preluate in custodie se poate face in orice loc de depozitare detinut de catre operatorii economici.
  (5) Produsele din tutun prelucrat se predau ambalate in colete/saci/containere sigilati/sigilate cu sigiliile organului care a dispus confiscarea, fiecare colet/sac/container fiind insotit de o lista de inventar care sa cuprinda tipul produsului, sortimentul si cantitatea exprimata in unitatea de masura prevazuta in anexa nr. 1 la titlul VIII din Codul fiscal. Listele de inventar se inregistreaza in evidentele organului care a efectuat confiscarea si se mentioneaza in cuprinsul procesului-verbal de predare-primire.
  (6) Distrugerea produselor din tutun prelucrat se efectueaza prin metode specifice, care sa asigure denaturarea acestora, dincolo de orice posibilitate de reconstituire, sortare, pliere sau orice alta modalitate de recuperare a materiilor prime ce intra in componenta acestor produse.
  (7) In vederea efectuarii operatiunii de distrugere, antrepozitarii autorizati, destinatarii inregistrati sau importatorii autorizati depun o cerere la autoritatea vamala centrala, in care mentioneaza locul unde se va desfasura operatiunea de distrugere.
  (8) Distrugerea are loc, in baza aprobarii date de autoritatea vamala centrala, in termen de maximum 30 de zile lucratoare de la data primirii aprobarii si in prezenta unei comisii de distrugere constituite special in acest scop. Din aceasta comisie vor face parte un reprezentant al organelor de politie si un reprezentant desemnat de autoritatea vamala centrala. In baza aprobarii date de autoritatea vamala centrala, locatia unde urmeaza a fi distruse produsele din tutun prelucrat confiscate trebuie sa asigure conditiile necesare pentru desfasurarea distrugerii potrivit prevederilor alin. (6), in scopul prevenirii oricarei posibilitati care sa permita eliberarea in consum a acestora.
  (9) In situatia in care, cu ocazia efectuarii distrugerii, se constata existenta unor sigilii deteriorate/rupte, precum si la solicitarea oricarui membru al comisiei de distrugere, comisia poate proceda la efectuarea unui control prin sondaj ori la efectuarea controlului total al continutului coletelor/sacilor/containerelor.
  (10) Nepreluarea cantitatilor de produse din tutun prelucrat de catre operatorii economici, in termen de 30 de zile lucratoare de la data primirii instiintarii prevazute la alin. (1), atrage suspendarea, pana la incadrarea in prevederile legale, a autorizatiei de antrepozitar autorizat, destinatar inregistrat sau importator autorizat, dupa caz.
  SUBSECTIUNEA a 2-a
  Intarzieri la plata accizelor
  159. (1) In aplicarea prevederilor art. 433 din Codul fiscal, in fiecare luna pana la data de 5 inclusiv, autoritatea fiscala teritoriala are obligatia de a comunica autoritatii vamale teritoriale situatia cu privire la operatorii economici platitori de accize care inregistreaza intarzieri la plata accizelor cu mai mult de 15 zile de la termenul legal.
  (2) Masura suspendarii autorizatiei detinute de operatorul economic platitor de accize se dispune de catre autoritatea vamala teritoriala.
  (3) Masura suspendarii autorizatiei detinute de operatorul economic platitor de accize inceteaza daca operatorul economic prezinta un certificat de atestare fiscala prevazut la art. 158 si art. 159 din Codul de procedura fiscala, din care sa rezulte ca nu mai inregistreaza obligatii fiscale restante reprezentand accize, in sensul art. 157 din Codul de procedura fiscala.
  SUBSECTIUNEA a 3-a
  Conditii de distributie si comercializare
  160. (1) In sensul art. 435 alin. (2) din Codul fiscal, notiunea de "alcool etilic" nu cuprinde distilatele.
  (2) In aplicarea prevederilor art. 435 alin. (3) din Codul fiscal, operatorii economici care intentioneaza sa distribuie si sa comercializeze angro bauturi alcoolice, tutun prelucrat si produse energetice prevazute la art. 355 alin. (3) lit. a)-e) din Codul fiscal, sunt obligati sa se inregistreze la autoritatea vamala teritoriala potrivit procedurii stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
  (3) Intra sub incidenta prevederilor art. 435 alin. (6) din Codul fiscal toate bauturile alcoolice, respectiv: bere, vinuri, bauturi fermentate - altele decat bere si vinuri, produse intermediare, bauturi alcoolice din grupa alcoolului etilic.
  (4) In situatia realizarii bauturilor alcoolice sub licenta, livrarile sunt insotite de o copie a documentului din care rezulta dreptul producatorului de a utiliza marca protejata. Documentul care atesta dreptul de a produce bauturi alcoolice sub licenta poate fi unul din urmatoarele: contract de licenta, cesiune, consimtamant scris din partea titularului marcii sau declaratia producatorului inregistrat in Romania din care sa rezulte ca acesta fabrica sortimentele respective, concret nominalizate in baza contractelor de licenta.
  (5) Pentru vinurile realizate de operatorii economici producatori, livrarile sunt insotite de o copie a buletinului de analiza fizico-chimica si caracteristici organoleptice, eliberat de laboratoare autorizate.
  (6) Persoanele care elibereaza pentru consum bere si bauturi fermentate, trebuie sa detina declaratii/certificate de calitate emise de producator din care sa rezulte ca ponderea gradelor Plato provenite din malt, cereale maltificabile si/sau nemaltificabile in numarul total de grade Plato al produsului finit este mai mare de 30%, respectiv ca ponderea de alcool absolut (100%) provenita din fermentarea exclusiva a fructelor, sucurilor de fructe si sucurilor concentrate de fructe este mai mare de 50%.
  161. (1) In aplicarea prevederilor art. 435 alin. (8) din Codul fiscal, toate reziduurile de produse energetice de tipul - scurgeri, spalari, curatari, decantari, degradate calitativ - rezultate din exploatare in alte locatii decat antrepozitele fiscale de productie pot fi vandute sau cedate, pentru prelucrare in vederea obtinerii de produse accizabile de natura celor prevazute la art. 355 alin. (2) din Codul fiscal, catre un antrepozit fiscal de productie. Vanzarea sau cedarea are loc numai pe baza de factura sau aviz de insotire, vizate de reprezentantul autoritatii vamale teritoriale in a carei raza de competenta isi desfasoara activitatea antrepozitul fiscal, precum si de reprezentantul autoritatii vamale teritoriale din a carei raza de competenta sunt colectate reziduurile.
  (2) Colectarea reziduurilor de produse energetice mentionate la alin. (1) poate fi efectuata de antrepozitul fiscal de productie produse energetice sau de catre operatorii economici autorizati pentru operatiuni de ecologizare.
  (3) In cazul colectarii reziduurilor de catre un operator economic autorizat pentru operatiuni de ecologizare, factura/avizul de insotire mentionate la alin. (1) vor fi vizate, dupa caz, si de catre reprezentantul autoritatii vamale teritoriale in a carei raza de competenta isi desfasoara activitatea acest operator.
  (4) Colectarea reziduurilor de produse energetice rezultate din exploatare, de tipul uleiurilor uzate provenite de la motoare de combustie, transmisii la motoare, turbine, compresoare etc., se face de catre operatorii economici autorizati in acest sens potrivit legislatiei de mediu. Atunci cand uleiurile uzate colectate sunt utilizate pentru incalzire, se aplica prevederile art. 355 alin. (4) din Codul fiscal si pct. 14 alin. (2)-(5).
  (5) Vanzarea sau cedarea reziduurilor de produse energetice colectate, prevazute la alin. (4), poate avea loc numai pe baza de factura sau aviz de insotire, vizate de reprezentantul autoritatii vamale teritoriale in a carei raza de competenta isi desfasoara activitatea operatorul economic autorizat pentru colectare, precum si de reprezentantul autoritatii vamale teritoriale in a carei raza de competenta isi desfasoara activitatea antrepozitul fiscal de productie sau urmeaza sa fie utilizat pentru incalzire reziduul respectiv.
  (6) In cazul reziduurilor de produse energetice care nu sunt supuse operatiunilor de ecologizare si/sau prelucrare, acestea pot fi predate in vederea distrugerii in conditiile prevazute de legislatia in domeniu. In acest sens, autoritatea vamala teritoriala este anuntata in scris cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de predarea reziduurilor.
  162. (1) In aplicarea prevederilor art. 435 alin. (9) din Codul fiscal, in vederea comercializarii tutunului brut sau tutunului partial prelucrat operatorii economici trebuie sa fie autorizati de catre autoritatea vamala teritoriala. Prin comercializarea tutunului brut sau tutunului partial prelucrat se intelege achizitia acestuia de pe piata interna, din Uniunea Europeana sau din tari terte, precum si livrarea pe piata interna, in Uniunea Europeana sau in tari terte.
  (2) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile antrepozitelor fiscale autorizate pentru productia de tutun prelucrat.
  (3) In intelesul prezentelor norme metodologice, prin tutun brut sau tutun partial prelucrat se intelege produsul rezultat in urma operatiunilor de prima transformare a tutunului frunza in unitati autorizate ca prim-procesatoare.
  163. (1) In aplicarea prevederilor art. 435 alin. (12) din Codul fiscal, pentru a stabili tratamentul fiscal din punct de vedere al accizelor pentru diferentele cantitative la operatorii economici care detin produse energetice in alte locuri decat antrepozitele fiscale, pot solicita institutelor/societatilor prevazute la pct. 2 alin. (1) lit. b) efectuarea de studii privind diferentele specifice activitatilor de depozitare, manipulare, distributie si transport, dupa caz.
  (2) Datorita proprietatilor fizico-chimice ale produselor energetice care genereaza fluctuatii ale volumului acestora in functie de diferentele de temperatura, precum si urmare a volatilitatii ridicate a produselor energetice, se constata pe parcursul anului diferente cantitative datorate acestor fenomene. Diferentele cantitative pot fi:
  a) pe timpul transportului, acestea fiind constatate de operatorii economici intre cantitatile de produse energetice inscrise in documentele insotitoare ale transportului si cantitatile de produse energetice efectiv constatate faptic la momentul receptiei acestora. In functie de contractele comerciale, operatorii economici pot solicita antrepozitarilor autorizati modificarea documentelor de vanzare a produselor energetice pentru a reflecta cantitatea efectiv receptionata;
  b) pe timpul depozitarii/manipularii/distribuirii produselor. Pentru toate achizitiile de produse energetice, realizate in cursul unui an calendaristic, detinute in alte locuri decat antrepozitele fiscale, diferentele cantitative constatate intre stocul scriptic si stocul faptic, se stabilesc pe operatorii economici pe baza inventarului anual efectuat conform reglementarilor contabile. Intentia de inventariere se anunta in scris la autoritatea vamala cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de efectuarea inventarului.
  (3) Diferentele cantitative prevazute la alin. (2) lit. a), constatate in plus, care se incadreaza in limitele stabilite in studiile mentionate la alin. (1) nu genereaza obligatii din punct de vedere al regimului accizelor. Diferentele in plus care depasesc limitele respective se inregistreaza in evidentele contabile ale operatorilor economici. Pentru acestea accizele devin exigibile la momentul receptiei bunurilor si se platesc in termenul prevazut la art. 345 alin. (1) din Codul fiscal.
  (4) Diferentele cantitative prevazute la alin. (2) lit. b), constatate in plus ca urmare a compensarii cu diferentele in minus, pe baza inventarului anual, care se incadreaza in limitele stabilite in studiile mentionate la alin. (1) nu genereaza obligatii din punct de vedere al regimului accizelor. Diferentele care depasesc limitele stabilite prin studiile mentionate la alin. (1), se inregistreaza in evidentele contabile ale operatorilor economici. Pentru acestea accizele devin exigibile la data incheierii inventarierii anuale si se platesc in termenul prevazut la art. 345 alin. (1) din Codul fiscal.
  (5) Diferentele cantitative constatate in minus pe timpul transportului, prevazute la alin. (2) lit. a), precum si cele prevazute la alin. (2) lit. b), determinate ca urmare a compensarii cu diferentele in plus, pe baza inventarului anual, indiferent daca se incadreaza sau nu in limitele stabilite in studiile mentionate la alin. (1) nu genereaza obligatii din punct de vedere al regimului accizelor.
  (6) Operatorii economici care nu au solicitat institutelor/ societatilor prevazute la pct. 2 alin. (1) lit. b) efectuarea de studii privind diferentele specifice activitatilor de depozitare, manipulare, distributie si transport, dupa caz, datoreaza accize pentru toate diferentele in plus calculate ca urmare a compensarii cu diferentele in minus, pe baza inventarului anual, in cazul diferentelor de natura celor prevazute la alin. (2) lit. b), precum si pentru cele prevazute la alin. (2) lit. a), in situatia in care nu are loc o reglare a documentelor de vanzare de catre antrepozitarul autorizat.
  SUBSECTIUNEA a 4-a
  Valorificarea produselor accizabile intrate, potrivit legii, in proprietatea statului sau care fac obiectul unei proceduri de executare silita
  164. (1) Alcoolul etilic si bauturile alcoolice care fac obiectul unei proceduri de executare silita si care nu indeplinesc conditiile legale de comercializare pot fi valorificate de catre organele de executare silita catre antrepozitarii autorizati pentru productia de alcool etilic - materie prima numai in vederea procesarii. In acest caz livrarea se face pe baza de factura la preturi care nu cuprind accizele.
  (2) Prevederile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si pentru produsele energetice care fac obiectul unei proceduri de executare silita si care nu indeplinesc conditiile legale de comercializare.
  (3) Produsele accizabile care fac obiectul unei proceduri de executare silita si care indeplinesc conditiile legale de comercializare, cu exceptia tutunurilor prelucrate, se valorifica de organele de executare silita catre operatorii economici comercianti pe baza de factura la preturi care cuprind si accizele.
  (4) Persoanele care dobandesc bunuri accizabile potrivit alin. (1)-(3) trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de lege, dupa caz.
  CAP. II

  Regimul accizelor nearmonizate
  SECTIUNEA 1
  Nivelul si calculul accizelor
  165. (1) In aplicarea art. 442 alin. (1) din Codul fiscal, pentru produsele prevazute la 439 alin. (2) din Codul fiscal care sunt prezentate sub forma unei rezerve care contine atat produsele prevazute la art. 439 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, cat si produsele prevazute la art. 439 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, cuantumul accizelor datorate reprezinta suma dintre accizele datorate pentru fiecare componenta in parte.
  (2) In cazul in care produsele sunt prezentate sub forma unei rezerve care contine atat produsele prevazute la art. 354 alin. (4) din Codul fiscal, cat si produsele prevazute la art. 439 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, cuantumul accizelor datorate reprezinta suma dintre accizele datorate pentru fiecare componenta in parte.
  (3) Pentru produsele prevazute la alin. (2) se aplica in mod corespunzator prevederile sectiunilor a 9-a - Regimul de antrepozitare, a 16-a - Deplasarea si primirea produselor accizabile aflate in regim suspensiv de accize si a 19-a - Marcarea produselor alcoolice si a tutunului prelucrat.
  SECTIUNEA a 2-a
  Scutiri
  166. (1) In aplicarea art. 443 alin. (1) din Codul fiscal, pentru produsele prevazute la art. 439 alin. (2) din Codul fiscal care sunt exportate, accizele platite pot fi restituite daca se face dovada ca acestea au parasit teritoriul Uniunii Europene.
  (2) In cazul prevazut la alin. (1), exportatorul anunta in scris autoritatea vamala teritoriala despre intentia de a exporta produsele accizabile, cu cel putin 7 zile lucratoare inainte de data in care se realizeaza exportul.
  (3) Documentul prevazut la alin. (2) cuprinde urmatoarele informatii: cantitatile de produsele accizabile care fac obiectul exportului, momentul exigibilitatii accizelor potrivit art. 441 din Codul fiscal, valoarea accizelor platite.
  (4) Pentru a beneficia de restituirea accizelor, exportatorul transmite la autoritatea vamala teritoriala, in ziua lucratoare imediat urmatoare celei in care produsele accizabile au parasit teritoriul Uniunii Europene, o copie a declaratiei vamale de export certificata in acest sens.
  (5) In termen de 5 zile lucratoare de la data primirii documentelor prevazute la alin. (4), autoritatea vamala teritoriala intocmeste un punct de vedere cu privire la sumele reprezentand accize care pot fi restituite in urma depunerii unei cereri de restituire pentru produsele exportate. Documentul care cuprinde punctul de vedere al autoritatii vamale teritoriale se comunica autoritatii fiscale teritoriale care are in competenta solutionarea cererii de restituire a accizelor.
  (6) In vederea restituirii accizelor platite la bugetul de stat, exportatorul depune o cerere la autoritatea fiscala teritoriala unde este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, insotita de urmatoarele documente:
  a) copia declaratiei vamale de export prin care se certifica faptul ca produsele accizabile au parasit teritoriul Uniunii Europene;
  b) documentele care atesta provenienta produselor, precum si documentul care atesta plata accizelor la bugetul de stat pentru produsele respective, in copie.
  (7) Autoritatea fiscala teritoriala analizeaza documentatia depusa de operatorul economic si, in termen de 30 de zile lucratoare de la depunerea cererii, decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, in totalitate sau in parte, ori de respingere a cererii de restituire.
  (8) In cazul emiterii unei decizii de admitere in totalitate sau in parte, autoritatea fiscala teritoriala procedeaza la restituirea accizelor in conditiile art. 168 din Codul de procedura fiscala.
  167. (1) In aplicarea art. 443 alin. (1) din Codul fiscal, pentru produsele prevazute la 439 alin. (2) din Codul fiscal care sunt livrate intracomunitar, accizele platite pot fi restituite daca livrarea este insotita de un document care contine aceleasi informatii cu cele din cuprinsul documentului prevazut la art. 416 din Codul fiscal.
  (2) In cazul prevazut la alin. (1), operatorul economic care efectueaza livrarea intracomunitara anunta in scris autoritatea vamala teritoriala despre intentia de a expedia produsele accizabile intr-un alt stat membru, cu cel putin doua zile lucratoare inainte de expediere, mentionand cantitatile de produse accizabile care fac obiectul livrarii intracomunitare, momentul exigibilitatii accizelor potrivit art. 441 din Codul fiscal, valoarea accizelor platite.
  (3) Pentru a beneficia de restituirea accizelor, operatorul economic transmite la autoritatea vamala teritoriala documentul prevazut la alin. (1) prin care se certifica faptul ca produsele accizabile au fost receptionate intr-un alt stat membru.
  (4) In termen de 5 zile lucratoare de la data primirii documentelor prevazute la alin. (3), autoritatea vamala teritoriala intocmeste un punct de vedere cu privire la sumele reprezentand accize care pot fi restituite in urma depunerii unei cereri de restituire pentru produsele livrate intracomunitar. Documentul care cuprinde punctul de vedere al autoritatii vamale teritoriale se comunica autoritatii fiscale teritoriale care are in competenta solutionarea cererii de restituire a accizelor.
  (5) In vederea restituirii accizelor platite la bugetul de stat, operatorul economic depune o cerere la autoritatea fiscala teritoriala unde este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, insotita de urmatoarele documente:
  a) copia documentului prevazut la alin. (1) prin care se certifica faptul ca produsele accizabile au fost receptionate intr-un alt stat membru;
  b) documentele care atesta provenienta produselor, precum si documentul care atesta plata accizelor la bugetul de stat pentru produsele respective, in copie.
  (6) Autoritatea fiscala teritoriala analizeaza documentatia depusa de operatorul economic si, in termen de 30 de zile lucratoare de la depunerea cererii, decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, in totalitate sau in parte, ori de respingere a cererii de restituire.
  (7) In cazul emiterii unei decizii de admitere in totalitate sau in parte, autoritatea fiscala teritoriala procedeaza la restituirea accizelor in conditiile art. 168 din Codul de procedura fiscala.
  168. (1) In aplicarea art. 443 alin. (2) din Codul fiscal, pentru produsele prevazute la art. 439 alin. (2) din Codul fiscal, retrase de pe piata, accizele platite pot fi restituite, la cerere.
  (2) In cazul prevazut la alin. (1), operatorul economic anunta in scris autoritatea vamala teritoriala despre intentia de a retrage de pe piata produsele accizabile, in vederea distrugerii, cu cel putin 7 zile lucratoare inainte de data in care se realizeaza distrugerea acestora.
  (3) Documentul prevazut la alin. (2) cuprinde urmatoarele informatii: cauzele, cantitatile de produse care fac obiectul retragerii de pe piata, momentul exigibilitatii accizelor potrivit art. 441 din Codul fiscal, valoarea accizelor platite.
  (4) Autoritatea vamala teritoriala desemneaza un reprezentant care asista la distrugerea produselor si certifica documentul de distrugere.
  (5) Operatorul economic transmite la autoritatea vamala teritoriala, in ziua lucratoare imediat urmatoare efectuarii distrugerii, o copie a documentului de distrugere certificat prevazut la alin. (4).
  (6) In termen de 5 zile lucratoare de la data primirii documentelor prevazute la alin. (5), autoritatea vamala teritoriala, dupa analizarea acestora, intocmeste un punct de vedere cu privire la sumele reprezentand accize care pot fi restituite in urma depunerii unei cereri de restituire pentru produsele retrase de pe piata. Documentul care cuprinde punctul de vedere al autoritatii vamale teritoriale se comunica autoritatii fiscale teritoriale care are in competenta solutionarea cererii de restituire a accizelor.
  (7) In vederea restituirii accizelor platite la bugetul de stat, operatorul economic depune o cerere la autoritatea fiscala teritoriala unde este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, insotita de urmatoarele documente:
  a) copia documentului de distrugere certificat de reprezentantul autoritatii vamale teritoriale;
  b) documentele care atesta provenienta produselor, precum si documentul care atesta plata accizelor la bugetul de stat pentru produsele respective, in copie.
  (8) Autoritatea fiscala teritoriala analizeaza documentatia depusa de operatorul economic si, in termen de 30 de zile lucratoare de la depunerea cererii, decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, in totalitate sau in parte, ori de respingere a cererii de restituire.
  (9) In cazul emiterii unei decizii de admitere in totalitate sau in parte, autoritatea fiscala teritoriala procedeaza la restituirea accizelor in conditiile art. 168 din Codul de procedura fiscala.
  (10) Termenul in care persoana interesata isi poate exercita dreptul de a solicita restituirea accizelor este termenul de prescriptie a dreptului de a cere restituirea reglementat de Codul de procedura fiscala.
  SECTIUNEA a 3-a
  Platitori de accize
  169. In aplicarea art. 444 alin. (3) din Codul fiscal, procesarea tutunului prelucrat in vederea obtinerii produselor prevazute la art. 439 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal si a produselor care se prezinta sub forma unei combinatii intre produsele prevazute la art. 439 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal si cele prevazute la art. 439 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal se efectueaza in antrepozite fiscale de productie tutun prelucrat.
  170. (1) In aplicarea art. 444 alin. (3) din Codul fiscal, operatorul economic care achizitioneaza din alte state membre ale Uniunii Europene sau importa produsele prevazute la art. 439 alin. (2) din Codul fiscal trebuie sa se autorizeze la autoritatea vamala teritoriala.
  (2) Pentru obtinerea autorizatiei prevazute la alin. (1), operatorul economic depune o cerere, potrivit modelului din anexa nr. 45, care face parte integranta din prezentele norme metodologice, insotita de documentele prevazute in aceasta.
  (3) Autoritatea vamala teritoriala poate sa solicite operatorului economic solicitant al autorizatiei orice informatie si documente pe care le considera necesare, dupa caz, cu privire la:
  a) identitatea operatorului economic;
  b) amplasarea locurilor unde se receptioneaza produsele accizabile;
  c) tipurile de produse accizabile ce urmeaza a fi receptionate in fiecare locatie;
  d) capacitatea operatorului economic de a asigura garantia financiara.
  (4) Orice astfel de operator are obligatia de a depune o garantie corespunzatoare unei cote de 3% din suma totala a accizelor aferente produselor achizitionate in anul anterior. In cazul unui nou operator, garantia va reprezenta 3% din accizele estimate, aferente produselor ce urmeaza a se achizitiona pe parcursul unui an. Garantia poate fi sub forma de depozit in numerar si/sau de garantii personale, modul de constituire fiind cel prevazut la pct. 8.
  (5) Autorizatia de operator economic pentru achizitii intracomunitare are valabilitate 3 ani, cu incepere de la data de 1 a lunii urmatoare celei in care operatorul economic face dovada constituirii garantiei in cuantumul si in forma aprobate de autoritatea vamala teritoriala.
  (6) In situatia in care intervin modificari fata de datele initiale mentionate in autorizatie, operatorul economic are obligatia de a solicita autoritatii vamale teritoriale emitente a autorizatiei modificarea acesteia, dupa cum urmeaza:
  a) pentru fiecare noua locatie in care urmeaza a se realiza receptia de produse supuse accizelor, cu cel putin 15 zile inainte de receptia produselor;
  b) daca se modifica datele de identificare ale operatorului economic, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii modificarii;
  c) daca modificarile intervenite se refera la tipul produselor supuse accizelor, cu cel putin 60 de zile inainte de receptia produselor.
  (7) Operatorul economic nu poate realiza receptia de produse supuse accizelor intr-o locatie daca nu face dovada inregistrarii acesteia la autoritatea vamala teritoriala.
  (8) Produsele supuse accizelor primite de catre operatorul economic sunt insotite de documentul comercial care atesta achizitia intracomunitara.
  (9) Autorizatia poate fi revocata de autoritatea emitenta a acesteia in situatia in care operatorul economic savarseste o infractiune la reglementarile fiscale.
  (10) Decizia de revocare se comunica operatorului economic si produce efecte de la data la care a fost adusa la cunostinta operatorului economic.
  (11) In cazuri exceptionale cand interesele legitime ale operatorului economic impun aceasta, autoritatea vamala emitenta a autorizatiei poate decala termenul de intrare in vigoare a deciziei de revocare la o data ulterioara.
  (12) Operatorul economic nemultumit poate contesta decizia de revocare a autorizatiei, potrivit legislatiei in vigoare.
  (13) Contestarea deciziei de revocare a autorizatiei de operator economic pentru achizitii intracomunitare nu suspenda efectele juridice ale acestei decizii pe perioada solutionarii contestatiei in procedura administrativa.
  (14) In cazul in care operatorul economic doreste sa renunte la autorizatie, acesta are obligatia sa anunte in scris acest fapt autoritatii vamale emitente cu cel putin 60 de zile inainte de data de la care renuntarea la autorizatie produce efecte.
  (15) Nu intra sub incidenta prevederilor alin. (1) antrepozitarii autorizati, destinatarii inregistrati si importatorii autorizati pentru produsele prevazute la pct. 165 alin. (2).
  CAP. III

  Contraventii si sanctiuni
  SECTIUNEA 1
  Contraventii si sanctiuni
  171. (1) Constituie contraventii, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat sa fie considerate potrivit legii infractiuni, si se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei la 20.000 lei urmatoarele fapte:
  a) neinscrierea distincta in facturi si/sau in avize de insotire a valorii accizelor, a mentiunii accize percepute ori a mentiunii exceptat/scutit de accize, dupa caz, potrivit pct. 6 alin. (13), pct. 7 alin. (2), alin. (4)-6), pct. 12 alin. (14), pct. 15 alin. (4) si (5), pct. 16 alin. (3) si (4), pct. 17 alin. (2), pct. 81 alin. (2), pct. 164 alin. (3);
  b) nedepunerea la autoritatea vamala teritoriala a situatiilor lunare centralizatoare prevazute la pct. 39 alin. (2), pct. 46 alin. (2), pct. 53 alin. (3), pct. 63, pct. 85 alin. (1), pct. 92 alin. (14), (16) si (18), pct. 93 alin. (9) si (11), pct. 97 alin. (1), pct. 102, pct. 110 alin. (1), pct. 139 alin. (17) ori depunerea acestora cu date incomplete.
  (2) Urmatoarele fapte constituie contraventii, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat sa fie considerate potrivit legii infractiuni:
  a) neutilizarea documentelor fiscale prevazute la pct. 7;
  b) amplasarea mijloacelor de masurare a productiei si a concentratiei alcoolice pentru alcool etilic si distilate in alte locuri decat cele prevazute la pct. 30 alin. (14) si (15);
  c) fabricarea de alcool sanitar de catre alte persoane decat antrepozitarii autorizati pentru productia de alcool etilic;
  d) nerespectarea conditiilor si procedurilor prevazute la pct. 78 si 79 privind denaturarea alcoolului etilic si a altor produse alcoolice;
  e) eliberarea in consum in vrac si detinerea in vrac in afara unui regim suspensiv de accize a produselor intermediare prevazute la art. 352 din Codul fiscal si alcoolului etilic prevazut la art. 353 din Codul fiscal, cu exceptia situatiilor prevazute la art. 397 din Codul fiscal;
  f) nerespectarea procedurii prevazute la pct. 38 privind sigilarea si desigilarea instalatiilor de fabricatie a alcoolului si distilatelor;
  g) intocmirea studiilor prevazute la pct. 2 alin. (1) lit. b) sau a referatelor prevazute la pct. 25 alin. (1) cu date inexacte ori incorecte si care au influente fiscale;
  h) utilizarea biocombustibililor si biocarburantilor in amestec cu combustibili pentru incalzire sau carburanti traditionali, daca pentru produsul astfel obtinut nu se face dovada platii accizelor la nivelul prevazut pentru combustibilul traditional.
  (3) Contraventiile prevazute la alin. (2) se sanctioneaza cu amenda de la 20.000 lei la 50.000 lei, precum si cu:
  a) confiscarea produselor, iar in situatia cand acestea au fost vandute, confiscarea sumelor rezultate din aceasta vanzare, in cazurile prevazute la lit. a), c), d), e) si h);
  b) suspendarea activitatii de productie a produselor accizabile prin sigilarea instalatiei, pentru situatiile prevazute la lit. e) si f).
  (4) La propunerea organului de control, pentru situatiile prevazute la alin. (1) lit. b), c), e) si f), autorizatiile de antrepozit fiscal, destinatar inregistrat, expeditor inregistrat sau importator autorizat, dupa caz, pot fi suspendate de catre autoritatea care le-a emis.
  SECTIUNEA a 2-a
  Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor
  172. (1) Constatarea si sanctionarea faptelor ce constituie contraventie potrivit pct. 171 se fac de organele competente din cadrul Ministerului Finantelor Publice, prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala si unitatile sale subordonate.
  (2) Sanctiunile contraventionale prevazute la pct. 171 se aplica, dupa caz, persoanelor fizice sau persoanelor juridice. In cazul asocierilor si al altor entitati fara personalitate juridica, sanctiunile se aplica reprezentantilor acestora.
  (3) Contravenientul poate achita, pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute la pct. 171, agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal.
  SECTIUNEA a 3-a
  Dispozitii aplicabile
  173. Contraventiilor prevazute la pct. 171 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
  CAP. IV

  Dispozitii tranzitorii
  174. Operatorii economici care au depus la autoritatea fiscala teritoriala scrisori de garantie bancara emise de societati bancare care nu au sucursale in Romania au obligatia de a se conforma prevederilor pct. 8 alin. (4) lit. a) pana la data de 31 martie 2016.
  175. Notificarile emise potrivit prezentului titlu pana la 31 decembrie 2015 inclusiv raman valabile pana la 31 martie 2016.
  176. (1) In aplicarea art. 421 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, bauturile fermentate linistite, altele decat bere si vinuri, marcate cu banderole anterior datei de 1 ianuarie 2016, se comercializeaza ca atare pana la epuizarea stocurilor.
  (2) Marcajele neutilizate de tip banderola aflate la data de 1 ianuarie 2016 in stocul operatorilor economici cu drept de marcare a bauturilor fermentate linistite, altele decat bere si vinuri, se restituie Companiei Nationale "Imprimeria Nationala" - S.A. pana cel tarziu la 31 martie 2016, in vederea distrugerii. Distrugerea marcajelor neutilizate se desfasoara sub supraveghere fiscala.
  177. In situatia in care Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si titlul VII din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, prevedea depunerea unor notificari in vederea aplicarii de exceptii sau scutiri de la plata accizelor, acestea isi pastreaza valabilitatea pana la 29 februarie 2016 inclusiv. Incepand cu data de 1 martie 2016, operatorii economici trebuie sa indeplineasca conditiile de depunere a notificarilor respective in conformitate cu prevederile prezentelor norme.
  178. Conformarea la prevederile pct. 170 se va efectua incepand cu data de 1 martie 2016. In perioada 1 ianuarie 2016-29 februarie 2016, operatorul economic care achizitioneaza din alte state membre ale Uniunii Europene sau importa produsele prezentate la art. 439 alin. (2) din Codul fiscal anunta autoritatii vamale teritoriale, intentia sa, in scopul efectuarii de controale cu privire la respectarea prevederilor art. 440 si 441 din Codul fiscal.


  ANEXA 1

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
  Denumirea antrepozitarului autorizat/destinatarului inregistrat/importatorului autorizat .......................
  Sediul:
  Localitatea .............., str. ............ nr. .., bl. .., sc. ..., et. ..., ap. ..., judetul/sectorul .........., codul postal ......., telefon/fax ............
  Numarul de inmatriculare in registrul comertului/anul .....................
  Codul de identificare fiscala ..............................
  Codul de accize/Codul de marcare .........................
                DECLARATIE
            privind preturile de vanzare cu
          amanuntul pe sortimente de tigarete
  Incepand cu data de ..........., preturile de vanzare cu amanuntul practicate pe sortimente vor fi urmatoarele:
┌────┬─────────────┬────────────────────────┬──────────────────┐
│Nr. │ Denumirea │ Numarul tigaretelor │Pretul de vanzare │
│crt.│sortimentului│continute intr-un pachet│ cu amanuntul │
│ │ │ │ (lei/pachet) │
├────┼─────────────┼────────────────────────┼──────────────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │
├────┼─────────────┼────────────────────────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │
├────┼─────────────┼────────────────────────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │
├────┼─────────────┼────────────────────────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │
└────┴─────────────┴────────────────────────┴──────────────────┘

Director general Director economic

Numele si prenumele Numele si prenumele
.................... ....................
Semnatura Semnatura
.............. ..............



  ANEXA 2

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal


            DECLARATIE PE PROPRIA RASPUNDERE
        privind indeplinirea conditiilor de incadrare
      in categoria mica fabrica de bere/mica distilerie
  Denumire mica fabrica de bere/mica distilerie.
  Sediul:
  Localitatea ................, str. ............ nr. ..., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., judetul/sectorul ..........., codul postal ......., telefon/fax ..........
  Numarul de inmatriculare in registrul comertului/anul ..........
  Codul de identificare fiscala ....................
  Codul de accize/Codul de marcare ................
  Subsemnatul ...................., legitimat prin CI/BI seria ... nr. ......., eliberat(a) de ....... la data de ......., cod numeric personal nr. ............., cunoscand dispozitiile art. 326 din Codul penal cu privire la falsul in declaratii, declar pe propria raspundere, in calitate de reprezentant al ...................., urmatoarele:
  1. Cantitatea de bere/alcool pur produsa de ............. in anul calendaristic precedent este de ... hl produs/hl alcool pur.
  2. Cantitatea de bere/alcool pur estimata a fi produsa de ....... in anul calendaristic in curs nu va depasi 200.000 hl produs/10 hl alcool pur.
  Anexez la prezenta urmatoarele documente:
  a) copia documentului de identitate;
  b) dovada calitatii de reprezentant al .......;
  c) documente care atesta indeplinirea conditiei prevazute la pct. 1 din prezenta declaratie pe propria raspundere.
  Numele si prenumele ..................
  Semnatura ..............
  Data ...........


  ANEXA 3

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
                  SITUATIA
          eliberarilor pentru consum de tigarete/
        tigari si tigari de foi in luna .... anul ........
  Denumirea antrepozitarului autorizat/destinatarului inregistrat/importatorului autorizat .............
  Sediul:
  Localitatea .............., str. .......... nr. ..., bl. ..., sc. ..., et. ..., ap. ..., judetul/sectorul ........., codul postal ........, telefon/fax ...........
  Numarul de inmatriculare in registrul comertului/anul .....................
  Codul de identificare fiscala .........................
  Codul de accize/Codul de marcare ......................
┌────┬──────────────┬─────────────────────┬──────────────────────┬────────┐
│Nr. │ Denumirea │Pretul de vanzare cu │Cantitatea eliberata │ Acciza │
│crt.│sortimentului │amanuntul declarat*) │ pentru consum │ (lei) │
│ │ │ │ (mii bucati) │ │
├────┼──────────────┼─────────────────────┼──────────────────────┼────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │
├────┼──────────────┼─────────────────────┼──────────────────────┼────────┤
│ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────────────────┼──────────────────────┼────────┤
│ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────────────────┼──────────────────────┼────────┤
│ │ │ │ │ │
└────┴──────────────┴─────────────────────┴──────────────────────┴────────┘
──────────
*) Pentru tigari si tigari de foi nu se va inscrie pretul de vanzare
cu amanuntul declarat.
──────────

Certificata de conducerea antrepozitarului autorizat/
destinatarului inregistrat/importatorului autorizat

Numele si prenumele ...............
Semnatura ................
Data .............



  ANEXA 4

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
                  SITUATIA
        eliberarilor pentru consum de tutun fin taiat,
        destinat rularii in tigarete/alte tutunuri de
            fumat in luna .... anul .......
  Denumirea antrepozitarului autorizat/destinatarului inregistrat/importatorului autorizat .............
  Sediul:
  Localitatea ................, str. ............ nr. ..., bl. ..., sc. ..., et. ..., ap. ..., judetul/sectorul ........, codul postal .........., telefon/fax ...........
  Numarul de inmatriculare in registrul comertului/anul ...............
  Codul de identificare fiscala .........................
  Codul de accize/Codul de marcare ..................
┌────┬─────────────┬────────────────────────┬──────────────────┐
│Nr. │ Denumirea │ Cantitatea eliberata │ Acciza │
│crt.│sortimentului│ pentru consum (kg) │ (lei) │
├────┼─────────────┼────────────────────────┼──────────────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │
├────┼─────────────┼────────────────────────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │
├────┼─────────────┼────────────────────────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │
├────┼─────────────┼────────────────────────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │
└────┴─────────────┴────────────────────────┴──────────────────┘

Certificata de conducerea antrepozitarului autorizat/
destinatarului inregistrat/importatorului autorizat

Numele si prenumele ................
Semnatura ................
Data ............



  ANEXA 5

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
┌─────────────────┬──────────────────────────────┬───────────────────────────┐
│ │ Nr. inregistrare ........ │ Data ................ │
└─────────────────┴──────────────────────────────┴───────────────────────────┘

                  CERERE
      privind inregistrarea operatorului economic autorizat
    pentru productie/achizitii intracomunitare/import/furnizare
      de: carbune/lignit/cocs gaz natural/energie electrica
┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│1. Numele operatorului economic │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│2. Adresa │Judetul ........., sectorul .........,│
│ │localitatea ........., str. ..........│
│ │nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...,│
│ │ap. ...., cod postal .......... │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│3. Telefon │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│4. Fax │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│5. Adresa e-mail │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│6. Codul de identificare fiscala │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│7. Numele si numarul de telefon ale │ │
│reprezentantului legal sau ale altei │ │
│persoane de contact │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│8. Descrierea activitatii economice │[] Furnizare [] Extractie [] Productie│
│desfasurate in Romania │ gaz carbune cocs │
│ │ natural si lignit │
│ │ │
│ │[] Furnizare [] Achizitie │
│ │ energie intracomunitara │
│ │ electrica carbune/cocs/lignit │
│ │ │
│ │[] Import │
│ │ carbune/ │
│ │ cocs/lignit │
├──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┤
│9. Anexati copia legalizata a autorizatiei eliberate de autoritatea de │
│reglementare in domeniu. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Cunoscand dispozitiile art. 326 privind falsul in declaratii din Codul penal, declar ca datele inscrise in acest formular sunt corecte si complete.
  Numele si prenumele solicitantului sau ale reprezentantului furnizorului extern
  ...............................
  Data .............
  Semnatura ............


  ANEXA 6

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
┌─────────────────┬──────────────────────────────┬───────────────────────────┐
│ │ Nr. inregistrare ........ │ Data ................ │
└─────────────────┴──────────────────────────────┴───────────────────────────┘



                DECLARATIE
      pentru inregistrarea gospodariei individuale care
    realizeaza bauturi alcoolice destinate consumului propriu
┌──────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Numele si prenumele│ │
│persoanei fizice │ │
├──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│2. Adresa │Judetul ........., sectorul ......., │
│ │localitatea ..................., │
│ │str. .................... nr. ..., bl. ..., sc. ...., │
│ │et. ......., ap. ......., cod postal ............. │
├──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│3. Telefon │ │
├──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│4. Codul numeric │ │
│personal │ │
├──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│5. Descrierea │Productie │
│activitatii ce urmeaza│ [] [] [] [] [] │
│a se desfasura │Bere Vinuri Bauturi Tuica Rachiuri │
│ │ fermentate, │
│ │ altele │
│ │ decat bere │
│ │ si vinuri │
├──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│6. Mentionati │ │
│cantitatea (in litri) │ │
│obtinuta in anul │ │
│anterior: │ │
│ 6.1. - bere │ │
│ 6.2. - vinuri │ │
│ 6.3. - bauturi │ │
│fermentate, altele │ │
│decat bere si vinuri │ │
├──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│7. Mentionati │ │
│instalatiile de │ │
│productie detinute │ │
│pentru productie de │ │
│tuica si rachiuri din │ │
│fructe*) │ │
│ 7.1. - tuica │ │
│ 7.2. - rachiuri din │ │
│fructe │ │
│ 7.3. - alte rachiuri │ │
│ │ │
│8. Mentionati │ │
│cantitatea obtinuta in│ │
│anul anterior, in │ │
│litri si concentratia │ │
│alcoolica: │ │
│ 8.1 - tuica │ │
│ 8.2. - rachiuri din │ │
│ fructe │ │
│ 8.3. - alte rachiuri │ │
└──────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────┘
──────────
*) Se vor anexa si copiile documentelor cu privire la detinerea
instalatiilor pentru productie de tuica si rachiuri din fructe.
──────────

Cunoscand dispozitiile art. 326 privind falsul in declaratii din
Codul penal, declar ca datele inscrise in acest formular sunt corecte si
complete.

Numele si prenumele ........ .............
Semnatura ............ Data



  ANEXA 7

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
┌─────────────────┬──────────────────────────────┬───────────────────────────┐
│ │ Nr. inregistrare ........ │ Data ................ │
└─────────────────┴──────────────────────────────┴───────────────────────────┘

                DECLARATIE
            pentru inregistrarea micilor
            producatori de vinuri linistite
┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│1. Denumirea operatorului economic/ │ │
│ Numele si prenumele │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│2. Adresa │Judetul ........., sectorul .........,│
│ │localitatea ........., str. ..........│
│ │nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...,│
│ │ap. ...., cod postal .......... │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│3. Telefon │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│4. Cod unic de identificare/ │ │
│Cod numeric personal │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│5. Descrierea activitatii ce urmeaza a│ │
│se desfasura │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│6. Mentiuni privind instalatiile si │ │
│spatiile de productie detinute │ │
└──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘

Semnatura Data
................ ..........



  ANEXA 8

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
┌─────────────────┬──────────────────────────────┬───────────────────────────┐
│ │ Nr. inregistrare ........ │ Data ................ │
└─────────────────┴──────────────────────────────┴───────────────────────────┘



                DECLARATIE
      privind productia de vinuri linistite realizata si
        comercializata in calitate de mic producator
          semestrul ........ anul ......
┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│1. Numele persoanei juridice/ │ │
│ persoanei fizice autorizate │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│2. Adresa │Judetul ........., sectorul .........,│
│ │localitatea ........., str. ..........│
│ │nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...,│
│ │ap. ...., cod postal .......... │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│3. Telefon │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│4. Cod unic de identificare/ │ │
│Cod numeric personal │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│5. Cantitatea realizata in perioada de│ │
│raportare (in litri) │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│6. Cantitatea realizata cumulat de la │ │
│inceputul anului (in litri) │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│7. Cantitatea livrata in semestrul de │ │
│raportare, total, din care catre: │ │
│ 7.1. magazine specializate in │ │
│ vanzarea vinurilor │ │
│ 7.2. unitati de alimentatie publica │ │
│ 7.3. antrepozite fiscale │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│8. Cantitate livrata cumulat de la │ │
│inceputul anului de raportare │ │
└──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘

Cunoscand dispozitiile art. 326 privind falsul in declaratii din Codul
penal, declar ca datele inscrise in acest formular sunt corecte si complete:

Numele si prenumele ............

............................ Data ............
Semnatura declarantului



  ANEXA 9

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
┌─────────────────┬──────────────────────────────┬───────────────────────────┐
│ │ Nr. inregistrare ........ │ Data ................ │
└─────────────────┴──────────────────────────────┴───────────────────────────┘

                DECLARATIE
        privind achizitiile/livrarile intracomunitare de
          vinuri linistite efectuate in calitate
              de mic producator
            semestrul ...... anul ........
┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│1. Numele persoanei juridice/ │ │
│ persoanei fizice autorizate │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│2. Adresa │Judetul ........., sectorul .........,│
│ │localitatea ........., str. ..........│
│ │nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...,│
│ │ap. ...., cod postal .......... │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│3. Telefon │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│4. Cod unic de identificare/ │ │
│Cod numeric personal │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│5. Cantitatea realizata in perioada de│ │
│raportare (in litri), total: │ │
│din care: │ │
│din ........................... │.............................. │
│ (statul membru) │.............................. │
│.............................. │.............................. │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│6. Cantitatea achizitionata cumulata │ │
│de la inceputul anului (in litri) │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│7. Cantitatea livrata in semestrul de │ │
│raportare, total, din care, catre: │ │
│.................................. │.............................. │
│ (statul membru) │.............................. │
│ │.............................. │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│8. Cantitatea livrata cumulat de la │ │
│inceputul anului de raportare │ │
└──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘

Cunoscand dispozitiile art. 326 privind falsul in declaratii din
Codul penal, declar ca datele inscrise in acest formular sunt corecte
si complete:

Numele si prenumele ...............

....................... Data ..............
Semnatura declarantului



  ANEXA 10

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
┌──────────────────────┬───────────────────────────┬──────────────────────────┐
│ │Nr. inregistrare ..........│Data ............ │
└──────────────────────┴───────────────────────────┴──────────────────────────┘

CERERE
pentru acordarea autorizatiei de antrepozit fiscal
(atasati numarul suplimentar de pagini necesar pentru
a asigura informatiile complete)
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ I. INFORMATII PRIVIND ANTREPOZITARUL AUTORIZAT PROPUS │
├──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┤
│1. Numele │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│2. Adresa │Judetul .........., sectorul ....., │
│ │localitatea ........., str. ..........│
│ │nr. ..., bl. ..., sc. ..., et. ..., │
│ │ap. ..., cod postal ..................│
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│3. Telefon │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│4. Fax │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│5. Adresa de e-mail │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│6. Codul de identificare fiscala │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│7. Numele si numarul de telefon ale │ │
│reprezentantului legal sau ale altei │ │
│persoane de contact │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│8. Activitatile economice desfasurate │ │
│in Romania │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│9. Numele, adresa si codul de │ │
│identificare fiscala ale persoanei │ │
│afiliate cu antrepozitarul │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│10. Daca antrepozitarul autorizat este│ │
│persoana juridica: numele, adresa si │ │
│codul numeric personal ale fiecarui │ │
│administrator; se vor anexa si │ │
│cazierele judiciare ale │ │
│administratorilor. │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│11. Aratati daca antrepozitarul (sau, │ [] [] │
│in cazul in care antrepozitarul este │ DA NU │
│persoana juridica, oricare dintre │ │
│administratorii sai) a fost condamnat │ │
│definitiv in ultimii 5 ani pentru │ │
│infractiunile prevazute in legislatia │ │
│fiscala. │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│12. Anexati un certificat constatator,│ │
│eliberat de oficiul registrului │ │
│comertului, din care sa rezulte: │ │
│capitalul social, asociatii, obiectul │ │
│de activitate, administratorii, precum│ │
│si copia certificatului de │ │
│inregistrare eliberat potrivit │ │
│reglementarilor legale in vigoare. │ │
├──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┤
│ II. INFORMATII PRIVIND ANTREPOZITUL FISCAL │
│ (pentru fiecare antrepozit fiscal se depune separat cate o parte a II-a, │
│ precum si alte informatii necesare) │
├──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┤
│1. Adresa antrepozitului fiscal │Judetul ............., sectorul .....,│
│ │localitatea ........., str. ..........│
│ │nr. ..., bl. ..., sc. ..., et. ..., │
│ │ap. ..., cod postal ..................│
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│2. Descrierea activitatilor ce urmeaza│ │
│a se desfasura in antrepozitul fiscal │ │
│(inclusiv natura activitatilor si │ │
│tipurile de produse accizabile) │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│3. Aratati daca anterior a fost │ │
│respinsa, revocata sau anulata vreo │ │
│autorizatie de antrepozit fiscal │ │
│pentru locul respectiv. │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│4. Enumerati tipurile si cantitatile │ │
│de produse accizabile produse si/sau │ │
│depozitate in locul respectiv in │ │
│fiecare din ultimele 12 luni (daca │ │
│este cazul), precum si tipurile si │ │
│cantitatile estimate pentru fiecare │ │
│dintre urmatoarele 12 luni. │ │
│ │ │
│Tipurile de produse accizabile urmeaza│ │
│a fi detaliate in functie de acciza │ │
│unitara pe produs. │ │
│ │ │
│Codificarea tipurilor de produse │Tip produs (denumire produs) ........ │
│ │- (cod si subcod) ................... │
│ │ │
│ │Tip produs (denumire produs) ........ │
│ │- (cod si subcod) ................... │
│ │ │
│ │Tip produs (denumire produs) ........ │
│ │- (cod si subcod) ................... │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│5. In cazul unui loc care urmeaza a fi│ │
│folosit exclusiv pentru depozitarea │ │
│produselor accizabile, specificati │ │
│capacitatea maxima de depozitare │ │
│(cantitatea de produse accizabile care│ │
│poate fi depozitata la un moment dat │ │
│in locul respectiv). │ │
├──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┤
│6. Anexati un plan de amplasare a antrepozitului fiscal. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│7. Anexati copiile licentelor, autorizatiilor sau avizelor privind │
│desfasurarea activitatilor din antrepozitul fiscal. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│8. Daca locul se afla in proprietatea antrepozitarului autorizat, anexati │
│copia actelor de proprietate. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│9. Daca locul se afla in proprietatea altei persoane, anexati urmatoarele: │
│- o copie a contractului de leasing sau a actului detinerii sub orice forma │
│legala; │
│- o declaratie semnata de proprietar care confirma permisiunea de acces │
│pentru personalul cu atributii de control. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ III. INFORMATII PRIVIND GARANTIA │
├──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┤
│1. Tipul de garantie propusa │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│2. Suma propusa pentru garantia pentru│ │
│fiecare antrepozit fiscal (si │ │
│descrierea metodei de calcul) │ │
├──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┤
│3. In cazul unui depozit in bani, anexati scrisoarea de bonitate bancara. │
├──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┤
│4. In cazul unei garantii bancare, │ │
│anexati urmatoarele: │ │
│ │ │
│- numele, adresa si telefonul │ │
│garantului propus; │ │
│ │ │
│- declaratia garantului propus cu │ │
│privire la intentia de a asigura │ │
│garantia bancara pentru o suma si o │ │
│perioada de timp specificata │ │
│(scrisoare de garantie bancara). │ │
└──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘

  Cunoscand dispozitiile art. 326 privind falsul in declaratii din Codul penal, declar ca datele inscrise in acest formular sunt corecte si complete.
Numele si prenumele ..........
.............................. Data ..............
Semnatura solicitantului



  ANEXA 11

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
┌──────────────────────┬───────────────────────────┬──────────────────────────┐
│ │Nr. inregistrare ..........│Data ............ │
└──────────────────────┴───────────────────────────┴──────────────────────────┘

DECLARATIE
privind media ponderata pentru produsul ................

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│I. INFORMATII PRIVIND TIPUL DE PRODUSE ACCIZABILE UTILIZATE CA MATERIE PRIMA │
├────┬───────────────┬──────┬──────┬──────────┬────────────┬──────────────────┤
│Nr. │Denumire produs│Cod NC│U.M.*)│ Nivel │Cantitate │Accize │
│crt.│ │ │ │ accize │utilizata**)│aferente │
│ │ │ │ │(lei/u.m.)│ │materiei prime │
├────┼───────────────┼──────┼──────┼──────────┼────────────┼──────────────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │
├────┼───────────────┼──────┼──────┼──────────┼────────────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼──────┼──────┼──────────┼────────────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
├────┴───────────────┴──────┼──────┴──────────┼────────────┴──────────────────┤
│TOTAL Accize materii prime │ │ │
│utilizate │ │ │
│(suma coloana 6) │ │ │
├───────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────────────────┤
│TOTAL Materii prime │ │ │
│accizabile utilizate │ │ │
│(suma coloana 5) │ │ │
├───────────────────────────┴─────────────────┴───────────────────────────────┤
│II. INFORMATII PRIVIND TIPUL DE PRODUSE NEACCIZABILE UTILIZATE CA MATERIE │
│PRIMA │
├────────┬────────────────┬─────────┬────────────┬────────────────────────────┤
│Nr. crt.│Denumire produs │ U.M.*) │Cantitate │ │
│ │ │ │utilizata**)│ │
├────────┼────────────────┼─────────┼────────────┼────────────────────────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ │
├────────┼────────────────┼─────────┼────────────┤ │
│ │ │ │ │ │
├────────┼────────────────┼─────────┼────────────┤ │
│ │ │ │ │ │
├────────┴────────────────┴─────────┼────────────┤ │
│TOTAL Materii prime neaccizabile │ │ │
│utilizate (suma coloana 3) │ │ │
├───────────────────────────────────┴────────────┴────────────────────────────┤
│III. INFORMATII PRIVIND PRODUSUL ACCIZABIL FINIT REALIZAT │
├────────┬────────────────┬─────────┬─────────────────────────────────────────┤
│Denumire│ Cod NC │ U.M. │ Nivel accize (lei/u.m.) │
│produs │ │ │ │
├────────┼────────────────┼─────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │
├────────┼────────────────┼─────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ │ │ │ │
├────────┴────────────────┴─────────┴─────────────────────────────────────────┤
│ IV. MEDIA PONDERATA │
│ │
│ TOTAL Accize materii prime utilizate │
│ │
│ TOTAL Materii prime accizabile utilizate + │
│ TOTAL Materii prime neaccizabile utilizate │
├───────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┤
│Media ponderata (lei/u.m.) │ │
└───────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┘

──────────
  *) Unitatea de masura este cea prevazuta in anexa nr. 1 la titlul VIII din Codul fiscal.
  **) Se completeaza cu cantitatea materiei prime utilizate pentru obtinerea unei unitati de masura aferente cantitatii de produs finit pentru care este prevazut nivelul accizelor in anexa nr. 1 la titlul VIII din Codul fiscal.
──────────
  Exemplu: Pentru obtinerea unui produs din categoria produselor intermediare, se va completa cu cantitatea materiei prime utilizate pentru obtinerea unei cantitati de 1 hl de produs finit.
  Cunoscand dispozitiile art. 326 privind falsul in declaratii din Codul penal, declar ca datele inscrise in acest formular sunt corecte si complete.
...................... ...............
Semnatura Data



  ANEXA 12

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal


  Denumirea antrepozitului fiscal ..................
  Cod accize .......................................
  Localitatea ............, judetul/sectorul .......
  Str. ............... nr. .........................
  Cod postal .......................................
  Domiciliul fiscal ................................
            SITUATIA
      privind operatiunile desfasurate in antrepozitul
    fiscal de productie de alcool si bauturi spirtoase
      in luna .............. anul .............
  I. Materii prime (exprimate in tone/hectolitri alcool pur, dupa caz)

┌──────────┬──────┬────┬───────┬────────────────────────────────────┬────────┬─────┬─────────┐
│Cod produs│Cod NC│U.M.│Stoc │ Intrari (B) │Utilizat│Stoc │Diferenta│
│accizabil │ │ │initial├───────────────────────┬─────┬──────┤ (C) │final│ (E) │
│ │ │ │ (A) │ Operatii interne │ U.E.│Import│ │ (D) │ │
│ │ │ │ ├─────────────┬─────────┤ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Din productie│ Alte │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │proprie │achizitii│ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼────┼───────┼─────────────┼─────────┼─────┼──────┼────────┼─────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼────┼───────┼─────────────┼─────────┼─────┼──────┼────────┼─────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼────┼───────┼─────────────┼─────────┼─────┼──────┼────────┼─────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────────┴──────┴────┴───────┴─────────────┴─────────┴─────┴──────┴────────┴─────┴─────────┘

  (A) stocul initial: cantitatea de materii prime existente la inceputul perioadei trebuie sa coincida cu stocul final al perioadei anterioare; (B) intrari: cantitatile de materii prime intrate trebuie sa corespunda cu cele inscrise in documente de circulatie corespunzatoare fiecarei proveniente, aferente perioadei de raportare; (C) cantitatile de materii prime utilizate pentru fabricarea alcoolului, in perioada de raportare; (D) cantitatile de materii prime existente in finalul perioadei de raportare; (E) diferente: cantitatea rezultata pentru fiecare materie prima, dupa formula urmatoare: Stoc initial + intrari - utilizat - stoc final E = A + B - C - D
  II. Produse in curs de fabricatie (exprimate in hl alcool pur)

┌──────────┬──────┬────┬────────────┬───────┬────────────────────┬─────┬─────────┐
│Cod produs│Cod NC│U.M.│Stoc initial│Intrari│ Iesiri │Stoc │Diferenta│
│accizabil │ │ │ │ ├─────────┬──────────┤final│ │
│ │ │ │ │ │Catre │Pentru │ │ │
│ │ │ │ │ │alte │prelucrare│ │ │
│ │ │ │ │ │depozite │finala │ │ │
├──────────┼──────┼────┼────────────┼───────┼─────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼────┼────────────┼───────┼─────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼────┼────────────┼───────┼─────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────────┴──────┴────┴────────────┴───────┴─────────┴──────────┴─────┴─────────┘

  III. Livrari (exprimate in hectolitri alcool pur)

┌─────────┬──────┬────┬─────────┬───────┬─────────┬──────────────────────────┬─────────────────────────────────────┬─────────┬─────┬─────┐
│Cod │Cod NC│U.M.│Concen- │Stoc │Cantitati│ Intrari (C) │ Iesiri (D) │Utilizate│Stoc │Dife-│
│produs │ │ │tratie │initial│produse ├─────────┬─────────┬──────┼──────┬──────────────────────────────┤ in │final│ren- │
│accizabil│ │ │alcoolica│ (A) │ (B) │Achizitii│ Alte │Import│Cu │Fara accize │activi- │ (F) │ta │
│ │ │ │ │ │ │interne │achizitii│ │accize├──────────────────────┬───────┤tatea │ │(G) │
│ │ │ │ │ │ │ (RO) │ (UE) │ │ │Regim suspensiv │Scutire│proprie │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──────────┬────┬──────┤ │ (E) │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Teritoriul│U.E.│Export│ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │national │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼──────┼────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────┼────┼──────┼───────┼─────────┼─────┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼──────┼────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────┼────┼──────┼───────┼─────────┼─────┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────┴──────┴────┴─────────┴───────┴─────────┴─────────┴─────────┴──────┴──────┴──────────┴────┴──────┴───────┴─────────┴─────┴─────┘

  Cantitatile de alcool se exprima in hectolitri alcool pur, cu doua zecimale. Datele aferente (A), (B), (C), (D) si (E) sunt corespunzatoare operatiunilor desfasurate in perioada de raportare. Diferenta (G) = stoc initial (A) + cantitati produse (B) + intrari (C) - iesiri (D) - utilizat in activitatea proprie (E) - stoc final (F)
Data ........... Conducatorul antrepozitului fiscal .................
Semnatura



  ANEXA 13

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal


  Denumirea antrepozitului fiscal ..................
  Cod accize .......................................
  Localitatea ..........., judetul/sectorul ........
  Str. .................... nr. ....................
  Cod postal .......................................
  Domiciliul fiscal ................................
                SITUATIA
          privind operatiunile desfasurate
        in antrepozitul fiscal de productie
    de vinuri/bauturi fermentate/produse intermediare
    in luna .................... anul ..................
  I. Materii prime (exprimate in kg/hl, dupa caz)

┌──────────┬──────┬────┬────────────┬───────────┬────────────────────┬────────┬─────┬─────┐
│Cod produs│Cod NC│U.M.│Concentratie│ Stoc │Intrari (B) │Utilizat│Stoc │Dife-│
│accizabil │ │ │ │ initial ├────────┬────┬──────┤ (C) │final│renta│
│ │ │ │ │ (A) │Operatii│U.E.│Import│ │ (D) │ (E) │
│ │ │ │ │ │interne │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼────┼────────────┼───────────┼────────┼────┼──────┼────────┼─────┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼────┼────────────┼───────────┼────────┼────┼──────┼────────┼─────┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────────┴──────┴────┴────────────┴───────────┴────────┴────┴──────┴────────┴─────┴─────┘

  A - cantitatile de materii prime existente in antrepozit la inceputul perioadei si care trebuie sa corespunda cu stocul final din documentul lunii anterioare; B - cantitatile de materii prime si de produse in curs de fabricatie intrate in antrepozit - se va avea in vedere data din documentele de circulatie corespunzatoare fiecarei proveniente/raport de primire; C - cantitati de materie prima utilizate pe parcursul lunii la procesul de productie al produselor intermediare; D - stoc final - cantitatile de materii prime existente in antrepozit la sfarsitul lunii; diferenta (E) = stoc initial (A) + intrari (B) - iesiri (C) - stoc final (D)
  II. Produse in curs de fabricatie (exprimate in hectolitri)

┌──────────┬──────┬────┬────────────┬─────────┬─────────────────────┬─────┬─────────┐
│Cod produs│Cod NC│U.M.│Stoc initial│ Intrari │ Iesiri │Stoc │Diferenta│
│accizabil │ │ │ │ ├──────────┬──────────┤final│ │
│ │ │ │ │ │Catre alte│Pentru │ │ │
│ │ │ │ │ │depozite │prelucrare│ │ │
│ │ │ │ │ │ │finala │ │ │
├──────────┼──────┼────┼────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼────┼────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────────┴──────┴────┴────────────┴─────────┴──────────┴──────────┴─────┴─────────┘

  III. Livrari (exprimate in hectolitri)

┌─────────┬──────┬──────────┬────┬───────┬─────────┬──────────────────────────┬─────────────────────────────────────┬─────────┬─────┬─────┐
│Cod │Cod NC│Concentra-│U.M.│Stoc │Cantitati│ Intrari (C) │ Iesiri (D) │Utilizate│Stoc │Dife-│
│produs │ │tie │ │initial│produse ├─────────┬─────────┬──────┼──────┬──────────────────────────────┤ in │final│ren- │
│accizabil│ │ │ │ (A) │ (B) │Achizitii│ Alte │Import│Cu │Fara accize │activi- │ (F) │ta │
│ │ │ │ │ │ │interne │achizitii│ │accize├──────────────────────┬───────┤tatea │ │(G) │
│ │ │ │ │ │ │ (RO) │ (UE) │ │ │Regim suspensiv │Scutire│proprie │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──────────┬────┬──────┤ │ (E) │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Teritoriul│U.E.│Export│ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │national │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼──────┼──────────┼────┼───────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────┼────┼──────┼───────┼─────────┼─────┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼──────┼──────────┼────┼───────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────┼────┼──────┼───────┼─────────┼─────┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────┴──────┴──────────┴────┴───────┴─────────┴─────────┴─────────┴──────┴──────┴──────────┴────┴──────┴───────┴─────────┴─────┴─────┘

  A - cantitatile de produse existente in antrepozit la inceputul perioadei si care trebuie sa corespunda cu stocul final din documentul lunii anterioare; B - cantitatea de produse fabricate in antrepozit pe parcursul perioadei; C - cantitatile de produse intrate in regim suspensiv in antrepozit. Se va avea in vedere data din raportul de primire; D - iesiri cu accize - cantitatile de produse eliberate pentru consum; iesiri fara accize - cantitatile fiecaror produse intermediare iesite in regim suspensiv sau in regim de scutire de la plata accizelor; E - cantitati de produse obtinute in antrepozit si care ulterior sunt utilizate ca materie prima in urma unui proces de productie; F - stocul final - cantitatile pe fiecare tip de produs existente in antrepozit la sfarsitul lunii; diferenta (G) = stoc initial (A) + cantitati produse (B) + intrari (C) - iesiri (D) - utilizat in activitatea proprie (E) - stoc final (F)
Data ................ Conducatorul antrepozitului fiscal .........
Semnatura



  ANEXA 14

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal


  Denumirea antrepozitului fiscal .....................
  Cod accize ..........................................
  Localitatea .............., judetul/sectorul ........
  Str. ....................... nr. ....................
  Cod postal ..........................................
  Domiciliul fiscal ...................................
              SITUATIA
    privind operatiunile desfasurate in antrepozitul
        fiscal de productie de bere
    in luna ............... anul ..................
  I. Materii prime (exprimate in hl/kg, dupa caz)
┌────────────┬─────────┬───────────┬────────────┬─────────┬───────────┐
│Denumire │Kilograme│ % │Denumire │Kilograme│% │
│ │ │extract sec│ │ │extract sec│
├────────────┼─────────┼───────────┼────────────┼─────────┼───────────┤
│Malt │ │ │Alte materii│ │ │
│ │ │ │de extractie│ │ │
├────────────┼─────────┼───────────┼────────────┼─────────┼───────────┤
│Orz │ │ │Malt colorat│ │ │
├────────────┼─────────┼───────────┼────────────┼─────────┼───────────┤
│Orez si gris│ │ │Bere │ │ │
├────────────┼─────────┼───────────┼────────────┼─────────┼───────────┤
│Porumb │ │ │Altele .....│ │ │
├────────────┼─────────┼───────────┼────────────┼─────────┼───────────┤
│Zahar si │ │ │ │ │ │
│glucoza │ │ │ │ │ │
└────────────┴─────────┴───────────┴────────────┴─────────┴───────────┘

  II. Bere fabricata (in hectolitri)

┌─────────┬───┬────┬───────┬─────────┬──────────────────────────┬────────────────────────────────────────┬──────┬─────┬─────────┐
│Cod │Cod│U.M.│Stoc │Cantitati│Intrari (C) │ Iesiri │Consum│Stoc │Diferenta│
│produs │NC │ │initial│produse ├─────────┬─────────┬──────┼─────────────┬──────────────────────────┤ (F) │final│ (H) │
│accizabil│ │ │ (A) │ (B) │Achizitii│Alte │Import│Cu accize (D)│Fara accize (E) │ │ (G) │ │
│ │ │ │ │ │interne │achizitii│ ├─────┬───────┼───────────────────┬──────┤ │ │ │
│ │ │ │ │ │ (RO) │(U.E.) │ │Grad │Consum │Regim suspensiv │Opera-│ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Plato│ ├───────┬────┬──────┤tiuni │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │mediu│ │Terito-│U.E.│Export│scuti-│ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │riul │ │ │te │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │natio- │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nal │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼───┼────┼───────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┼─────┼───────┼───────┼────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼───┼────┼───────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┼─────┼───────┼───────┼────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────┴───┴────┴───────┴─────────┴─────────┴─────────┴──────┴─────┴───────┴───────┴────┴──────┴──────┴──────┴─────┴─────────┘

  A - cantitatile de produse existente in antrepozit la inceputul perioadei si care trebuie sa corespunda cu stocul final din documentul lunii anterioare; B - cantitatile de bere produse in antrepozit pe parcursul lunii; C - cantitatile de bere intrate in antrepozit. Se va avea in vedere data din raportul de primire; D - iesiri cu accize: gradul Plato mediu - daca berea eliberata in consum prezinta diverse grade Plato, se va inscrie gradul mediu.
  Exemplu: 1000 hl bere de 12 grade Plato; 2000 hl bere de 13 grade Plato; 3000 hl de bere de 14 grade Plato
(1000 x 12) + (2000 x 13) + (3000 x 14)
Gradul Plato mediu = ─────────────────────────────────────── = 13,33
1000 + 2000 + 3000

  F - consum propriu de materii prime, in scopul realizarii produsului finit; G - stocul final - cantitatile pe fiecare tip de produs existente in antrepozit la sfarsitul lunii; diferenta (H) = stoc initial (A) + cantitati produse (B) + intrari (C) - iesiri (D + E) - consum (F) - stoc final (G)
Data .............. Conducatorul antrepozitului fiscal .............
Semnatura



  ANEXA 15

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal


  Denumirea antrepozitului fiscal ....................
  Cod accize .........................................
  Localitatea ............., judetul/sectorul ........
  Str. ....................... nr. ...................
  Cod postal .........................................
  Domiciliul fiscal ..................................
              SITUATIA
        privind operatiunile desfasurate in
    antrepozitul fiscal de productie tutunuri prelucrate
          in luna ...... anul ......

┌─────────┬───┬────┬────┬──────┬────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────┬───────┬─────┬─────────┐
│Cod │Cod│U.M.│Stoc│Canti-│ Intrari (C) │ Iesiri │Utili- │Stoc │Diferenta│
│produs │NC │ │ini-│tati ├───────┬───────┬────┼─────────────┬──────────────────────────────────────────────┤zate │final│ │
│accizabil│ │ │tial│produ-│Achizi-│Alte │Im- │Cu accize (D)│ Fara accize (E) │in │ (G) │ (H) │
│ │ │ │(A) │se │tii │achizi-│port├──────┬──────┼─────────────────────────────────────────┬────┤activi-│ │ │
│ │ │ │ │(B) │interne│tii │ │Valoa-│Canti-│ Regim suspensiv │Scu-│tatea │ │ │
│ │ │ │ │ │(RO) │(U.E.) │ │re │tate ├─────────────┬─────────────┬─────────────┤tire│pro- │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Teritoriul │ U.E. │ Export │ │prie │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │national │ │ │ │(F) │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──────┬──────┼──────┬──────┼──────┬──────┤ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Valoa-│Canti-│Valoa-│Canti-│Valoa-│Canti-│ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │re │tate │re │tate │re │tate │ │ │ │ │
├─────────┼───┼────┼────┼──────┼───────┼───────┼────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼────┼───────┼─────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼───┼────┼────┼──────┼───────┼───────┼────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼────┼───────┼─────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼───┼────┼────┼──────┼───────┼───────┼────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼────┼───────┼─────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼───┼────┼────┼──────┼───────┼───────┼────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼────┼───────┼─────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────┴───┴────┴────┴──────┴───────┴───────┴────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴────┴───────┴─────┴─────────┘

  In cazul tigaretelor, al tigarilor de foi, cantitatile vor fi exprimate in mii bucati, iar in cazul tutunurilor de fumat se vor exprima in kg.
  A - cantitatile de produse existente in antrepozit la inceputul perioadei si care trebuie sa corespunda cu stocul final din documentul lunii anterioare; B - cantitatea de produse fabricate in antrepozit pe parcursul perioadei, care se considera finite; C - cantitatile de produse intrate in regim suspensiv de accize in antrepozit. Se va avea in vedere data din raportul de primire; D - iesiri cu accize - cantitatile de produse eliberate in consum; E - iesiri fara accize - cantitatile fiecarui produs iesit in regim suspensiv de accize sau in regim de scutire de la plata accizelor; F - cantitati de produse obtinute in antrepozit si care ulterior sunt utilizate ca materie prima in urma unui proces de productie; G - stoc final - cantitatile pe fiecare tip de produs existente in antrepozit la sfarsitul lunii; diferenta (H) = stoc initial (A) + cantitati produse (B) + intrari (C) - iesiri (D + E) - consum (F) - stoc final (G)
  Cantitatile de produse vor fi exprimate in mii bucati, respectiv kg, dupa caz.
Data ................ Conducatorul antrepozitului fiscal .........
Semnatura



  ANEXA 16

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal


  Denumirea antrepozitului fiscal ...................
  Cod accize.........................................
  Localitatea .............., judetul/sectorul ......
  Str. ......................... nr. ................
  Cod postal ........................................
  Domiciliul fiscal .................................
                SITUATIA
      privind operatiunile desfasurate in antrepozitul
        fiscal de productie de produse energetice
      in luna .................... anul ..............

┌─────────┬───┬────┬───────┬─────────┬──────────────────────────┬─────────────────────────────────────┬──────────────┬─────┬─────┐
│Cod │Cod│U.M.│Stoc │Cantitati│ Intrari (C) │ Iesiri │Autoconsum (F)│Stoc │Dife-│
│produs │NC │ │initial│produse ├─────────┬─────────┬──────┼──────┬──────────────────────────────┼──────┬───────┤final│ren- │
│accizabil│ │ │ (A) │ (B) │Achizitii│ Alte │Import│Cu │Fara accize (E) │Cu │Fara │ (G) │ta │
│ │ │ │ │ │interne │achizitii│ │accize├──────────────────────┬───────┤accize│accize │ │(H) │
│ │ │ │ │ │ (RO) │ (UE) │ │ (D) │Regim suspensiv │Scutiri│ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──────────┬────┬──────┤ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Teritoriul│U.E.│Export│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │national │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼───┼────┼───────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────┼────┼──────┼───────┼──────┼───────┼─────┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼───┼────┼───────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────┼──────────┼────┼──────┼───────┼──────┼───────┼─────┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────┴───┴────┴───────┴─────────┴─────────┴─────────┴──────┴──────┴──────────┴────┴──────┴───────┴──────┴───────┴─────┴─────┘

  Cantitatile de produse se exprima in tone.
  A - cantitatile de produse existente in antrepozit la inceputul perioadei si care trebuie sa corespunda cu stocul final din documentul lunii anterioare; B - cantitatea de produse fabricate in antrepozit pe parcursul perioadei care se considera finite; C - cantitatile de produse intrate in regim suspensiv de accize in antrepozit. Se va avea in vedere data din raportul de primire; D - iesiri cu accize - cantitatile de produse eliberate in consum; E - cantitatile fiecarui produs iesit in regim suspensiv de accize sau in regim de scutire de la plata accizelor pentru consum; E - iesiri fara accize - cantitatile fiecarui produs iesit in regim suspensiv sau in regim de scutire de la plata accizelor; F - autoconsum - cantitatile de produse consumate sau utilizate in cadrul antrepozitului fiscal; G -stocul final - cantitatile pe fiecare tip de produs existente in antrepozit la sfarsitul lunii; diferenta (H) = stoc initial (A) + cantitati produse (B) + intrari (C) - iesiri (D + E) - autoconsum (F) - stoc final (G)
Data ............... Conducatorul antrepozitului fiscal ..........
Semnatura



  ANEXA 17

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal


  Denumirea antrepozitului fiscal ...............
  Cod accize ....................................
  Localitatea ............, judetul/sectorul ....
  Str. .................. nr. ...................
  Cod postal ....................................
  Domiciliul fiscal .............................
                SITUATIA
        privind operatiunile desfasurate
        in antrepozitul fiscal de depozitare
            in luna ...... anul ......

┌─────────┬───┬────────┬─────┬────┬───────┬───────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┬───────┬─────┬─────────┐
│Cod │Cod│Concen- │Grade│U.M.│Stoc │ Intrari │ Iesiri │Utili- │Stoc │Diferenta│
│produs │NC │tratie │Plato│ │initial├────────────────────┬───────┬──────┼──────┬───────────────────────────┤zate │final│ (I) │
│accizabil│ │grad │ │ │ (A) │Regim suspensiv (B) │Produs │Canti-│Cu │ Fara accize (F) │in │ (H) │ │
│ │ │alcoolic│ │ │ ├───────┬───────┬────┤din │tati │accize├────────────────────┬──────┤activi-│ │ │
│ │ │ │ │ │ │Achizi-│Alte │Im- │activi-│pentru│ (E) │Regim suspensiv │Scuti-│tatea │ │ │
│ │ │ │ │ │ │tii │Achizi-│port│tatea │ames- │ ├──────────┬────┬────┤re/ │proprie│ │ │
│ │ │ │ │ │ │interne│tii │ │proprie│tec │ │Teritoriul│U.E.│Ex- │Excep-│ (G) │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ (RO) │(U.E.) │ │ (C) │ (D) │ │national │ │port│tare │ │ │ │
├─────────┼───┼────────┼─────┼────┼───────┼───────┼───────┼────┼───────┼──────┼──────┼──────────┼────┼────┼──────┼───────┼─────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼───┼────────┼─────┼────┼───────┼───────┼───────┼────┼───────┼──────┼──────┼──────────┼────┼────┼──────┼───────┼─────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────┴───┴────────┴─────┴────┴───────┴───────┴───────┴────┴───────┴──────┴──────┴──────────┴────┴────┴──────┴───────┴─────┴─────────┘

  Cantitatile de produse vor fi exprimate in hl pentru grupele de produse accizabile S, W, I, B, mii bucati sau kg pentru T, tone pentru E.
  A - cantitatile de produse existente in antrepozit la inceputul perioadei si care trebuie sa corespunda cu stocul final din documentul lunii anterioare; B - cantitatile de produse intrate in regim suspensiv in antrepozit. Se va avea in vedere data din raportul de primire; C - cantitati de produse din activitatea proprie, utilizate pentru amestec; D - cantitati de aditivi, biocombustibili pentru incalzire si biocarburanti prevazuti la pct. 21 alin. (3), precum si marcatori si coloranti prevazuti la pct. 156; E - iesiri cu accize - cantitatile de produse eliberate in consum; E - iesiri fara accize - cantitatile fiecarui produs iesit in regim suspensiv de accize sau in regim de scutire/exceptare de la plata accizelor; G - cantitatile de produse consumate sau utilizate in cadrul antrepozitului fiscal. Rubricile C, D, G se completeaza doar in cazul antrepozitelor de depozitare produse energetice l; H - stoc final - cantitatile pe fiecare tip de produs existente in antrepozit la sfarsitul lunii; diferenta (I) = stoc initial (A) + intrari (B + C + D) - iesiri (E + F) - (G) - stoc final (H)
Data ............... Conducatorul antrepozitului fiscal ...........
Semnatura



  ANEXA 18

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
┌─────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│CERERE DE AUTORIZARE │Nr........................... │
│ └───────────────────────────────────────┤
│DESTINATAR INREGISTRAT Caseta rezervata autoritatii vamale │
│ teritoriale │
├─────────────────────────────────────┬───────────────────┬───────────────────┤
│1. Nume si prenume sau denumirea │Cod unic de │ │
│societatii si adresa exacta │inregistrare │ │
│ ├───────────────────┼───────────────────┤
│ │Numar de │ │
│ │identificare │ │
│ │TVA │ │
│ ├───────────────────┼───────────────────┤
│ │Numar de telefon │ │
│ ├───────────────────┼───────────────────┤
│ │Numar de fax │ │
│ ├───────────────────┼───────────────────┤
│ │Adresa de e-mail │ │
├─────────────────────────────────────┴───────────────────┴───────────────────┤
│2. In cazul persoanelor juridice, se vor inscrie numele, adresa si codul │
│numeric personal ale fiecarui administrator: │
│ │
│ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3. Adresa locatiei/locatiilor de receptie a produselor: │
│ │
│ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4. Natura produselor si cantitatea medie lunara de produse estimata a fi │
│receptionata intr-un an, dupa caz: │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│┌────┐ Bauturi alcoolice ┌────┐ produse energetice │
││▒▒▒▒│ │▒▒▒▒│ │
│└────┘ └────┘ │
│┌────┐ bere ─────────── ┌────┐ combustibili ──────────── litri │
││ │ litri │ │ │
│└────┘ └────┘ │
│┌────┐ vin linistit ─────────── ┌────┐ carburanti ──────────── litri │
││ │litri │ │ │
│└────┘ └────┘ │
│┌────┐ vin spumos ─────────── ┌────┐ tutun prelucrat │
││ │litri │▒▒▒▒│ │
│└────┘ └────┘ │
│┌────┐ produse intermediare ────── ┌────┐ tigarete ─────────── bucati │
││ │litri │ │ │
│└────┘ └────┘ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│┌────┐ Bauturi ┌────┐tigari si tigari │
││ │fermentate │ │de foi ─────────── bucati │
│└────┘linistite ──────── litri └────┘ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│┌────┐ bauturi ┌────┐ tutun de fumat ─────────── kg │
││ │fermentate spumoase ─── litri│ │ │
│└────┘ └────┘ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│┌────┐bauturi alcoolice ────── litri │
││ │spirtoase │
│└────┘ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5. Daca sunteti deja titularul unei autorizatii eliberate de autoritatea │
│competenta, va rugam sa indicati data si obiectul autorizatiei: │
│ Numar din 1 1│
│ ─────────── ────────────────── ─┤
│1 │
├─ │
│ │
│ │
│ Numar din 1 1│
│ ─────────── ────────────────── ─┤
│1 │
├─ │
│ │
│ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│6. In cazul in care anterior a fost respinsa, revocata sau anulata vreo │
│autorizatie de destinatar inregistrat, precizati acest fapt: │
│ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│7. Documente de anexat: │
│ │
│┌────┐ cazierele judiciare ale administratorilor │
││ │ │
│└────┘ │
│ │
│┌────┐ bilantul pe ultimii 2 ani │
││ │ │
│└────┘ │
│ │
│┌────┐ confirmarea organului fiscal cu privire la calitatea de platitor │
││ │ de accize │
│└────┘ │
│ │
│┌────┐ certificatul constatator, eliberat de oficiul registrului comertului, │
││ │ din care sa rezulte: │
│└────┘ capitalul social, obiectul de activitate, administratorii, punctele │
│ de lucru in care urmeaza a se realiza receptia produselor accizabile, │
│ precum si copia certificatului de inregistrare eliberat potrivit │
│ reglementarilor in vigoare │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│┌────┐ copia contractelor incheiate direct intre destinatarul inregistrat │
││ │ propus si persoana autorizata din alt stat membru │
│└────┘ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│┌────┐ lista cantitatilor de produse accizabile receptionate in fiecare luna │
││ │ din anul precedent │
│└────┘ │
│ │
│┌────┐ scrisoarea de bonitate bancara, in cazul in care garantia se │
││ │ constituie prin consemnarea de mijloace banesti la Trezoreria Statului│
│└────┘ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│┌────┐ numele, adresa si telefonul garantului produs, precum si garantia cu │
││ │ privire la intentia de a asigura garantia bancara pentru o suma si o │
│└────┘ perioada de timp specificata (scrisoarea de garantie bancara), atunci │
│ cand se constituie o garantie bancara │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cunoscand dispozitiile art. 326 privind falsul in declaratii, din Codul │
│penal, declar ca datele inscrise in acest formular sunt corecte si complete. │
├─────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┤
│Prevazut pentru validarea semnaturii │Data, numele si calitatea acestuia │
│responsabilului societatii │(proprietar, asociat) │
└─────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘



  ANEXA 19

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal


  Denumirea destinatarului inregistrat/reprezentantului fiscal
  ............................................................
  Cod accize/Cod identificare fiscala ........................
  Localitatea ................, judetul/sectorul .............
  Str. .......................................... nr. .......,
  bl. ...., sc. ..... et. ...... ap., ...... cod postal ......
          SITUATIE CENTRALIZATOARE
    privind achizitiile si livrarile de produse accizabile
      in luna ...................... anul ............

┌─────────┬───────────────┬────────────┬──────────┬───────┬──────┬───────┬─────────┬────────┬─────┬───────────┬───────────────┬─────────┐
│Document │Data achizitie/│Provenienta/│Cod accize│Cod │Codul │Starea │Densitate│Concen- │Grade│Recipienti │ Cantitate │Acciza │
│ │Livrare │Destinatia │expeditor/│produs │ NC │produ- │la 15C │tratie │Plato│ │ │datorata │
├───┬─────┼───┬───────────┤ (3) │ Cod │acciza-│ al │sului │kg/l │grad │(6) ├───────┬───┼──┬─────┬──────┤- mii │
│Tip│Numar│Tip│Data │ │identifi- │bil │produ-│(vrac/ │ (4) │alcoolic│ │Capaci-│nr.│kg│litri│mii │ lei - │
│(1)│ │(2)│ │ │care │ │sului │imbu- │ │ (5) │ │tate │ │ │ │bucati│ │
│ │ │ │ │ │fiscala │ │ │teliat)│ │ │ │nomi- │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │destinatar│ │ │(V/I) │ │ │ │nala │ │ │ │ │ │
├───┼─────┼───┼───────────┼────────────┼──────────┼───────┼──────┼───────┼─────────┼────────┼─────┼───────┼───┼──┼─────┼──────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────┼───┼───────────┼────────────┼──────────┼───────┼──────┼───────┼─────────┼────────┼─────┼───────┼───┼──┼─────┼──────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────┼───┼───────────┼────────────┼──────────┼───────┼──────┼───────┼─────────┼────────┼─────┼───────┼───┼──┼─────┼──────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───┴─────┴───┴───────────┴────────────┴──────────┴───────┴──────┴───────┴─────────┴────────┴─────┴───────┴───┴──┴─────┴──────┴─────────┘

  (1) eDA, DI, factura, AIM
  (2) Pentru achizitii se va inscrie "A"; pentru livrari se va inscrie "L".

  (3) Se va inscrie indicativul tarii in cazul provenientei/destinatiei U.E. (RO in cazul livrarilor nationale); se va indica "EX" in cazul livrarilor in afara U.E.
  (4) Se va completa numai in cazul produselor energetice.
  (5) Se va completa numai in cazul alcoolului si bauturilor alcoolice.
  (6) Se va completa numai in cazul berii.

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│RECAPITULAREA PERIOADEI │
├──────────┬──────────┬────┬──────────┬─────────┬───────┬────────────┬──────┬────────┬───────┬─────────┤
│Cod produs│Codul NC │U.M.│ Vrac/ │Stoc la │Canti- │Surplus │Canti-│Pierderi│Stoc │Diferenta│
│accizabil │ al │ │Imbuteliat│inceputul│tatea │pe parcursul│tatea │ │efectiv│(+) sau │
│ │produsului│ │ (V/I) │lunii │livrata│lunii │iesita│ │ │(-) │
├──────────┼──────────┼────┼──────────┼─────────┼───────┼────────────┼──────┼────────┼───────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────────┼────┼──────────┼─────────┼───────┼────────────┼──────┼────────┼───────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────────┴──────────┴────┴──────────┴─────────┴───────┴────────────┴──────┴────────┴───────┴─────────┘

Numele si prenumele ....................
Semnatura .............................. Data .......................



  ANEXA 20

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal


  Nr. ........... din ...........
              CERERE
      privind acordarea autorizatiei de importator
        autorizat/expeditor inregistrat
  Societatea ................................, cu sediul social in ................ str. ..................... nr. ......., inregistrata in Registrul comertului la nr. ............. din data de ....................., codul de identificare fiscala ................., telefon ................, fax .............., e-mail ......................, reprezentata prin ......................, domiciliat in ................., str. .............. nr. ........., bl. ........., sc. ......, et. ....., ap. ...., sectorul ......., judetul .................., posesorul buletinului/cartii de identitate seria ........ nr. .........., eliberat/a de ......................, avand functia de........................, pe baza documentelor anexate la dosar, solicit eliberarea autorizatiei de importator autorizat/ expeditor inregistrat pentru urmatoarele produse:
  1. ...................................................
  2. ...................................................
  3. ...................................................
  Data ..................................
  Numele si prenumele ...................
  Semnatura .............................


  ANEXA 21

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal


  Denumirea expeditorului inregistrat
  ...................................
  Sediul:
  Judetul ........, sectorul ......, localitatea .......
  Str. ...... nr. ..., bl. ..., sc. ... et. ..., ap. ...
  Codul postal ..........., telefon/fax ................
  Codul de accize/Codul de identificare fiscala ......
          SITUATIE CENTRALIZATOARE
      privind livrarile de produse accizabile
      in luna ................. anul ........
  Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
  A - Denumirea operatorului
  B - Data expedierii
  C - Cantitatea livrata

┌────┬──────────┬───┬────┬─────────────────────────────────────────────────────┬──────────┐
│Nr. │Cod produs│Cod│ UM │ Beneficiarul livrarii │Cantitatea│
│crt.│accizabil │NC │ ├───────────────────────┬─────────────────────────────┤totala │
│ │ │ │ │Antrepozite/Destinatari│ Alti beneficiari │livrata │
│ │ │ │ │ inregistrati │(export/organizatii scutite) │(7+12) │
│ │ │ │ ├───┬──────┬───┬───┬────┼───┬──────────────┬───┬───┬──┤ │
│ │ │ │ │ A │Codul │ARC│ B │ C │ A │Nr. DVE/ │ARC│ B │ C│ │
│ │ │ │ │ │ de │ │ │ │ │Nr. Certificat│ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │accize│ │ │ │ │de scutire │ │ │ │ │
├────┼──────────┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───┼───┼──┼──────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11│ 12│13│ 14 │
├────┼──────────┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───┼───┼──┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───┼───┼──┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────────────┼───┼───┼──┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴──────────┴───┴────┴───┴──────┴───┴───┴────┴───┴──────────────┴───┴───┴──┴──────────┘

  Cantitatile de produse vor fi exprimate in hl pentru grupele de produse accizabile S, W, I, B, mii bucati sau kg pentru T, tone pentru E.
  Certificata de conducerea expeditorului inregistrat
Numele si prenumele ................
Semnatura ......................... Data .............



  ANEXA 22

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
        DECLARATIE PE PROPRIA RASPUNDERE
      privind utilizarea produselor energetice prevazute
  la art. 394 alin. (1) din Codul fiscal in unul dintre scopurile
    exceptate de la regimul de accizare prevazute la art. 394
      alin. (1) pct. 2 lit. a), b) si e) din Codul fiscal
  Denumire operator economic .........
  Sediul: ................
  Localitatea ..........................., str. ........................ nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., judetul/sectorul ................, codul postal .........., telefon/fax ........................
  Numarul de inmatriculare in registrul comertului/anul ....................
  Codul de identificare fiscala ............................................
  Obiect principal de activitate........ cod CAEN ....
  Subsemnatul, ......................., legitimat prin CI/BI seria ...... nr. .............., eliberat de ......... la data de ............., cod numeric personal nr. .........................., cunoscand dispozitiile art. 326 din Codul penal cu privire la falsul in declaratii, declar pe propria raspundere, in calitate de reprezentant al ........., ca voi utiliza produsele energetice achizitionate in regim de exceptare de la regimul de accizare, potrivit art. 394 din Codul fiscal si pct. 59 de la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal.
  Anexez la prezenta urmatoarele documente:
  a) copia documentului de identitate;
  b) dovada calitatii de reprezentant al .....;
  Numele si prenumele .....................
  Semnatura ...............................
  Data ...............


  ANEXA 23

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal

┌──────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┐
│ │Nr. inregistrare ...... │Data .....│
├──────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ │Nr. inregistrare in registrul special constituit la nivelul │Data .....│
│ │autoritatii vamale teritoriale ............ │ │
└──────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┘

NOTIFICARE
privind utilizarea produselor energetice in exceptare
de la regimul de accizare potrivit art. 394 din Codul fiscal/
utilizarea in regim de scutire de la plata accizelor
potrivit art. 397 din Codul fiscal/art. 399 din Codul fiscal

┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────┐
│1. Numele operatorului economic │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│2. Adresa │Localitatea .........., str. ......... │
│ │nr. ...., bl. ...., sc. ...., │
│ │et. ...., ap. ...., │
│ │Judetul/Sectorul .........., │
│ │Codul postal ....................., │
│ │Telefon/fax ........................ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│3. Telefon │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│4. Fax │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│5. Adresa de e-mail │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│6. Codul de identificare fiscala │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│7. Numele si numarul de telefon │ │
│al reprezentantului legal │ │
│sau altei persoane de contact │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│8. Descrierea activitatii desfasurate │Utilizare potrivit art. 394 din Codul │
│ │fiscal │
│ │ [] [] [] │
│ │gaz natural carbune energie │
│ │ si cocs electrica │
│ │ │
│ │ │
│ │Utilizare potrivit art. 397 din Codul │
│ │fiscal/art. 399 din Codul fiscal │
│ │ [] [] [] [] [] │
│ │ gaz carbune/ energie biocombus- alcool │
│ │natural cocs electrica tibili/ etilic si │
│ │ biocarbu- alte │
│ │ ranti produse │
│ │ alcoolice │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│9. Cantitatea de produse accizabile │ │
│estimata a fi utilizata │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│10. Confirmarea organului fiscal cu │ │
│privire la detinerea calitatii de │ │
│platitor de accize - anexa nr. 1 la │ │
│prezenta declaratie │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│11. Copiile licentelor, autorizatiilor│ │
│sau avizelor privind activitatea │ │
│desfasurata - anexa nr. 2 la prezenta │ │
│declaratie │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│12. Documentele prevazute la pct. 113 │ │
│alin. (7) de la titlul VIII din │ │
│normele metodologice - anexa nr. 3 la │ │
│prezenta declaratie*) │ │
└──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────┘

──────────
  *) Se depun numai pentru utilizarea biocombustibililor si biocarburantilor in stare pura.
──────────
  Numele si prenumele .....................
  Semnatura ...............................
  Data ...............


  ANEXA 24

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
            CERERE
    privind acordarea autorizatiei de utilizator final

┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────┐
│1. Denumirea operatorului economic │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│2. Adresa/Numar de identificare TVA │Judetul ...................., sectorul.......... │
│ │Localitatea .................................... │
│ │Strada .........................................,│
│ │Bloc ......, scara ....., etaj ....., ap. .......│
│ │Codul postal ...................... │
│ │Numar de identificare TVA ................. │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│3. Telefon │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│4. Fax │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│5. Adresa de e-mail │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│6. Codul unic de identificare │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│7. Numele, numarul de telefon, codul │ │
│numeric personal al reprezentantului │ │
│legal │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│8. Codul CAEN si denumirea activitatii│ │
│economice in care se utilizeaza │ │
│produsele accizabile │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│9. Numele, adresa si codul fiscal al │ │
│persoanelor afiliate cu operatorul │ │
│economic │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│10. Locul primirii produselor │Judetul....................., sectorul.......... │
│accizabile │Localitatea .................................... │
│ │Strada ......................................... │
│ │Codul postal ...................... │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│11. Capacitatea de depozitare │ │
├──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────┤
│12. Tipul de produse accizabile solicitate in regim de scutire directa/exceptare de la │
│regimul de accizare si cantitatea estimata │
├──────────┬─────┬─────────┬───────────┬───────────┬─────────────────────────────────────┤
│Denumire │Cod │Canti- │ UM │Baza legala│ Destinatia produsului │
│comerciala│NC*1)│tatea │ │pentru care├──────────┬───────┬──────────────────┤
│ │ │estima- │ │se solicita│Productie │Consum │Comercializare │
│ │ │ta*2) │ │autorizarea│ │propriu│catre utilizator │
│ │ │pentru │ │(art. ... │ │ │final │
│ │ │un an/ │ │alin. ... │ │ │ │
│ │ │trei ani │ │pct. ... │ │ │ │
│ │ │ │ │lit. ... │ │ │ │
│ │ │ │ │din Codul │ │ │ │
│ │ │ │ │fiscal) │ │ │ │
├──────────┼─────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┼───────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼─────┼─────────┼───────────┼───────────┼──────────┼───────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┴─────┴─────────┴───────────┴───────────┴──────────┴───────┴──────────────────┤
│13. Produse ce urmeaza a fi obtinute │
├────┬─────────────────────┬───────────┬─────────────────────────────────────────────────┤
│Nr. │Tip produs │Cod NC │Destinatia produsului obtinut │
│crt.│ │ ├──────────────────────┬──────────────────────────┤
│ │ │ │ Comercializare │ Consum propriu │
├────┼─────────────────────┼───────────┼──────────────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │ │ │ │
├────┴─────────────────────┼───────────┼──────────────────────┼──────────────────────────┤
│14. Sunteti titularul unei│Tip │Numar/Data │Valida/Invalida │
│alte autorizatii eliberate│autorizatie│ │ │
│de autoritatea vamala │*3) │ │ │
│competenta: ├───────────┼──────────────────────┼──────────────────────────┤
│[] Da [] Nu │ │ │ │
├──────────────────────────┴───────────┴──────────────────────┴──────────────────────────┤
│15. Documente de anexat: │
│- certificatul constatator, eliberat de Oficiul Registrului Comertului, din care sa │
│rezulte: capitalul social, asociatii, obiectul de activitate, administratorii, punctele │
│de lucru in care urmeaza a se realiza receptia, productia si comercializarea produselor,│
│precum si copie dupa certificatul de inmatriculare sau certificatul de inregistrare, │
│dupa caz; │
│- cazierul fiscal al solicitantului; │
│- cazierul judiciar al administratorului; │
│- copii ale documentelor care atesta forma de detinere a utilajelor, terenurilor si │
│cladirilor (proprietate, inchiriere sau contract de leasing); │
│- copii ale licentelor, autorizatiilor sau avizelor cu privire la desfasurarea │
│activitatii, dupa caz; │
│- fundamentarea cantitatii pentru fiecare produs in parte, identificat prin codul NC, │
│ce urmeaza a fi achizitionat in regim de scutire directa/exceptare de la plata │
│accizelor. │
│Cunoscand dispozitiile art. 326 privind falsul in declaratii din Codul penal, declar │
│ca datele inscrise in acest formular, precum si documentele anexate sunt corecte si │
│complete. │
│ │
│Data .............................................. │
│Numele si prenumele administratorului ............................. │
│ │
│Semnatura ..................................... │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

──────────
  *1) Codul NC va fi completat in mod obligatoriu la nivel de 8 cifre.
  *2) Prin cantitatea estimata pentru un an se intelege cantitatea necesara pentru 12 luni consecutive, iar in cazul cantitatii estimate pentru trei ani se intelege cantitatea necesara pentru 36 de luni consecutive.
  *3) Rubrica Tip autorizatie se va completa cu toate tipurile de autorizatii emise anterior sau in derulare.
──────────


  ANEXA 25

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
  Autoritatea vamala teritoriala
  .............................
        AUTORIZATIE DE UTILIZATOR FINAL
        Nr. ............. din data ........
      Cod utilizator final .......................
  .........................................., cu sediul in ...................................., str. ........................... nr. ......, bl. ...., sc. ....., et. ....., ap. ....., cod postal ............., judetul ........................., telefon/fax ...................., inregistrata la registrul comertului cu nr. ........................., avand codul de identificare fiscala ............................., se autorizeaza ca utilizator final de produse accizabile pentru punctul de lucru avand cod de utilizator ............................, situat in .........................., str. ..........................., nr. ....., bl. ....., sc. ....., et. ....., ap. ......, cod postal ............., judetul .................... telefon/fax ................... .
  Aceasta autorizatie permite achizitionarea in regim de scutire directa/exceptare de la plata accizelor, in scopul prevazut de Codul fiscal la art. .... alin. .... pct. ...... lit. ...., a urmatoarelor produse:
  - denumire produs, cod NC si cantitate ......................................;
  - denumire produs, cod NC si cantitate ......................................;
  - denumire produs, cod NC si cantitate ......................................;
  Nivelul garantiei ....................
  Autorizatia este valabila incepand cu data de .................................;
    Conducatorul autoritatii vamale teritoriale,
    ...........................................
        (numele, prenumele, semnatura)


  ANEXA 26

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal


  Denumirea utilizatorului final/cod utilizator
  .................................................
  Cod utilizator punct de lucru ....................
  Localitatea ........... judetul/sectorul .........
  Strada .................... nr. .................
  Bl. ..., sc. ..., et. ...., ap. ... codul postal .........
  Domiciliul fiscal ....................................................................
          SITUATIE CENTRALIZATOARE
      privind achizitiile/utilizarile de produse
      accizabile si livrarile de produse finite
      rezultate in luna ............... anul ..........
  Temei legal aferent facilitatii fiscale solicitate:

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. cf. art. ... alin. ...... lit. ..... Cod fiscal - autorizatie nr. .....│
│2. cf. art. ... alin. ...... lit. ..... Cod fiscal - autorizatie nr. .....│
│3. cf. art. ... alin. ...... lit. ..... Cod fiscal - autorizatie nr. .....│
│........................................... │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. ACHIZITII/LIVRARI PRODUSE ACCIZABILE │
├─────────┬───────────────┬──────────┬──────────┬───────┬────┬───────┬─────────┬────────┬───────────┬──────────┤
│Document │Achizitie/ │Furnizor/ │Cod accize│Cod │Cod │Starea │Densitate│Concen- │Recipienti │Cantitate │
│ │Livrare │beneficiar│expeditor/│produs │ NC │produ- │la 15C │tratie │ │ │
├───┬─────┼───┬───────────┤ │ Cod │acciza-│ │sului │kg/l │ ├───────┬───┼──┬───────┤
│Tip│Numar│Tip│Data │ │identifi- │bil │ │ │ │ │Capaci-│Nr.│kg│ litri │
│ │/ │ │ │ │care │ │ │ │ │ │tate │ │ │ │
│ │serie│ │ │ │fiscala │ │ │ │ │ │nomi- │ │ │ │
│ │/ARC │ │ │ │destinatar│ │ │ │ │ │nala │ │ │ │
├───┼─────┼───┼───────────┼──────────┼──────────┼───────┼────┼───────┼─────────┼────────┼───────┼───┼──┼───────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ 12 │ 13│14│ 15 │
├───┼─────┼───┼───────────┼──────────┼──────────┼───────┼────┼───────┼─────────┼────────┼───────┼───┼──┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────┼───┼───────────┼──────────┼──────────┼───────┼────┼───────┼─────────┼────────┼───────┼───┼──┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───┴─────┴───┴───────────┴──────────┴──────────┴───────┴────┴───────┴─────────┴────────┴───────┴───┴──┴───────┘

  (1) Factura/Facturile DA/DI/AIM (aviz de insotire a marfii)/NP(nota de predare).
  (3) Pentru achizitii se va inscrie "A", pentru livrari se va inscrie "L".
  (6) In cazul utilizatorului final care comercializeaza produsele accizabile catre alt utilizator final, se va inscrie codul de acciza al utilizatorului final.
  (9) Se va mentiona V - produse in vrac sau I - imbuteliat.
  (10) Se completeaza numai in cazul produselor energetice.
  (12) Se va completa numai in cazul alcoolului si bauturilor alcoolice.

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│2. RECAPITULAREA ACHIZITIILOR/LIVRARILOR DE PRODUSE ACCIZABILE │
├─────────┬──────┬──────┬─────────┬─────────┬───────────┬─────────────────────────────────┬────────┬─────────┬───────────┤
│Cod │Codul │Starea│Stoc la │Cantitate│Surplus │ Cantitate iesita │Pierderi│Stoc │Diferente │
│produs │NC al │produ-│inceputul│intrata │pe ├────────┬─────────┬──────────────┤ │la │(+) sau (-)│
│accizabil│produ-│sului │lunii │ │parcursul │Consum │Productie│Comercializare│ │sfarsitul│ │
│ │sului │ │ │ │lunii │propriu │ │ │ │lunii │ │
│ │ │ ├──┬──────┼──┬──────┼──┬────────┼──┬─────┼──┬──────┼──┬───────────┼──┬─────┼──┬──────┼──┬────────┤
│ │ │ │kg│litri │kg│litri │kg│litri │kg│litri│kg│litri │kg│litri │kg│litri│kg│litri │kg│ litri │
├─────────┼──────┼──────┼──┼──────┼──┼──────┼──┼────────┼──┼─────┼──┼──────┼──┼───────────┼──┼─────┼──┼──────┼──┼────────┤
│ 16 │ 17 │ 18 │19│ 20 │21│ 22 │23│ 24 │25│ 26 │27│ 28 │29│ 30 │31│ 32 │33│ 34 │35│ 36 │
├─────────┼──────┼──────┼──┼──────┼──┼──────┼──┼────────┼──┼─────┼──┼──────┼──┼───────────┼──┼─────┼──┼──────┼──┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────┴──────┴──────┴──┴──────┴──┴──────┴──┴────────┴──┴─────┴──┴──────┴──┴───────────┴──┴─────┴──┴──────┴──┴────────┘

  (18) Se va mentiona V - produse in vrac sau I - imbuteliat.
  (25), (26) - Cantitatea consumata in scopul pentru care a obtinut autorizatia.
  (27), (28) - Cantitatea comercializata in cazul utilizatorului final autorizat sa comercializeze produsele catre un utilizator final.
  (29), (30) - Cantitatea utilizata in alte scopuri pentru care datoreaza accize.

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│3. RECAPITULAREA PRODUSELOR FINITE REALIZATE/LIVRATE*) │
├─────────────┬─────────────────┬────────────────────┬────────────────────┬─────────────────┬──────────────┤
│Codul NC │Stoc la inceputul│Cantitate realizata │Cantitatea expediata│Stoc la sfarsitul│Diferente │
│al produsului│ lunii │in luna de raportare│ │ lunii │(+) sau (-) │
│ ├──────┬──────────┼─────────┬──────────┼──────────┬─────────┼───────┬─────────┼───────┬──────┤
│ │cant. │ um │ cant. │ um │ cant. │ um │ cant. │ um │ cant. │ um │
├─────────────┼──────┼──────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼──────┤
│ 37 │ 38 │ 39 │ 40 │ 41 │ 42 │ 43 │ 44 │ 45 │ 46 │ 47 │
├─────────────┼──────┼──────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────┴──────┴──────────┴─────────┴──────────┴──────────┴─────────┴───────┴─────────┴───────┴──────┘

──────────
  *) Nu se completeaza de catre operatorii economici beneficiari ai autorizatiilor de utilizator final cf. art. 397 din Codul fiscal.
──────────
  (47), (48) - Diferenta - cantitatile de produse finite stabilite dupa formula: stoc la inceputul lunii + cantitate realizata in luna de raportare - cantitate expediata - stoc la sfarsitul lunii.
┌────────────────────────────────────────────┐
│4. LIVRARI PRODUSE FINITE*) │
├─────────────┬───────────────────┬──────────┤
│Codul NC │Cantitate expediata│Destinatar│
│al produsului├─────────┬─────────┤ │
│ │ cant. │ um │ │
├─────────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ 48 │ 49 │ 50 │ 51 │
├─────────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │ │
└─────────────┴─────────┴─────────┴──────────┘

──────────
  *) Nu se completeaza de catre operatorii economici beneficiari ai autorizatiilor de utilizator final cf. art. 397 din Codul fiscal.
──────────
  (53) - Se va inscrie codul tarii in cazul destinatiei UE, EX, in cazul exporturilor si codul de identificare fiscala al destinatarului in cazul livrarilor nationale.
Numele si prenumele ............
Semnatura ...................... Data ...........



  ANEXA 27

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
              CERERE
    de restituire a accizei in baza prevederilor
        art. 395 din Codul fiscal
  1. Denumirea solicitantului
  ......................................................................
  2. Adresa din Romania: localitatea ............................................, str. .................................. nr. ............, sectorul ......., codul postal ..............., codul de identificare fiscala ..................., judetul ........................... .
  In conformitate cu prevederile art. 395 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, prin prezenta cerere solicitam restituirea accizelor aferente cantitatii de ..................... litri de ....................., achizitionati conform centralizatorului anexat.
  Solicitam restituirea prin virament in contul ..............................., deschis la .................................... .
Numele si prenumele .......................
Semnatura solicitantului ................... Data .....................



  ANEXA 28

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
        CERTIFICAT DE SCUTIRE DE ACCIZE
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Seria nr. (optional) │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. INSTITUTIA/PERSOANA BENEFICIARA │
│Denumirea/numele ...........................................................│
│Strada si numarul ..........................................................│
│Codul postal, locul ........................................................│
│Statul membru (gazda) ......................................................│
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│2. AUTORITATEA COMPETENTA PENTRU VIZARE │
│(denumire, adresa si numar de telefon) │
│............................................................................│
│............................................................................│
│............................................................................│
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│3. DECLARATIA BENEFICIARULUI │
│Institutia/Persoana beneficiara*1) declara: │
│(a) ca produsele prevazute la casuta 5 sunt destinate *2) │
│[] pentru uzul oficial al: [] pentru uzul personal al: │
│[] unei misiuni diplomatice straine [] unui membru al unei misiuni │
│ diplomatice straine │
│[] unei reprezentante consulare straine [] unui membru al unei │
│ reprezentante consulare │
│ straine │
│[] unei organizatii internationale [] unui membru din conducerea │
│ unei organizatii │
│ internationale │
│[] fortei armate a unui stat parte la │
│ Tratatul Atlanticului de Nord (NATO) │
│........................................................... │
│denumirea institutiei) (vezi casuta 4) │
│(b) ca produsele descrise la casuta 5 corespund conditiilor si limitelor │
│aplicabile scutirii in statul membru mentionat la casuta 1, si │
│(c) ca informatiile de mai sus sunt reale. │
│Institutia sau persoana beneficiara se obliga prin prezenta sa achite │
│statului membru de livrare a produselor, accizele care s-ar datora in │
│cazul in care aceste produse nu corespund conditiilor scutirii sau in │
│cazul in care produsele nu au fost utilizate in scopul prevazut. │
│ │
│ ............ ................... │
│ Locul, data Numele si statutul semnatarului │
│ │
│........................ │
│Stampila │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│4. STAMPILA INSTITUTIEI (in cazul scutirii pentru uz personal) │
│ ........... ......................... │
│ Locul, data Numele si statutul semnatarului │
│ STAMPILA │
│ ................................ │
│ Semnatura │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│5. DESCRIEREA PRODUSELOR LIVRATE PENTRU CARE SE SOLICITA SCUTIREA DE ACCIZE │
│A. Informatii cu privire la antrepozitul fiscal autorizat/furnizorul de gaz │
│natural si electricitate │
│(1) Numele si adresa .......................................................│
│(2) Codul de accize ........................................................│
│ (optional)│
│B. Informatii cu privire la produse │
├────┬────────────────────┬──────────────┬────────────────────┬──────────────┤
│Nr. │Descrierea detaliata│Cantitatea sau│Valoarea fara accize│ LEI │
│ │a produselor *3) │numarul ├─────────┬──────────┤ │
│ │(sau referinta la │ │Valoarea │Valoarea │ │
│ │formularul de │ │unitara │totala │ │
│ │comanda atasat) │ │ │ │ │
├────┼────────────────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │
├────┴────────────────────┴──────────────┼─────────┼──────────┼──────────────┤
│Suma totala │ │ │ │
└────────────────────────────────────────┴─────────┴──────────┴──────────────┘
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│6. CERTIFICAREA DE CATRE AUTORITATEA COMPETENTA A STATULUI MEMBRU GAZDA │
│Livrarea produselor descrise la casuta 5 indeplineste │
│● in totalitate │
│● pana la cantitatea de .................. (numar) *4) │
│ conditiile de scutire de accize │
│ │
│.............. │
│Locul, data .............................. │
│ Numele si statutul semnatarului │
│ STAMPILA │
│ .......... │
│ Semnatura │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│7. PERMISIUNEA DE A FOLOSI STAMPILA │
│(doar in caz de scutire pentru uz oficial) │
│Prin scrisoarea nr. ...(referire la dosar)..... din ...(data)... │
│ │
│....(denumirea institutiei beneficiare).......... i se acorda permisiunea │
│de catre .....(denumirea autoritatii competente)....... de a folosi stampila│
│in cadrul casutei 6. │
│ │
│ .............................. │
│ Locul, data .............................. │
│ Numele si statutul semnatarului │
│ STAMPILA │
│ ........ │
│ Semnatura │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

──────────
  *1) Taiati daca este cazul.
  *2) Bifati rubrica potrivita.
  *3) Taiati spatiul care nu este utilizat. Aceasta obligatie se aplica si in cazul in care este anexat formularul de comanda.
  *4) Bifati produsele care nu sunt scutite de la plata accizelor, de la casuta 5.
──────────
  Instructiuni de completare la anexa nr. 28
  1. Pentru antrepozitarul autorizat, acest certificat este utilizat ca document justificativ pentru scutirea de la plata accizelor a produselor destinate institutiilor/persoanelor beneficiare, in sensul art. 12 alin. (1) din Directiva 2008/118/CE. In acest sens, se va emite un certificat distinct pentru fiecare antrepozitar. Antrepozitarul trebuie sa pastreze acest certificat in evidentele proprii potrivit prevederilor legale aplicabile in statul sau membru.
  2. (a) Specificatiile generale cu privire la hartia ce trebuie utilizata sunt stabilite in Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene nr. C 164 din 1 iulie 1989.
  Hartia trebuie sa fie alba pentru toate exemplarele si trebuie sa aiba 210 mm x 297 mm cu o toleranta maxima de 5 mm in minus sau 8 mm in plus in ceea ce priveste lungimea.
  Certificatul de scutire se emite in doua exemplare:
  - un exemplar care se pastreaza de expeditor,
  - un exemplar care insoteste documentul administrativ electronic tiparit.
  (b) Orice spatiu neutilizat in casuta 5.B se va bara, astfel incat sa nu fie posibile adaugiri.
  (c) Documentul trebuie completat lizibil si intr-o maniera care sa nu permita stergerea datelor. Nu sunt permise stersaturi sau corecturi. Documentul trebuie completat intr-o limba recunoscuta de statul membru gazda.
  (d) Daca descrierea produselor (casuta 5.B a certificatului) se refera la un formular de comanda intocmit in alta limba decat cea recunoscuta de statul membru gazda, institutia/persoana beneficiara va trebui sa ataseze o traducere.
  (e) Pe de alta parte, daca certificatul este intocmit in alta limba decat cea recunoscuta de statul membru al antrepozitarului, institutia/persoana beneficiara va anexa o traducere a informatiilor cu privire la produsele din casuta 5.B.
  (f) Limba recunoscuta inseamna una dintre limbile oficiale utilizate in statul membru sau orice alta limba oficiala din Comunitate, pe care statele membre o declara ca fiind utilizabila in acest sens.
  3. Prin declaratia din casuta 3 a certificatului, institutia/persoana beneficiara furnizeaza informatiile necesare pentru evaluarea solicitarii de scutire in statul membru gazda.
  4. Prin declaratia de la casuta 4 a certificatului, institutia confirma detaliile in casutele 1 si 3 (a) ale documentului si certifica faptul ca persoana beneficiara face parte din personalul institutiei.
  5. a) Trimiterea la formularul de comanda (casuta 5.B) trebuie sa contina cel putin data si numarul comenzii. Formularul de comanda trebuie sa contina toate elementele inscrise in casuta 5 a certificatului. Daca acest certificat trebuie vizat de autoritatea competenta a statului membru gazda, formularul de comanda va trebui sa fie si el vizat.
  b) Indicatia privind codul de accize al antrepozitarului autorizat.
  c) Moneda se indica folosind un cod din 3 litere, potrivit standardului international ISOIDIS 4127, stabilit de Organizatia Internationala de Standardizare.
  6. Declaratia institutiei/persoanei beneficiare mentionata anterior se autentifica la casuta 6 prin stampila autoritatii competente din statul membru gazda. Autoritatea respectiva poate conditiona aprobarea de acordul unei alte autoritati din statul membru in care se gaseste. Obtinerea acestui acord depinde de autoritatea competenta.
  7. Pentru a simplifica procedura, autoritatea competenta poate dispensa institutia beneficiara de obligatia de a solicita stampila in cazul scutirii pentru utilizare oficiala. Institutia beneficiara mentioneaza aceasta dispensa la casuta 7 din certificat.


  ANEXA 29

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
  Denumirea antrepozitarului autorizat pentru productie/depozitare
  ...................................................................
  Sediul:
  Judetul ..........., sectorul ..........., localitatea .............
  Str. .......... nr. ..., bl. ....., sc. ..., et. ..., ap. .....
  Codul postal ........., telefon/fax ..............
  Codul de accize/Codul de identificare fiscala .................


                  JURNAL
        privind livrarile de combustibil destinat
          utilizarii exclusiv pentru aviatie in
            luna ....... anul ........

┌────┬──────────┬──────┬──────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┐
│Nr. │ │ │ │ Beneficiarul livrarii │ │
│crt.│ │ │ ├─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┤ │
│ │ │ │ │ Antrepozite fiscale de depozitare │ Alti beneficiari │Cantitatea│
│ │ │ │ ├────────────┬────────┬────────┬──────────┼────────────┬────────────┬────────┬──────────┤ totala │
│ │Cod produs│Cod NC│ U.M. │ Denumirea │Codul de│Numarul │Cantitatea│ Denumirea │ Codul de │Numarul │Cantitatea│ livrata │
│ │ accizabil│ │ │operatorului│ accize │si data │ livrata │operatorului│identificare│si data │ livrata │ (6+10) │
│ │ │ │ │ │ │facturii│ │ │ fiscala │facturii│ │ │
├────┼──────────┼──────┼──────┼────────────┼────────┼────────┼──────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ 12 │
├────┼──────────┼──────┼──────┼────────────┼────────┼────────┼──────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────┼──────┼──────┼────────────┼────────┼────────┼──────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┴──────────┴──────┴──────┴────────────┴────────┴────────┼──────────┼────────────┴────────────┴────────┼──────────┼──────────┤
│ TOTAL │ │ │ │ │
└────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────────────────────────────┴──────────┴──────────┘

Cantitatile de produse se exprima in tone.

Certificata de conducerea antrepozitului

Numele si prenumele ............... ............
Semnatura ........................ Data



  ANEXA 30

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal


  Denumirea operatorului economic/antrepozitarului autorizat
  ......................................................
  Sediul:
  Judetul ............., sectorul ......, localitatea .............
  Str. ........... nr. ...., bl. ...., sc. ..., et. ..., ap. ....
  Codul postal .........., telefon/fax ...............
  Codul de accize/Codul de identificare fiscala ...............


                  JURNAL
        privind achizitiile/livrarile de combustibil
        destinat utilizarii exclusiv pentru aviatie
          in luna ........ anul ............

┌────┬────────┬──────────┬──────┬────┬───────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
│ │ │ │ │ │ Antrepozitul fiscal de la care │ Beneficiarul livrarii │
│ │ │ │ │ │ s-a facut achizitia │ │
│ │ │ │ │ ├─────────┬────────────┬──────┬─────────────┼────────────┬─────────────┬──────────┤
│Nr. │Numarul │Cod produs│Cod NC│U.M.│Denumirea│ Codul de │Codul │ Cantitatea │ Denumirea │ Nr. de │Cantitatea│
│crt.│si data │accizabil │ │ │ │identificare│ de │achizitionata│operatorului│inmatriculare│ │
│ │facturii│ │ │ │ │ fiscala │accize│ │ economic │al aeronavei │ │
├────┼────────┼──────────┼──────┼────┼─────────┼────────────┼──────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │
├────┼────────┼──────────┼──────┼────┼─────────┼────────────┼──────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────┼──────────┼──────┼────┼─────────┼────────────┼──────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┴────────┼──────────┴──────┴────┴─────────┴────────────┴──────┼─────────────┼────────────┴─────────────┼──────────┤
│ TOTAL │ │ │ TOTAL │ │
└─────────────┴────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┴──────────────────────────┴──────────┘

Cantitatile de produse se exprima in tone.

Certificata de conducerea antrepozitului
Numele si prenumele .................
Semnatura .................. ........................
Data



  ANEXA 31

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
  Denumirea antrepozitarului autorizat pentru productie/depozitare
  ...............................................................
  Sediul:
  Judetul .........., sectorul ........, localitatea ..............
  Str. ......... nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ..., ap. .....
  Codul postal ........, telefon/fax ...........
  Codul de accize/Codul de identificare fiscala ..................


                  JURNAL
        privind livrarile de combustibil destinat
          utilizarii exclusiv pentru navigatie
            in luna ..... anul .......

┌────┬──────────┬──────┬──────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┐
│Nr. │ │ │ │ Beneficiarul livrarii │ │
│crt.│ │ │ ├─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┤ │
│ │ │ │ │ Antrepozite fiscale de depozitare │ Alti beneficiari │Cantitatea│
│ │ │ │ ├────────────┬────────┬────────┬──────────┼────────────┬────────────┬────────┬──────────┤ totala │
│ │Cod produs│Cod NC│ U.M. │ Denumirea │Codul de│Numarul │Cantitatea│ Denumirea │ Codul de │Numarul │Cantitatea│ livrata │
│ │ accizabil│ │ │operatorului│ accize │si data │ livrata │operatorului│identificare│si data │ livrata │ (7+11) │
│ │ │ │ │ │ │facturii│ │ │ fiscala │facturii│ │ │
├────┼──────────┼──────┼──────┼────────────┼────────┼────────┼──────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ 12 │
├────┼──────────┼──────┼──────┼────────────┼────────┼────────┼──────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────┼──────┼──────┼────────────┼────────┼────────┼──────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┴──────────┴──────┴──────┴────────────┴────────┴────────┼──────────┼────────────┴────────────┴────────┼──────────┼──────────┤
│ TOTAL │ │ │ │ │
└────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────────────────────────────┴──────────┴──────────┘

Cantitatile de produse se exprima in tone.

Numele si prenumele ............... ............
Semnatura ........................ Data



  ANEXA 32

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
  Denumirea operatorului economic
  Sediul:
  Judetul .........., sectorul ........, localitatea .............
  Str. ......... nr. ..., bl. ..., sc. ..., et. ..., ap. ....
  Codul postal ........., telefon/fax ..............
  Codul de accize/Codul de identificare fiscala ...........


                  JURNAL
        privind achizitiile/livrarile de combustibil
        destinat utilizarii exclusiv pentru navigatie
            in luna ....... anul ........

┌────┬─────────────┬────────┬──────────┬──────┬────┬───────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
│ │ │ │ │ │ │ Furnizor │ Beneficiarul livrarii │
│ │ │ │ │ │ ├─────────┬────────────┬──────┬─────────────┼────────────┬─────────────┬──────────┤
│Nr. │Provenienta │Numarul │Cod produs│Cod NC│U.M.│Denumirea│ Codul de │Codul │ Cantitatea │ Denumirea │ Nr. de │Cantitatea│
│crt.│produselor │si data │ accizabil│ │ │ │identificare│ de │achizitionata│operatorului│inmatriculare│ │
│ │energetice*1)│facturii│ │ │ │ │ fiscala │accize│ │ economic │al aeronavei │ │
├────┼─────────────┼────────┼──────────┼──────┼────┼─────────┼────────────┼──────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ 12 │
├────┼─────────────┼────────┼──────────┼──────┼────┼─────────┼────────────┼──────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼────────┼──────────┼──────┼────┼─────────┼────────────┼──────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┴─────────────┼────────┴──────────┴──────┴────┴─────────┴────────────┴──────┼─────────────┼────────────┴─────────────┼──────────┤
│ TOTAL │ │ │ TOTAL │ │
└──────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┴──────────────────────────┴──────────┘
──────────
*1) Se va specifica AF daca aprovizionarea se face de la un antrepozitar autorizat, DI daca produsele provin din achizitii
intracomunitare proprii in calitate de destinatar inregistrat sau IM daca produsele provin din operatiuni proprii de import.
──────────

Cantitatile de produse se exprima in tone.

Certificata de conducerea operatorului economic distribuitor
Numele si prenumele ..............................
Semnatura ............................ .................
Data



  ANEXA 33

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal

┌──┬───────────────────────────────────────────────┬───────────────┬───────────────┬──────────────────────────┐
│D │2. Expeditor 2.a. Codul de acciza │Tip trimitere │1.a. Cod tip │1.d. Cod de Referinta │
│O │ al expeditorului │ │destinatie │Administrativ Unic - ARC │
│C │ │ │ │ │
│U │ ├───────────────┼───────────────┼─────────────┬────────────┤
│M │ │1.e. Data si │1.f. Numar │9.a. Numar │9.d. Cod tip│
│E │ │ora validarii │secvential │de referinta │origine │
│N │ │ │ │local │ │
│T │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │
│A ├───────────────────────────────────────────────┼───────────────┴───────────────┴─────────────┴────────────┤
│D │5. Destinatar 5.a. Codul de acciza al │7. Locul livrarii 7.a. Codul de acciza/Nr. TVA│
│M │ destinatarului/Nr. TVA │ │
│I │ │ │
│N │ │ │
│I ├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│S │3. Locul de 3.a. Codul de acciza al │14. Organizatorul 14.a. Nr. TVA │
│T │expediere antrepozitului │transportului │
│R │ │ │
│A ├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│T │12. Operator 12.a. Codul de acciza al │15. Primul transportator 15.a. Nr. TVA │
│I │garant operatorului │ │
│V │ │ │
│ │ │ │
│D │ │ │
│E │ │ │
│ │ │ │
│I │ 12.b. Nr. TVA │ │
│N │ │ │
│S │ │ │
│O │ ┌────────────────────────────┤ │
│T │ │11. Garantia │ │
│I │ │ │ │
│R │ │ │ │
│E │ │ │ │
├──┼─────────────┬────┴─────────┬─────────┬────────┼────────────────────────────┬─────────────────────────────┤
│ │6.a. Cod stat│6.b. Nr. de │4. Birou │8. Birou│10. Autoritatea competenta │9.b. Numar factura/aviz │
│ │membru │serie al │de │vamal │a locului de expediere │ │
│ │ │certificatului│expeditie│de │ │ │
│ │ │de scutire │ │export │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────┴──────────────┴─────────┴────────┼────────────────────────────┴─────────────────────────────┤
│ │9.1.a. Numar DVI │9.c. Data facturii │
│ │ │ │
│ │ ├───────────┬───────────────────────┬──────────────────────┤
│ │ │9.e. Data │9.f. Ora expedierii │1.b. Durata │
│ │ │expedierii │ │transportului │
│ │ │ │ │ │
├──┼──────────────────────┬────────────────────────┴───────────┴───────────────────────┴──────────────────────┤
│D │13. Transport │16.f. Informatii complementare │
│E │ │ │
│T ├─────────────────────┬┴────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┤
│A │16.a. Cod unitate de │16.b. Identitate unitati │16.c. Identitate sigiliu │16.d. Informatii sigiliu │
│L │transport │transport │comercial │ │
│I │ │ │ │ │
│I │ │ │ │ │
├──┼──────────────┬──────┴───┬────────────┬────────┴──────┬──────────────┬───┴──────────┬─────────────┬───────┤
│ │17.a. Nr. unic│17.b. Cod │17.c. Cod NC│17.d. Cantitate│17.e. Greutate│17.f. Greutate│17.g. Concen-│17.h. │
│ │de referinta │produs │ │ │bruta │neta │tratia │Grade │
│D │al articolului│accizabil │ │ │ │ │alcoolica │Plato │
│E │ │ │ │ │ │ │ │ │
│T │ │ │ │ │ │ │ │ │
│A │ │ │ │ │ │ │ │ │
│L ├──────────────┼──────────┼────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┼─────────────┴───────┤
│I │17.i. Marcajul│17.k. │17.l. │17.n. Dimen- │17.o. │17.p. │17.r. Marca │
│I │fiscal │Indicato- │Denumire │siune │Densitate │Descriere │comerciala a │
│ │ │rul │origine │producator │ │comerciala │produselor │
│E │ │marcajului│ │ │ │ │ │
│X │ │fiscal │ │ │ │ │ │
│P │ │utilizat │ │ │ │ │ │
│E │ │ │ │ │ │ │ │
│D │ │ │ │ │ │ │ │
│I │ │ │ │ │ │ │ │
│E ├──────────────┼──────────┴────────────┼───────────────┴──────────────┼──────────────┴─────────────────────┤
│R │17.1.a. Tip │17.1.b. Nr. de ambalaje│17.1.c. Identitate sigiliu │17.1.d. Informatii sigilii │
│E │ambalaj │ │comercial │ │
│ │ │ │ │ │
│ ├──────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────┬─────────────────────┤
│ │17.2.a. │17.2.b. Codul zonei │17.2.c. Tara terta de origine │17.2.d. Alte │17.2.1.a. Codul │
│ │Categoria de │vitivinicole │ │informatii │operatiunii cu vinuri│
│ │vin │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │
├──┼──────────────┴───────────────────────┼──────────────────────────────┴──────────────┴─────────────────────┤
│ │18. Scurta descriere a documentului │18.c. Referinta document │
└──┴──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────┘



  ANEXA 34

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal

┌─────────────┬─────────────────────────────────────────┬─────────────┬────────────┬────────────────────────────┐
│DOCUMENT │2. Expeditor 2.a. Codul de acciza al │Tip trimitere│1.a. Cod tip│1.d. Cod de Referinta │
│ADMINISTRATIV│ expeditorului │ │destinatie │Administrativ Unic - ARC │
│DE INSOTIRE │ ├─────────────┼────────────┼────────────┬───────────────┤
│IN PROCEDURA │ │1.e. Data si │1.f. Numar │9.a. Numar │9.d. Cod tip │
│ALTERNATIVA │ │ora validarii│secvential │de referinta│origine │
│ │ │ │ │local │ │
│ ├─────────────────────────────────────────┼─────────────┴────────────┴────────────┴───────────────┤
│ │5. Destinatar 5.a. Codul de acciza al │7. Locul livrarii 7.a. Codul de acciza/Nr. TVA│
│ │ destinatarului/Nr. TVA │ │
│ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │3. Locul de 3.a. Codul de acciza al │14. Organizatorul 14.a. Nr. TVA │
│ │expediere antrepozitului │transportului │
│ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │12. Operator 12.a. Codul de acciza al │15. Primul transportator 15.a. Nr. TVA │
│ │garant operatorului │ │
│ │ │ │
│ │ 12.b. Nr. TVA │ │
│ │ ┌─────────────────────────┤ │
│ │ │11. Garantia │ │
├─────────────┼─────────────┬─┴──────┬─────────┬────────┼──────────────────────────┬────────────────────────────┤
│ │6.a. Cod stat│6.b. Nr.│4. Birou │8. Birou│10. Autoritatea competenta│9.b. Numar factura/aviz │
│ │membru │de serie│de │vamal de│a locului de expediere │ │
│ │ │al │expeditie│export │ │ │
│ │ │certifi-│ │ │ │ │
│ │ │catului │ │ │ │ │
│ │ │de │ │ │ │ │
│ │ │scutire │ │ │ │ │
│ ├─────────────┴────────┴─────────┴────────┼──────────────────────────┴────────────────────────────┤
│ │9.1.a. Numar DVI │9.c. Data facturii │
│ │ ├─────────────┬────────────┬────────────────────────────┤
│ │ │9.e. Data │9.f. Ora │1.b. Durata │
│ │ │expedierii │expedierii │transportului │
├─────────────┼─────────────────────┬───────────────────┴─────────────┴────────────┴────────────────────────────┤
│DETALII │13. Transport │16.f. Informatii complementare │
│TRANSPORT ├─────────────┬───────┴──────────┬──────────────────────┬─────────────────────────────────────────┤
│ │16.a. Cod │16.b. Identitate │16.c. Identitate │16.d. Informatii sigiliu │
│ │unitate de │unitati transport │sigiliu comercial │ │
│ │transport │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼───────┬──────────┼────────┬─────────────┼────────────┬────────────┬───────────────┤
│DETALII │17.a. Nr. │17.b. │17.c. │17.d. │17.e. │17.f. │17.g. │17.h. Grade │
│EXPEDIERE │unic de │Cod │Cod NC │Canti- │Greutate │Greutate │Concentratia│Plato │
│ │referinta al │produs │ │tate │bruta │neta │alcoolica │ │
│ │articolului │acciza-│ │ │ │ │ │ │
│ │ │bil │ │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼───────┼──────────┼────────┼─────────────┼────────────┼────────────┴───────────────┤
│ │17.i. │17.k. │17.l. │17.n. │17.o. │17.p. │17.r. Marca comerciala │
│ │Marcajul │Indica-│Denumire │Dimen- │Densitate │Descriere │a produselor │
│ │fiscal │torul │origine │siune │ │comerciala │ │
│ │ │marca- │ │produca-│ │ │ │
│ │ │jului │ │tor │ │ │ │
│ │ │fiscal │ │ │ │ │ │
│ │ │utili- │ │ │ │ │ │
│ │ │zat │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼───────┼──────────┼────────┴─────────────┼────────────┴────────────────────────────┤
│ │17.1.a. Tip │17.1.b.│Nr. de │17.1.c. Identitate │17.1.d. Informatii sigilii │
│ │ambalaj │ambalaj│ │sigiliu comercial │ │
│ ├─────────────┼───────┴──────────┼──────────────────────┼────────────┬────────────────────────────┤
│ │17.2.a. │17.2.b. Codul │17.2.c. Tara terta │17.2.d. Alte│17.2.1.a. Codul operatiunii │
│ │Categoria │zonei vitivinicole│de origine │informatii │cu vinuri │
│ │de vin │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┴──────────────────┼──────────────────────┴────────────┴────────────────────────────┤
│ │18. Scurta descriere a │18.c. Referinta document │
│ │documentului │ │
└─────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────┘



  ANEXA 35

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
              RAPORT DE PRIMIRE
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Atribut │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│a. Data si ora validarii raportului de primire: │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2. e-DA privind deplasarea produselor accizabile │
├────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────┤
│a. Cod de Referinta Administrativ Unic - ARC│b. Numar secvential │
├────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
├────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────┤
│3. Destinatar │
├────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────┤
│a. Codul de acciza al destinatarului/Nr. TVA│c. Strada │
├────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
├────────────────────────────────────────────┼─────────────┬──────────────────┤
│b. Numele operatorului │d. Numarul │e. Codul postal │
├────────────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────────────┤
│ ├─────────────┴──────────────────┤
│ │f. Orasul │
│ ├────────────────────────────────┤
├────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────┤
│4. Locul livrarii │
├────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────┤
│a. Codul de acciza/Nr. TVA │c. Strada │
├────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
├────────────────────────────────────────────┼─────────────┬──────────────────┤
│b. Numele operatorului │d. Numarul │e. Codul postal │
├────────────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────────────┤
│ ├─────────────┴──────────────────┤
│ │f. Orasul │
│ ├────────────────────────────────┤
├────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────┤
│5. Biroul vamal de destinatie │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│a. Codul biroului vamal │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│6. Raport de primire │
├────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────┤
│a. Data sosirii produselor accizabile │b. Concluzia generala a primirii│
├────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
├────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────┤
│c. Informatii complementare │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│7. Corpul raportului de primire │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│a. Numarul unic de referinta al articolului │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
├──────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┤
│b. Indicator de minusuri sau plusuri │c. Minusuri sau plusuri constatate│
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│d. Cod produs accizabil │e. Cantitatea refuzata │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
├──────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┤
│7.1. Motivul insatisfactiei │
├──────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┤
│a. Motivul insatisfactiei │b. Informatii complementare │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
└──────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘



  ANEXA 36

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
                RAPORT DE EXPORT
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Atribut │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│a. Data si ora validarii raportului de export: │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2. e-DA privind deplasarea produselor accizabile │
├────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────┤
│a. Cod de Referinta Administrativ Unic - ARC│b. Numar secvential │
├────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
├────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────┤
│3. Destinatar │
├────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────┤
│a. Codul de acciza al destinatarului/Nr. TVA│c. Strada │
├────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
├────────────────────────────────────────────┼─────────────┬──────────────────┤
│b. Numele operatorului │d. Numarul │e. Codul postal │
├────────────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────────────┤
│ ├─────────────┴──────────────────┤
│ │f. Orasul │
│ ├────────────────────────────────┤
├────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────┤
│4. Locul livrarii │
├────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────┤
│a. Codul de acciza/Nr. TVA │c. Strada │
├────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
├────────────────────────────────────────────┼─────────────┬──────────────────┤
│b. Numele operatorului │d. Numarul │e. Codul postal │
├────────────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────────────┤
│ ├─────────────┴──────────────────┤
│ │f. Orasul │
│ ├────────────────────────────────┤
├────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────┤
│5. Biroul vamal de destinatie │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│a. Codul biroului vamal nu se aplica │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│6. Raport de export │
├────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────┤
│a. Data sosirii produselor accizabile │b. Concluzia generala a primirii│
├────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
├────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────┤
│c. Informatii complementare │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│7. Corpul raportului de export │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│a. Numarul unic de referinta al articolului │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
├──────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┤
│b. Indicator de minusuri sau plusuri │c. Minusuri sau plusuri constatate│
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│d. Cod produs accizabil │e. Cantitatea refuzata │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
├──────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┤
│7.1. Motivul insatisfactiei │
├──────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┤
│a. Motivul insatisfactiei │b. Informatii complementare │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
└──────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘



  ANEXA 37

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
              DOCUMENT DE INSOTIRE
          pentru circulatia intracomunitara a
      produselor accizabile deja eliberate pentru consum

- fata -
┌─────────┬────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┐
│ 1 │1. Expeditor Nr. de TVA │2. Numar de referinta al operatiunii │
├─────────┤(Nume si adresa) │ │
│Exemplar │ │ │
│pentru │ ├──────────────────────────────────────────────┤
│expeditor│ │3. Autoritatea competenta a statului de │
│ │ │destinatie │
│ ├────────────────────────────────────────────┤(Nume si adresa) │
│ │4. Primitor Nr. de TVA │ │
│ │(Nume si adresa) │ │
│ │ │ │
│ │ │ │
│ ├────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ │5. Transportator/mijloace de transport │6. Numarul de referinta si data declaratiei │
│ │ │ │
│ │ │ │
│ ├────────────────────────────────────────────┤ │
│ │7. Locul livrarii │ │
├─────────┤ │ │
│ 1 │ │ │
├─────────┼────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ │8. Marci si numar de identificare, nr. si │9. Codul produsului (Codul NC) │
│ │tipul ambalajelor, descrierea bunurilor │ │
│ │ │ │
│ ├────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┬────────────────────────┤
│ │ │10. Cantitate │11. Greutatea bruta (kg)│
│ │ │ │ │
│ ├────────────────────────────────────────────┤ ├────────────────────────┤
│ │ │ │12. Greutatea neta (kg) │
│ │ │ │ │
│ ├────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┴────────────────────────┤
│ │ │13. Pretul de facturare/valoarea comerciala │
│ │ │ │
│ ├────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────┤
│ │14. Certificate (pentru unele vinuri si bauturi spirtoase - mici fabrici de bere, mici │
│ │distilerii) │
│ │ │
│ ├────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┤
│ │A. Mentiuni privind verificarea. Se │15. Casutele 1-13 corect completate │
│ │completeaza de autoritatea competenta. │Restituirea exemplarului 3 solicitata │
│ │ │ │
│ │ │Da [] Nu [](*) │
│ │ ├──────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Societatea semnatara si numarul de telefon │
│ │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Numele semnatarului │
│ │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Locul si data │
│ │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Semnatura │
│ │ │ │
│ │Continuarea pe verso (exemplarele 2 si 3) │ │
└─────────┴────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────┘

(*) Bifati casuta corespunzatoare.



            INSTRUCTIUNI DE COMPLETARE
              (versoul exemplarului 1)
  Circulatia intracomunitara a produselor supuse accizelor care au fost eliberate in consum in statul membru de livrare
  Observatii generale
  1. Documentul de insotire simplificat este utilizat in scopul aplicarii accizelor, potrivit prevederilor art. 34 din Directiva 2008/118/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind regimul general al accizelor si de abrogare a Directivei 92/12/CEE.
  2. Documentul trebuie completat in mod lizibil in asa fel incat inscrisurile sa nu poata fi sterse. Informatiile pot pretiparite. Nu sunt admise stersaturi sau taieturi.
  3. Caracteristicile generale ale documentului si dimensiunile casutelor sunt cele prevazute in Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene nr. C 164 din 1 iulie 1989, pagina 3.
  Hartia trebuie sa fie de culoare alba pentru toate exemplarele si sa aiba formatul 210 mm pe 297 mm. Este admisa o toleranta maxima de 5 mm in minus sau 8 mm in plus in ceea ce priveste lungimea.
  4. Orice spatiu neutilizat trebuie sa fie barat, astfel incat sa nu se mai poata face adaugiri.
  5. Documentul de insotire simplificat consta in 3 exemplare:
  exemplarul 1
  trebuie pastrat de expeditor;
  exemplarul 2
  insoteste produsele si este pastrat de primitor;
  exemplarul 3
  insoteste produsele si trebuie sa se returneze expeditorului, cu certificarea primirii confirmata de catre persoana mentionata la casuta 4, daca expeditorul solicita aceasta in scopul restituirii accizelor.
  Rubrici
  Casuta 1
  Expeditor: numele si adresa complete, numarul de TVA (daca exista) al persoanei care livreaza produsele intr-un alt stat membru. Daca exista un numar de accize trebuie, de asemenea, indicat.
  Casuta 2. Numarul de referinta al operatiunii: numarul de referinta comunicat de persoana care livreaza produsele si care va identifica miscarea cu inregistrarile comerciale. In mod normal, acesta va fi numarul si data facturii.
  Casuta 3. Autoritatea competenta a statului de destinatie: numele si adresa autoritatii din statul membru de destinatie, caruia i-a fost declarata anticipat expeditia.
  Casuta 4. Primitor: numele si adresa complete, numarul de TVA (daca exista) al persoanei care primeste produsele. Daca exista un numar de accize trebuie, de asemenea, indicat.
  Casuta 5. Transportator/mijloc de transport: se completeaza cu "expeditor", "primitor" sau numele si adresa persoanei responsabile cu prima expediere, daca este diferita de persoanele indicate in casuta 1 sau casuta 4, se va indica, de asemenea, mijlocul de transport.
  Casuta 6. Numar de referinta si data declaratiei:
  Declaratia si/sau autorizatia care trebuie data de autoritatea competenta din statul membru de destinatie inainte de inceperea expeditiei.
  Casuta 7. Locul livrarii: adresa livrarii daca este diferita de cea din casuta 4.
  Casuta 8. Descrierea completa a produselor, marcaje si numere si tipul ambalajelor: marcaje si numerele exterioare ale pachetelor, de exemplu, containere; numarul pachetelor din interior, de exemplu, cartoane; si descrierea comerciala a produselor. Descrierea poate continua pe o pagina separata atasata fiecarui exemplar. O lista a ambalajelor poate fi utilizata in acest scop.
  Pentru alcoolul si bauturile alcoolice, altele decat berea, trebuie sa se precizeze concentratia alcoolica (procent in volum la 20 grade C).
  Pentru bere, concentratia alcoolica va fi mentionata fie in grade Plato, fie in procente in volum la 20 grade C, fie amandoua, potrivit solicitarii statului membru de destinatie si a statului membru de expediere.
  Pentru uleiuri minerale se va mentiona densitatea la 15 grade C.
  Casuta 9. Codul produsului: codul NC.
  Casuta 10. Cantitate: numarul, greutatea sau volumul, dupa caz, in functie de accizele din statul membru de destinatie, de exemplu:
  - tigarete, numarul de bucati, exprimat in mii;
  - tigari si tigari de foi, greutatea neta;
  - alcool si bauturi alcoolice, litri la temperatura de 20 grade C cu doua zecimale;
  - produse energetice cu exceptia pacurii, litri la temperatura de 15 grade C.
  Casuta 11. Greutate bruta: greutatea bruta a transportului.
  Casuta 12. Greutate neta: se va indica greutatea fara ambalaje a produselor.
  Casuta 13. Pretul facturii/valoarea comerciala: suma totala a facturii care include si acciza. In cazul in care circulatia nu are nicio legatura cu vanzarea, trebuie introdusa si valoarea comerciala. In acest caz se adauga mentiunea "nu in scop de vanzare".
  Casuta 14. Certificate: acest spatiu este rezervat pentru anumite certificate care sunt cerute numai pe exemplarul 2.

1. In cazul anumitor vinuri, atunci cand se considera necesar, certificatul referitor la originea si calitatea produselor, conform legislatiei comunitare.
  2. In cazul anumitor bauturi spirtoase, certificatul referitor la locul de productie, conform legislatiei comunitare.
  3. In cazul berii produse de micii producatori independenti conform definitiei din directiva specifica a Comisiei privind structura accizelor la alcool si bauturi alcoolice, pentru care se intentioneaza solicitarea unei cote reduse a accizei in statul membru de destinatie, certificarea expeditorului astfel: "Prin prezenta se certifica faptul ca berea a fost produsa de o mica berarie independenta cu o productie a anului anterior de ........ hectolitri de bere."
  4. In cazul alcoolului etilic produs de o mica distilerie, conform definitiei din directiva specifica a Comisiei privind structura accizelor la alcool si bauturi alcoolice, pentru care se intentioneaza solicitarea unei cote reduse a accizei in statul membru de destinatie, certificarea expeditorului astfel: "Prin prezenta se certifica faptul ca produsul descris a fost fabricat de o mica distilerie cu o productie a anului anterior de ........ hectolitri de alcool pur."
  Casuta 15. Societatea semnatarului etc.: documentul trebuie completat de catre sau in numele persoanei responsabile pentru circulatia produselor. Daca expeditorul solicita sa i se returneze exemplarul 3 cu un certificat de receptie, acesta va fi mentionat.
  Casuta A. Mentiuni privind verificarea: autoritatile competente trebuie sa inregistreze pe exemplarele 2 si 3 controalele efectuate. Toate observatiile trebuie sa fie semnate, datate si stampilate de catre functionarul responsabil.
  Casuta B. Certificat de primire: trebuie sa fie transmis de catre primitor si trebuie returnat expeditorului daca acesta din urma il solicita expres in scopul restituirii accizelor.


              DOCUMENT DE INSOTIRE
          pentru circulatia intracomunitara a
      produselor accizabile deja eliberate pentru consum

- fata -
┌─────────┬────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┐
│ 2 │1. Expeditor Nr. de TVA │2. Numar de referinta al operatiunii │
├─────────┤(Nume si adresa) │ │
│Exemplar │ │ │
│pentru │ ├──────────────────────────────────────────────┤
│expeditor│ │3. Autoritatea competenta a statului de │
│ │ │destinatie │
│ ├────────────────────────────────────────────┤(Nume si adresa) │
│ │4. Primitor Nr. de TVA │ │
│ │(Nume si adresa) │ │
│ │ │ │
│ │ │ │
│ ├────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ │5. Transportator/mijloace de transport │6. Numarul de referinta si data declaratiei │
│ │ │ │
│ │ │ │
│ ├────────────────────────────────────────────┤ │
│ │7. Locul livrarii │ │
├─────────┤ │ │
│ 2 │ │ │
├─────────┼────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ │8. Marci si numar de identificare, nr. si │9. Codul produsului (Codul NC) │
│ │tipul ambalajelor, descrierea bunurilor │ │
│ │ │ │
│ ├────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┬────────────────────────┤
│ │ │10. Cantitate │11. Greutatea bruta (kg)│
│ │ │ │ │
│ ├────────────────────────────────────────────┤ ├────────────────────────┤
│ │ │ │12. Greutatea neta (kg) │
│ │ │ │ │
│ ├────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┴────────────────────────┤
│ │ │13. Pretul de facturare/valoarea comerciala │
│ │ │ │
│ ├────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────┤
│ │14. Certificate (pentru unele vinuri si bauturi spirtoase - mici fabrici de bere, mici │
│ │distilerii) │
│ │ │
│ ├────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┤
│ │A. Mentiuni privind verificarea. Se │15. Casutele 1-13 corect completate │
│ │completeaza de autoritatea competenta. │Restituirea exemplarului 3 solicitata │
│ │ │ │
│ │ │Da [] Nu [](*) │
│ │ ├──────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Societatea semnatara si numarul de telefon │
│ │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Numele semnatarului │
│ │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Locul si data │
│ │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Semnatura │
│ │ │ │
│ │Continuarea pe verso (exemplarele 2 si 3) │ │
└─────────┴────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────┘

(*) Bifati casuta corespunzatoare.

- verso -
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│B. CERTIFICAREA RECEPTIEI │
│ │
│ │
│Produse receptionate de primitor │
│ │
│Data ................ Locul ................................................ │
│Numarul de referinta ......................................... │
│ │
│ │
│Accizele au fost platite (*)/declarate pentru plata autoritatii competente │
│ │
│Data ..................... Numarul de referinta ........................................... │
│ │
│Alte observatii ale primitorului: │
│ │
│ │
│ │
│Locul/Data .......................... Numele semnatarului .......................................... │
│Semnatura ......................................... │
│ │
│ │
│ │
│(*) Taiati mentiunea inutila. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│A. Mentiuni privind verificarea (continuare) │
│ │
│ │
│ │
│ │
│ │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

              DOCUMENT DE INSOTIRE
          pentru circulatia intracomunitara a
      produselor accizabile deja eliberate pentru consum

- fata -
┌─────────┬────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┐
│ 3 │1. Expeditor Nr. de TVA │2. Numar de referinta al operatiunii │
├─────────┤(Nume si adresa) │ │
│Exemplar │ │ │
│pentru │ ├──────────────────────────────────────────────┤
│expeditor│ │3. Autoritatea competenta a statului de │
│ │ │destinatie │
│ ├────────────────────────────────────────────┤(Nume si adresa) │
│ │4. Primitor Nr. de TVA │ │
│ │(Nume si adresa) │ │
│ │ │ │
│ │ │ │
│ ├────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ │5. Transportator/mijloace de transport │6. Numarul de referinta si data declaratiei │
│ │ │ │
│ │ │ │
│ ├────────────────────────────────────────────┤ │
│ │7. Locul livrarii │ │
├─────────┤ │ │
│ 3 │ │ │
├─────────┼────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ │8. Marci si numar de identificare, nr. si │9. Codul produsului (Codul NC) │
│ │tipul ambalajelor, descrierea bunurilor │ │
│ │ │ │
│ ├────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┬────────────────────────┤
│ │ │10. Cantitate │11. Greutatea bruta (kg)│
│ │ │ │ │
│ ├────────────────────────────────────────────┤ ├────────────────────────┤
│ │ │ │12. Greutatea neta (kg) │
│ │ │ │ │
│ ├────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┴────────────────────────┤
│ │ │13. Pretul de facturare/valoarea comerciala │
│ │ │ │
│ ├────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────┤
│ │14. Certificate (pentru unele vinuri si bauturi spirtoase - mici fabrici de bere, mici │
│ │distilerii) │
│ │ │
│ ├────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┤
│ │A. Mentiuni privind verificarea. Se │15. Casutele 1-13 corect completate │
│ │completeaza de autoritatea competenta. │Restituirea exemplarului 3 solicitata │
│ │ │ │
│ │ │Da [] Nu [](*) │
│ │ ├──────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Societatea semnatara si numarul de telefon │
│ │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Numele semnatarului │
│ │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Locul si data │
│ │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Semnatura │
│ │ │ │
│ │Continuarea pe verso (exemplarele 2 si 3) │ │
└─────────┴────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────┘

(*) Bifati casuta corespunzatoare.

- verso -
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│CERTIFICAREA RECEPTIEI │
│ │
│ │
│Produse receptionate de primitor │
│ │
│Data ................ Locul ..................... Numarul de referinta ...........................│
│ │
│ │
│Accizele au fost platite (*)/declarate pentru plata autoritatii competente │
│ │
│Data ..................... Numarul de referinta ........................................... │
│ │
│Alte observatii ale primitorului: │
│ │
│ │
│ │
│Locul/Data .......................... │
│Numele semnatarului ................. │
│Semnatura ........................... │
│ │
│ │
│ │
│(*) Taiati mentiunea inutila. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│A. Mentiuni privind verificarea (continuare) │
│ │
│ │
│ │
│ │
│ │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



  ANEXA 38

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
┌─────────────────────┬──────────────────────────────────┬────────────────────┐
│ │Nr. inregistrare .................│Data ...............│
└─────────────────────┴──────────────────────────────────┴────────────────────┘

CERERE
privind acordarea autorizatiei de reprezentant fiscal
┌─────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┐
│1. Numele │ │
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤
│2. Adresa │Judetul .........., sectorul .....,│
│ │localitatea ......................,│
│ │str. ................. nr. .......,│
│ │bl. ...., sc. ...., et. ..., ap. ..│
│ │cod postal ........................│
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤
│3. Telefon │ │
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤
│4. Fax │ │
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤
│5. Adresa e-mail │ │
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤
│6. Codul de identificare fiscala │ │
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤
│7. Numele si numarul de telefon ale │ │
│reprezentantului legal sau ale altei │ │
│persoane de contact │ │
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤
│8. Descrierea activitatilor economice │ │
│desfasurate in Romania │ │
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤
│9. Numele, adresa si codul fiscal ale │ │
│persoanelor afiliate cu solicitantul │ │
├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤
│10. Daca solicitantul este persoana │ │
│juridica, numele, adresa si codul numeric│ │
│personal ale fiecarui administrator; se │ │
│vor anexa si cazierele judiciare ale │ │
│administratorilor │ │
├─────────────────────────────────────────┴──────────────────────┬────────────┤
│11. Aratati daca solicitantul (sau in cazul in care solicitantul│ [ ] [ ] │
│este persoana juridica, oricare dintre administratorii sai) a │ Da Nu │
│fost condamnat definitiv in ultimii 5 ani pentru infractiunile │ │
│prevazute in legislatia fiscala │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────┤
│12. Anexati actul constitutiv al societatii care ii permite desfasurarea │
│activitatii de reprezentant fiscal │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│13. Anexati copia actului de reprezentare incheiat cu vanzatorul │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│14. Anexati confirmarea organului fiscal cu privire la calitatea de platitor │
│de accize │
├─────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┤
│15. Nivelul garantiei │ │
│ │ │
│Anexati scrisoarea de bonitate bancara │ │
└─────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────┘

Cunoscand dispozitiile art. 326 privind falsul in declaratii din Codul penal,
declar ca datele inscrise in acest formular sunt corecte si complete.

Numele si prenumele Semnatura solicitantului
................... ........................
Data
..............



  ANEXA 39

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
  Denumirea operatorului economic
  ............................................
  Sediul:
  Judetul .................., sectorul ......,
  localitatea ...............................,
  str. .................. nr. ...., bl. .....,
  sc. ......., et. ......., ap. ...,
  cod postal .........................,
  telefon/fax ................................
  Cod de identificare fiscala ................
                  CERERE
        de restituire a accizelor in cazul vanzarii la
        distanta in trimestrul ....... anul ..........

┌────┬─────────────┬─────────────────┬───────────────────────────────────────────────┐
│Nr. │Statul membru│Numarul de ordine│ Descrierea produselor expediate │
│crt.│de destinatie│ corespunzator ├───────────┬──────┬──────────┬─────────────────┤
│ │ │ livrarii │Codul NC al│ U.M. │Cantitatea│Suma solicitata a│
│ │ │ │produsului │ │ │fi restituita*) │
├────┼─────────────┼─────────────────┼───────────┼──────┼──────────┼─────────────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │
├────┼─────────────┼─────────────────┼───────────┼──────┼──────────┼─────────────────┤
├────┼─────────────┼─────────────────┼───────────┼──────┼──────────┼─────────────────┤
├────┼─────────────┼─────────────────┼───────────┼──────┼──────────┼─────────────────┤
├────┼─────────────┼─────────────────┼───────────┼──────┼──────────┼─────────────────┤
├────┼─────────────┼─────────────────┼───────────┼──────┼──────────┼─────────────────┤
└────┴─────────────┴─────────────────┴───────────┴──────┴──────────┴─────────────────┘

Numele si prenumele
....................
Semnatura Data
.................... ..........................

──────────
  *) Se va consemna nivelul efectiv suportat. In cazul in care acesta este imposibil de stabilit, se va aplica nivelul accizelor in vigoare in ultimele 3 luni anterioare datei la care s-a realizat plata in statul membru de destinatie.
──────────


  ANEXA 40

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
                MACHETELE
            timbrelor si banderolelor
  a) Timbre pentru marcarea tigaretelor si produselor din tutun

- 45 mm -
┌────────────────────┐
│ │
│ │- 22 mm -
│ │
│ │
└────────────────────┘

  b) Banderole pentru marcarea produselor intermediare si alcoolului etilic
  - ambalaje individuale cu capacitatea peste sau egala cu 500 ml:
- 160 mm -
┌───────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │
│ │- 18 mm -
│ │
└───────────────────────────────────────────────────────────────┘

- 80 mm -
┌────────────────────────────────┐
│ │
│ │- 18 mm -
│ │
└────────────────────────────────┘

  - ambalaje individuale cu capacitatea sub 500 ml:
- 120 mm -
┌───────────────────────────────────────────────┐
│ │
│ │- 18 mm -
│ │
└───────────────────────────────────────────────┘

- 60 mm -
┌──────────────────────┐
│ │
│ │- 18 mm -
│ │
└──────────────────────┘

  - ambalaje individuale cu capacitatea sub 50 ml:

- 60 mm -
┌──────────────────────┐
│ │
│ │- 18 mm -
│ │
└──────────────────────┘

- 40 mm -
┌───────────────┐
│ │
│ │- 18 mm -
│ │
└───────────────┘



  ANEXA 41

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal


            NOTA DE COMANDA Nr. ........
    pentru timbre/banderole din ......................
                  (ziua) (luna) (anul)
  Denumirea antrepozitarului autorizat/destinatarului inregistrat/importatorului autorizat
  ...................................................................
  Codul de identificare fiscala .....................................
  Codul de accize ...................................................
  Codul de marcare ..................................................
  Sediul: ...........................................................
  Judetul ............, sectorul ......., localitatea ...............
  str. .............. nr. ..., bl. ......, sc. ....., et. ..., ap. ..
  cod postal .......................................................,
  telefon/fax .......................................................
┌────────────┬────────┬─────────────┬─────────────┬───────┬────────┬────────┐
│Dimensiunile│Tipul de│Cantitatea de│Pretul unitar│Valoare│Valoarea│Valoarea│
│ marcajului │ produs │ marcaje │(fara T.V.A.)│- lei -│ T.V.A. │ totala │
│ │ │ - buc. - │ - lei - │ │- lei - │- lei - │
├────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼───────┼────────┼────────┤
├────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼───────┼────────┼────────┤
├────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼───────┼────────┼────────┤
├────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼───────┼────────┼────────┤
│ Total │ * │ │ * │ │ │ │
└────────────┴────────┴─────────────┴─────────────┴───────┴────────┴────────┘

Numele si prenumele ..............
Semnatura ........................
Data aprobarii comenzii .............
Numarul marcajelor aprobate .........
Modalitatea de plata ................

Conducatorul autoritatii vamale teritoriale
Numele si prenumele .......................
Semnatura .........................



  ANEXA 42

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
                  EVIDENTA
      achizitionarii, utilizarii, deteriorarii, distrugerii
      si returnarii marcajelor in luna ....... anul .......
  Denumirea operatorului economic
  ...................................................................
  Sediul:
  Judetul ............, sectorul ......., localitatea ...............
  str. .............. nr. ..., bl. ......, sc. ....., et. ..., ap. ..
  cod postal .................... telefon/fax .......................
  Cod de identificare fiscala ...................................
  Codul de accize ............. Codul de marcare .............
┌────┬─────────────────────────────────────────────────┬──────────┬──────────┐
│Nr. │ │numarul de│numarul de│
│crt.│ │banderole │ timbre │
├────┴─────────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────┤
│Pentru productia interna │
├────┬─────────────────────────────────────────────────┬──────────┬──────────┤
│ 1│Stoc marcaje la inceputul lunii │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│ 2│Marcaje cumparate in cursul lunii │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│ 3│Total (rd. 1 + rd. 2) │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│ 4│Marcaje aplicate │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│ 5│Marcaje deteriorate (se mentioneaza cauzele) │ │ │
│ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│ 6│Marcaje distruse (se mentioneaza cauzele) │ │ │
│ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│ 7│Total marcaje utilizate (rd. 4 + rd. 5 + rd. 6) │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│ 8│Marcaje returnate Companiei Nationale "Imprimeria│ │ │
│ │Nationala" - S.A. │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│ 9│Stoc marcaje la sfarsitul lunii │ │ │
│ │(rd. 3 - rd. 7 - rd. 8) │ │ │
├────┴─────────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────┤
│Pentru achizitii intracomunitare si achizitii din import │
├────┬─────────────────────────────────────────────────┬──────────┬──────────┤
│ 1│Stoc marcaje la inceputul lunii la operator │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│ 2│Stoc marcaje la inceputul lunii la producator/ │ │ │
│ │furnizor │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│ 3│Marcaje cumparate in cursul lunii │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│ 4│Marcaje expediate in vederea aplicarii │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│ 5│Total marcaje la producator/expeditor │ │ │
│ │(rd. 2 + rd. 4) │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│ 6│Marcaje aplicate si reintroduse in Romania │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│ 7│Marcaje deteriorate (se mentioneaza cauzele) │ │ │
│ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│ 8│Marcaje distruse (se mentioneaza cauzele) │ │ │
│ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│ 9│Total marcaje utilizate de producator/furnizor │ │ │
│ │(rd. 6 + rd. 7 + rd. 8) │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│ 10│Stoc marcaje la sfarsitul lunii la producator/ │ │ │
│ │expeditor (rd. 5 - rd. 9) │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│ 11│Marcaje returnate Companiei Nationale "Imprimeria│ │ │
│ │Nationala" - S.A. │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│ 12│Stoc marcaje la sfarsitul lunii la operator │ │ │
│ │(rd. 1 + rd. 3 - rd. 4 - rd. 11) │ │ │
└────┴─────────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────┘

Certificata de conducerea operatorului economic
Numele si prenumele ...........................
Data .............
Semnatura .........................

Autoritatea vamala teritoriala
Verificat de ......................
Semnatura .........................
Data ..............................



  ANEXA 43

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
                  EVIDENTA
              marcajelor deteriorate
  Denumirea operatorului economic
  ..................................................
  Sediul:
  Judetul ............, sectorul ......., localitatea ...............
  str. .............. nr. ..., bl. ......, sc. ....., et. ..., ap. ..
  cod postal .................... telefon/fax .......................
  Cod de identificare fiscala ...................................
  Codul de accize ............. Codul de marcare .............
              MARCAJE DETERIORATE
┌─────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────┐
│ │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │ Loc pentru lipire │ │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │ │ │
└─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────┘

Numele si prenumele persoanei care le-a utilizat Semnatura sefului de sectie
................................................ .....................
Semnatura Data
........................... .....................



  ANEXA 44

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
                  CERERE
  pentru inregistrarea operatorilor economici comercianti de marcatori
    si coloranti prevazuti la art. 426 si art. 429 din Codul fiscal
  Denumire operator economic ............................
  Sediul: ...............................................
  Localitatea ............., str. .......................
  nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ....,
  judetul/sectorul ................................,
  codul postal ..............., telefon/fax .............
  Numarul de inmatriculare in registrul comertului/anul ....................
  Codul de identificare fiscala ............................................
  Obiect principal de activitate ......................, cod CAEN ..........
  Subsemnatul ......................, legitimat prin CI/BI seria ...... nr. ........., eliberat(a) de ......... la data de ............., cod numeric personal nr. ................, in calitate de reprezentant al ................, solicit inregistrarea in registrul autoritatii vamale teritoriale, potrivit pct. 154 si 156 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal, pentru urmatorii marcatori si/sau coloranti:
  ● marcatorul solvent yellow 124 - identificat in conformitate cu indexul de culori, denumit stiintific N-etil-N-[2-(1-izobutoxi etoxi) etil]-4-(fenilazo) anilina;
  ● colorant solvent blue 35 sau echivalent - denumit stiintific 1,4-bis(butylamino)anthracene-9,10-dione, nr. CAS 17354-14-2
  Anexez la prezenta urmatoarele documente:
  a) copia documentului de identitate;
  b) dovada calitatii de reprezentant al ............
  Numele si prenumele .....................
  Semnatura ...............................
  Data ...............


  ANEXA 45

  la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal

┌───────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────┐
│CERERE DE INREGISTRARE A OPERATORILOR ECONOMICI│Nr. ............... │
│ CU PRODUSE SUPUSE ACCIZELOR NEARMONIZATE │ │
│ └────────────────────────────────────────┤
│ Caseta rezervata autoritatii vamale │
│ teritoriale │
├───────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────┬──────────────┤
│Nume si prenume sau denumirea societatii si │Cod unic de inregistrare │ │
│adresa exacta ├─────────────────────────┼──────────────┤
│ │Numar de identificare TVA│ │
│ ├─────────────────────────┼──────────────┤
│ │Numar de telefon │ │
│ ├─────────────────────────┼──────────────┤
│ │Numar de fax │ │
│ ├─────────────────────────┼──────────────┤
│ │Adresa de e-mail │ │
├───────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────┴──────────────┤
│2. In cazul persoanelor juridice, se vor inscrie numele, adresa si codul numeric │
│personal ale fiecarui administrator: │
│ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3. Adresa locatiei/locatiilor de receptie a produselor: │
│ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4. Natura produselor si cantitatea medie lunara de produse estimata a fi receptionata │
│intr-un an, dupa caz: │
│[] lichid care contine nicotina ...... ml [] tutun continut in produse din tutun │
│ incalzit ............ kg │
│ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5. Documente de anexat: │
│[] cazierele judiciare ale administratorilor │
│[] confirmarea organului fiscal cu privire la calitatea de platitor de accize │
│[] certificatul constatator, eliberat de oficiul registrului comertului, din care sa │
│rezulte: capitalul social, obiectul de activitate, administratorii, punctele de lucru in│
│care urmeaza a se realiza receptia produselor accizabile, precum si copia certificatului│
│de inregistrare eliberat potrivit reglementarilor in vigoare │
│[] copia contractelor incheiate direct intre operatorul inregistrat si persoana din alt │
│stat membru sau din tara terta │
│[] scrisoarea de bonitate bancara, in cazul in care garantia se constituie prin │
│consemnarea de mijloace banesti la Trezoreria Statului │
│[] numele, adresa si telefonul garantului propus, precum si garantia cu privire la │
│intentia de a asigura garantia bancara pentru o suma si o perioada de timp specificata │
│(scrisoarea de garantie bancara), atunci cand se constituie o garantie bancara │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cunoscand dispozitiile art. 326 privind falsul in declaratii din Codul penal, declar ca │
│datele inscrise in acest formular sunt corecte si complete. │
├───────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┤
│Prevazut pentru validarea semnaturii │ Data, numele si calitatea acestuia │
│responsabilului societatii │ (proprietar, asociat) │
└───────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘

  TITLUL IX
  Impozite si taxe locale
  CAP. I

  Dispozitii generale
  SECTIUNEA 1
  Definitii
  1. (1) In intelesul art. 453 lit. a) din Codul fiscal, activitatea economica se refera la orice activitate care consta in furnizarea de bunuri, servicii si lucrari pe o piata si cuprinde activitatile de productie, comert sau prestari de servicii, inclusiv activitatile extractive, agricole si activitatile profesiilor liberale sau asimilate acestora. In cazul institutiilor publice, asa cum sunt definite de Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv in cazul institutiilor publice locale, asa cum sunt definite de Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare, nu sunt considerate activitati economice acele activitati care asigura indeplinirea scopului pentru care au fost create aceste institutii.
  (2) Exemplu pentru aplicarea prevederilor de la alin. (1):
  Un liceu realizeaza urmatoarele activitati:
  a) activitati didactice, inclusiv programe "Scoala dupa scoala" ori cele pentru care se percep taxe;
  b) ofera cazare in internat si masa la cantina exclusiv elevilor si profesorilor;
  c) tiparire de carti prin tipografia proprie;
  d) inchiriaza altor persoane sala de sport si cantina.
  Activitatea didactica este activitatea de baza si nu se considera activitate economica.
  Cazarea in internat, respectiv servirea mesei la cantina, asigura accesul la scoala elevilor din alte localitati; in lipsa acestora unii elevi nu ar putea urma scoala, deci s-ar diminua rolul social al institutiei. In aceste conditii, oferirea de cazare si masa nu reprezinta activitate economica.
  Tiparirea de carti si publicatii in cadrul editurii este activitate economica daca acestea sunt oferite contra cost.
  Inchirierea salii de sport si a cantinei constituie activitate economica.
  2. (1) In vederea incadrarii unei constructii in categoria cladirilor, conform definitiei de la art. 453 lit. b) din Codul fiscal, aceasta trebuie sa fie fixata in pamant cu caracter permanent, respectiv trebuie sa existe intentia de a fi pastrat pe acelasi amplasament cel putin pe durata unui an calendaristic.
  (2) De exemplu, sunt considerate cladiri, in intelesul alin. (1), un container folosit ca punct de vanzare, o toneta de ziare, o toaleta publica instalata intr-un parc, care sunt mentinute in acelasi loc mai mult de un an calendaristic.
  (3) De exemplu, nu sunt considerate cladiri, in intelesul alin. (1): un container folosit ca vestiar pe durata unui santier, instalat intre 1 mai 2016 si 30 septembrie 2017, o toaleta publica amplasata pe durata unui concert, un cort, un balon pentru acoperirea unui teren de sport, care vara este strans, o casa de lemn amplasata in curtea unui magazin in vederea vanzarii.
  3. (1) In intelesul art. 453 lit. c) din Codul fiscal, cladirile-anexa sunt cladiri care servesc ca dependinte ale cladirilor rezidentiale, situate in afara cladirii de locuit, cum sunt: bucatariile, camarile, pivnitele, grajdurile, magaziile, depozitele, garajele si altele asemenea.
  (2) Cladirile mentionate la alin. (1) nu sunt considerate cladiri-anexa daca sunt utilizate pentru desfasurarea de activitati economice.
  4. (1) In intelesul art. 453 lit. d) din Codul fiscal, cladirea cu destinatie mixta este o cladire care are suprafete folosite in scop rezidential, identificate similar criteriilor de la pct. 6, respectiv suprafete care sunt folosite in scop nerezidential identificate similar criteriilor de la pct. 5.
  (2) Suprafata cladirii cu destinatie mixta se compune din suprafata folosita in scop rezidential si suprafata folosita in scop nerezidential. Delimitarea celor doua suprafete se face pe baza criteriilor de la pct. 3, 5 si 6.
  5. (1) In intelesul art. 453 lit. e) din Codul fiscal, in categoria cladirilor nerezidentiale sunt incluse acele cladiri care sunt folosite pentru activitati administrative, de agrement, comerciale, de cult, de cultura, de educatie, financiar-bancare, industriale, de sanatate, sociale, sportive, turistice, precum si activitati similare, indiferent de utilizare si/sau denumire, fara ca aceasta sa intre in categoria cladirilor rezidentiale.
  (2) Structurile de primire turistice sunt considerate cladiri nerezidentiale.
  (3) Cladirile sau spatiile din acestea unde se inregistreaza sedii secundare si puncte de lucru se considera ca sunt folosite in scop nerezidential.
  (4) Cladirile in care nu se desfasoara nicio activitate sunt considerate rezidentiale sau nerezidentiale in functie de destinatia care reiese din autorizatia de construire.
  De exemplu, sunt cladiri nerezidentiale: o cladire de birouri, un magazin, o fabrica, o cladire unde se desfasoara activitate de asigurare, un spital, o scoala, un hotel.
  6. (1) In intelesul art. 453 lit. f), cladirile rezidentiale sunt cladiri folosite pentru locuit, alcatuite din una sau mai multe camere, cu dependintele, dotarile si utilitatile necesare, care satisfac cerintele de locuit ale unei persoane sau familii si care nu sunt folosite pentru desfasurarea unor activitati economice.
  (2) Cladirile in care nu se desfasoara nicio activitate sunt considerate rezidentiale daca aceasta este destinatia care reiese din autorizatia de construire.
  7. Pentru incadrarea in una dintre categoriile de la art. 453 lit. d)-f) din Codul fiscal, se are in vedere destinatia finala a cladirilor, inclusiv in cazul in care acestea sunt utilizate de alte persoane decat proprietarii lor, precum si modul de inregistrare a cheltuielilor cu utilitatile. Proprietarii cladirilor vor anexa la declaratiile fiscale orice document din care reiese destinatia cladirii, precum: contracte de inchiriere, contracte de comodat, autorizatii de construire si orice altele documente justificative.
  8. (1) Pentru identificarea localitatilor si incadrarea acestora pe ranguri de localitati se aplica prevederile:
  a) Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativa a teritoriului Romaniei, republicata, cu modificarile ulterioare, denumita in continuare Legea nr. 2/1968;
  b) Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a IV-a - Reteaua de localitati, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Legea nr. 351/2001.
  (2) Ierarhizarea functionala a localitatilor urbane si rurale, potrivit prevederilor Legii nr. 351/2001, este urmatoarea:
  a) rangul 0 - Capitala Romaniei, municipiu de importanta europeana;
  b) rangul I - municipii de importanta nationala, cu influenta potentiala la nivel european;
  c) rangul II - municipii de importanta interjudeteana, judeteana sau cu rol de echilibru in reteaua de localitati;
  d) rangul III - orase;
  e) rangul IV - sate resedinta de comune;
  f) rangul V - sate componente ale comunelor si sate apartinand municipiilor si oraselor.
  (3) In aplicarea titlului IX din Codul fiscal, localitatilor componente ale oraselor si municipiilor li se atribuie aceleasi ranguri cu cele ale oraselor si ale municipiilor in al caror teritoriu administrativ se afla, potrivit prevederilor Legii nr. 2/1968.
  9. (1) Consiliile locale adopta hotarari, potrivit art. 453 lit. i) din Codul fiscal, privind stabilirea unui numar de cel mult patru zone si delimitarea acestora, in intravilanul unitatilor administrative-teritoriale, in functie de pozitia terenului fata de centrul localitatii, de retelele edilitare, precum si de alte elemente specifice fiecarei unitati administrativ-teritoriale, pe baza documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism, a registrelor agricole, a evidentelor specifice cadastrului imobiliar-edilitar sau a oricaror alte evidente agricole sau cadastrale. In cazul municipiului Bucuresti, hotararea se adopta de Consiliul General al Municipiului Bucuresti. Delimitarea zonelor se face astfel incat acestea sa acopere integral suprafata intravilanului unitatii administrativ-teritoriale. In cazul in care in intravilan, in urma delimitarii zonelor, sunt terenuri care nu au fost cuprinse in nicio zona, acestea se considera a fi in zona A.
  (2) Identificarea zonelor in intravilanul unitatilor administrative-teritoriale se face prin literele: A, B, C si D. In cazul in care se stabilesc 3 zone, acestea sunt: A , B si C. In cazul in care se stabilesc 2 zone, acestea sunt: A si B. In cazul in care se stabileste doar o zona, aceasta este A.
  (3) In cazul in care la nivelul unitatii administrativ-teritoriale se impun modificari ale delimitarii zonelor, consiliile locale pot adopta hotarari in cursul unui an care se vor aplica incepand cu anul fiscal urmator. Neadoptarea de modificari ale delimitarii zonelor corespunde optiunii consiliilor locale respective de mentinere a delimitarii existente a zonelor pentru anul fiscal urmator.
  (4) Pentru asigurarea unei stabilitati in ceea ce priveste delimitarea zonelor, se recomanda ca aceasta sa aiba caracter multianual.
  (5) Daca in cursul anului fiscal se modifica rangul localitatilor, delimitarea zonelor ori limitele intravilanului/extravilanului, dupa caz, impozitul pe cladiri si impozitul pe teren, in cazul persoanelor fizice si al celor juridice, dupa caz, se modifica potrivit noilor conditii, incepand cu data de 1 ianuarie a anului fiscal urmator.
  (6) In situatia prevazuta la alin. (5), impozitul pe cladiri si impozitul pe teren datorate se determina din oficiu de organele fiscale locale, fara a se mai depune o noua declaratie fiscala, iar contribuabililor li se comunica modificarile survenite.
  (7) In cazul unor infiintari, reinfiintari sau reorganizari de unitati administrativ-teritoriale, vechile delimitari ale zonelor raman in vigoare pana la adoptarea unor noi hotarari ale consiliilor locale, conform dispozitiilor alin. (3).
  10. (1) Fiecare proprietate situata in intravilanul localitatilor se identifica prin adresa acesteia, individualizata prin denumirea proprie a strazii si a numarului de ordine atribuit dupa cum urmeaza:
  a) pe partea stanga a strazii se incepe cu numarul 1 si se continua cu numerele impare, in ordine crescatoare, pana la capatul strazii;
  b) pe partea dreapta a strazii se incepe cu numarul 2 si se continua cu numerele pare, in ordine crescatoare, pana la capatul strazii.
  (2) In cazul blocurilor de locuinte, precum si in cel al cladirilor alipite situate in cadrul aceleiasi curti - lot de teren, care au un sistem constructiv si arhitectonic unitar si in care sunt situate mai multe apartamente, datele despre domiciliu/resedinta/sediu cuprind strada, numarul, blocul, scara, etajul, apartamentul.
  (3) Sunt considerate cladiri distincte, avand elemente proprii de identificare a adresei potrivit alin. (1) si (2), dupa cum urmeaza:
  a) cladirile distantate spatial de celelalte cladiri amplasate in aceeasi curte - lot de teren, precum si cladirile legate intre ele prin pasarele sau balcoane de serviciu;
  b) cladirile alipite, situate pe loturi alaturate, care au sisteme constructive si arhitectonice diferite - fatade si materiale de constructie pentru peretii exteriori, intrari separate din strada, curte sau gradina - si nu au legaturi interioare.
  (4) Adresa domiciliului fiscal al oricarui contribuabil, potrivit prevederilor prezentului punct, se inscrie in registrul agricol, in evidentele organelor fiscale ale autoritatilor administratiei publice locale, precum si in orice alte evidente specifice cadastrului imobiliar-edilitar.
  (5) La elaborarea si aprobarea nomenclaturii stradale se aplica prevederile Ordonantei Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, aprobata cu modificari prin Legea nr. 48/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.
  (6) Fiecare proprietate situata in extravilanul localitatilor, atat in cazul cladirilor, cat si in cel al terenurilor cu sau fara constructii, se identifica prin numarul de parcela, acolo unde este posibil, sau prin denumirea punctului, potrivit toponimiei/denumirii specifice zonei respective, astfel cum este inregistrata in registrul agricol.
  11. In sensul prezentelor norme metodologice, termenii si notiunile de mai jos au urmatoarele intelesuri:
  a) acoperis - partea de deasupra care acopera si protejeaza o cladire de intemperii, indiferent de materialul din care este realizat; planseul dintre apartamente este asimilat acoperisului;
  b) agrement - activitate de divertisment, distractie desfasurata in cluburi, cazinouri, cladiri dotate cu instalatii, echipamente si alte dotari specifice agrementului turistic si practicarii sporturilor de iarna, din parcuri de distractii si altele asemenea, la care accesul se face contra cost;
  c) an de referinta - anul pentru care se datoreaza un impozit sau o taxa, potrivit titlului IX din Codul fiscal;
  d) balcon - platforma cu balustrada pe peretele exterior al unei cladiri, comunicand cu interiorul prin una sau mai multe usi;
  e) cladire finalizata - constructie care indeplineste, cumulativ, urmatoarele conditii:
  (i) are ca scop adapostirea de oameni, de animale, de obiecte, de produse, de materiale, de instalatii si de altele asemenea;
  (ii) are elementele structurale de baza ale unei cladiri, respectiv: pereti si acoperis;
  (iii) are expirat termenul de valabilitate prevazut in autorizatia de construire si nu s-a solicitat prelungirea valabilitatii acesteia ori cladirea a fost realizata fara autorizatie de construire; pentru stabilirea impozitului pe cladiri, se ia in calcul suprafata construita desfasurata a partii din cladire care are elementele de la pct. (ii);
  f) consilii locale - consilii comunale, orasenesti, municipale, consiliile subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, conform definitiei din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
  g) destinatie finala - modul in care o cladire sau un teren este folosit efectiv de utilizatorul final;
  h) entitate - o persoana juridica sau o persoana fizica;
  i) logie - galerie exterioara incorporata unei cladiri, acoperita si deschisa catre exterior;
  j) lucrari de interes public - orice lucrari finantate din bugetele componente ale bugetului general consolidat, precum si lucrari finantate din fonduri externe nerambursabile prin intermediul programelor aprobate de Comisia Europeana;
  k) nivel - fiecare dintre partile unei cladiri cuprinzand incaperile/incintele situate pe acelasi plan orizontal, indiferent ca acestea sunt la subsol, la nivelul solului sau la orice inaltime deasupra solului;
  l) organe fiscale locale - structuri de specialitate din cadrul autoritatilor administratiei publice locale cu atributii de administrare a creantelor fiscale, organizate de catre autoritatile administratiei publice locale, conform Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare;
  m) perete - element de constructie asezat vertical sau inclinat, facut din beton armat, din caramida arsa sau nearsa, din piatra, din lemn, din valatuci, din sticla, din mase plastice sau din orice alte materiale, care limiteaza, separa sau izoleaza incaperile/incintele unei cladiri intre ele sau de exterior si care sustine planseele, etajele si acoperisul;
  n) rotunjire - operatiune de stabilire a sumelor datorate bugetelor locale la nivel de leu, fara subdiviziuni, prin reducere cand fractiunile in bani sunt mai mici de 50 de bani si prin majorare cand fractiunile in bani sunt de 50 de bani sau mai mari.
  Reguli de rotunjire:
  (i) rotunjirea se aplica la fiecare tip creanta, respectiv creanta principala sau creanta accesorie;
  (ii) nu se aplica rotunjiri pentru calculele intermediare privind stabilirea impozitelor si taxelor locale;
  (iii) pentru calculele intermediare se utilizeaza primele doua zecimale;
  (iv) in cazul majorarii impozitelor sau taxelor rotunjirea se aplica dupa majorarea acestora stabilita conform art. 489 din Codul fiscal;
  (v) in cazul bonificatiei prevazute la art. 462 alin. (2), art. 467 alin. (2) si art. 472 alin. (2) din Codul fiscal se aplica regulile de la pct. (i)-(iv), cu exceptia cazului in care prin rotunjire rezulta o valoare a bonificatiei mai mare de 10% din impozit, caz in care rotunjirea bonificatiei se face prin diminuare.
  Exemplu: Impozitul pe cladiri calculat este de 55,14 lei. Consiliul local a hotarat majorarea impozitelor si taxelor locale cu 21%, astfel ca impozitul va fi majorat cu acest procent, rezultand valoarea de 66,72 lei. In urma rotunjirii, suma datorata va fi de 67 lei. Acest impozit poate fi platit la cele 2 termene de plata in cuantum de 34 lei, respectiv 33 lei. In cazul in care contribuabilul plateste intreaga suma pana la primul termen de plata, beneficiaza de bonificatie. Presupunand ca bonificatia este stabilita la nivelul de 10%, aceasta va fi: 67 lei x 10% = 6,7 lei. Deoarece bonificatia nu poate depasi 10%, aceasta se rotunjeste prin diminuare si va fi de 6 lei. Suma finala de plata va fi: 67 lei - 6 lei = 61 lei. In cazul in care, din cauza platii cu intarziere, rezulta accesorii de plata de 3,23 lei, suma datorata cu titlu de accesorii va fi de 3 lei;
  o) suprafata sectiunii unui nivel - suprafata unui nivel, rezultata pe baza masuratorilor pe conturul exterior al peretilor, inclusiv suprafata balcoanelor si a logiilor; in cazul cladirilor care nu pot fi efectiv masurate pe conturul exterior al peretilor, suprafata sectiunii unui nivel reprezinta suma suprafetelor utile ale tuturor incaperilor/incintelor, inclusiv a suprafetelor balcoanelor si a logiilor si a suprafetelor sectiunilor peretilor, toate aceste suprafete fiind situate la acelasi nivel, la suprafetele utile ale incaperilor/incintelor adunand si suprafetele incintelor de deservire comuna.
  CAP. II

  Impozitul pe cladiri si taxa pe cladiri
  SECTIUNEA 1
  Reguli generale
  12. Impozitul pe cladiri este anual si se datoreaza incepand cu data de 1 ianuarie, pana la data de 31 decembrie a anului fiscal.
  13. Impozitul pe cladiri se determina pentru un an fiscal conform situatiei existente la data de 31 decembrie a anului anterior.
  14. (1) Impozitul pe cladiri este datorat, dupa caz, de:
  a) titularul dreptului de proprietate asupra cladirii la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent;
  b) locatar, in cazul in care la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, cladirea face obiectul unui contract de leasing financiar;
  c) fiduciar, in cazul in care la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, cladirea face obiectul unui contract de fiducie.
  (2) Daca o cladire se afla in proprietatea comuna a doua sau mai multor persoane, la stabilirea impozitului datorat se au in vedere urmatoarele:
  a) cotele-parti sunt prezumate a fi egale, pana la proba contrara. Fiecare dintre coproprietari datoreaza un impozit egal, rezultat in urma impartirii impozitului datorat pentru intreaga cladire;
  b) in cazul in care cotele-parti din dreptul de proprietate asupra cladirii sunt determinate, fiecare coproprietar datoreaza impozitul corespunzator cotei-parti detinute.
  c) in organizarea evidentei fiscale organul fiscal reflecta dreptul de proprietate in cote-parti pe baza actelor doveditoare. Evidenta respectiva nu are implicatii cu privire la datorarea si plata obligatiilor fiscale;
  d) in cazul existentei a doi sau mai multi coproprietari, in actele administrative fiscale se vor indica si ceilalti coproprietari, cu caracter informativ.
  15. (1) Taxa pe cladiri este datorata de persoanele fizice sau persoanele juridice, altele decat cele de drept public, care detin dreptul de administrare, folosinta inchiriere sau concesiune asupra cladirii, stabilit in conditiile legii.
  (2) In cazul in care persoanele prevazute la alin. (1) transmit ulterior altor persoane dreptul de concesiune, inchiriere, administrare sau folosinta a cladirii, taxa pe cladiri va fi datorata doar de prima entitate care nu este de drept public, care a primit dreptul de concesiune, inchiriere, administrare sau folosinta.
  16. Impozitul pe cladiri si taxa pe cladiri se stabilesc in functie de destinatia finala a cladirii, care poate fi rezidentiala, nerezidentiala sau mixta, pe baza declaratiei pe propria raspundere a contribuabilului, si se calculeaza in conformitate cu prevederile art. 457-460 din Codul fiscal.
  17. (1) In cazul cladirilor proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativ-teritoriale, care fac obiectul unor contracte de concesiune, inchiriere, administrare sau folosinta, care se refera la intervale de timp mai mari de o luna, se aplica urmatoarele reguli:
  a) taxa pe cladiri se datoreaza de concesionar, locatar, administrator sau utilizator, dupa caz;
  b) taxa se calculeaza proportional cu numarul de luni prevazute in contract; pentru fractiunile mai mici de o luna, taxa se calculeaza proportional cu numarul de zile;
  c) concesionarul, locatarul, administratorul sau utilizatorul, dupa caz, depune o declaratie la organul fiscal pana la data de 25 a lunii urmatoare intrarii in vigoare a contractului;
  d) concesionarul, locatarul, administratorul sau utilizatorul, dupa caz, are obligatia sa plateasca taxa pe cladiri la bugetul local lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare fiecarei luni din perioada de valabilitate a contractului.
  (2) In cazul cladirilor proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativ-teritoriale, care fac obiectul unor contracte de concesiune, inchiriere, administrare sau folosinta care se refera la intervale de timp mai mici de o luna, se aplica urmatoarele reguli:
  a) taxa pe cladiri se datoreaza de concesionar, locatar, administrator sau utilizator, dupa caz;
  b) taxa se calculeaza proportional cu numarul de zile sau de ore, dupa caz, prevazute in contract; fractiunile de ora se rotunjesc la ora;
  c) concesionarul, locatarul, administratorul sau utilizatorul, dupa caz, depune o declaratie la organul fiscal pana la data de 25 a lunii urmatoare intrarii in vigoare a contractului;
  d) concesionarul, locatarul, administratorul sau utilizatorul, dupa caz, are obligatia sa plateasca taxa pe cladiri la bugetul local lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare fiecarei luni din perioada de valabilitate a contractului.
  (3) Valoarea la care se calculeaza taxa pe cladiri este valoarea inregistrata in contabilitatea persoanei de drept public care transmite dreptul de concesiune, inchiriere, administrare sau folosinta, dupa caz.
  18. In cazul in care pentru o cladire proprietate publica sau privata a statului ori a unitatii administrativ-teritoriale se datoreaza impozit pe cladiri, iar in cursul anului apar situatii care genereaza datorarea taxei pe cladiri, atunci in anul fiscal urmator diferenta de impozit pentru perioada de datorare a taxei se va compensa cu obligatii datorate aceluiasi buget sau se va restitui.
  19. Exemple pentru aplicarea prevederilor referitoare la taxa pe cladiri:
  A. O unitate administrativ-teritoriala (UAT) detine in proprietate o cladire pe care o da in administrare unei persoane de drept public (A), care o inchiriaza ulterior unei persoane de drept privat (B), care la randul ei o inchiriaza unei/unor terte persoane (C).
  a) Conform prevederilor Codului fiscal, taxa pe cladiri este datorata de persoana de drept privat (B).
  b) Taxa se calculeaza similar impozitului pe cladiri, in functie de scopul in care cladirea este folosita de ultima persoana/ultimele persoane (C).
  c) In cazul in care cladirea are destinatie finala rezidentiala, nu se datoreaza taxa pe cladiri, avand in vedere ca aceasta nu este folosita pentru activitati economice sau agrement, in conformitate cu prevederile art. 456 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal.
  d) In cazul in care cladirea are destinatie finala nerezidentiala, fiind folosita pentru activitati economice sau agrement desfasurate in relatie cu alte persoane decat persoanele juridice de drept public, taxa datorata de persoana B se va calcula in conformitate cu prevederile art. 458 sau ale art. 460 alin. (2) si (3) din Codul fiscal.
  e) In cazul in care cladirea are destinatie finala mixta, taxa se va stabili in conformitate cu prevederile art. 459 sau ale art. 460 alin. (4) din Codul fiscal, dupa caz.
  B. In cazul in care o cladire proprietate a statului este concesionata, inchiriata, data in administrare ori in folosinta, dupa caz, unei persoane fizice pentru o perioada care incepe la data de 24 martie 2016 si se incheie la data de 26 martie 2018, locatarul trebuie sa depuna la organul fiscal local, pana la data de 25 aprilie 2016, o declaratie in vederea stabilirii taxei pe cladiri, insotita de o copie a contractului de inchiriere in care este mentionata valoarea cladirii.
  In cazul in care cladirea nu este folosita pentru activitati economice sau de agrement, nu se va datora taxa pe cladiri, in conformitate cu prevederile art. 456 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal.
  In cazul in care cladirea este folosita pentru activitati economice sau de agrement, taxa se calculeaza lunar, astfel:
  a) Pentru luna martie 2016:
  Fiind fractiune mai mica de o luna, taxa pe cladiri se calculeaza proportional cu numarul de zile:
  Taxa lunara = valoarea cladirii x (8 zile / 365 de zile) x cota taxei
  b) Pentru lunile intregi din perioada de valabilitate a contractului:
  Taxa lunara = (valoarea cladirii / 12 luni) x cota taxei
  c) Luna martie 2018:
  Taxa lunara = valoarea cladirii x 23 de zile / 365 de zile x cota taxei
  Locatarul va plati taxa lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare, incepand cu data de 25 aprilie 2016, pana la data de 25 aprilie 2018.
  C. In cazul unui contract care prevede inchirierea unei cladiri aflate in proprietatea unitatii administrativ-teritoriale pentru 2 ore in ziua de 27 august 2016, locatarul trebuie sa depuna la organul fiscal local o declaratie in vederea stabilirii taxei pe cladiri, insotita de o copie a contractului de inchiriere in care este mentionata valoarea cladirii, pana la data de 26 septembrie 2016, care este prima zi lucratoare urmatoare termenului de 25 septembrie 2016.
  In cazul in care cladirea nu este folosita pentru activitati economice sau de agrement, nu se va datora taxa pe cladiri, in conformitate cu prevederile art. 456 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal.
  In cazul in care cladirea este folosita pentru activitati economice sau de agrement, taxa se calculeaza proportional cu numarul de ore, astfel:
  Taxa = (valoarea cladirii / 365 de zile) x (2h/24h) x cota taxei.
  Locatarul va plati taxa pe cladiri pana la data de 26 septembrie 2016, care este prima zi lucratoare urmatoare termenului de 25 septembrie 2016.
  D. In cazul unui contract care prevede inchirierea unei cladiri aflate in proprietatea unitatii administrativ-teritoriale, pe o perioada de cate 2 ore in 3 zile pe saptamana, pe durata a 5 saptamani, incepand cu data de 1 octombrie 2016, locatarul trebuie sa depuna la organul fiscal local, pana la data de 25 noiembrie 2016, o declaratie in vederea stabilirii taxei pe cladiri, insotita de o copie a contractului de inchiriere in care este mentionata valoarea cladirii.
  In cazul in care cladirea nu este folosita pentru activitati economice sau de agrement, nu se va datora taxa pe cladiri, in conformitate cu prevederile art. 456 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal.
  In cazul in care cladirea este folosita pentru activitati economice sau de agrement, taxa se calculeaza astfel:
  Taxa = (valoarea cladirii / 365 de zile) x (3 zile x 5) x (2h / 24h) x cota taxei
  Locatarul va plati taxa pe cladiri lunar, pana la data de 25 noiembrie 2016, respectiv pana la data de 27 decembrie 2016, care este prima zi lucratoare urmatoare termenului de 25 decembrie 2016.
  SECTIUNEA a 2-a
  Facilitati si scutiri
  20. (1) In aplicarea prevederilor art. 456 alin. (1) din Codul fiscal, pentru calculul impozitului/taxei pe cladiri in cazul incaperilor care sunt folosite pentru activitati economice, se efectueaza urmatoarele operatiuni:
  a) se determina suprafata construita desfasurata a cladirii. Suprafata construita desfasurata a cladirii care nu poate fi masurata pe conturul exterior se stabileste prin masurarea suprafetei utile, delimitata de conturul interior al incaperilor, iar rezultatul se inmulteste cu coeficientul de transformare de 1,4;
  b) se determina suprafata construita desfasurata a incaperilor care sunt folosite pentru activitati economice;
  c) se determina cota procentuala din cladire ce corespunde incaperilor care sunt folosite pentru activitati economice, prin impartirea suprafetei prevazute la lit. b) la suprafata prevazuta la lit. a);
  d) se determina valoarea incaperilor care sunt folosite pentru activitati economice, prin inmultirea valorii cladirii cu cota procentuala determinata la lit. c);
  e) se determina impozitul pe cladiri corespunzator incaperilor care sunt folosite pentru activitati economice, prin inmultirea valorii determinate la lit. d) cu cota de impozit prevazuta la art. 460 alin. (1), (2) sau (3) din Codul fiscal, dupa caz;
  f) in cazul in care consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucuresti a hotarat majorarea impozitului pe cladiri potrivit art. 489 din Codul fiscal, impozitul pe cladiri datorat este cel care corespunde rezultatului inmultirii prevazute la lit. e) cu cota de majorare respectiva.
  (2) Pentru orice cladire care nu apartine domeniului public sau domeniului privat al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale se datoreaza impozit/taxa pe cladiri, daca in cuprinsul art. 456 din Codul fiscal nu se prevede altfel.
  21. (1) In aplicarea art. 456 alin. (1) din Codul fiscal, scutirea de la plata impozitului pe cladiri se acorda pe baza documentelor doveditoare, valabile la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, care atesta situatia respectiva, cu exceptia contribuabililor care sunt deja cuprinsi in baza de date a unitatii administrativ-teritoriale.
  (2) In intelesul art. 456 alin. (1) lit. t) din Codul fiscal, scutirea de impozit/taxa pe cladiri se acorda incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator depunerii documentelor doveditoare, proportional cu numarul de luni mentionate in certificat.
  (3) Diferentele de impozit/taxa pe cladiri se vor compensa cu obligatii datorate aceluiasi buget sau se vor restitui in anul fiscal in care contribuabilul depune documentele justificative sau organul fiscal local constata incadrarea in situatiile mentionate la art. 456 alin. (1) din Codul fiscal.
  22. Pentru aplicarea prevederilor art. 456 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, se are in vedere destinatia finala a cladirii/incaperii, dupa cum urmeaza:
  a) pentru cladirea/incaperea care este folosita in scop economic sau de agrement, se datoreaza impozit/taxa pe cladiri;
  b) pentru cladirea/incaperea care nu este folosita in scop economic sau de agrement, nu se datoreaza impozit/taxa pe cladiri.
  Exemplu: In cazul unui apartament construit de ANL in conditiile Legii nr. 152/1998 privind infiintarea Agentiei Nationale pentru Locuinte, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, apartinand domeniului public sau privat al statului sau al unei unitati administrativ-teritoriale, folosit pentru locuit, nu se datoreaza impozit pe cladiri si nici taxa pe cladiri, in conformitate cu prevederile art. 456 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal.
  23. (1) Prin sintagma cladirile care, prin destinatie, constituie lacasuri de cult se intelege bisericile, locasurile de inchinaciune, casele de rugaciuni si anexele acestora. Termenul lacas este varianta a termenului locas.
  (2) Anexele bisericilor se refera la orice incinta care are elementele constitutive ale unei cladiri, proprietatea unui cult recunoscut de lege sau a unei asociatii religioasa, cum ar fi: clopotnita, cancelaria parohiala, agheasmatarul, capela mortuara, incinta pentru aprins lumanari, pangarul, troita, magazia pentru depozitat diverse obiecte de cult, asezamantul cu caracter social-caritabil, arhondaricul, chilia, trapeza, incinta pentru desfasurarea activitatilor cu caracter administrativ-bisericesc, resedinta chiriarhului, precum si altele asemenea; prin asezamant cu caracter social-caritabil se intelege serviciul social organizat in conformitate cu prevederile Nomenclatorului serviciilor sociale, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 867/2015.
  (3) Beneficiaza de scutirile prevazute la art. 456 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal cultele si asociatiile religioase care indeplinesc conditiile prevazute de Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor, republicata.
  (4) Prevederile art. 456 alin. (1) lit. m) din Codul fiscal se aplica pentru toate cladirile Academiei Romane si ale fundatiilor proprii infiintate de Academia Romana, in calitate de fondator unic, inclusiv in cazul in care acestea sunt folosite de alte entitati, cu exceptia cazurilor cand sunt utilizate activitati economice.
  (5) In intelesul art. 456 alin. (1) lit. v) din Codul fiscal, termenul "arhiva" se refera la arhiva notariala, in conformitate cu prevederile Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, republicata.

24. (1) Pentru aplicarea prevederilor art. 456 alin. (2) din Codul fiscal, consiliile locale pot adopta hotarari privind scutirea sau reducerea impozitului pe cladiri si a taxei pe cladiri pe baza de criterii si proceduri proprii. La nivelul municipiului Bucuresti, aceasta atributie este indeplinita de consiliile locale ale sectoarelor, pe baza unei proceduri-cadru aprobate de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti.
  (2) Scutirea sau reducerea de impozit/taxa pe cladiri se aplica incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care contribuabilul depune actele care atesta incadrarea cladirii in una din situatiile de la art. 456 alin. (2) din Codul fiscal.
  (3) In aplicarea art. 456 alin. (2) din Codul fiscal Consiliile locale pot avea in vedere obiectivele din Lista Patrimoniului Mondial, obiective din Lista Tentativa a Patrimoniului Mondial a Romaniei, obiective din anexa nr. III la Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate, zonele de interes arheologic prioritar, monumente istorice de valoare nationala si universala definite in baza art. 8 al Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicata, cu modificarile ulterioare, categorii de obiective rare la nivel national sau vulnerabile, monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local definite in baza art. 8 al Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
  (4) Intre documentele justificative necesare pentru acordarea scutirii sau reducerii de impozit/taxa pe cladiri, potrivit art. 456 alin. (2) lit. m) si n) din Codul fiscal, pentru lucrarile la cladirile monument istoric din zonele de protectie ale monumentelor istorice si din zonele construite protejate, se numara copia avizului conform al Ministerului Culturii sau al directiilor judetene de cultura, respectiv al Directiei de Cultura a Municipiului Bucuresti, potrivit prevederilor legale.
  25. (1) Hotararile adoptate conform pct. 24 includ prevederi referitoare la:
  a) categoriile de cladiri pentru care se acorda scutire de impozit/taxa;
  b) categoriile de cladiri pentru care se aplica diverse procente de reducere;
  c) documentele justificative necesare pentru acordarea scutirii sau reducerii de impozit/taxa.
  (2) In cazurile in care organul fiscal dispune de documentele mentionate la alin. (1) lit. c), nu mai este necesara depunerea acestora de catre contribuabili.
  26. Reducerea de impozit pe cladiri, in situatia prevazuta la art. 456 alin. (4) din Codul fiscal, se acorda pe baza cererii contribuabililor, persoane fizice sau juridice, la care anexeaza documente justificative aferente activitatii pentru care sunt autorizati, referitoare la functionarea structurilor turistice, cum ar fi, de exemplu: facturi de utilitati, facturi fiscale, state de plata a salariatilor sau orice alte documente solicitate de organul fiscal local.
  27. (1) Facilitatile fiscale acordate la plata impozitului/taxei pe cladiri prevazute la art. 456 din Codul fiscal se acorda pe baza cererii persoanelor fizice sau juridice, la care se anexeaza copii ale documentelor justificative care atesta situatia respectiva, certificate de conformitate cu originalul potrivit prevederilor art. 64 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare.
  (2) Daca in cursul unui an intervin schimbari care conduc la modificarea conditiilor in care se acorda scutirile sau reducerile de impozit pe cladiri, persoanele in cauza trebuie sa depuna noi declaratii fiscale in termen de 30 de zile de la aparitia schimbarilor.
  (3) Pentru aplicarea corespunzatoare a pct. 12 din prezentele norme metodologice, scutirile si reducerile de la plata impozitului pe cladiri prevazute la art. 456 alin. (2) din Codul fiscal se acorda incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator, cu exceptia celor prevazute la art. 495 lit. d) din Codul fiscal care se acorda incepand cu data de 1 ianuarie 2016.
  SECTIUNEA a 3-a
  Calculul impozitului pe cladirile rezidentiale aflate in proprietatea persoanelor fizice
  28. Pentru aplicarea prevederilor art. 457 din Codul fiscal, consiliile locale, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti, in cazul municipiului Bucuresti, adopta anual hotarari privind cota impozitului/taxei pe cladiri.
  29. Pentru determinarea valorii impozabile a cladirilor, stabilita pe baza criteriilor si valorilor prevazute de art. 457 alin. (2) din Codul fiscal, se au in vedere instalatiile cu care este dotata cladirea, respectiv:
  a) se incadreaza pentru aplicarea valorilor impozabile prezentate in coloana a doua din tabel acele cladiri care sunt dotate, cumulativ, cu instalatii de apa, de canalizare, electrice si de incalzire, dupa cum urmeaza:
  (i) cladirea se considera dotata cu instalatie de apa daca alimentarea cu apa se face prin conducte, dintr-un sistem de aductiune din retele publice sau direct dintr-o sursa naturala - put, fantana sau izvor - in sistem propriu;
  (ii) cladirea se considera ca are instalatie de canalizare daca este dotata cu conducte prin care apele menajere sunt evacuate in reteaua publica;
  (iii) cladirea se considera ca are instalatie electrica daca este dotata cu cablaje interioare racordate la reteaua publica sau la o sursa de energie electrica - grup electrogen, microcentrala, instalatii eoliene, fotovoltaice sau microhidrocentrala;
  (iv) cladirea se considera ca are instalatie de incalzire daca aceasta se face prin intermediul agentului termic - abur sau apa calda de la centrale electrice, centrale termice de cartier, termoficare locala sau centrale termice proprii - si il transmit in sistemul de distributie in interiorul cladirii, constituit din conducte si radiatoare - calorifere, indiferent de combustibilul folosit - gaze, combustibil lichid, combustibil solid;
  b) se incadreaza pentru aplicarea valorilor impozabile prevazute in coloana a treia din tabel acele cladiri care nu se regasesc in explicatiile de la lit. a), respectiv cele care nu au niciuna dintre aceste instalatii sau au doar una, doua ori trei dintre ele.
  30. Mentiunea cu privire la existenta sau inexistenta instalatiilor se face prin declaratia contribuabilului.
  31. In situatia in care, pe parcursul anului fiscal, o cladire incadrata pentru aplicarea valorilor impozabile prevazute in coloana "Cladire fara instalatii de apa, canalizare, electricitate sau incalzire (lei/mp)" din tabelul de la art. 457 alin. (2) din Codul fiscal face obiectul aplicarii valorilor impozabile prevazute in coloana a doua, ca efect al dotarii cu toate cele patru instalatii, modificarea impozitului pe cladiri se face incepand cu anul fiscal urmator celui in care a aparut aceasta situatie, contribuabilul avand obligatia depunerii unei noi declaratii fiscale. In mod similar se procedeaza si in situatia in care la cladirea dotata cu toate cele patru instalatii, pe parcursul anului fiscal, se elimina din sistemul constructiv oricare dintre aceste instalatii.
  32. In cazul unei cladiri ai carei pereti exteriori sunt construiti din materiale diferite, tipul cladirii va fi considerat cel corespunzator materialului care are ponderea cea mai mare, asa cum reiese din proiectul care a stat la baza emiterii autorizatiei de construire, iar in lipsa acestuia pe baza declaratiei pe propria raspundere a contribuabilului.
  33. Pentru determinarea valorilor impozabile, pe ranguri de localitati si zone in cadrul acestora, atat pentru intravilan, cat si pentru extravilan, incadrarea cladirilor urmeaza incadrarea terenurilor efectuata de catre consiliile locale, avandu-se in vedere precizarile de la pct. 8 si 9 din normele metodologice pentru aplicarea titlului IX din Codul fiscal.
  34. (1) Suprafata construita desfasurata a unei cladiri, care sta la baza calculului impozitului pe cladirile rezidentiale datorat de persoanele fizice, rezulta din actul de proprietate sau din documentatia cadastrala, iar in lipsa acestora, din schita/fisa cladirii sau din alte documente asemanatoare.
  (2) Daca in documente este inscrisa suprafata construita desfasurata a cladirii, pentru determinarea impozitului pe cladiri nu se ia in calcul suprafata utila si, implicit, nu se aplica coeficientul de transformare.
  35. Pentru determinarea valorii impozabile in cazul in care cladirea are suprafete ce se incadreaza in categoria E sau F din tabelul de la art. 457 alin. (2) din Codul fiscal, impozitul pe cladiri pentru aceste suprafete se stabileste distinct si se cumuleaza cu impozitul calculat pentru celelalte suprafete.
  36. Pentru calculul impozitului pe cladirile rezidentiale, in cazul persoanelor fizice, se utilizeaza urmatoarele date:
  a) rangul localitatii unde se afla situata cladirea;
  b) zona in cadrul localitatii;
  c) suprafata construita desfasurata a cladirii, iar daca aceasta nu se cunoaste, suprafata utila:
  (i) cea determinata pe baza dimensiunilor masurate pe conturul exterior al acesteia; sau
  (ii) in cazul in care cladirea nu poate fi efectiv masurata pe conturul exterior, suprafata utila a cladirii inmultita cu coeficientul de transformare de 1,4;
  d) tipul cladirii si instalatiile cu care este dotata aceasta, pentru incadrarea in tabelul de la art. 457 alin. (2) din Codul fiscal;
  e) amplasarea apartamentului intr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri si 8 apartamente;
  f) anul terminarii cladirii sau anul in care s-a efectuat receptia la terminarea lucrarilor de renovare majora;
  g) folosinta cladirii, respectiv in scop rezidential sau in scop nerezidential;
  h) cotele aditionale si majorarile stabilite pentru impozitul pe cladiri, in conditiile art. 489 din Codul fiscal.
  37. Exemplu de calcul pentru impozitul pe cladiri aferent anului 2016, in cazul unei cladiri rezidentiale aflate in proprietate unei persoane fizice:
  A. Date despre cladire:
  a) rangul localitatii: III;
  b) zona in cadrul localitatii: C;
  c) suprafata utila: 67 mp;
  d) tipul cladirii: cu pereti din caramida arsa, dotata cu toate cele patru instalatii (apa, canalizare, electrica si de incalzire);
  e) apartament amplasat intr-un bloc cu 7 etaje si mai mult de 8 apartamente;
  f) anul terminarii cladirii: 1951; nu s-au efectuat lucrari de renovare majora;
  g) cladirea este folosita in scop rezidential;
  h) consiliul local a hotarat pentru anul 2016 o cota aditionala de 15%.
  B. Explicatii privind modul de calcul al impozitului pe cladiri, asa cum rezulta din aplicarea art. 457 din Codul fiscal:
  a) se determina suprafata construita desfasurata a cladirii, prin inmultirea suprafetei utile cu coeficientul de transformare de 1,4:
  67 mp x 1,4 = 93,8 mp;
  b) se determina valoarea impozabila a acestei cladiri:
  (i) suprafata construita desfasurata prevazuta la lit. a) se inmulteste cu valoarea impozabila a cladirii cu pereti din caramida arsa, dotata cu toate cele patru instalatii, astfel:
  93,8 mp x 1.000 lei/mp = 93.800 lei;
  (ii) se identifica coeficientul de corectie din tabelul prevazut la art. 457 alin. (6) din Codul fiscal, corespunzator zonei C si rangului III, respectiv 2,10, care se diminueaza cu 0,1 conform art. 457 alin. (7) din Codul fiscal:
  93.800 lei x 2 = 187.600 lei;
  (iii) vechimea cladirii este cuprinsa intre 50 de ani si 100 de ani, astfel ca valoarea impozabila se reduce cu 30%, conform art. 457 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal:
  187.600 lei x 30% = 56.280 lei
  187.600 lei - 56.280 lei = 131.320 lei;
  (iv) se determina impozitul pe cladiri anual:
  131.320 lei x 0,1% = 131,32 lei;
  (v) avand in vedere hotararea consiliului local de instituire a unei cote aditionale de 15%, impozitul determinat la pct. iv se majoreaza cu acest procent sau pentru usurarea calculului, impozitul pe cladiri se inmulteste cu 1,15 respectiv:
  131,32 lei x 1,15 = 151,018 lei.
  Potrivit pct. 11 lit. n) din normele metodologice de aplicare a titlului IX, fractiunea de 0,018 lei se neglijeaza, fiind sub 50 de bani, iar impozitul pe cladiri astfel determinat se rotunjeste la 151 lei.
  SECTIUNEA a 4-a
  Calculul impozitului pe cladirile nerezidentiale
  38. Pentru stabilirea impozitului pe cladiri conform art. 458 si art. 460 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, in cazul in care contribuabilul depune la organul fiscal local o declaratie la care anexeaza un raport de evaluare, valoarea impozabila a cladirii este considerata a fi cea care rezulta din raportul de evaluare, chiar si in cazul in care cladirea a fost finalizata sau dobandita in anul anterior anului de referinta.
  39. (1) Rapoartele de evaluare se intocmesc de un evaluator autorizat in conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate in vigoare la data evaluarii si reflecta valoarea cladirii la data de 31 decembrie a anului anterior anului de referinta si nu se inregistreaza in evidentele contabile.
  (2) In vederea stabilirii impozitului pe cladiri, rapoartele de evaluare se depun in copie, la organul fiscal local, ca anexa la declaratia contribuabilului, pana la primul termen de plata din anul de referinta.
  (3) Rapoartele de evaluare trebuie sa contina dovada ca rezultatele evaluarii au fost inregistrate in baza de date cuprinzand valorile impozabile ale cladirilor, gestionata de Asociatia Nationala a Evaluatorilor Autorizati din Romania (ANEVAR).
  40. Rapoartele de evaluare in scopul stabilirii impozitului pe cladiri pot fi verificate de autoritatile locale in conformitate cu standardele de evaluare in vigoare la data evaluarii.
  41. Din punct de vedere fiscal, se considera ca fiind activitati din domeniul agricol numai cele care corespund activitatilor corespunzatoare grupelor 011-016 din Ordinul presedintelui Institutului National de Statistica nr. 337/2007 privind actualizarea Clasificarii activitatilor din economia nationala - CAEN.
  42. Din punct de vedere fiscal, se considera ca fiind utilizate pentru activitati din domeniul agricol numai acele cladiri folosite in exclusivitate pentru activitatile care corespund grupelor 011-016 din Ordinul presedintelui Institutului National de Statistica nr. 337/2007 privind actualizarea Clasificarii activitatilor din economia nationala - CAEN.
  SECTIUNEA a 5-a
  Calculul impozitului pe cladirile cu destinatie mixta
  43. Pentru cladirile cu destinatie mixta, aflate in proprietatea persoanelor fizice, la adresa carora este inregistrat un domiciliu fiscal, la care nu se desfasoara nicio activitate economica, impozitul se calculeaza conform art. 457 din Codul fiscal.
  44. In cazul unei cladiri cu destinatie mixta, aflata in proprietatea persoanelor fizice, la adresa careia este inregistrat un domiciliu fiscal, la care se desfasoara o activitate economica, cand suprafetele folosite in scop rezidential si cele folosite in scop nerezidential, impozitul se calculeaza prin insumarea impozitului aferent suprafetei folosite in scop nerezidential rezulta din documentatia cadastrala, calculat potrivit art. 457 din Codul fiscal, cu impozitul aferent suprafetei folosite in scop nerezidential, calculat potrivit art. 458 din Codul fiscal.
  45. Delimitarea suprafetelor pentru stabilirea impozitului, in functie de destinatia rezidentiala sau nerezidentiala, rezulta din documentul anexat la declaratia depusa de contribuabil la organul fiscal local competent, care poate fi, dupa caz:
  a) contractul de inchiriere, in care se precizeaza suprafata transmisa pentru desfasurarea activitatii economice;
  b) contractul de comodat incheiat conform art. 2.146-2.157 din Codul civil, in care se precizeaza suprafata in care se precizeaza suprafata transmisa pentru desfasurarea activitatii economice;
  c) autorizatia de construire si/sau de desfiintare, dupa caz, privind schimbarea de destinatie a cladirii, in conditiile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
  d) documentatia cadastrala;
  e) orice documente doveditoare, altele decat cele prevazute la lit. a)-d);
  f) declaratia pe propria raspundere a proprietarului cladirii inregistrata la organul fiscal, in cazul in care nu exista alte documente doveditoare.
  46. In aplicarea prevederilor art. 459 alin. (1) din Codul fiscal, pentru calculul impozitului/taxei pe cladiri atunci cand suprafetele folosite in scop rezidential si cele folosite in scop nerezidential rezulta din alte documente decat din documentatia cadastrala si au fost puse la dispozitia organului fiscal prin declaratia pe propria raspundere a proprietarului se efectueaza urmatoarele operatiuni:
  a) se determina suprafata construita desfasurata a cladirii. Suprafata construita desfasurata a cladirii care nu poate fi masurata pe conturul exterior se stabileste prin masurarea suprafetei utile, delimitata de conturul interior al incaperilor, iar rezultatul se inmulteste cu coeficientul de transformare de 1,4;
  b) se determina suprafata construita desfasurata a incaperilor care sunt folosite in scop nerezidential;
  c) se determina cota procentuala din cladire care corespunde incaperilor care sunt folosite in scop nerezidential, prin impartirea suprafetei prevazute la lit. b) la suprafata prevazuta la lit. a);
  d) se determina valoarea incaperilor care sunt folosite in scop nerezidential, prin inmultirea valorii cladirii rezultata dintr-un raport de evaluare nerezidential, cu cota procentuala determinata la lit. c);
  e) se determina impozitul pe cladiri corespunzator incaperilor care sunt folosite in scop rezidential, in conformitate cu prevederile art. 457 din Codul fiscal;
  f) se determina impozitul pe cladiri corespunzator incaperilor care sunt folosite in scop nerezidential, in conformitate cu prevederile art. 458 din Codul fiscal;
  g) se determina impozitul total, prin insumarea impozitului determinat la lit. e) cu impozitul determinat la lit. f) si aplicarea rotunjirilor, conform pct. 11 lit. n) din prezentele norme.
  47. Pentru aplicarea art. 460 alin. (4) din Codul fiscal, pentru calcularea impozitului pe cladirile cu destinatie mixta, aflate in proprietatea persoanelor juridice, valoarea aferenta suprafetelor folosite in scop rezidential si valoarea suprafetelor folosite in scop nerezidential se stabilesc in functie de ponderea acestora in suprafata construita desfasurata totala a cladirii.
  48. Exemple de calcul al impozitului datorat pentru anul 2016, in cazul unei cladiri cu destinatie mixta, aflata in proprietatea unei persoane fizice, cand se cunosc suprafetele folosite in scop rezidential si in scop nerezidential:
  A. Date despre cladire:
  a) rangul localitatii: 0;
  b) zona in cadrul localitatii: B;
  c) suprafata utila a cladirii: 190 mp, din care 90 mp cu destinatie rezidentiala si 100 mp cu destinatie nerezidentiala;
  d) tipul cladirii: cu cadre din beton armat, dotata cu toate cele patru instalatii;
  e) data constructiei: 2000;
  f) cotele de impozitare stabilita prin hotarare a consiliului local pentru 2016: pentru cladirile rezidentiale 0,1%, iar pentru cladirile nerezidentiale 1%;
  g) pentru anul 2016, consiliul local nu a stabilit cote aditionale la impozitul pe cladiri.
  B. Explicatii privind modul de calcul al impozitului pe cladiri, asa cum rezulta din aplicarea art. 459 din Codul fiscal:
  a) se determina impozitul aferent suprafetei folosite in scop rezidential:
  (i) se determina suprafata construita desfasurata prin inmultirea suprafetei utile cu coeficientul de transformare de 1,4:
  90 mp x 1,4 = 126 mp;
  (ii) se determina valoarea impozabila a suprafetei rezidentiale: suprafata construita desfasurata prevazuta la pct. 1.1 se inmulteste cu valoarea impozabila a cladirii cu cadre de beton armat, dotata cu toate cele patru instalatii, astfel:
  126 mp x 1.000 lei/mp = 126.000 lei;
  (iii) se identifica coeficientul de corectie din tabelul prevazut la art. 457 alin. (6) din Codul fiscal, corespunzator zonei B si rangului 0, respectiv 2,50:
  126.000 lei x 2,50 = 315.000 lei;
  (iv) se calculeaza impozitul pe cladiri pentru suprafata folosita in scop rezidential:
  315.000 lei x 0,1% = 315 lei;
  b) se determina impozitul aferent suprafetei folosite in scop nerezidential:
  (i) valoarea la 31 decembrie 2015 a cladirii reiese dintr-un raport de evaluare intocmit de un evaluator autorizat si este de 650.000 lei;
  (ii) se calculeaza cota procentuala din cladire care corespunde suprafetei folosite in scop nerezidential:
  (100 mp x 1,4)/(190 mp x 1,4) = 52,63%;
  (iii) se determina valoarea suprafetei folosite in scop nerezidential, prin inmultirea valorii cladirii cu cota procentuala determinata la pct. (ii):
  650.000 lei x 52,63% = 342.095 lei;
  (iv) se calculeaza impozitul pe cladiri pentru suprafata folosita in scop nerezidential:
  342.095 lei * 1% = 3.420,95 lei;
  c) impozitul total anual pentru cladirea cu folosinta mixta se calculeaza prin insumarea impozitului determinat la lit. a) cu cel determinat la lit. b): 315 lei + 3.420,95 lei = 3.735,95 lei, care se rotunjeste la 3.736 lei;
  d) daca valoarea suprafetei folosite in scop nerezidential nu reiese dintr-un raport de evaluare sau dintr-un act doveditor al transferului dreptului de proprietate incheiat in ultimii 5 ani anteriori anului 2016, respectiv 2011-2015, impozitul aferent se calculeaza conform art. 458 alin. (4), astfel:
  (i) se determina suprafata construita desfasurata prin inmultirea suprafetei utile cu coeficientul de transformare de 1,4:
  100 mp x 1,4 = 140 mp;
  (ii) se determina valoarea impozabila a suprafetei rezidentiale: suprafata construita desfasurata prevazuta la pct. (i) se inmulteste cu valoarea impozabila a cladirii cu cadre de beton armat, dotata cu toate cele patru instalatii, astfel:
  140 mp x 1.000 lei/mp = 140.000 lei;
  (iii) se identifica coeficientul de corectie din tabelul prevazut la art. 457 alin. (6) din Codul fiscal, corespunzator zonei B si rangului 0, respectiv 2,50:
  140.000 lei x 2,50 = 350.000 lei;
  (iv) se calculeaza impozitul pe cladiri pentru suprafata folosita in scop rezidential, prin aplicarea cotei de 2%, prevazute la art. 458 alin. (4):
  350.000 lei x 2% = 7.000 lei;
  e) impozitul total anual pentru cladirea cu folosinta mixta se calculeaza prin insumarea impozitului determinat la lit. a) cu cel determinat la lit. d):
  315 lei + 7.000 lei = 7.315 lei.
  SECTIUNEA a 6-a
  Declararea, dobandirea, instrainarea si modificarea cladirilor
  49. Organul fiscal local are obligatia inregistrarii in evidentele fiscale a rezidentei proprietarilor cladirilor, in conformitate cu prevederile art. 60 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare.
  50. In aplicarea prevederilor art. 461 din Codul fiscal, prin expresia cladire dobandita se intelege orice cladire intrata in proprietatea persoanelor fizice sau a persoanelor juridice, precum si orice cladire aflata in proprietatea publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativ-teritoriale pentru care o persoana de drept privat detine dreptul de concesiune, inchiriere, administrare ori de folosinta.
  51. In cazul cladirilor dobandite/instrainate prin acte intre vii, translative ale dreptului de proprietate, data dobandirii/ instrainarii este cea mentionata in actul respectiv.
  52. In cazul cladirilor dobandite prin hotarari judecatoresti, data dobandirii este data ramanerii definitive si irevocabile/ definitive si executorii a hotararii judecatoresti, dupa caz.
  53. Pentru aplicarea art. 458 alin. (1) lit. c) si art. 460 alin. (5) lit. d), in cazul in care valoarea cladirii nu se evidentiaza distinct in actele prin care se dobandeste/instraineaza dreptul de proprietate, impozitul pe cladiri se va stabili la valoarea totala din actul respectiv. De exemplu, in cazul unui contract de vanzare-cumparare a unei cladiri si a unui teren, in suma totala de 300.000 lei, in care nu este identificata distinct valoarea cladirii, impozitul pe cladiri se va calcula asupra valorii de 300.000 lei.
  54. Structurile de specialitate cu atributii in domeniul urbanismului, amenajarii teritoriului si autorizarii executarii lucrarilor de constructii din aparatul de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale, denumite in continuare structuri de specialitate, intocmesc procesele-verbale prevazute la art. 461 alin. (3) din Codul fiscal, care servesc la inregistrarea in evidentele fiscale, in registrele agricole sau in orice alte evidente cadastrale, dupa caz, precum si la determinarea impozitului pe cladiri.
  55. (1) In cazul unei cladiri executate fara autorizatie de construire si nedeclarate de detinatorul acesteia, organul fiscal local poate inregistra cladirea in evidente, in vederea impunerii, pe baza procesului-verbal de constatare intocmit de structurile de specialitate.
  (2) Impozitul pe cladirile mentionate la alin. (1) se datoreaza incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator edificarii cladirii, in limita termenului de prescriptie. In cazul in care data edificarii este anterioara anului 2016, impozitul pe cladiri datorat pana la 31 decembrie 2015 inclusiv, se stabileste in conformitate cu prevederile legale in vigoare pana la aceasta data.
  (3) In intelesul alin. (2), data edificarii se stabileste in baza unui proces-verbal de constatare intocmit de organul fiscal local. Procesul-verbal de constatare se intocmeste si in cazul contribuabililor care declara o cladire ce a fost executata fara autorizatie de construire.
  56. Contribuabilii, persoane fizice si persoane juridice, sunt obligati sa depuna declaratii, chiar daca beneficiaza de reducere sau de scutire la plata impozitului/taxei pe cladiri, ori pentru cladirile respective nu se datoreaza impozit/taxa pe cladiri.
  57. In vederea stabilirii impozitului pe cladiri, contribuabilii au obligatia sa depuna o declaratie la organul fiscal local in a carui raza teritoriala se afla cladirea, in termen de 30 de zile dupa cum urmeaza:
  a) pentru o cladire dobandita prin acte translative ale dreptului de proprietate, de la data mentionata in act;
  b) pentru o cladire dobandita prin hotarare judecatoreasca, de la data ramanerii definitive si irevocabile/definitive si executorii a hotararii judecatoresti, dupa caz;
  c) pentru o cladire care face obiectul unui contract de fiducie, de la data prevazuta in contract;
  d) pentru o cladire nou-construita, de la data dobandirii, asa cum este prevazuta la art. 461 alin. (3) din Codul fiscal;
  e) pentru o cladire care a fost extinsa, imbunatatita, desfiintata partial sau care a suferit altfel de modificari, de la data la care au avut loc aceste modificari, daca acestea au condus la modificarea valorii impozabile a cladirii cu mai mult de 25%;
  f) pentru o cladire a carei folosinta a fost schimbata integral sau partial, de la data acestei schimbari; daca schimbarea folosintei reiese dintr-un contract de inchiriere, de comodat sau de alt tip, de la data prevazuta in contract;
  g) pentru o cladire desfiintata, de la data demolarii sau distrugerii.
  58. Impozitul pe cladiri se stabileste pe baza declaratiilor prevazute la pct. 57, incepand cu data de 1 ianuarie a anului fiscal urmator.
  59. In vederea stabilirii taxei pe cladiri, declaratia se depune la organul fiscal local in a carui raza teritoriala se afla cladirea, pana la data de 25 a lunii urmatoare intrarii in vigoare a contractului de concesiune, inchiriere, administrare ori folosinta, dupa cum urmeaza:
  a) de catre titularul dreptului de concesiune, inchiriere, administrare sau folosinta, care nu este persoana de drept public, in cazul contractelor care se refera la perioade mai mari de o luna, chiar daca acesta retransmite dreptul de administrare, inchiriere, folosinta sau concesiune asupra cladirii altor persoane care nu sunt de drept public;
  b) de catre persoana de drept public care transmite unor entitati, care nu sunt de drept public, dreptul de concesiune, inchiriere, administrare sau folosinta, in cazul contractelor care se refera la perioade mai mici de o luna.
  60. (1) In declaratia privind taxa pe cladiri, contribuabilul va mentiona destinatia finala a cladirii. In cazul in care un contribuabil (A) transmite ulterior dreptul de administrare, inchiriere, folosinta sau concesiune asupra cladirii unui contribuabil (B), contribuabilul (B) ii va comunica contribuabilului (A) modificarea destinatiei cladirii, pentru a fi declarata de contribuabilul (A) la organul fiscal competent.
  (2) La declaratia privind taxa pe cladiri se vor anexa copii ale documentului prin care se transmite dreptul de concesiune, inchiriere, administrare ori folosinta. Daca valoarea cladirii/incaperii pentru care se datoreaza taxa pe cladiri nu reiese din acest document, la declaratie se anexeaza si un document din care reiese valoarea cladirii/incaperii respective.
  61. Contribuabilii au obligatia sa depuna declaratii in termen de 30 de zile de la data aparitiei oricareia dintre urmatoarele situatii:
  a) intervin schimbari privind domiciliul fiscal al contribuabilului;
  b) intervin schimbari privind situatia juridica a contribuabilului, de natura sa conduca la modificarea impozitului/taxei pe cladiri;
  c) intervin schimbari privind numele si prenumele, in cazul contribuabilului - persoana fizica sau schimbari privind denumirea, in cazul contribuabilului - persoana juridica.
  SECTIUNEA a 7-a
  Plata impozitului/taxei pe cladiri
  62. In sensul aplicarii art. 462 alin. (2) din Codul fiscal, prin plata cu anticipatie se intelege stingerea obligatiei de plata a impozitului pe cladiri datorat aceluiasi buget local in anul fiscal respectiv, pana la data de 31 martie inclusiv.
  CAP. III

  Impozitul pe teren si taxa pe teren
  SECTIUNEA 1
  Reguli generale
  63. Impozitul pe teren este anual si se datoreaza incepand cu data de 1 ianuarie, pana la data de 31 decembrie a anului fiscal.
  64. Impozitul pe teren se determina pentru un an fiscal conform situatiei existente la data de 31 decembrie a anului anterior.
  65. (1) Impozitul pe teren este datorat de:
  a) titularul dreptului de proprietate asupra terenului la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, indiferent unde este situat terenul in Romania si de categoria de folosinta, in intravilan sau extravilan;
  b) locatar, in cazul in care terenul face obiectul unui contract de leasing financiar la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent;
  c) fiduciar, in cazul in care terenul face parte dintr-un patrimoniu fiduciar la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, conform art. 488 din Codul fiscal.
  (2) Se considera proprietari de terenuri si acei contribuabili carora, in conditiile Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, li s-a constituit ori reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole sau forestiere, dupa caz, de la data punerii in posesie constatata prin procese-verbale, fise sau orice alte documente de punere in posesie intocmite de comisiile locale, potrivit dispozitiilor legale in vigoare, chiar daca nu este emis titlul de proprietate.
  66. (1) Taxa pe teren se datoreaza de persoanele fizice sau persoanele juridice care detin dreptul de inchiriere, administrare, folosinta sau concesiune, stabilit in conditiile legii.
  (2) Taxa pe teren se stabileste proportional cu perioada din an pentru care se constituie dreptul de concesiune, inchiriere, administrare sau folosinta.
  (3) In cazul in care persoanele prevazute la alin. (1) retransmit ulterior dreptul de administrare, folosinta sau concesiune asupra terenului, taxa pe teren se datoreaza de prima persoana de drept privat care are relatia contractuala cu persoana de drept public si se calculeaza in mod similar impozitului pe teren, in conformitate cu prevederile art. 465 din Codul fiscal.
  67. (1) Taxa pe teren se stabileste proportional cu perioada din an pentru care se constituie dreptul de concesiune, inchiriere, administrare sau folosinta.
  (2) In cazul terenurilor care fac obiectul unor contracte de concesiune, inchiriere, administrare sau folosinta, care se refera la intervale de timp mai mari de o luna, se aplica urmatoarele reguli:
  a) taxa pe teren se datoreaza de concesionar, locatar, administrator sau utilizator, dupa caz;
  b) taxa se calculeaza proportional cu numarul de luni prevazute in contract; pentru fractiunile mai mici de o luna, taxa se calculeaza proportional cu numarul de zile;
  c) titularul dreptului de concesiune, inchiriere, administrare sau folosinta, dupa caz, are obligatia sa depuna o declaratie la organul fiscal pana la data de 25 a lunii urmatoare intrarii in vigoare a contractului;
  d) taxa pe teren se plateste la bugetul local lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare fiecarei luni din perioada de valabilitate a contractului.
  (3) In cazul terenurilor care fac obiectul unor contracte de inchiriere care se refera la intervale de timp mai mici de o luna, se aplica urmatoarele reguli:
  a) taxa pe teren se datoreaza de locatar, concesionar, administrator sau utilizator;
  b) taxa se calculeaza proportional cu numarul de zile sau de ore, dupa caz, prevazute in contract; fractiunile de ora se rotunjesc la ora;
  c) locatarul depune o declaratie la organul fiscal pana la data de 25 a lunii urmatoare intrarii in vigoare a contractului;
  d) taxa pe teren se plateste la bugetul local lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare.
  68. In cazul in care terenul, proprietate privata a persoanelor fizice sau juridice, este inchiriat, concesionat sau arendat in baza unui contract de inchiriere, de concesiune ori de arendare, dupa caz, impozitul pe teren se datoreaza de catre proprietar, cu exceptia cazurilor prevazute la pct. 66.
  69. (1) Daca un teren se afla in proprietatea comuna a doua sau mai multor persoane, la stabilirea impozitului datorat se au in vedere urmatoarele:
  a) cotele-parti sunt prezumate a fi egale, pana la proba contrara. Fiecare dintre coproprietari datoreaza un impozit egal, rezultat in urma impartirii impozitului datorat pentru intregul teren;
  b) in cazul in care cotele-parti din dreptul de proprietate asupra terenului sunt determinate, fiecare coproprietar datoreaza impozitul corespunzator cotei-parti detinute.
  (2) In organizarea evidentei fiscale organul fiscal reflecta dreptul de proprietate in cote-parti pe baza actelor doveditoare. Evidenta respectiva nu are implicatii cu privire la datorarea si plata obligatiilor fiscale.
  (3) In cazul existentei a doi sau mai multi coproprietari, in actele administrative fiscale se vor indica si ceilalti coproprietari, cu caracter informativ.
  (4) Organul fiscal local are obligatia inregistrarii in evidentele fiscale a rezidentei proprietarilor terenurilor, in conformitate cu prevederile art. 60 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare.
  70. (1) Pentru suprafetele de teren acoperite de o cladire se datoreaza impozit/taxa pe teren.
  (2) Prin sintagma suprafata de teren care este acoperita de o cladire se intelege suprafata construita la sol a cladirilor.
  SECTIUNEA a 2-a
  Scutiri
  71. In aplicarea art. 464 alin. (1) din Codul fiscal, scutirea de la plata impozitului/taxei pe teren se acorda pe baza documentelor doveditoare, valabile la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, care atesta situatia respectiva, cu exceptia contribuabililor care sunt deja cuprinsi in baza de date a unitatii administrativ-teritoriale.
  72. Terenurile utilizate pentru exploatarile din subsol pot face parte din categoria celor pentru care nu se datoreaza impozit pe teren, prevazute la art. 464 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal numai daca acestea sunt incadrate ca atare, prin hotarare a consiliilor locale.
  73. Pentru incadrarea terenurilor degradate sau poluate incluse in perimetrul de ameliorare, prevazute la art. 464 alin. (1) lit. j) din Codul fiscal, se au in vedere prevederile din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicata, cu modificarile ulterioare, si din Hotararea Guvernului nr. 1.257/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea grupelor de terenuri care intra in perimetrele de ameliorare, functionarea si atributiile comisiilor de specialisti, constituite pentru delimitarea perimetrelor de ameliorare.
  74. In aplicarea prevederilor art. 464 alin. (1) lit. t) din Codul fiscal, scutirea de impozit/taxa pe teren se acorda incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator depunerii documentelor doveditoare, proportional cu numarul de luni mentionate in certificat.
  75. Facilitatile fiscale mentionate la art. 464 alin. (1) lit. w) din Codul fiscal se acorda tuturor suprafetelor de fond forestier certificate, tuturor arboretelor cu varsta de pana la 20 de ani aflate in proprietatea privata a persoanelor fizice si juridice.
  76. Prin sintagma suprafete de fond forestier certificate se intelege suprafetele de fond forestier aflate in proprietate, in conformitate cu actele de proprietate sau cu documentele cadastrale, dupa caz.
  77. (1) Pentru aplicarea prevederilor art. 464 alin. (2) din Codul fiscal, consiliile locale pot adopta hotarari privind scutirea sau reducerea impozitului pe teren si a taxei pe teren pe baza de criterii si proceduri proprii. La nivelul municipiului Bucuresti, aceasta atributie este indeplinita de consiliile locale ale sectoarelor, pe baza unei proceduri-cadru aprobate de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti.
  (2) In aplicarea art. 464 alin. (2) lit. i), l), n), p) si q) din Codul fiscal, consiliile locale pot avea in vedere obiectivele din Lista patrimoniului mondial, terenuri aferente obiectivelor din Lista tentativa a patrimoniului mondial a Romaniei, terenuri din zonele de interes arheologic prioritar, terenuri aferente obiectivelor din anexa III la Legea nr. 5/2000, terenuri ale obiectivelor de valoare nationala si universala definite in baza art. 8 al Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicata, cu modificarile ulterioare, terenuri ale unor categorii de obiective rare la nivel national sau vulnerabile, terenuri ale obiectivelor reprezentative pentru patrimoniul cultural local definite in baza art. 8 al Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicata, cu modificarile ulterioare.
  (3) Intre documentele justificative necesare pentru acordarea scutirii sau reducerii de impozit/taxa de la art. 464 alin. (2) lit. r) din Codul fiscal se numara copia autorizatiei de cercetare arheologica sistematica sau preventiva.
  78. Scutirea sau reducerea de impozit/taxa pe teren se aplica incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care contribuabilul depune actele care atesta incadrarea terenului in una dintre situatiile de la art. 464 alin. (2) din Codul fiscal, cu exceptia celor prevazute la art. 495 lit. d) din Codul fiscal care se acorda incepand cu data de 1 ianuarie 2016.
  79. Hotararile adoptate conform art. 464 alin. (2) din Codul fiscal includ prevederi referitoare la:
  a) categoriile de terenuri pentru care se acorda scutire de impozit/taxa;
  b) categoriile de terenuri pentru care se aplica diverse procente de reducere;
  c) documentele justificative necesare pentru acordarea scutirii sau reducerii de impozit/taxa, iar in cazul monumentelor istorice, terenurilor din zonele construite protejate, din zonele de protectie ale monumentelor istorice si din siturile arheologice si industriale avizul directiilor judetene de cultura sau, dupa caz, al Directiei de Cultura a Municipiului Bucuresti.
  80. In cazurile in care organul fiscal local dispune de documentele mentionate la pct. 79 lit. c), nu mai este necesara depunerea acestora de catre contribuabili.
  81. (1) Facilitatile fiscale acordate la plata impozitului/taxei pe teren prevazute la art. 464 din Codul fiscal se acorda pe baza cererii persoanelor fizice sau juridice, la care se anexeaza copii ale documentele justificative care atesta situatia respectiva, certificate de conformitate cu originalul potrivit prevederilor art. 64 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare.
  (2) Daca in cursul unui an intervin schimbari care conduc la modificarea conditiilor in care se acorda scutirile sau reducerile de impozit pe teren, persoanele in cauza trebuie sa depuna noi declaratii fiscale in termen de 30 de zile de la aparitia schimbarilor.
  SECTIUNEA a 3-a
  Calculul impozitului/taxei pe teren
  82. Impozitul pe teren se stabileste anual in functie de suprafata terenului, rangul localitatii in care este amplasat terenul, zona si categoria de folosinta a terenului, in mod diferentiat, in intravilanul si extravilanul localitatilor, dupa cum urmeaza:
  a) in intravilan:
  (i) pe ranguri de localitati, identificate prin cifrele romane: 0, I, II, III, IV si V;
  (ii) pe zone, identificate prin literele: A, B, C si D;
  (iii) prin aplicarea coeficientilor de corectie prevazuti la art. 465 alin. (5) din Codul fiscal;
  b) in extravilan, in functie de categoria de folosinta, identificate prin literele: A, B, C si D, prin aplicarea nivelurilor prevazute la art. 465 alin. (7) din Codul fiscal, inmultite cu coeficientii de corectie corespunzatori prevazuti la art. 457 alin. (6) din Codul fiscal.
  b) in extravilan, in functie de categoria de folosinta, identificate prin literele: A, B, C si D, prin aplicarea nivelurilor prevazute la art. 465 alin. (7) din Codul fiscal, inmultite cu coeficientii de corectie corespunzatori prevazuti la art. 457 alin. (6) din Codul fiscal.
  a) suprafata inregistrata in registrul agricol la categoria de folosinta terenuri cu constructii, exprimata in hectare, se inmulteste cu suma corespunzatoare prevazuta in tabelul de la art. 465 alin. (2) din Codul fiscal;
  b) suprafata de pana la 400 mp aferenta suprafetelor inregistrate in registrul agricol la alte categorii de folosinta decat cea de terenuri cu constructii, exprimata in hectare, se inmulteste cu suma corespunzatoare din tabelul prevazut la art. 465 alin. (2) din Codul fiscal;
  c) suprafata de teren care depaseste 400 mp rezultata dupa aplicarea lit. b), pe fiecare dintre categoriile de folosinta respective, exprimata in hectare, se inmulteste cu suma corespunzatoare din tabelul prevazut la art. 465 alin. (4) din Codul fiscal, iar acest rezultat se inmulteste cu coeficientul de corectie corespunzator prevazut la art. 465 alin. (5) din Codul fiscal.
  84. Exemple de calcul privind stabilirea impozitului pe teren amplasat in intravilan:
  A. Un contribuabil detine intr-o localitate, in intravilan, in zona A, rangul I, un teren in suprafata de 0,0728 ha, inregistrat in registrul agricol la categoria de folosinta terenuri cu constructii.
  Prin hotararea consiliului local, in baza prevederilor art. 465 alin. (2) din Codul fiscal, nivelul impozitului pe teren se stabileste la 9.750 lei/ha.
  La stabilirea impozitului pe teren se au in vedere prevederile pct. 11 lit. n) din normele metodologice.

┌────┬──────────────────────┬───────────────────────────────┬──────────────────────┬────────────┐
│Nr. │Categoria de folosinta│Suprafata pentru care impozitul│Nivelul impozitului pe│Impozitul pe│
│crt.│ conform registrului │pe teren se stabileste potrivit│ teren care se aplica │ teren │
│ │ agricol │prevederilor art. 465 alin. (2)│ asupra suprafetei │ (2 x 3) │
│ │ │ - ha - │ - lei/ha - │ - lei - │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────┼────────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────┼────────────┤
│ 1. │Teren cu constructii │ 0,0728 │ 9.750 │ 710 │
└────┴──────────────────────┴───────────────────────────────┴──────────────────────┴────────────┘

  B. Un contribuabil detine intr-o localitate, in intravilan, in zona C, rangul II, un teren in suprafata de 0,0380 ha, inregistrat in registrul agricol la categoria de folosinta arabil.
  Prin hotararea consiliului local, nivelul impozitului pe teren se stabileste la 3.500 lei/ha pentru categoria de folosinta curti cu constructii, iar pentru categoria de teren arabil la 19 lei/ha.
  Impozitul pentru terenul arabil se corecteaza cu coeficientul aferent rangului II conform art. 465 alin. (5) din Codul fiscal:
  19 lei/ha x 4 = 76 lei/ha.
  Insa, cum suprafata este mai mica de 400 mp contribuabilului i se va stabili impozit la categoria de folosinta curti cu constructii.
  La stabilirea impozitului pe teren se au in vedere prevederile pct. 11 lit. n) din normele metodologice.

┌────┬──────────────────────┬───────────────────────────────┬──────────────────────┬────────────┐
│Nr. │Categoria de folosinta│Suprafata pentru care impozitul│Nivelul impozitului pe│Impozitul pe│
│crt.│ conform registrului │pe teren se stabileste potrivit│ teren care se aplica │ teren │
│ │ agricol │prevederilor art. 465 alin. (2)│ asupra suprafetei │ (2 x 3) │
│ │ │ - ha - │ din col. 2 │ - lei - │
│ │ │ │ - lei/ha - │ │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────┼────────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │
├────┼──────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────┼────────────┤
│ 1. │Teren arabil │ 0,0380 │ 3.500 │ 133 │
└────┴──────────────────────┴───────────────────────────────┴──────────────────────┴────────────┘

  C. Un contribuabil detine intr-o localitate, in intravilan, in zona C, rangul IV, un teren in suprafata de 0,1270 ha, inregistrat in registrul agricol la categoria de folosinta pasune.
  Prin hotararea consiliului local, nivelul impozitului pe teren se stabileste la 450 lei/ha pentru categoria de folosinta curti cu constructii si suma de 15 lei/ha pentru pasune.
  Impozitul pentru terenul avand categoria de folosinta pasune se corecteaza cu coeficientul aferent rangului IV conform art. 465 alin. (5) din Codul fiscal:
  15 lei/ha x 1,10 = 16,5 lei/ha.
  La stabilirea impozitului pe teren se au in vedere prevederile pct. 11 lit. n) din normele metodologice.

┌────┬────────────┬─────────┬──────────────────┬───────────┬─────────┬─────────────────────┬────────┬───────────┬─────────┬─────────┐
│Nr. │Categoria de│Suprafata│ Suprafata pentru │ Nivelul │Impozitul│Suprafata pentru care│ Suma │Coeficient │Impozitul│Impozitul│
│crt.│ folosinta │ - ha - │impozitul pe teren│impozitului│pe teren │impozitul pe teren se│potrivit│de corectie│pe teren │pe teren │
│ │ conform │ │ potrivit │ pe teren │ (3 x 4) │ stabileste potrivit │zonei C │corespunza-│ (6x7x8) │ datorat │
│ │registrului │ │ prevederilor │ pentru │ - lei - │prevederilor art. 465│ │tor │ - lei - │ (5 + 9) │
│ │ agricol │ │art. 465 alin. (2)│ suprafata │ │ alin. (3)-(5) │ │rangului IV│ │ │
│ │ │ │ - ha - │din col. 2 │ │ - ha - │ │ │ │ │
│ │ │ │ │- lei/ha - │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────┼─────────┼──────────────────┼───────────┼─────────┼─────────────────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │
├────┼────────────┼─────────┼──────────────────┼───────────┼─────────┼─────────────────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ 1. │Pasune │ 0,1270 │ 0,0400 │ 450 │ 18 │ 0,0870 │ 15 │ 1,10 │ 1,43 │ 19 │
└────┴────────────┴─────────┴──────────────────┴───────────┴─────────┴─────────────────────┴────────┴───────────┴─────────┴─────────┘

  D. Un contribuabil detine intr-o localitate, in intravilan, in zona B, rangul III, un teren in suprafata de 0,1265 ha, din care:
  a) 0,0550 ha la categoria de folosinta terenuri cu constructii,
  b) 0,0715 ha la categoria de folosinta arabil.
  Prin hotararea consiliului local, nivelul impozitului pe teren se stabileste la 6.500 lei/ha categoria de folosinta terenuri cu constructii si suma de 21 lei/ha pentru categoria teren arabil.
  Impozitul pentru terenul avand categoria de folosinta arabil se corecteaza cu coeficientul aferent rangului III conform art. 465 alin. (5) din Codul fiscal:
  21 lei/ha x 3 = 63 lei/ha.
  La stabilirea impozitului pe teren se au in vedere prevederile pct. 11 lit. n) din normele metodologice.

┌────┬────────────┬─────────┬──────────────────┬───────────┬─────────┬─────────────────────┬────────┬───────────┬─────────┬─────────┐
│Nr. │Categoria de│Suprafata│ Suprafata pentru │ Nivelul │Impozitul│Suprafata pentru care│ Suma │Coeficient │Impozitul│Impozitul│
│crt.│ folosinta │ - ha - │impozitul pe teren│impozitului│pe teren │impozitul pe teren se│potrivit│de corectie│pe teren │pe teren │
│ │ conform │ │ potrivit │ pe teren │ (3 x 4) │ stabileste potrivit │zonei B │corespunza-│ (6x7x8) │ datorat │
│ │registrului │ │ prevederilor │ pentru │ - lei - │prevederilor art. 465│ │tor │ - lei - │ (5 + 9) │
│ │ agricol │ │art. 465 alin. (2)│ suprafata │ │ alin. (3)-(5) │ │ rangului │ │ │
│ │ │ │ - ha - │din col. 2 │ │ - ha - │ │ III │ │ │
│ │ │ │ │- lei/ha - │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────┼─────────┼──────────────────┼───────────┼─────────┼─────────────────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │
├────┼────────────┼─────────┼──────────────────┼───────────┼─────────┼─────────────────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ 1. │Teren cu │ 0,0550 │ 0,0550 │ 6500 │ 357,5 │ x │ x │ x │ x │ 357,5 │
│ │constructii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────┼─────────┼──────────────────┼───────────┼─────────┼─────────────────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ 2. │Arabil │ 0,0715 │ 0,0400 │ 6500 │ 260 │ 0,0315 │ 21 │ 3,00 │ 1,98 │ 261,98 │
├────┼────────────┼─────────┼──────────────────┼───────────┼─────────┼─────────────────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Total │ 0,1265 │ 0,0950 │ x │ 617,5 │ 0,0315 │ x │ x │ 1,98 │ 619 │
└────┴────────────┴─────────┴──────────────────┴───────────┴─────────┴─────────────────────┴────────┴───────────┴─────────┴─────────┘

  E. Un contribuabil detine intr-o localitate, in intravilan, in zona B, rangul II, un teren in suprafata de 0,4268 ha, din care:
  ● 0,0752 ha la categoria de folosinta terenuri cu constructii,
  ● 0,1439 ha la categoria de folosinta arabil,
  ● 0,0868 ha la categoria de folosinta pasune,
  ● 0,1209 ha la categoria de folosinta faneata.
  Prin hotarare a consiliului local, nivelul impozitului pe teren se stabileste la 5.710 lei/ha, suma de 21 lei/ha pentru arabil, suma de 19 lei/ha pasune, si faneata 19 lei/ha.
  Impozitul pentru terenurile avand categoria de folosinta alta decat cea de curti constructii se corecteaza cu coeficientul aferent rangului II, respectiv 4,00, conform art. 465 alin. (5) din Codul fiscal.
  La stabilirea impozitului pe teren se au in vedere prevederile pct. 11 lit. n) din normele metodologice.

┌────┬────────────┬─────────┬───────────────────┬───────────┬─────────┬─────────────────────┬────────┬───────────┬─────────┬─────────┐
│Nr. │Categoria de│Suprafata│ Suprafata pentru │ Nivelul │Impozitul│Suprafata pentru care│ Suma │Coeficient │Impozitul│Impozitul│
│crt.│ folosinta │ - ha - │impozitul pe teren │impozitului│pe teren │impozitul pe teren se│potrivit│de corectie│pe teren │pe teren │
│ │ conform │ │ potrivit │ pe teren │ (3 x 4) │ stabileste potrivit │zonei B │corespunza-│ (6x7x8) │ datorat │
│ │registrului │ │ prevederilor │ pentru │ - lei - │prevederilor art. 465│ │tor │ - lei - │ (5 + 9) │
│ │ agricol │ │ art. 465 alin. (2)│ suprafata │ │ alin. (3)-(5) │ │rangului II│ │ │
│ │ │ │ - ha - │din col. 2 │ │ - ha - │ │ │ │ │
│ │ │ │ │- lei/ha - │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────┼─────────┼───────────────────┼───────────┼─────────┼─────────────────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │
├────┼────────────┼─────────┼───────────────────┼───────────┼─────────┼─────────────────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ 1. │Teren cu │ 0,0752 │ 0,0752 │ 5710 │ 429,39 │ x │ x │ x │ x │ 429,39 │
│ │constructii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────┼─────────┼───────────────────┼───────────┼─────────┼─────────────────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ 2. │Arabil │ 0,1439 │ 0,0400 │ 5710 │ 228,4 │ 0,1039 │ 21 │ 4,00 │ 8,72 │ 237,12 │
├────┼────────────┼─────────┼───────────────────┼───────────┼─────────┼─────────────────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ 3. │Faneata │ 0,0868 │ 0,0400 │ 5710 │ 228,4 │ 0,0468 │ 19 │ 4,00 │ 3,55 │ 231,95 │
├────┼────────────┼─────────┼───────────────────┼───────────┼─────────┼─────────────────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ 4. │Pasune │ 0,1209 │ 0,0400 │ 5710 │ 228,4 │ 0,0809 │ 19 │ 4,00 │ 6,14 │ 234,54 │
├────┼────────────┼─────────┼───────────────────┼───────────┼─────────┼─────────────────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Total │ 0,4268 │ 0,1952 │ x │ 1.114,59│ 0,2316 │ x │ x │ 18,41 │ 1133 │
└────┴────────────┴─────────┴───────────────────┴───────────┴─────────┴─────────────────────┴────────┴───────────┴─────────┴─────────┘

  F. Un contribuabil detine intr-o localitate, in intravilan, in zona B, rangul III, doua terenuri situate la adrese postale diferite, dupa cum urmeaza:
  a) un teren (lot 1) in suprafata de 0,0350 ha, avand declarate la registrul agricol 0,0150 ha la categoria de folosinta curti constructii si 0,0200 ha la categoria de folosinta teren arabil;
  b) un teren (lot 2) in suprafata de 0,0600 ha declarat la registrul agricol la categoria de folosinta teren arabil.
  Prin hotarare, consiliul local stabileste urmatoarele valori pe fiecare categorie de folosinta:
  a) curti constructii 6.500 lei/ha;
  b) arabil 21 lei/ha;

┌────┬────────────┬─────────┬───────────────────┬───────────┬─────────┬─────────────────────┬────────┬───────────┬─────────┬─────────┐
│Nr. │Categoria de│Suprafata│ Suprafata pentru │ Nivelul │Impozitul│Suprafata pentru care│ Suma │Coeficient │Impozitul│Impozitul│
│crt.│ folosinta │ - ha - │impozitul pe teren │impozitului│pe teren │impozitul pe teren se│potrivit│de corectie│pe teren │pe teren │
│ │ conform │ │ potrivit │ pe teren │ (3 x 4) │ stabileste potrivit │zonei B │corespunza-│ (6x7x8) │ datorat │
│ │registrului │ │ prevederilor │ pentru │ - lei - │prevederilor art. 465│ │tor │ - lei - │ (5 + 9) │
│ │ agricol │ │ art. 465 alin. (2)│ suprafata │ │ alin. (3)-(5) │ │ rangului │ │ │
│ │ │ │ - ha - │din col. 2 │ │ - ha - │ │ III │ │ │
│ │ │ │ │- lei/ha - │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────┼─────────┼───────────────────┼───────────┼─────────┼─────────────────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │
├────┼────────────┼─────────┼───────────────────┼───────────┼─────────┼─────────────────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ 1. │Teren cu │ 0,0350 │ 0,0350 │ 6500 │ 227,58 │ x │ x │ x │ x │227,58 = │
│ │constructii │ │ │ │ │ │ │ │ │ 228 │
│ │(lot 1) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────┼─────────┼───────────────────┼───────────┼─────────┼─────────────────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ 2. │Arabil │ 0,0600 │ 0,0400 │ 6500 │ 260 │ 0,0200 │ 21 │ 3,00 │ 1,26 = 1│261,26 = │
│ │(lot 2) │ │ │ │ │ │ │ │ │ 261 │
├────┼────────────┼─────────┼───────────────────┼───────────┼─────────┼─────────────────────┼────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Total │ 0,0950 │ 0,0750 │ x │ 487,58 │ 0,0200 │ x │ x │ 1,26│ 489 │
└────┴────────────┴─────────┴───────────────────┴───────────┴─────────┴─────────────────────┴────────┴───────────┴─────────┴─────────┘

  85. Exemple pentru aplicarea prevederilor referitoare la taxa pe teren:
  A. O unitate administrativ-teritoriala (UAT) detine in proprietate un teren pe care il da in administrare unei terte persoane (B).
  a) Conform prevederilor Codului fiscal, taxa pe teren se datoreaza de persoana de drept privat (B);
  b) Taxa se calculeaza similar impozitului pe teren.
  B. In cazul in care un teren proprietate privata a statului este inchiriat unei persoane juridice pe o perioada de 2 ani, care incepe la data de 24 martie 2016 si se incheie la data de 23 martie 2018, locatarul trebuie sa depuna la organul fiscal local, pana la data de 25 aprilie 2016, o declaratie in vederea stabilirii taxei pe teren, insotita de o copie a contractului de inchiriere.
  Taxa se calculeaza lunar, conform prevederilor art. 465 din Codul fiscal, avand in vedere suprafata terenului si rangul localitatii in care este amplasat terenul, zona si categoria de folosinta a terenului, in mod diferentiat, in intravilanul si extravilanul localitatilor, astfel:
  a) Pentru luna martie a anului 2016:
  Fiind fractiune mai mica de o luna, taxa pe teren se calculeaza proportional cu numarul de zile:
  Taxa lunara = taxa teren x (8 zile/365 zile);
  b) Pentru lunile intregi din perioada de valabilitate a contractului:
  Taxa lunara = taxa teren/12 luni;
  c) Luna martie a anului 2018:
  Taxa lunara = taxa teren x 23 zile/365 zile.
  Locatarul va plati taxa lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare, incepand cu data de 25 aprilie 2016, pana la data de 25 aprilie 2018.
  C. In cazul unui contract care prevede inchirierea unui teren aflat in proprietatea unitatii administrativ-teritoriale pe o perioada de 2 ore in ziua de 27 august 2016, locatorul are obligatia sa depuna la organul fiscal local o declaratie in vederea stabilirii taxei pe teren pana la data de 26 septembrie 2016, care este prima zi lucratoare urmatoare termenului de 25 septembrie 2016.
  Conform pct. 67 alin. (3), taxa se calculeaza proportional cu numarul de ore:
  Taxa = (taxa teren/365 zile) x (2h/24h).
  Locatarul va plati locatorului taxa pe teren, pe care acesta o va varsa la bugetul local pana la data de 26 septembrie 2016, care este prima zi lucratoare urmatoare termenului de 25 septembrie 2016.
  D. In cazul unui contract care prevede inchirierea unui teren aflat in proprietatea unitatii administrativ-teritoriale, pe o perioada de cate 2 ore in 3 zile pe saptamana, pe durata a 5 saptamani, incepand cu data de 1 octombrie 2016, locatorul trebuie sa depuna la organul fiscal local, pana la data de 25 noiembrie 2016, o declaratie in vederea stabilirii taxei pe teren.
  Deoarece contractul se refera la intervale de timp mai mici de o luna, taxa pe teren se calculeaza conform pct. 67 alin. (3):
  Taxa = (taxa teren/365 zile) x (3 zile x 5) x (2h/24h).
  Locatarul va plati, lunar, locatorului taxa pe teren, pe care acesta o varsa la bugetul local pana la data de 25 noiembrie 2016, respectiv pana la data de 27 decembrie 2016, care este prima zi lucratoare urmatoare termenului de 25 decembrie 2016.
  86. Pentru a beneficia in anul urmator de prevederile art. 465 alin. (6) din Codul fiscal, persoanele juridice trebuie sa aiba inregistrate in evidenta contabila pentru anul respectiv documente privind desfasurarea activitatii de agricultura, respectiv documente privind veniturile si cheltuielile aferente acestei activitati, ca de exemplu: facturi privind procurarea de seminte, facturi privind aprovizionarea cu combustibil, cheltuieli cu salarizarea personalului, facturi privind vanzarea de seminte sau alte produse obtinute din activitatea desfasurata.
  87. In cazul terenurilor pe care se afla amplasata o cladire, dintre cele prevazute la art. 456 alin. (1) din Codul fiscal, cu incaperi care sunt folosite pentru activitati economice, pentru calculul impozitului pe teren se efectueaza urmatoarele operatiuni:
  a) se determina cota procentuala din cladire ce corespunde incintelor folosite pentru activitati economice, conform prevederilor art. 456 alin. (1) din Codul fiscal;
  b) suprafata terenului se inmulteste cu cota procentuala prevazuta la lit. a) rezultand astfel suprafata terenului aferenta cotei-parti de cladire care corespunde incaperilor folosite pentru activitati economice;
  c) se determina impozitul pe teren pentru suprafata terenului aferenta cotei-parti de cladire care corespunde incaperilor folosite pentru activitati economice, prin inmultirea suprafetei determinate la lit. a) cu nivelul impozitului corespunzator, potrivit prevederilor art. 465 din Codul fiscal.
  SECTIUNEA a 4-a
  Declararea si datorarea impozitului si a taxei pe teren
  88. Impozitul pe teren, precum si obligatiile de plata accesorii acestuia, datorate pana la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior celui in care se realizeaza instrainarea intre vii a terenurilor, se datoreaza de partea care instraineaza.
  89. (1) Ori de cate ori intervin modificari in registrul agricol, referitoare la terenurile detinute in proprietate sau in folosinta, dupa caz, de natura sa conduca la modificarea impozitului/taxei pe teren, functionarii publici cu atributii privind completarea, tinerea la zi si centralizarea datelor in registrele agricole au obligatia de a comunica aceste modificari organului fiscal local, in termen de 3 zile lucratoare de la data modificarii.
  (2) Inregistrarea in registrul agricol a datelor privind terenurile, precum si a schimbarii categoriei de folosinta a terenurilor, se realizeaza de catre contribuabili prin depunerea unor declaratii la care se anexeaza copii dupa acte, certificate de conformitate cu originalul, conform prevederilor art. 64 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare, prin care se atesta proprietatea persoanelor asupra terenurilor in cauza sau schimbarea respectiva, dupa caz.
  (3) Impozitul pe teren se datoreaza si in cazul contribuabililor pentru terenurile dobandite prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile/definitive si executorii prin care li s-a constituit sau reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole sau forestiere, dupa caz, incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui punerii in posesie constatate prin procese-verbale, fise sau orice alte documente de punere in posesie intocmite de comisiile locale, potrivit dispozitiilor legale in vigoare.
  (4) Referitor la registrele agricole se au in vedere reglementarile in vigoare privind registrul agricol, precum si normele tehnice de completare a registrului agricol.
  90. (1) In sensul prevederilor art. 466 alin. (2) din Codul fiscal obligatia de depunere a declaratiei revine si contribuabililor care instraineaza terenul.
  (2) Declaratiile se depun in termen de 30 de zile de la data dobandirii sau de la data aparitiei oricareia dintre urmatoarele situatii:
  a) intervin schimbari privind domiciliul fiscal al contribuabilului;
  b) se realizeaza modificari ce conduc la recalcularea impozitului pe teren datorat;
  c) intervin schimbari privind situatia juridica a contribuabilului, de natura sa conduca la modificarea impozitului pe teren.
  91. Autoritatile administratiei publice locale de la nivelul comunei, al orasului, al municipiului sau al sectoarelor municipiului Bucuresti, dupa caz, stabilesc, pentru anul fiscal 2016, pana la data de 31 martie 2016, suprafata de teren care este acoperita de o cladire, respectiv de un apartament, pe baza datelor cuprinse in actele de proprietate sau in alte documente care atesta aceasta suprafata, depuse de contribuabili in vederea stabilirii impozitului pe cladiri, sau a datelor furnizate de compartimentele de specialitate din cadrul autoritatilor administratiei publice locale sau alte institutii care detin aceste date.
  92. (1) Declaratia privind taxa pe teren se depune la organul fiscal in a carui raza de competenta este amplasat terenul, pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care intra in vigoare contractul prin care se acorda dreptul de concesiune, inchiriere, administrare ori folosinta.
  (2) Obligatia depunerii declaratiei in scopul stabilirii taxei pe teren apartine persoanei care are calitatea de concesionar, locatar, titular al dreptului de administrare, chiar daca aceasta transmite ulterior altor persoane dreptul de administrare, inchiriere, folosinta sau concesiune asupra terenului.
  (3) La declaratia privind taxa pe teren se anexeaza copii ale documentelor prin care se transmite dreptul de concesiune, inchiriere, dare in administrare sau in folosinta si din care reiese suprafata si categoria de folosinta a terenului pentru care se datoreaza taxa pe teren.
  SECTIUNEA a 5-a
  Plata impozitului si a taxei pe teren
  93. In sensul aplicarii art. 467 alin. (2) din Codul fiscal, prin plata cu anticipatie se intelege stingerea obligatiei de plata a impozitului pe teren datorat aceluiasi buget local in anul fiscal respectiv, pana la data de 31 martie, inclusiv.
  CAP. IV

  Impozitul pe mijloacele de transport
  SECTIUNEA 1
  Reguli generale
  94. Potrivit prevederilor art. 468 din Codul fiscal, impozitul pe mijloacele de transport este datorat de:
  a) persoana care are in proprietate un mijloc de transport inmatriculat/inregistrat in Romania la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior;
  b) locatar, in cazul in care mijlocul de transport face obiectul unui contract de leasing, la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior;
  c) proprietarii navelor fluviale de pasageri, ai barcilor si luntrelor folosite in alte scopuri decat pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul in unitatile administrativ-teritoriale din Delta Dunarii, Insula Mare a Brailei si Insula Balta Ialomitei, la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior;
  d) fiduciarul, in cazul in care mijlocul de transport face parte dintr-un patrimoniu fiduciar, la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, conform art. 488 din Codul fiscal.
  95. Contribuabilii ale caror mijloace de transport fac obiectul inregistrarii, din punct de vedere fiscal, se supun acelorasi obligatii ca si cei ale caror mijloace de transport fac obiectul inmatricularii si, implicit acelorasi sanctiuni.
  96. In cazul contractelor de leasing financiar, locatarul, persoana fizica sau persoana juridica, dupa caz, are obligatia depunerii declaratiei fiscale la organele fiscale locale in a caror raza este inregistrat mijlocul de transport, in termen de 30 de zile de la data incheierii contractului de leasing, insotita de o copie a acestuia.
  97. (1) In cazul contractelor de leasing financiar care se reziliaza, impozitul pe mijloacele de transport este datorat de locator incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator incheierii procesului-verbal de predare a bunului sau a altor documente similare care atesta intrarea bunului in posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing.
  (2) In cazul contractelor de leasing financiar care se finalizeaza cu transferul dreptului de proprietate asupra mijlocului de transport, locatarul are obligatia declararii acestuia la organul fiscal local competent, in termen de 30 de zile si datoreaza impozit pe mijlocul de transport incepand cu data de 1 ianuarie a anului fiscal urmator celui in care a avut loc predarea-primirea mijlocului de transport.
  98. Pentru stabilirea impozitului pe mijloacele de transport, navele fluviale de pasageri sunt asimilate vapoarelor prevazute la pct. 7 din tabelul de la art. 470 alin. (8) din Codul fiscal.
  99. Prin sintagma "folosite pentru transportul persoanelor fizice", prevazuta la art. 469 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal, se intelege folosirea atat pentru activitati ce privesc necesitatile familiale, cat si pentru activitati de agrement.
  100. Impozitul pe mijloacele de transport se face venit la bugetul local al unitatii/subdiviziune administrativ-teritoriale unde contribuabilul are domiciliul, sediul/punctul de lucru.
  101. (1) La nivelul fiecarui organ fiscal al comunei, al orasului, al municipiului, dupa caz, se instituie si se conduce Registrul de evidenta a mijloacelor de transport supuse inmatricularii/inregistrarii, denumit in continuare registru. Registrul, formular tipizat, se tine in format letric sau in format electronic, potrivit capacitatii administrative de care dispune organul fiscal local. La nivelul municipiului Bucuresti, registrul se instituie si se conduce la nivelul organului fiscal local al sectorului.
  (2) Orice proprietar, persoana fizica sau persoana juridica, de mijloc de transport care face obiectul inmatricularii/inregistrarii in Romania si care instraineaza/dobandeste mijlocul de transport, prin oricare dintre modalitatile prevazute de lege, are obligatia inregistrarii actului de instrainare-dobandire in registrul prevazut la alin. (1). Documentele translative de proprietate incheiate anterior datei de 1 ianuarie 2016 pot fi utilizate si dupa aceasta data in relatia cu autoritatile publice.
  (3) Actul de instrainare-dobandire a mijlocului de transport se semneaza olograf, atat de persoana care instraineaza, cat si de cea care dobandeste proprietatea si o copie certificata "Conform cu originalul" a acestuia, care se multiplica in 5 exemplare, se inregistreaza la organul fiscal de la domiciliul fiscal al persoanei care instraineaza, primind numar de inregistrare din registrul prevazut la alin. (1). Structura minimala a informatiilor cuprinse in actul de instrainare-dobandire se stabileste prin formular tipizat. Cele 5 exemplare sunt utilizate, dupa cum urmeaza:
  a) un exemplar ramane la persoana care instraineaza;
  b) un exemplar ramane la persoana care dobandeste proprietatea;
  c) un exemplar ramane in arhiva organului fiscal local la care este luat in evidenta fiscala persoana care instraineaza;
  d) un exemplar se depune la organul competent privind inmatricularea/inregistrarea/radierea mijloacelor de transport;
  e) un exemplar se depune la organul fiscal local unde isi are domiciliul fiscal persoana care dobandeste proprietatea.
  (4) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), in cazul unui mijloc de transport instrainat catre un cetatean strain, care nu are rezidenta in Romania, actul de instrainare-dobandire se intocmeste in 4 exemplare utilizate conform alin. (3) lit. a)-d).
  (5) In cazul in care un mijloc de transport a fost preluat de catre un operator economic in conditiile Legii nr. 212/2015 privind modalitatea de gestionare a vehiculelor si a vehiculelor scoase din uz, in registrul prevazut la alin. (1) se inregistreaza certificatul de distrugere emis de operatorul economic respectiv, iar proprietarul care preda mijlocul de transport are obligatia sa furnizeze organului fiscal local o copie certificata "Conform cu originalul", precum si cu mentiunea "Documentele anexate sunt corecte si complete, conforme cu realitatea" si semnata de catre contribuabil.
  (6) In cazul unei hotarari judecatoresti care consfinteste faptul ca o persoana a pierdut dreptul de proprietate, aceasta are obligatia inregistrarii documentului respectiv in registrul prevazut la alin. (1) si sa depuna la organul fiscal o copie certificata "Conform cu originalul" si semnata de catre contribuabil.
  (7) Pe baza actului de instrainare-dobandire organul fiscal local unde se afla inregistrat mijlocul de transport instrainat scoate din evidentele fiscale mijlocul de transport respectiv.
  (8) Organul competent privind inmatricularea/inregistrarea/ radierea mijloacelor de transport transmite anual, la cererea organelor fiscale locale, in format electronic, o situatie centralizatoare a radierilor/inmatricularilor/inregistrarilor mijloacelor de transport din unitatea/subdiviziunea administrativ-teritoriala.
  (9) Pentru realizarea schimbului de informatii dintre organele fiscale locale si organele competente privind inmatricularea/radierea mijloacelor de transport se pot incheia protocoale pentru a optimiza si eficientiza schimbul de informatii.
  (10) Registrul, formularul tipizat privind instrainarea-dobandirea mijloacelor de transport si protocolul-cadru pentru realizarea schimbului de informatii dintre organele fiscale locale si organele competente privind inmatricularea/inregistrarea/ radierea mijloacelor de transport se aproba prin ordin comun al ministrului dezvoltarii regionale si administratiei publice, al ministrului finantelor publice si al ministrului afacerilor interne.
  SECTIUNEA a 2-a
  Scutiri
  102. In aplicarea art. 469 alin. (1) si (2) din Codul fiscal, scutirea sau reducerea de la plata impozitului pe mijloacele de transport se acorda pe baza documentelor doveditoare, valabile la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, care atesta situatia respectiva, cu exceptia contribuabililor care sunt deja cuprinsi in baza de date a unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
  103. In aplicarea prevederilor art. 469 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, impozitul pe mijlocul de transport nu se datoreaza incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator depunerii documentelor doveditoare, proportional cu numarul de luni mentionate in certificat.
  104. Scutirea de la plata impozitului pe mijloacele de transport se aplica incepand cu data de 1 ianuarie a anului fiscal urmator celui in care contribuabilii prezinta organelor fiscale ale administratiei publice locale documentele prin care atesta situatiile prevazute de lege.
  105. Intra sub incidenta prevederilor art. 469 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal navele fluviale de pasageri, barcile si luntrele folosite pentru transportul persoanelor fizice, aflate in proprietatea atat a persoanelor fizice, cat si a persoanelor juridice cu domiciliul in unitatile administrativ-teritoriale din Delta Dunarii, Insula Mare a Brailei si Insula Balta Ialomitei.
  106. (1) Unitatile administrativ-teritoriale prevazute la pct. 105 se stabilesc prin ordine ale prefectilor judetelor respective, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentelor norme metodologice.
  (2) Ordinele prefectilor se aduc la cunostinta publica, se comunica autoritatilor administratiei publice locale interesate, in conditiile Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si vor fi publicate in monitorul oficial al judetului respectiv, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 75/2003 privind organizarea si functionarea serviciilor publice de editare a monitoarelor oficiale ale unitatilor administrativ-teritoriale, aprobata cu modificari prin Legea nr. 534/2003, denumita in continuare Ordonanta Guvernului nr. 75/2003.
  107. Intra sub incidenta prevederilor art. 469 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal operatorii de transport public local de calatori a caror activitate este reglementata prin Legea serviciilor de transport public local nr. 92/2007, cu modificarile si completarile ulterioare.
  108. Pentru aplicarea prevederilor art. 469 alin. (1) lit. o) din Codul fiscal, operatorii economici, comercianti auto sau societati de leasing care au mijloace de transport inregistrate ca stoc de marfa prezinta, dupa caz, urmatoarele:
  a) proces-verbal de reintrare in posesie a vehiculului inscris ca marfa pe stoc - in copie;
  b) declaratie de inventar;
  c) extras din situatiile financiare care dovedesc inscrierea pe stoc;
  d) dovada radierii din circulatia pe drumurile publice;
  e) o cerere de scoatere din evidentele fiscale;
  f) copie a actului de instrainare-dobandire catre un operator economic care are ca obiect de activitate reciclarea/vanzarea pieselor rezultate din dezmembrarea mijlocului de transport si/sau a oricarui alt act doveditor al recunoasterii daunei totale de catre asigurator sau al transferului de proprietate, spre exemplu factura de valorificare a vehiculului avariat catre un operator specializat in dezmembrarea si reciclarea vehiculelor, in cazul mijlocului de transport declarat dauna totala.
  109. Pentru aplicarea prevederilor art. 469 alin. (2) din Codul fiscal, consiliile locale pot adopta hotarari privind scutirea sau reducerea impozitului pe mijloacele de transport agricole utilizate efectiv in domeniul agricol pe baza de criterii si proceduri proprii. La nivelul municipiului Bucuresti, aceasta atributie este indeplinita de consiliile locale ale sectoarelor pe baza unei proceduri cadru aprobata de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti.
  110. Scutirea sau reducerea impozitului pe mijloacele de transport stabilita conform art. 469 alin. (2) din Codul fiscal se aplica incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care mijlocul de transport se incadreaza in situatiile respective, cu exceptia celor prevazute la art. 495 lit. d) din Codul fiscal care se acorda incepand cu data de 1 ianuarie 2016.
  SECTIUNEA a 3-a
  Calculul impozitului
  111. Impozitul pe mijloacele de transport cu tractiune mecanica este anual si se stabileste in suma fixa pentru fiecare tip de mijloc de transport prevazut la art. 470 din Codul fiscal, pentru fiecare 200 cmc sau fractiune din aceasta.
  112. Fiecare vehicul care are date de identificare proprii, din punct de vedere fiscal, constituie un obiect impozabil.
  113. Prin sintagma document similar, prevazuta la art. 470 alin. (9) din Codul fiscal, se intelege adeverinta eliberata de o persoana fizica sau de o persoana juridica specializata, care este autorizata sa efectueze servicii auto, potrivit legii, prin care se atesta capacitatea cilindrica sau masa totala maxima autorizata.
  114. (1) Exemplu de calcul privind impozitul pe mijloacele de transport aferent anului 2016, in cazul unui autoturism avand capacitatea cilindrica de 1.500 cmc:
  A. Datele despre mijlocul de transport: autoturism care are capacitatea cilindrica de 1.500 cmc.
  B. Explicatii privind modul de calcul al impozitului pe mijloacele de transport, astfel cum rezulta textul art. 470 alin. (2) din Codul fiscal:
  1. se determina numarul de fractiuni a 200 cmc: capacitatea cilindrica a autoturismului se imparte la 200 cmc, respectiv: 1.500 cmc: 200 cmc = 7,5; pentru calcul se considera fractiunea de 0,5 din 200 cmc la nivel de unitate, rezulta 8 fractiuni;
  2. se determina impozitul pe mijloacele de transport:
  2.1. in tabelul prevazut la art. 470 alin. (2) din Codul fiscal, se identifica suma corespunzatoare unui autoturism cu capacitatea cilindrica de pana la 1.600 cmc inclusiv, respectiv 8 lei/200 cmc;
  2.2. numarul de fractiuni prevazut la pct. 1 se inmulteste cu suma prevazuta la subpct. 2.1, respectiv: 8 x 8 lei/200 cmc = 64 lei;
  2.3. avand in vedere prevederile art. 489 alin. (2) din Codul fiscal si considerand ca in anul fiscal 2015 pentru anul fiscal 2016 autoritatea deliberativa a hotarat majorarea impozitului pe mijloacele de transport cu 15%, suma determinata la subpct. 2.2 se majoreaza cu acest procent sau, pentru usurarea calculului, aceasta suma se inmulteste cu 1,15, respectiv: 64 lei x 1,15 = 73,60 lei; potrivit prevederilor pct. 11 lit. n) din prezentele norme metodologice, fractiunea de 0,60 lei fiind peste 0,50 lei se intregeste la 1 leu, impozitul pe mijloacele de transport se rotunjeste la 74 lei.
  (2) Exemplu de calcul privind impozitul pe mijloacele de transport aferent anului 2016, in cazul unui autoturism avand capacitatea cilindrica de 2.500 cmc:
  A. Datele despre mijlocul de transport: autoturism care are o capacitate cilindrica de 2.500 cmc.
  B. Explicatii privind modul de calcul al impozitului pe mijloacele de transport, astfel cum rezulta din art. 470 alin. (2) din Codul fiscal:
  1. se determina numarul de fractiuni a 200 cmc: capacitatea cilindrica a autoturismului se imparte la 200 cmc, respectiv: 2.500 cmc: 200 cmc = 12,50; pentru calcul se considera fractiunea de 0,50 la nivel de unitate, rezulta 13 fractiuni;
  2. se determina impozitul asupra mijloacelor de transport:
  2.1. in tabelul prevazut la art. 470 alin. (2) din Codul fiscal, se identifica suma corespunzatoare unui autoturism cu capacitatea cilindrica intre 2.001 cmc si 2.600 cmc inclusiv, respectiv: 72 lei/200 cmc;
  2.2. numarul de unitati prevazut la pct. 1 se inmulteste cu suma prevazuta la subpct. 2.1, respectiv: 13 x 72 lei/200 cmc = 936 lei;
  2.3. avand in vedere prevederile art. 489 alin. (2) din Codul fiscal si considerand ca in anul fiscal 2015 pentru anul fiscal 2016 autoritatea deliberativa a hotarat majorarea impozitului asupra mijloacelor de transport cu 15%, suma determinata la subpct. 2.2 se majoreaza cu acest procent sau, pentru usurarea calculului, aceasta suma se inmulteste cu 1,15, respectiv: 936 lei x 1,15 = 1.076,4 lei;
  2.4. avand in vedere prevederile pct. 11 lit. n) din prezentele norme metodologice, suma de la pct. 2.3 se rotunjeste la 1.076 lei.
  115. Stabilirea, constatarea, controlul, urmarirea si incasarea impozitului pe mijloacele de transport se efectueaza de catre organele fiscale locale in a caror raza de competenta se afla domiciliul, sediul sau punctul de lucru al contribuabilului.
  116. (1) Pentru categoriile de autovehicule de transport marfa prevazute la art. 470 alin. (5) din Codul fiscal, impozitul anual se stabileste in suma fixa in lei/an, in mod diferentiat, in functie de numarul de axe, de masa totala maxima autorizata si de sistemul de suspensie cu care sunt dotate.
  (2) Prin masa totala maxima autorizata se intelege masa totala a vehiculului incarcat, declarata admisibila cu prilejul autorizarii de catre autoritatea competenta.
  (3) Numarul axelor si masa totala maxima autorizata, avute in vedere la calcularea impozitului, sunt cele inscrise in cartea de identitate a autovehiculului in randul 7 si, respectiv, randul 11.
  (4) Daca sistemul de suspensie nu este inscris in caseta libera din cartea de identitate a autovehiculului ca informatie suplimentara, detinatorii vor prezenta o adeverinta eliberata in acest sens de catre Regia Autonoma "Registrul Auto Roman".
  (5) In cazul autovehiculelor de pana la 12 tone inclusiv, destinate prin constructie atat transportului de persoane, cat si de bunuri, pentru stabilirea impozitului pe mijloacele de transport, acestea sunt asimilate vehiculelor prevazute la pct. 7 din tabelul de la art. 470 alin. (2) din Codul fiscal, iar in cazul celor de peste 12 tone, acestea sunt asimilate autovehiculelor prevazute la art. 470 alin. (5) din Codul fiscal. Intra sub incidenta acestui alineat automobilele mixte si automobilele specializate/autospecializate, astfel cum sunt definite de prevederile legale in vigoare.
  117. In cazul in care contribuabilii nu depun documentele care sa ateste sistemul suspensiei, impozitul pe mijloacele de transport se determina corespunzator autovehiculelor din categoria "vehicule cu alt sistem de suspensie".
  118. Pentru remorci, semiremorci si rulote impozitul anual este stabilit in suma fixa in lei/an, in mod diferentiat, in functie de masa totala maxima autorizata a acestora.
  119. In cazul combinatiilor de autovehicule, un autovehicul articulat sau tren rutier, de transport marfa cu masa totala maxima autorizata egala sau mai mare de 12 tone, omologate ca atare prin cartea de identitate a vehiculului, impozitul datorat este cel prevazut la art. 470 alin. (6) din Codul fiscal.
  120. Impozitul pe mijloacele de transport se stabileste pentru fiecare mijloc de transport cu tractiune mecanica, precum si pentru fiecare remorca, semiremorca si rulota care are cartea de identitate a vehiculelor, chiar daca acestea circula in combinatie, intrucat Registrul Auto Roman omologheaza vehiculele rutiere conform Directivei 2007/46/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 5 noiembrie 2007 de stabilirea a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor si remorcilor acestora, precum si a sistemelor, componentelor si unitatilor tehnice separate destinate vehiculelor respective.
  121. Sub incidenta prevederilor de la pct. 4 din tabelul prevazut la art. 470 alin. (8) din Codul fiscal, respectiv nave de sport si agrement, se include orice ambarcatiune, indiferent de tip si de modul de propulsie, al carei corp are lungimea de 2,5 m pana la 24 m, masurata conform standardelor armonizate aplicabile si care este destinata utilizarii in scopuri sportive si recreative definite de art. 2 alin. (1) lit. a) din Hotararea Guvernului nr. 2.195/2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata si/sau punere in functiune a ambarcatiunilor de agrement.
  122. (1) Daca mijlocul de transport inregistrat nu are caracteristicile unui autovehicul, nu intra sub incidenta prevederilor art. 470 alin. (2), (4), (5) sau (6) din Codul fiscal, in vederea stabilirii impozitului pe mijloacele de transport, fiind considerat utilaj.
  (2) Daca mijlocul de transport inregistrat este prevazut cu roti si axe fara a avea autopropulsie se impoziteaza conform art. 470 alin. (7) din Codul fiscal, pentru categoria remorci, semiremorci sau rulote.
  (3) Daca mijlocul de transport inregistrat este prevazut cu roti, axe si autopropulsie, impozitul se stabileste conform art. 470 alin. (2), (5) sau (6) din Codul fiscal, dupa caz.
  (4) Daca un mijloc de transport prevazut la alin. (1) si (3) nu are carte de identitate atunci se datoreaza taxa prevazuta la art. 486 alin. (2) si (3) din Codul fiscal.
  SECTIUNEA a 4-a
  Declararea si datorarea impozitului pe mijloacele de transport
  123. La instrainarea unui mijloc de transport in cursul anului, proprietarul acestuia, potrivit art. 10 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cartii de identitate si certificarea autenticitatii vehiculelor rutiere, in vederea comercializarii, inmatricularii sau inregistrarii acestora in Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 230/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, transmite dobanditorului cartea de identitate a vehiculului, urmand ca apoi cumparatorul sa declare mijlocul de transport la organul fiscal local pe raza caruia are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, in termen de 30 de zile de la data actului de dobandire, si sa inmatriculeze/inregistreze pe numele sau mijlocul de transport la autoritatile competente. Actul de dobandire se inregistreaza in Registrul unic al vanzarii mijloacelor de transport inregistrate in unitatea/subdiviziunea administrativ-teritoriala, prevazut la pct. 101.
  124. Impozitul pe mijloacele de transport se datoreaza pentru intregul an fiscal de persoana care detine dreptul de proprietate asupra unui mijloc de transport inmatriculat sau inregistrat in Romania la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior si inceteaza de a se mai datora incepand cu 1 ianuarie a anului fiscal urmator in urmatoarele situatii:
  a) instrainarea mijlocului de transport;
  b) radierea mijlocului de transport din circulatie; ori
  c) radierea contribuabililor persoane juridice din evidentele fiscale, inclusiv din Registrul prevazut la pct. 101, ca urmare a pronuntarii unei sentinte de inchidere a procedurii falimentului;
  d) schimbarea domiciliului fiscal al contribuabilului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala, caz in care acesta are obligatia sa depuna declaratie fiscala in acest sens, atat la organul fiscal unde a avut domiciliul fiscal, cat si la organul fiscal unde isi stabileste noul domiciliu fiscal, in termen de 30 de zile de la aparitia acestei situatii.
  125. Instrainarea priveste pierderea proprietatii prin transferul dreptului de proprietate asupra mijlocului de transport prin oricare dintre modalitatile prevazute de lege.
  126. (1) Radierea din evidenta a vehiculelor se face de catre autoritatea care a efectuat inmatricularea sau inregistrarea doar in cazul scoaterii definitive din circulatie a acestora, la cererea proprietarului, in urmatoarele cazuri:
  a) proprietarul doreste retragerea definitiva din circulatie a vehiculului si face dovada depozitarii acestuia intr-un spatiu adecvat, detinut in conditiile legii, spatiu care nu afecteaza domeniul public sau care afecteaza domeniul public, dar pentru care exista o conventie sau o autorizatie, in acest scop, de la autoritatile competente;
  b) proprietarul face dovada dezmembrarii, casarii sau predarii vehiculului la unitati specializate in vederea dezmembrarii;
  c) la scoaterea definitiva din Romania a vehiculului respectiv;
  d) in cazul furtului vehiculului.
  (2) Pentru mijlocul de transport pentru care contribuabilul nu mai poate face dovada existentei fizice, scaderea de la plata impozitului pe mijloacele de transport se face prin prezentarea unui certificat de distrugere emis in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea operatorilor economici care desfasoara activitati de reparatii, de reglare, de modificari constructive, de reconstructie a vehiculelor rutiere, precum si de dezmembrare a vehiculelor scoase din uz, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 222/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 19 din Legea nr. 212/2015 privind modalitatea de gestionare a vehiculelor si a vehiculelor scoase din uz.
  (3) In lipsa documentului prevazut la alin. (2), contribuabilul care nu mai poate face dovada existentei fizice a mijlocului de transport cu care figureaza inregistrat in evidentele organelor fiscale locale prezinta o declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte elementele de identificare a contribuabilului si a mijlocului de transport respectiv, documentul prin care a dobandit acel mijloc de transport, imprejurarile care au condus la pierderea acestuia si opereaza, in ceea ce priveste scaderea de la plata obligatiilor fiscale datorate, incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care depune aceasta declaratie la organul fiscal la care figureaza inregistrat, numai daca are achitate integral orice obligatii fiscale datorate de natura impozitului asupra mijloacelor de transport stabilite pana la data de 31 decembrie a anului fiscal in care depune declaratia.
  (4) Scoaterea din evidenta a vehiculelor inregistrate, la trecerea acestora in proprietatea altei persoane, se face de catre autoritatea care a efectuat inregistrarea, la cererea proprietarului, in conditiile legii.
  (5) Vehiculele declarate, potrivit legii, prin dispozitie a autoritatii administratiei publice locale, fara stapan sau abandonate se radiaza din oficiu in termen de 30 de zile de la primirea dispozitiei respective.
  127. In baza situatiei centralizatoare prevazute la pct. 101 alin. (8), organele fiscale locale constata care din mijloacele de transport declarate sunt inmatriculate, devenind astfel bunuri impozabile, si care nu sunt inmatriculate, caz pentru care nu se datoreaza impozit.
  128. Orice persoana fizica sau persoana juridica ce a dobandit/instrainat dreptul de proprietate asupra unui mijloc de transport are obligatia sa depuna declaratia fiscala la organul fiscal al autoritatilor administratiei publice locale in a carui raza de competenta isi are domiciliul fiscal, indiferent de durata detinerii mijlocului de transport respectiv, chiar si in cazul in care, in aceeasi zi, imediat dupa dobandire, are loc instrainarea acestui obiect impozabil.
  129. In cazul mijloacelor de transport cu tractiune mecanica, sunt aplicabile prevederile Ordonantei Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cartii de identitate si certificarea autenticitatii vehiculelor rutiere in vederea comercializarii, inmatricularii sau inregistrarii acestora in Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 230/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale Ordinului ministrului administratiei si internelor nr. 1.501/2006 privind procedura inmatricularii, inregistrarii, radierii si eliberarea autorizatiei de circulatie provizorie sau pentru probe a vehiculelor, cu completarile ulterioare.
  130. (1) Pentru definirea categoriilor de folosinta ale vehiculelor rutiere se au in vedere prevederile Ordinului ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr. 211/2003 pentru aprobarea Reglementarilor privind omologarea de tip si eliberarea cartii de identitate a vehiculelor rutiere, precum si omologarea de tip a produselor utilizate la acestea - RNTR 2, cu modificarile ulterioare.
  (2) Pentru inregistrarea mijloacelor de transport in evidentele organelor fiscale ale autoritatilor administratiei publice se utilizeaza declaratiile stabilite conform modelului aprobat prin ordin al ministrului dezvoltarii regionale si administratiei publice, cu avizul ministrului finantelor publice, in conformitate cu prevederile art. 342 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa cum contribuabilul este persoana fizica sau persoana juridica.
  (3) La declaratia fiscala prevazuta la alin. (2) se anexeaza o copie de pe cartea de identitate, precum si copia certificata "pentru conformitate cu originalul" de pe contractul de vanzare-cumparare, sub semnatura privata, contractul de schimb, factura, actul notarial de donatie, certificatul de mostenitor etc., hotararea judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila/definitiva si executorie, dupa caz, sau orice alt document similar. Intreaga raspundere pentru veridicitatea celor declarate, precum si pentru autenticitatea actelor depuse apartine contribuabilului.
  131. Impozitul pe mijloacele de transport nu se da la scadere pentru anul fiscal urmator daca la 31 decembrie a anului fiscal in curs acestea se afla in reparatii curente, reparatii capitale sau nu sunt utilizate din oricare alt motiv, inclusiv din lipsa unor piese de schimb din reteaua comerciala sau de la unitatile de reparatii de profil.
  132. Detinerea unor piese sau a unor caroserii de autovehicule nu inseamna ca acel contribuabil are un autovehicul taxabil.
  133. In caz de transformare a autoturismului prin schimbarea caroseriei, nu se stabileste un nou impozit, deoarece capacitatea cilindrica a motorului nu se modifica.
  134. (1) In aplicarea prevederilor art. 471 alin. (5) din Codul fiscal, organul fiscal local in ale carui evidente era inregistrat mijlocul de transport transmite dosarul, cu confirmare de primire, in vederea impunerii, in termen de 15 zile, organului fiscal local de la noul domiciliu, sediu sau punct de lucru.
  (2) Organul fiscal local de la noul domiciliu, sediu sau punct de lucru, dupa caz, verifica exactitatea datelor privind impunerea la noua adresa.
  135. (1) Impozitul pe mijloacele de transport se datoreaza de catre locatar incepand cu data 1 ianuarie a anului urmator incheierii contractului de leasing financiar, pana la sfarsitul anului in care inceteaza contractul de leasing financiar.
  (2) La incheierea contractului de leasing financiar locatarul are obligatia depunerii declaratiei fiscale la organul fiscal local competent pentru a inregistra mijlocul de transport pe rolul sau fiscal in baza procesului-verbal de predare-primire a vehiculului, in original si copie, insotit de o copie a contractului de leasing care atesta identitatea locatarului, persoana fizica sau juridica.
  (3) La incetarea contractului de leasing financiar la termenul scadent in contract, locatorul are obligatia depunerii la organul fiscal competent a documentelor aferente transferului proprietatii catre locatar, respectiv dovada platii facturii valorii reziduale si o dovada a achitarii tuturor eventualelor debite restante ale locatarului, pentru scoaterea de pe rolul fiscal al locatorului a vehiculului respectiv. Anualitatea impozitarii ia in considerare data facturii reziduale si a documentelor care dovedesc transferul proprietatii.
  (4) In cazul in care contractele de leasing financiar ce au ca obiect mijloace de transport inceteaza, ca urmare a rezilierii din vina locatarului, acesta solicita radierea autovehiculelor din rolul fiscal deschis pe numele sau si transmite locatorului o copie a certificatului fiscal. In termen de 30 de zile, locatorul depune declaratia fiscala la autoritatea fiscala prevazuta de lege.
  136. In cazul contribuabililor proprietari de mijloace de transport supuse impozitului, plecati din localitatea unde au declarat ca au domiciliul, sediul sau punctul de lucru, dupa caz, fara sa incunostinteze despre modificarile intervenite, impozitele aferente se debiteaza in evidentele fiscale, urmand ca ulterior sa se faca cercetari pentru a fi urmariti la plata, potrivit reglementarilor legale.
  SECTIUNEA a 5-a
  Plata impozitului pe mijloacele de transport
  137. In sensul aplicarii art. 472 alin. (2) din Codul fiscal, prin plata cu anticipatie se intelege stingerea obligatiei de plata a impozitului pe mijloacele de transport datorat aceluiasi buget local in anul fiscal respectiv, pana la data de 31 martie, inclusiv.
  CAP. V

  Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si a autorizatiilor
  SECTIUNEA 1
  Reguli generale
  138. Se datoreaza taxa conform art. 473 din Codul fiscal pentru:
  a) eliberarea certificatului de urbanism;
  b) prelungirea certificatului de urbanism;
  c) avizarea certificatului de urbanism;
  d) eliberarea autorizatiei de construire;
  e) prelungirea autorizatiei de construire;
  f) eliberarea autorizatiei de desfiintare, totala sau partiala a unei constructii;
  g) eliberarea autorizatiei de foraje sau excavari;
  h) eliberarea autorizatiei necesare pentru lucrarile de organizare de santier in vederea realizarii unei constructii;
  i) eliberarea autorizatiei de amenajare de tabere, de corturi, casute sau rulote ori campinguri;
  j) autorizarea amplasarii de chioscuri, containere, tonete, cabine, spatii de expunere, corturi si panouri, firme si reclame situate pe caile si in spatiile publice;
  k) eliberarea unei autorizatii privind lucrarile de racorduri si bransamente la retele publice de apa, canalizare, gaze, termice, energie electrica, telefonie si televiziune prin cablu;
  l) eliberarea certificatului de nomenclatura stradala si adresa.
  SECTIUNEA a 2-a
  Taxa pentru eliberarea certificatelor de urbanism, a autorizatiilor de construire si a altor avize si autorizatii
  139. (1) In sensul aplicarii art. 474 alin (1)-(4) din Codul fiscal, taxele pentru eliberarea certificatelor de urbanism se fac venit la bugetul local al comunei, al orasului sau al municipiului, dupa caz, unde este amplasat terenul, indiferent daca certificatul de urbanism se elibereaza de la nivelul consiliului judetean. La nivelul municipiului Bucuresti, taxele pentru eliberarea certificatelor de urbanism se fac venit la bugetul local al sectoarelor acestuia.
  (2) In cazul in care prin cerere se indica numai adresa, potrivit nomenclaturii stradale, suprafata de teren la care se raporteaza calculul taxei este suprafata intregii parcele, iar in cazul in care printr-un plan topografic sau de situatie solicitantul individualizeaza o anumita suprafata din parcela, taxa se aplica doar la aceasta.
  140. Calculul taxei pentru eliberarea autorizatiei de construire se face de catre structurile de specialitate ale autoritatii administratiei publice locale.
  141. In aplicarea art. 474 alin (5)-(16) din Codul fiscal se stabilesc urmatoarele reguli:
  a) Pentru eliberarea autorizatiei de construire, in cazul unei cladiri rezidentiale, atat persoanele fizice, cat si persoanele juridice solicitante datoreaza o taxa, reprezentand 0,5% din valoarea de proiect declarata in cererea pentru eliberarea autorizatiei, in conformitate cu proiectul prezentat, in conditiile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, valoare care include instalatiile aferente si nu include T.V.A.
  b) In cazul lucrarilor de construire a cladirilor rezidentiale, proprietate a persoanelor fizice, daca valoarea de proiect declarata in cererea pentru eliberarea autorizatiei de construire este mai mica decat valoarea impozabila determinata in conditiile art. 457 alin. (2) din Codul fiscal, taxa se calculeaza prin aplicarea cotei de 0,5% asupra valorii impozabile, daca valoarea declarata a lucrarilor de constructie este mai mica decat valoarea impozabila stabilita in conditiile art. 457 din Codul fiscal, pentru determinarea taxei se are in vedere aceasta din urma valoare.
  c) In situatia in care se apreciaza ca valoarea declarata a lucrarilor este subevaluata in raport cu alte lucrari similare, compartimentul de specialitate al organului fiscal local din raza de competenta unde se realizeaza lucrarile de construire, la sesizarea structurii de specialitate, are obligatia sa efectueze cel putin inspectia fiscala partiala, in conditiile Codului de procedura fiscala, pentru verificarea concordantei dintre valoarea reala a lucrarilor declarate pentru regularizarea taxei si inregistrarile efectuate in evidenta contabila. Notiunea situatia finala corespunde procesului-verbal de receptie.
  d) In cazul in care beneficiarul autorizatiei de construire nu efectueaza inceperea lucrarilor pentru care autorizatia de construire s-a emis in termenul stabilit si nu solicita prelungirea acesteia, organul fiscal local are obligatia de a restitui suma reprezentand taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire.
  In acest scop, beneficiarul are obligatia de a depune o cerere de restituire a taxei pentru eliberarea autorizatiei de construire, in termen de 30 de zile de la data expirarii autorizatiei de construire, la autoritatea publica locala competenta.
  Compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale are obligatia de a constata neinceperea lucrarilor in baza unui proces-verbal de constatare.
  e) Atat in cazul persoanelor fizice, cat si al persoanelor juridice, taxa pentru eliberarea autorizatiei de desfiintare partiala sau totala a unei constructii se calculeaza prin aplicarea unei cote de 0,1% asupra valorii impozabile a cladirii rezidentiale sau nerezidentiale, dupa caz.
  f) In cazul oricaror constructii si amenajari care nu sunt de natura cladirilor, ca de exemplu: gard, constructie fara acoperis, taxa pentru eliberarea autorizatiei de desfiintare partiala sau totala se calculeaza prin aplicarea unei cote de 0,1% asupra valorii reale a constructiilor sau amenajarii supuse desfiintarii, declarata de beneficiarul autorizatiei.
  142. Prin grija structurilor de specialitate ale autoritatii administratiei publice locale, in termen de cel mult 15 zile de la data terminarii lucrarilor de desfiintare, se intocmeste procesul-verbal, formular tipizat, in care se mentioneaza, pe langa elementele de identificare a contribuabilului si a autorizatiei de desfiintare, data de la care intervin modificari asupra impozitului pe cladiri si/sau asupra impozitului pe terenul aferent constructiilor/amenajarilor supuse desfiintarii, precum si elementele care determina modificarile respective, cum ar fi: suprafata construita la sol a cladirilor, suprafata construita desfasurata a cladirilor, suprafata terenului, valoarea impozabila a cladirilor si altele care se apreciaza ca fiind necesare pentru fundamentarea modificarilor.
  143. Prin termenul desfiintare se intelege demolarea ori dezmembrarea partiala sau totala a constructiei si a instalatiilor aferente, precum si a oricaror altor amenajari.
  144. (1) In aplicarea art. 474 alin. (10) si (11) din Codul fiscal, autorizatia de foraje si excavari se elibereaza de catre primarii in a caror raza de competenta teritoriala se realizeaza oricare dintre operatiunile: studii geotehnice, ridicari topografice, exploatari de cariera, balastiere, sonde de gaze si petrol, precum si oricare alte exploatari, la cererea scrisa a beneficiarului acesteia.
  (2) Autorizatia de foraje si excavari nu este de natura autorizatiei de construire si nici nu o inlocuieste pe aceasta.
  (3) Cererea pentru eliberarea autorizatiei de foraje si excavari are elementele constitutive ale declaratiei fiscale si se depune la structura de specialitate in a carei raza de competenta teritoriala se realizeaza oricare dintre operatiunile prevazute la art. 474 alin (10) din Codul fiscal, cu cel putin 30 de zile inainte de data inceperii operatiunilor.
  145. (1) In aplicarea art. 474 alin. (15) din Codul fiscal, taxa pentru eliberarea autorizatiilor privind lucrarile de racorduri si bransamente la retelele publice de apa, canalizare, gaze, termice, energie electrica, telefonie si televiziune prin cablu se datoreaza de catre furnizorii serviciilor respective pentru fiecare instalatie/beneficiar, inainte de efectuarea lucrarilor.
  (2) In aplicarea art. 474 alin. (16) din Codul fiscal, taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatura stradala si adresa se datoreaza pentru fiecare certificat eliberat de catre primari in conditiile Ordonantei Guvernului nr. 33/2002 privind reglementarea eliberarii certificatelor si adeverintelor de catre autoritatile publice centrale si locale, aprobata cu modificari prin Legea nr. 223/2002, prin care se confirma realitatea existentei domiciliului/resedintei persoanei fizice sau a sediului persoanei juridice la adresa respectiva, potrivit nomenclaturii stradale aprobate la nivelul localitatii.
  (3) Nivelurile taxelor prevazute in suma fixa la art. 474 alin (1) si (2) din Codul fiscal se stabilesc de catre consiliile locale sau consiliile judetene, dupa caz, intre limitele si in conditiile prevazute in Codul fiscal. In cazul municipiului Bucuresti aceasta atributie se indeplineste de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti.
  SECTIUNEA a 3-a
  Taxa pentru eliberarea autorizatiilor pentru desfasurarea unor activitati
  146. Pentru aplicarea art. 475 alin. (1) din Codul fiscal, taxa pentru eliberarea autorizatiilor sanitare de functionare are in vedere urmatoarele reguli:
  a) taxa se refera la autorizatiile sanitare de functionare eliberate de directiile de sanatate publica teritoriale in temeiul Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, republicata, cu modificarile ulterioare;
  b) nivelul taxei se stabileste prin hotarare a consiliului local al municipiilor, oraselor si comunelor. In cazul municipiului Bucuresti se stabileste de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti;
  c) taxa este anuala;
  d) taxa se achita integral, anticipat eliberarii sale, indiferent de perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal respectiv;
  e) taxa constituie venit la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale unde se afla situat obiectivul sau unde se desfasoara activitatea pentru care se solicita autorizarea. In cazul municipiului Bucuresti, aceste taxe se fac venit la bugetul local al sectorului unde se afla situat obiectivul sau unde se desfasoara activitatea pentru care se solicita autorizarea;
  f) taxa nu se restituie daca autorizatia a fost suspendata temporar sau definitiv;
  g) directiile de sanatate publica teritoriale vor solicita beneficiarilor autorizatiei respective dovada efectuarii platii taxei in contul unitatii administrativ-teritoriale unde se afla situate obiectivele si/sau unde se desfasoara activitatile pentru care se solicita autorizarea.
  147. (1) Pentru aplicarea art. 475 alin. (2) din Codul fiscal, taxa pentru eliberarea atestatelor de producator, respectiv pentru eliberarea carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol se achita integral, anticipat eliberarii atestatului de producator, indiferent de perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal respectiv, fara a substitui orice alta autorizatie/aviz/acord/licenta prevazuta ca obligatie legala pentru organizarea si functionarea unor astfel de activitati comerciale.
  (2) Taxa se face venit la bugetele locale ai caror ordonatori principali de credite sunt primarii care au eliberat certificatele de producator respective.
  (3) Taxa se incaseaza de la persoanele fizice, producatori, care intra sub incidenta Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor masuri de reglementare a pietei produselor din sectorul agricol.
  (4) Taxa se face venit la bugetele locale ai caror ordonatori principali de credite sunt primarii care au eliberat certificatele de producator respective.
  (5) Nivelul taxei se stabileste prin hotarari adoptate de consiliile locale. In cazul municipiului Bucuresti, nivelul taxei se stabileste prin hotarare adoptata de Consiliul General al Municipiului Bucuresti.
  SECTIUNEA a 4-a
  Scutiri
  148. (1) Scutirile sau reducerile de taxe prevazute la art. 476 alin. (2) din Codul fiscal pot fi acordate prin hotarari ale consiliilor locale, adoptate in cursul anului pe baza criteriilor si procedurilor stabilite de catre acestea. La nivelul municipiului Bucuresti, scutirile sau reducerile de taxe se adopta prin hotarari ale consiliilor locale ale sectoarelor, pe baza unei proceduri-cadru aprobate prin hotarare a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
  (2) Hotararile adoptate conform alin. (1) care se pot aplica monumentelor istorice, imobilelor din zonele construite protejate, din zonele de protectie ale monumentelor istorice si din siturile arheologice si industriale trebuie sa respecte avizul directiilor judetene de cultura sau, dupa caz, al Directiei de Cultura a Municipiului Bucuresti.
  CAP. VI

  Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate
  SECTIUNEA 1
  Taxa pentru serviciile de reclama si publicitate
  149. In aplicarea prevederilor art. 477 din Codul fiscal, serviciile de decorare si intretinere se includ in valoarea serviciului de reclama si publicitate.
  150. Prestatorul de servicii de reclama si publicitate va evidentia in conturi analitice, in mod distinct, taxa de servicii de reclama si publicitate datorata pe fiecare municipiu, oras, comuna, sector in parte, pe raza caruia se realizeaza serviciul de publicitate.
  SECTIUNEA a 2-a
  Taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate
  151. (1) In sensul prevederilor art. 478 din Codul fiscal, taxa pentru utilizarea unui panou, afisaj sau structura de afisaj pentru reclama si publicitate intr-un loc public, care nu are la baza un contract de publicitate, este stabilita prin hotarare a consiliilor locale, pe metru patrat de afisaj. La nivelul municipiului Bucuresti aceasta taxa se stabileste prin hotarare de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti.
  (2) Taxa este platita de utilizatorul final si se face venit la bugetul local. In cazul municipiului Bucuresti, taxa constituie venit la bugetul local al sectorului pe raza caruia este amplasat panoul, afisajul sau structura de afisaj.
  (3) Taxa datorata se calculeaza prin inmultirea numarului de metri patrati sau a fractiunii de metru patrat a afisajului cu suma pe metru patrat stabilita prin hotararea consiliului local.
  152. (1) Suprafata pentru care se datoreaza taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate, asa cum este prevazuta la art. 478 din Codul fiscal, este determinata de dreptunghiul imaginar in care se inscriu toate elementele ce compun afisul, panoul sau firma, dupa caz.
  (2) Firma instalata la locul in care o persoana deruleaza o activitate economica este asimilata afisului.
  (3) Exemplu de calcul in cazul expunerii unui afis, panou sau sigla:
  Suprafata pentru care se datoreaza taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate se determina prin inmultirea L x l, respectiv 5,73 m x 4,08 m = 23,38 mp.
  153. Taxa se calculeaza pentru un an fiscal in functie de numarul de luni in care se afiseaza in scop de reclama si publicitate. Fractiunile mai mici de o luna se rotunjesc la luna.
  CAP. VII

  Impozitul pe spectacole
  SECTIUNEA 1
  Reguli generale
  154. In sensul prevederilor art. 480 din Codul fiscal, impozitul pe spectacole se plateste lunar, la bugetele locale ale comunelor, ale oraselor sau ale municipiilor, dupa caz, in a caror raza de competenta se desfasoara. La nivelul municipiului Bucuresti impozitul pe spectacole se face venit la bugetul local al sectoarelor in a caror raza de competenta se desfasoara manifestarea artistica, competitia sportiva sau alta activitate distractiva.
  SECTIUNEA a 2-a
  Calculul impozitului
  155. In sensul art. 481 din Codul fiscal, persoanele fizice si persoanele juridice care organizeaza manifestari artistice, competitii sportive sau orice alta activitate distractiva, cu caracter permanent sau ocazional, datoreaza impozitul pe spectacole, calculat in cote procentuale asupra incasarilor din vanzarea abonamentelor si biletelor de intrare.
  156. In aplicarea art. 481 alin. (4) din Codul fiscal, persoanelor care datoreaza impozitul pe spectacole le revine obligatia de a inregistra la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in a caror raza teritoriala isi au domiciliul sau sediul atat abonamentele, cat si biletele de intrare si de a afisa tarifele la casele de vanzare a biletelor, precum si la locul de desfasurare a spectacolelor, interzicanduli-se sa incaseze sume care depasesc tarifele precizate pe biletele de intrare si/sau abonamente.
  157. In cazul in care contribuabilii prevazuti la pct. 156 organizeaza aceste spectacole in raza teritoriala de competenta a altor autoritati ale administratiei publice locale decat cele de la domiciliul sau sediul lor, dupa caz, acestora le revine obligatia de a inregistra abonamentele si biletele de intrare la compartimentele de specialitate ale autoritatilor publice locale in a caror raza teritoriala se desfasoara spectacolele.
  158. Persoanele care datoreaza impozit pe spectacole pot emite bilete si abonamente de intrare la spectacole prin sistem propriu de inseriere si numerotare, folosind programul informatic propriu, care sa contina informatii minime obligatorii conform Hotararii Guvernului nr. 846/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind tiparirea, inregistrarea, evidenta si gestionarea abonamentelor si biletelor de intrare la spectacole.
  SECTIUNEA a 3-a
  Scutiri
  159. In sensul art. 482 din Codul fiscal, contractele incheiate intre organizatorii spectacolelor si beneficiarii sumelor cedate in scopuri umanitare se vor inregistra la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in a caror raza teritoriala se desfasoara aceste manifestari, prealabil organizarii acestora. Pentru aceste sume nu se datoreaza impozit pe spectacol.
  160. Contractele care intra sub incidenta prevederilor art. 482 din Codul fiscal sunt cele ce fac obiectul prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile si completarile ulterioare.
  CAP. VIII

  Taxe speciale
  SECTIUNEA 1
  Taxe speciale
  161. In sensul art. 484 din Codul fiscal, se stabilesc urmatoarele reguli:
  a) consiliile locale, consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, prin proceduri aprobate, vor stabili conditiile si sectoarele de activitate in conformitate cu Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si modul de organizare si functionare a serviciilor publice pentru care se propun taxele respective si modalitatile de consultare si de obtinere a acordului persoanelor fizice si juridice beneficiare ale serviciilor respective. Hotararile acestora vor fi afisate la sediul autoritatilor administratiei publice locale si vor fi publicate, potrivit legii;
  b) in vederea asigurarii resurselor financiare pentru promovarea turistica, consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pot institui o taxa pentru cazarea turistilor in structuri de cazare, in conditiile stabilite prin hotararea consiliului local;
  c) taxele speciale, instituite potrivit prevederilor art. 484 din Codul fiscal, se fac venit la bugetul local, fiind utilizate in scopurile pentru care au fost infiintate. La nivelul municipiului Bucuresti se fac venit la bugetul local al sectoarelor.
  SECTIUNEA a 2-a
  Scutiri
  162. Pentru acordarea scutirilor prevazute la art. 485 din Codul fiscal, se au in vedere urmatoarele:
  a) prin autoritati deliberative se intelege consiliul local, consiliul judetean, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, consiliile locale ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, potrivit Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
  b) prin reprezentant legal se intelege parintele sau persoana desemnata, potrivit legii, sa exercite drepturile si sa indeplineasca obligatiile fata de persoana cu handicap potrivit Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
  163. Scutirile pot fi acordate prin hotarari ale consiliilor locale, adoptate in cursul anului pe baza criteriilor si procedurilor stabilite de catre acestea. La nivelul municipiului Bucuresti, scutirile se adopta prin hotararile consiliilor locale ale sectoarelor, pe baza unei proceduri-cadru aprobate de Consiliul General al Municipiului Bucuresti.
  CAP. IX

  Alte taxe locale
  164. In sensul aplicarii prevederilor art. 486 alin. (3) din Codul fiscal, procedurile vor fi aprobate de consiliile locale interesate pentru anul fiscal urmator; in municipiul Bucuresti aceasta atributie revine Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
  165. Nivelul taxei pentru eliberarea de copii heliografice de pe planurile cadastrale sau de pe alte asemenea planuri detinute de consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucuresti/consiliile judetene, prevazuta la art. 486 alin. (5) din Codul fiscal, se aproba de consiliile locale interesate pentru anul fiscal urmator, in lei/mp sau fractiune de mp. In municipiul Bucuresti nivelul taxei se aproba de Consiliul General al Municipiului Bucuresti.
  166. Taxa prevazuta la pct. 165 se achita integral, anticipat eliberarii copiilor heliografice de pe planurile cadastrale sau de pe alte asemenea planuri, si se face venit la bugetul local administrat de catre consiliul local care detine planurile respective.
  CAP. X

  Alte dispozitii comune
  SECTIUNEA 1
  Majorarea impozitelor si taxelor locale de consiliile locale sau consiliile judetene
  167. (1) Pentru punerea in aplicare a prevederilor art. 489 alin. (4) din Codul fiscal se au in vedere urmatoarele:
  a) in categoria terenurilor agricole intra cele care corespund urmatoarelor categorii de folosinta:
  (i) arabil;
  (ii) pasuni;
  (iii) fanete;
  (iv) vii;
  (v) livezi;
  b) terenul agricol corespunde incadrarii ca nelucrat daca, in fapt, nu este utilizat/exploatat/lucrat/intretinut potrivit categoriei de folosinta cu care figureaza inregistrat in registrul agricol.
  (2) Prin hotarare a consiliului local se stabilesc:
  a) majorarea intre 0% si 500%, inclusiv, pentru terenul agricol nelucrat timp de 2 ani consecutiv, indiferent ca acesta se afla in intravilan sau in extravilan; majorarea poate fi diferita in functie de conditiile stabilite prin aceasta hotarare;
  b) conditiile care trebuie avute in vedere pentru majorarea impozitului pe teren, in cazul terenurilor agricole nelucrate timp de 2 ani consecutiv.
  (3) Constatarea starii de fapt se face prin proces-verbal intocmit de catre persoana/persoanele anume imputernicita/ imputernicite prin dispozitie de catre primarul comunei/orasului/ municipiului/sectorului municipiului Bucuresti.
  (4) Procesul-verbal privind starea de fapt a terenului agricol nelucrat, contrasemnat de contribuabil ori de imputernicitul acestuia sau, in lipsa oricaruia dintre acestia, de persoana din cadrul aparatului de specialitate al primarului, alta decat cea care intocmeste si semneaza acest proces-verbal, se inmaneaza sau se transmite contribuabilului, prin oricare dintre modalitatile prevazute de Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare. In acest proces-verbal se prezinta elementele de fapt si de drept ale situatiei ce conduce la majorarea impozitului pe teren.
  (5) La propunerea primarului, prin hotarare a consiliului local, cu caracter individual, se majoreaza impozitul pe teren pentru contribuabilii carora pe parcursul a doi ani consecutivi li s-au transmis procesele-verbale prevazute la alin. (3) si (4). Majorarea impozitului pe teren se aplica numai pentru terenurile agricole nelucrate, identificate, dupa cum urmeaza:
  a) pentru cele amplasate in intravilan, prin strada si numar administrativ, potrivit nomenclaturii stradale;
  b) pentru cele din extravilan, conform titlului de proprietate si procesului-verbal de punere in posesie sau oricarui alt document, in baza carora a fost deschis rolul fiscal.
  (6) Majorarea impozitului pe teren in cazul terenului agricol nelucrat timp de 2 ani consecutiv, se aplica pentru anul fiscal urmator celui in care se adopta hotararea consiliului local prevazuta la alin. (5).
  (7) In preambulul hotararii consiliul local este obligatoriu sa se cuprinda procesele-verbale prevazute la alin. (3) si (4).
  168. Pentru punerea in aplicare a prevederilor art. 489 alin. (5)-(8) din Codul fiscal, privind cladirile/terenurile neingrijite situate in intravilan, se au in vedere urmatoarele:
  a) in cazul cladirilor: stare avansata de degradare, stare de paragina, insalubre, fatade nereparate/necuratate/netencuite/ nezugravite, geamuri sparte sau alte situatii de asemenea natura;
  b) in cazul terenurilor: stare de paragina, acoperit de buruieni, parasit/abandonat, insalubre, neefectuarea curateniei in curti, neintretinerea/nerepararea imprejmuirilor sau alte situatii de asemenea natura;
  c) fac exceptie de la majorarea impozitului pentru cladirile/terenurile neingrijite proprietarii care detin autorizatie de construire/desfiintare valabila, in vederea construirii/renovarii/ demolarii/amenajarii terenului si au anuntat la Inspectoratul de Stat in Constructii si la autoritatea publica locala inceperea lucrarilor;
  d) in vederea identificarii cladirilor/terenurilor neingrijite de pe raza unitatii administrativ-teritoriale, se imputernicesc angajatii din cadrul aparatului de specialitate al primarului, cu atributii in acest sens, sa efectueze verificari pe raza unitatii administrativ-teritoriale si sa intocmeasca fisa de evaluare si nota de constatare;
  e) dupa identificarea si evaluarea cladirii/terenului neingrijite/neingrijit, prin grija compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului, proprietarul va fi somat ca pe parcursul anului fiscal prin care s-a constatat starea cladirii/terenului, dupa caz, sa efectueze lucrarile de intretinere/ingrijire necesare pana la sfarsitul anului respectiv si sa mentina in continuare cladirea/terenul in stare de intretinere/ingrijire;
  f) daca pe parcursul anului respectiv proprietarul cladirii/terenului s-a conformat somatiei, se incheie proces-verbal de conformitate. In cazul interventiilor pe monumente istorice, cladiri si terenuri din zonele de protectie a monumentelor istorice si din zonele construite protejate, procesul-verbal face referire la conformarea lucrarilor cu avizul Ministerului Culturii, respectiv al serviciilor deconcentrate ale acestuia, potrivit prevederilor legii;
  g) daca, dupa expirarea termenului acordat, se constata ca proprietarul nu a efectuat lucrarile de intretinere/ingrijire necesare, persoanele prevazute la lit. d) vor incheia o nota de constatare in care va fi consemnata mentinerea cladirii/terenului in categoria celor considerate, conform prezentei proceduri, ca fiind neingrijite. In acest caz, la sesizarea compartimentului de specialitate, primarul unitatii administrativ-teritoriale va propune spre adoptare consiliului local proiectul de hotarare de majorare a impozitului pentru imobilul respectiv. In municipiul Bucuresti, aceasta atributie revine consiliilor locale ale sectoarelor. Hotararea are caracter individual, va cuprinde elementele de identificare privind zona in cadrul localitatii, respectiv elementele de identificare potrivit nomenclaturii stradale, precum si datele de identificare ale contribuabilului. Organul fiscal local va opera majorarea in evidentele fiscale, va emite si va comunica actul administrativ fiscal in baza hotararii consiliului local;
  h) in cazul in care proprietarul unei cladiri sau al unui teren neingrijit instraineaza imobilul respectiv inaintea termenului la care trebuia sa efectueze lucrarile de intretinere/ingrijire necesare, se reia procedura de la lit. d), pe numele noului proprietar;
  i) majorarea impozitului pe cladiri/teren in cazul cladirii neingrijite si/sau al terenului neingrijit nu inlocuieste sanctiunile si nici nu exonereaza de raspundere in ceea ce priveste aplicarea prevederilor:
  (i) Ordonantei Guvernului nr. 21/2002 privind gospodarirea localitatilor urbane si rurale, aprobate cu modificari si completari prin Legea nr. 515/2002;
  (ii) art. 75 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
  (iii) oricaror altor reglementari in aceasta materie.
  CAP. XI

  Dispozitii finale
  SECTIUNEA 1
  Implicatii bugetare ale impozitelor si taxelor locale
  169. In vederea aplicarii art. 494 alin (2)-(4) si (7)-(9) din Codul fiscal, in municipiul Bucuresti impozitul/taxa pe cladiri, precum si amenzile aferente acestora, impozitul/taxa pe teren, precum si amenzile aferente acestora, impozitul asupra mijloacelor de transport, precum si amenzile aferente acestora, taxa pentru serviciile de reclama si publicitate, pentru afisaj in scop de reclama si publicitate, precum si amenzile aferente acestora, impozitul pe spectacole, precum si amenzile aferente acestora, precum si celelalte taxe locale prevazute la art. 486 din Codul fiscal se fac venit la bugetul local al sectorului.
  170. In vederea aplicarii art. 494 alin. (12) din Codul fiscal, pentru stabilirea reala a situatiei fiscale a contribuabililor, organele fiscale ale autoritatilor administratiei publice locale au competenta de a solicita informatii si documente cu relevanta fiscala contribuabililor in cauza, iar in cazul in care informatiile nu sunt concludente, autoritatile administratiei publice locale pot solicita registrului comertului, Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, notarilor, avocatilor, executorilor judecatoresti, organelor de politie, organelor vamale, serviciilor publice comunitare pentru regimul permiselor de conducere si inmatriculare a vehiculelor, serviciilor publice comunitare pentru eliberarea pasapoartelor simple, serviciilor publice comunitare de evidenta a persoanelor, precum si oricarei altei entitati care detine informatii sau documente cu privire la bunuri impozabile ori taxabile sau pentru identificarea contribuabililor ori a materiei impozabile ori taxabile, dupa caz, mentionand corect denumirea persoanei fizice/juridice, codul numeric personal/codul de identificare fiscala, domiciliul/sediul acestora sau orice alte informatii.
  SECTIUNEA a 2-a
  Dispozitii tranzitorii
  171. (1) In aplicarea art. 495 din Codul fiscal, pentru stabilirea impozitelor si taxelor locale pentru anul fiscal 2016 se stabilesc urmatoarele :
  a) persoanele fizice care au in proprietate cladiri nerezidentiale sau cladiri cu destinatie mixta au obligatia sa depuna declaratii pana la 31 martie. Depun declaratii, in cazul cladirilor cu destinatie mixta, persoanele fizice care au inregistrat un sediu social, persoanele fizice care desfasoara activitati independente si care au declarat sediul la adresa de domiciliu, inclusiv cele care nu isi deduc cheltuielile cu utilitatile inregistrate in desfasurarea activitatii economice;
  b) declaratiile vor fi insotite, dupa caz, de:
  (i) raportul de evaluare intocmit de un evaluator autorizat, in conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate in vigoare la data evaluarii, care reflecta valoarea cladirii la data de 31 decembrie a anului anterior anului de referinta;
  (ii) procesul-verbal de receptie finala, din care reiese valoarea cladirii, in cazul unei cladiri finalizate in ultimii 5 ani;
  (iii) actul de dobandire a dreptului de proprietate asupra unei cladiri, in ultimii 5 ani, din care reiese valoarea cladirii; in cazul in care valoarea cladirii nu se evidentiaza distinct, impozitul pe cladiri se va stabili la valoarea totala din actul respectiv;
  c) persoanele juridice care au in proprietate cladiri nerezidentiale pot depune pana la primul termen de plata rapoarte de evaluare intocmite de un evaluator autorizat, in conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate in vigoare la data evaluarii;
  d) persoanele fizice care detin in proprietate cladiri cu destinatie nerezidentiala si care nu depun niciunul dintre documentele mentionate la lit. a), cota care se aplica impozitului pe cladiri este cea prevazuta la art. 458 alin. (4) din Codul fiscal;
  e) persoanele juridice care detin in proprietate cladiri au obligatia de a depune pana la 31 martie declaratiile fiscale in care se mentioneaza destinatia cladirii.
  (2) Formularele tipizate pentru activitatea de administrare a impozitelor si taxelor locale, aflate in stocul autoritatilor administratiei publice locale pana la data de 31 decembrie 2015, se vor utiliza pana la epuizarea acestora.
  (3) Potrivit prevederilor art. V din Ordonanta Guvernului nr. 17/2015 privind reglementarea unor masuri fiscal-bugetare si modificarea si completarea unor acte normative, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 316/2015, se aplica in mod corespunzator, in sensul ca atat persoanele fizice, cat si persoanele juridice de drept privat, precum si entitatile fara personalitate juridica nu au obligatia de a aplica stampila pe declaratii, inclusiv pe cele fiscale, pe cereri sau pe orice alte documente depuse la organele fiscale locale.
  TITLUL X
  Impozitul pe constructii
  SECTIUNEA 1
  Definitia constructiilor
  1. (1) In cazul contribuabililor care aplica reglementarile contabile conforme cu Standardele internationale de raportare financiara si care stabilesc pentru amortizarea mijloacelor fixe specifice activitatii de explorare si productie a resurselor de petrol, gaze si alte substante minerale politici contabile specifice domeniului de activitate, in concordanta cu cele mai recente norme ale altor organisme de normalizare care utilizeaza un cadru general conceptual similar pentru a elabora standarde de contabilitate, alte documente contabile si practicile acceptate ale domeniului de activitate, constructiile casate nu intra sub incidenta art. 497 din Codul fiscal.
  (2) Nu sunt considerate constructii, in sensul art. 497 din Codul fiscal, imobilizarile corporale in curs de executie evidentiate potrivit reglementarilor contabile aplicabile.
  SECTIUNEA a 2-a
  Cota de impozitare si baza impozabila
  2. (1) In aplicarea prevederilor art. 498 alin. (1) din Codul fiscal, prin valoarea constructiilor existente in patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior se intelege valoarea evidentiata contabil in soldul conturilor corespunzatoare constructiilor, fara a lua in considerare constructiile inregistrate in conturi in afara bilantului, conform reglementarilor contabile aplicabile.
  (2) Pentru determinarea bazei impozabile stabilite prin prevederile art. 498 alin. (1) din Codul fiscal, corelat cu reglementarile in vigoare pentru determinarea impozitului pe cladiri, potrivit prevederilor titlului IX din Codul fiscal, in cazul in care valoarea evidentiata contabil in soldul debitor al conturilor corespunzatoare constructiilor este diferita de valoarea care a reprezentat baza pentru determinarea impozitului pe cladiri, potrivit prevederilor titlului IX din Codul fiscal, valoarea care se scade este valoarea evidentiata contabil in soldul debitor al conturilor corespunzatoare constructiilor.